DECRET Nr. 151 din 1975

privind autofinantarea unor activităţi ale instituţiilor de stat

EMITENT

CONSILIUL DE STAT

Publicat în BULETINUL OFICIAL NR. 130 din 12 decembrie 1975

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Articolul 1

În scopul dezvoltării unor activităţi producătoare de venituri şi pentru realizarea unor acţiuni proprii fără finanţare de la buget, instituţiile de stat pot utiliza veniturile realizate din sursele prevăzute în anexa nr. 1, în vederea autofinantarii integrale sau parţiale a cheltuielilor planificate pentru activităţile menţionate în aceeaşi anexa.

Articolul 2

Proiectele planurilor anuale de venituri şi cheltuieli pentru autofinantarea unor activităţi ale instituţiilor de stat, potrivit art. 1, se întocmesc la termenele şi în condiţiile prevăzute pentru întocmirea proiectelor planurilor de venituri şi cheltuieli bugetare. Fondurile pentru investiţii de orice natura, reparaţii capitale de construcţii şi cele pentru retribuirea muncii se cuprind în proiectele planurilor anuale privind autofinantarea unor activităţi ale instituţiilor de stat, în limita indicatorilor repartizaţi cu aceasta destinaţie din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.

Planurile centralizate de venituri şi cheltuieli pentru autofinantarea unor activităţi ale instituţiilor de stat se aproba, în termen de cel mult 60 de zile de la adoptarea bugetului de stat de către Marea Adunare Naţionala, astfel:

a) de către Ministerul Finanţelor, pentru ministere şi celelalte organe centrale de stat; ... b) de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu avizul Ministerului Finanţelor, pentru unităţile de subordonare locală. ...

Defalcarea pe unităţi a veniturilor şi cheltuielilor prevăzute în planurile centralizate, aprobate potrivit alin. 2, se face de către ministere, celelalte organe centrale de stat şi comitetele executive ale consiliilor populare, conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor.

Articolul 3

Cheltuielile prevăzute în planurile de venituri şi cheltuieli aprobate pentru autofinantarea unor activităţi ale instituţiilor de stat pot fi majorate în cursul anului, pentru acţiuni suplimentare, numai în cazul creşterii corespunzătoare a veniturilor proprii. Planurile suplimentare de venituri şi cheltuieli întocmite în acest scop se aproba, cu respectarea prevederilor din prezentul decret, de către ministere, celelalte organe centrale de stat şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Finanţelor.

De asemenea, în cursul anului, pot fi întocmite planuri de venituri şi cheltuieli pentru autofinantarea unor activităţi noi, apărute pe parcurs. Aprobarea acestor planuri se efectuează în condiţiile alineatului precedent.

Ministerul Finanţelor poate să modifice planurile de venituri şi cheltuieli aprobate pentru autofinantarea unor activităţi ale instituţiilor de stat, luînd măsuri pentru vărsarea integrală la bugetul de stat a plusului de venituri rezultat, atunci cînd constata ca în plan au fost prevăzute cheltuieli peste necesarul real ori fără baza legală sau ca veniturile au fost subevaluate.

Articolul 4

Cheltuielile prevăzute în planurile de venituri şi cheltuieli pentru autofinantarea unor activităţi ale instituţiilor de stat se fac în condiţiile prevăzute de lege pentru finanţarea de la buget a instituţiilor de stat, în limita sumelor aprobate prin planurile respective, a disponibilului din încasări existent şi cu respectarea stricta a destinaţiei stabilite. Virările în cadrul acestor planuri se efectuează, în cazuri justificate, potrivit normelor stabilite pentru virarea creditelor bugetare.

Sînt interzise transferurile de venituri de la un plan de venituri şi cheltuieli la altul, în afară cazurilor în care prin anexa nr. 1 la prezentul decret s-a prevăzut altfel.

Articolul 5

Veniturile instituţiilor de stat lăsate la dispoziţia acestora pentru autofinantarea unor activităţi se păstrează în conturi distincte, nepurtatoare de dobinzi, la unităţile bancare sau la unităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni, unde acestea au deschise conturile de baza.

Aceste venituri pot fi păstrate şi la cooperativele de credit în condiţiile stabilite de reglementările în vigoare.

Articolul 6

Veniturile ce se reţin şi se utilizează de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne pentru autofinantarea unor activităţi sînt cele prevăzute în anexa nr. 2*). Planificarea, aprobarea, executarea şi controlul planurilor de venituri şi cheltuieli pentru aceste activităţi se fac potrivit dispoziţiilor art. 2-5 şi 11, dacă în anexa nr. 2 nu se prevede altfel.

--------- *) Anexa se comunică instituţiilor interesate.

Articolul 7

Sumele aflate în conturile instituţiilor de stat la 31 decembrie, din veniturile prevăzute pentru autofinantarea unor activităţi, se reportează în anul următor şi se repartizează, după scăderea obligaţiilor de plată şi a încasărilor anticipate, ca venit la bugetul republican sau local, după caz, în cotele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 sau pentru a fi utilizate potrivit destinaţiilor prevăzute în aceste anexe.

Veniturile destinate bugetului se virează pînă la 31 ianuarie al anului următor, dacă în anexele nr. 1 şi 2 sau pe baza acordului Ministerului Finanţelor nu sînt stabilite alte termene.

Articolul 8

În scopul realizării unor activităţi producătoare de venituri, instituţiile de stat pot organiza, cu aprobarea, după caz, a ministerelor, celorlalte organe centrale de stat sau a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, subunitati cu gestiune economică, fără personalitate juridică, potrivit anexei nr. 3.

Aceste subunitati pot avea independenta operativă, cont la banca, pot beneficia de credite bancare, pot încheia contracte prin împuternicire de reprezentare şi pot avea relaţii economice şi financiare, prin delegare, în limita împuternicirilor stabilite de instituţia de stat de care aparţin. Subunitatile prevăzute la alineatul precedent calculează şi vărsa amortizarea pentru fondurile fixe cu care sînt înzestrate, potrivit normelor legale în vigoare.

Beneficiile realizate în cadrul planului şi peste plan de subunitatile prevăzute mai sus, rămase după plata premiilor calculate în condiţiile reglementărilor în vigoare, se repartizează în proporţie de pînă la 50% la dispoziţia subunitatii în cauza, pentru funcţionarea subunitatii şi dezvoltarea bazei sale materiale, iar diferenţa, la bugetul de stat.

Planificarea, finanţarea, creditarea, evidenta şi încheierea bilanţurilor contabile pentru subunitatile prevăzute la acest articol se efectuează potrivit normelor în vigoare referitoare la unităţile economice de stat, adaptate la specificul acestor subunitati de către organele centrale de stat interesate, cu avizul Ministerului Finanţelor.

Articolul 9

Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene pot stabili, în raport cu volumul veniturilor şi cheltuielilor, ca prevederile art. 8 privind acordarea de credite bancare, calcularea şi vărsarea amortismentelor şi repartizarea beneficiului să se aplice şi oficiilor de îmbunătăţiri funciare şi proiectari construcţii în agricultura, precum şi întreprinderilor pentru executarea lucrărilor de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor.

Articolul 10

Cantinele pentru elevi şi studenţi întocmesc planuri anuale de încasări şi de plati, cu respectarea prevederilor art. 2 alin. 1. Aceste planuri se aproba de către ministerele, celelalte organe centrale de stat şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti cărora le sînt subordonate instituţiilor de învăţămînt pe lîngă care funcţionează aceste cantine.

La partea de încasări a planului se cuprinde contravaloarea meselor servite, exclusiv regia, iar la partea de plati se cuprind sumele pentru acoperirea cheltuielilor privind procurarea alimentelor.

Executarea planurilor anuale prevăzute la primul alineat se va face în condiţiile prevăzute la art. 4 şi 5.

Sumele rămase în cont la 31 decembrie, provenite din încasările realizate, se reportează în anul următor pentru dezvoltarea bazei materiale a cantinei.

Articolul 11

Controlul gestionar de fond asupra realizării veniturilor şi efectuării cheltuielilor prevăzute în planurile de venituri şi cheltuieli aprobate pentru autofinantarea unor activităţi ale instituţiilor de stat, precum şi asupra gospodăririi mijloacelor materiale şi băneşti aflate la dispoziţia acestora şi a unităţilor prevăzute la art. 8, 9 şi 10 din prezentul decret, se face de către organele de control financiar intern, precum şi de celelalte organe de inspecţie şi control, potrivit normelor legale.

Instituţiile de stat cărora li s-au aprobat planuri de venituri şi cheltuieli pentru autofinantarea unor activităţi vor lua toate măsurile ce se impun în vederea realizării şi depăşirii veniturilor planificate. În cazul nerealizarii integrale a veniturilor prevăzute în plan, ele au obligaţia de a diminua în mod corespunzător volumul cheltuielilor. Se interzice efectuarea de cheltuieli din fonduri bugetare pentru acţiuni şi lucrări care pot fi realizate, potrivit prezentului decret, exclusiv din planurile de autofinanţare.

Articolul 12

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul decret.

Articolul 13

În vederea extinderii autofinantarii unor activităţi ale instituţiilor de stat, Consiliul de Miniştri poate stabili şi alte surse de venituri şi destinaţii decît cele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, precum şi alte sectoare de activitate decît cele din anexa nr. 3, în care se vor putea organiza, potrivit art. 8, subunitati cu gestiune economică, fără personalitate juridică.

Articolul 14

Prevederile prezentului decret se aplică cu începere de la 1 ianuarie 1976. Pe aceeaşi dată se abroga actele şi dispoziţiile normative prevăzute în anexa nr. 4.

Anexa 1

VENITURI CE SE REŢIN DE INSTITUŢIILE DE STAT PENTRU AUTOFINANŢARE

Venituri ce se reţin de instituţiile de stat pentru autofinanţare
Denumirea veniturilor			Unităţile care reţin veniturile	Destinaţia ce se poate da veniturilor reţinute			Cota ce se preia la buget în condiţiile art. 7
1			2	3			4
A. Venituri ce se reţin pentru autofinanţare în domeniul culturii, artei, presei şi tipăriturilor
1.		Veniturile realizate de unităţile muzeale din:	Unităţile muzeale.	Acoperirea parţială sau totală, în raport de volumul veniturilor, a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare, reparaţii, completarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural şi a bazei materiale, precum şi a cheltuielilor necesitate de realizarea veniturilor lăsate la dispoziţia acestor unităţi.			70%
-	taxe de vizitare şi din manifestările publice organizate de acestea;
-	vînzarea materialelor de popularizare a colecţiilor;
-	încasările din donaţiile în numerar făcute de organizaţiile obşteşti sau persoanele particulare, precum şi alte încasări realizate din activitatea proprie a acestor unităţi;
-	valorificarea unor produse obţinute de pe terenurile unităţilor muzeale, din vînzarea obiectelor de artă populară achiziţionate de la creatorii populari şi a unor replici (copii) după exponatele reprezentative confecţionate în atelierele proprii sau ale unor organizaţii socialiste.
2.		Veniturile căminelor culturale, caselor de cultură, cluburilor, universităţilor populare, provenite din:	Căminele culturale, casele de cultură, cluburile, universităţile populare.	Acoperirea parţială sau totală, în raport de volumul veniturilor realizate, a cheltuielilor pentru întreţinerea, funcţionarea, completarea sau dezvoltarea bazei materiale, precum şi a cheltuielilor necesitate de realizarea veniturilor lăsate la dispoziţia acestor unităţi.			70%
-	încasările realizate din manifestările cultural-artistice şi din închirierea sălilor şi a unor bunuri;
-	cota de 50% din încasările nete realizate din manifestările organizate cu concursul altor unităţi;			Stimularea prin excursii şi acordarea de premii în obiecte*), pe baza aprobării organelor ierarhic superioare, membrilor formaţiilor şi cercurilor cultural-artistice, instructorilor, directorilor de cămine culturale neretribuiţi şi altor activişti obşteşti care au depus activitate cultural-artistică obştească deosebită. Pentru organizarea manifestărilor cultural-artistice plăţile urgente pentru acţiunile stabilite prin normative ale Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste pot fi efectuate direct din încasări şi decontate pe bază de arte justificative legale, urmînd a se depune în cont numai soldul rămas.
-	cota de 15% din încasările totale (diminuate cu impozitul pe spectacole) realizate de instituţiile artistice de spectacole, Agenţia română de impresariat artistic şi întreprinderile cinematografice, din spectacolele date în sălile căminelor culturale, caselor de cultură sau cluburilor;
-	încasările din taxele de înscriere şi frecvenţă la cursurile organizate de aceste unităţi;
-	contribuţia unor organizaţii obşteşti sau instituţii; donaţii;
-	încasări din valorificarea lucrărilor realizate în cadrul cluburilor şi cercurilor de activitate, din valorificarea unor bunuri, organizarea de tombole, bufete etc.;
-	orice alte încasări din activitatea specifică a instituţiilor respective.
___________ *) Potrivit criteriilor ce se vor stabili de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, cu avizul Ministerului Finanţelor.
3.		Veniturile realizate de teatre şi instituţii muzicale din:	Instituţiile artistice de spectacole.	Acoperirea integrală a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare, organizarea spectacolelor, precum şi a celor pentru completarea şi dezvoltarea bazei materiale.			Se reportează în întregime în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.
-	vânzarea biletelor de intrare la spectacole;
-	vînzarea programelor;
-	închirierea sălilor de spectacole;
-	alte venituri;
-	subvenţii de la buget.
4.		Veniturile realizate de centrele de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, cu prilejul unor manifestări artistice, din cotele stabilite de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste asupra veniturilor realizate din organizarea de concursuri artistice republicane, precum şi alte venituri din activitatea proprie.	Centrele de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă.	Acoperirea parţială sau totală, în raport de volumul veniturilor realizate, a cheltuielilor privind organizarea manifestărilor şi activităţilor specifice, precum şi a celor pentru:			70%
				-	pregătirea unor formaţii artistice de amatori reprezentative;
				-	procurarea de aparatură, a obiectelor de practică culturală, a instrumentelor muzicale şi costumelor populare; tipărirea materialelor de îndrumare şi de popularizare a lucrărilor realizate de creatorii populari;
				-	stimularea prin excursii şi acordarea de premii în obiecte formaţiilor artistice de amatori şi instructorilor obşteşti care au desfăşurat o activitate deosebită, potrivit criteriilor ce se vor stabili de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, cu avizul Ministerului Finanţelor.
5.		Veniturile şcolilor populare de artă provenite din:	Şcolile populare de artă.	Acoperirea parţială sau totală, în raport de volumul veniturilor realizate, a cheltuielilor pentru completarea şi dezvoltarea bazei materiale, a celor legate de executarea şi valorificarea lucrărilor de artă efectuate de elevi, precum şi a celor pentru organizarea manifestărilor cultural-artistice.			70%
-	taxele de frecvenţă plătite de cursanţi, stabilite de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste;
-	organizarea unor manifestări cultural-artistice;
-	valorificarea lucrărilor de artă plastică, populară şi decorativă executate de elevi;
-	contribuţia unor organizaţii cooperatiste sau obşteşti.
6.		Veniturile publicaţiilor periodice provenite din:	Publicaţiile periodice.	Acoperirea integrală a cheltuielilor pentru întreţinere şi funcţionare, a cheltuielilor determinate de apariţia publicaţiilor, precum şi a celor pentru completarea şi dezvoltarea bazei materiale.			70%
-	vînzarea publicaţiilor respective;
-	anunţuri şi reclame;
-	veniturile altor publicaţii din subordinea aceluiaşi organ central, redistribuite cu aprobarea acestuia;
-	contribuţii băneşti ale unor organizaţii obşteşti;
-	subvenţii de la buget.
7.		Veniturile realizate din activitatea de impresariat artistic din programări de artişti sau formaţii artistice din ţară şi străinătate, din impresarierea peste hotare de artişti şi formaţii artistice, precum şi din alte prestări de servicii specifice.	Agenţia română de impresariat artistic.	Acoperirea integrală a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare, de organizare a spectacolelor, precum şi a celor pentru completarea şi dezvoltarea bazei materiale.			70% din excedentul stabilit pe baza dărilor de seamă contabile anuale.
8.		Veniturile caselor de filme provenite din:	Casele de filme.	Acoperirea integrală a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare şi a celor necesitate de realizarea producţiei de filme artistice.			70% din excedentul peste plan se varsă la Centrala "Româniafilm".
-	exploatarea filmelor produse;
-	veniturile excedentare ale altor case de filme, redistribuite de Centrala "Româniafilm";
				Excedentul realizat în cadrul planului se varsă în întregime la Centrala "Româniafilm".
-	veniturile alocate de Centrala "Româniafilm";						Diferenţa de 30% rămîne la dispoziţia caselor de filme, cu aceeaşi destinaţie.
-	alte încasări provenite din activitatea proprie.
9.		Veniturile editurilor provenite din:	Editurile organizate pe bază de planuri de venituri şi cheltuieli pentru autofinanţare.	Acoperirea integrală a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare, de editare şi a celor pentru completarea şi dezvoltarea bazei materiale.			70% se preia trimestrial la bugetul de stat, cu recalculare trimestrială cumulativ de la începutul anului, calculul făcîndu-se pe baza excedentelor rezultate din dările de seamă contabile.
-	vînzarea cărţilor şi altor tipărituri;
-	prestări de servicii editoriale, publicitate şi alte activităţi asemănătoare;
-	veniturile excedentare ale altor edituri din subordinea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste redistribuite cu aprobarea acestuia.
B. Venituri ce se reţin pentru autofinanţare în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale
10.		Veniturile unităţilor medico-sanitare cu plată, provenite din perceperea tarifelor legale pentru:	Unităţi medico-sanitare cu plată.	a)		10% din totalul veniturilor se varsă la bugetul local;	Se reportează în întregime în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.
				b)		90% din veniturile realizate se utilizează în vederea acoperirii integrale a cheltuielilor pentru:
-	consultaţiile în cabinetele medicale de specialitate şi cele acordate la domiciliul pacienţilor;
				-	întreţinere şi funcţionare (inclusiv reparaţiile curente şi capitale la construcţii, utilaje şi aparatură);
-	efectuarea de examene radiologice, probe funcţionale şi analize de laborator în serviciile tehnico-medicale;
				-	procurarea medicamentelor şi a materialelor, sanitare consumabile necesare consultaţiilor, examenelor de laborator, radiologice şi altor investigaţii sau tratamente efectuate la aceste unităţi;
-	executarea de tratamente în policlinica cu plată;
-	alte activităţi.
				-	completarea şi dezvoltarea bazei materiale (utilaje, aparatură, autoturisme etc.);
				-	drepturile de retribuire a personalului permanent, inclusiv contribuţia pentru asigurările sociale de stat;
				-	retribuţia personalului medico-sanitar care acordă asistenţă medicală în aceste unităţi.
11.		Veniturile realizate de unităţile medico-sanitare şi de asistenţă socială din activitatea de ergoterapie, prin ateliere şi gospodării agrozootehnice organizate în acest scop.	Unităţile medico-sanitare şi de asistenţă socială.	Acoperirea parţială a cheltuielilor pentru activitatea de ergoterapie şi dezvoltarea acesteia, precum şi pentru echipament de lucru şi de protecţie a bolnavilor; îmbunătăţirea condiţiilor de spitalizare şi întreţinere a bolnavilor şi asistaţilor.			Se reportează în întregime în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.
12.		Veniturile unităţilor balneoclimaterice de interes local, neorganizate ca întreprinderi, constînd din:	Unităţile balneoclimaterice respective.	Acoperirea integrală a cheltuielilor pentru remunerarea bolnavilor, în condiţiile legii, privind dezvoltarea ergoterapiei. Organizarea, întreţinerea, funcţionarea şi dezvoltarea acestor unităţi.			70%
-	încasări din activitatea proprie;
-	subvenţie de la buget.
13.		Veniturile rezultate din valorificarea obiectelor lucrate de asistaţi în atelierele unităţilor de asistenţă pentru bătrîni, pensionari sau copii invalizi.	Unităţile de asistenţă socială.	Procurarea materiilor prime necesare executării obiectelor şi recompensarea muncii prestate de bătrîni, pensionari şi copii invalizi, în limita a 10-15% din totalul veniturilor realizate.			Se reportează în întregime în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.
14.		Veniturile realizate de căminele-atelier organizate pentru deficienţii parţial recuperabili, care nu pot fi încadraţi în locuri de muncă obişnuite, provenite din valorificarea produselor sau prestările de servicii executate pentru organizaţiile socialiste sau persoanele fizice; veniturile realizate din aceleaşi surse de către atelierele-şcoală pentru copiii deficienţi, precum şi cele pentru minorii cu tulburări de comportament.	Unităţile din subordinea Ministerului Muncii, organizate pentru recuperarea socio-profesională a deficienţilor.	Acoperirea integrală a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare, precum şi a celor pentru completarea şi dezvoltarea bazei materiale, inclusiv pentru construcţii, în limita indicatorilor de plan aprobaţi cu această destinaţie. Pentru munca prestată, copiii deficienţi şi asistaţii pot primi pînă la 30% din contravaloarea manoperei incluse în devizele întocmite pentru lucrările ce se efectuează. Fondurile destinate dezvoltării căminelor-atelier şi atelierelor-şcoală, inclusiv cele pentru construcţii, pot fi utilizate în mod centralizat de Ministerul Muncii, în condiţiile reglementărilor în vigoare.			Se reportează în întregime în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.
C. Venituri ce se reţin pentru autofinanţare în domeniul învăţămîntului
15.		Veniturile realizate din organizarea excursiilor interjudeţene, a taberelor şcolare şi a coloniilor, constînd din:	Ministerele şi celelalte organe centrale, comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare şi unităţile subordonate acestora.	Acoperirea integrală a cheltuielilor privind:			Se reportează în întregime în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.
				-	hrana şi transportul;
				-	retribuţia personalului încadrat temporar şi indemnizaţiile personalului didactic, şi medico-sanitar;
-	contribuţia părinţilor;
-	contribuţia unor organizaţii cooperatiste sau
	obşteşti;			-	întreţinerea localurilor pe perioada organizării excursiilor interjudeţene, taberelor şi coloniilor.
-	alocaţiile legale de hrană virate de grădiniţele de copii cu cămine şi de către casele de copii;
-	subvenţie de la buget.
16.		Veniturile Centrului de antrenament şi perfecţionare a personalului din aeronautica civilă, provenite din contribuţia unităţilor pentru perfecţionarea cadrelor proprii.	Centrul de antrenament şi perfecţionare a personalului din aeronautica civilă.	Acoperirea integrală a cheltuielilor de întreţinere, funcţionare şi a celor legate de şcolarizare.			70%
17.		Veniturile centrelor pentru calificarea şi perfecţionarea muncitorilor, a personalului mediu de specialitate şi superior şi ale centrelor de perfecţionare organizate în baza Legii privind perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste nr. 2/1971, precum şi veniturile realizate din activitatea cursurilor de calificare şi perfecţionare organizate în cadrul liceelor potrivit H.C.M. nr. 354/1974, provenite din:	Centrele pentru calificare şi perfecţionare ale ministerelor şi celorlalte organe centrale, precum şi liceele care organizează cursuri de calificare şi perfecţionare.	Acoperirea integrală a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare, a celor pentru completarea şi dezvoltarea bazei materiale, precum şi a cheltuielilor pentru:			70%
				-	şcolarizare, perfecţionare şi elaborarea de materiale documentare;
				-	cazarea cursanţilor;
				-	asigurarea hranei şi altor servicii, în limita sumelor plătite în acest scop;
				-	plata drepturilor de deplasare, potrivit reglementărilor în vigoare, a specialiştilor cu locul de muncă în altă localitate, utilizaţi de centre pentru activitatea de susţinere a cursurilor de la programele de perfecţionare.
-	contravaloarea meselor servite la cantinele centrelor (alimente plus regie) suportată de către cursanţi şi personalul didactic şi administrativ;
-	contribuţia unităţilor care trimit cursanţi la aceste centre sau care beneficiază de serviciile centrelor prin materiale de informare etc. pe bază de contracte. Nivelul contribuţiei unităţilor se stabileşte de ministerele sau organele centrale care le au în subordine;
-	alte venituri ocazionale.
18.		Veniturile realizate de casele corpului didactic din organizarea unor activităţi didactice şi manifestări artistice cu plată, precum şi din contribuţia unor organizaţii socialiste.	Casele corpului didactic judeţene şi a municipiului Bucureşti.	Pentru completarea şi dezvoltarea bazei materiale.			70%
19.		Sumele reprezentînd contravaloarea burselor acordate de întreprinderi din fondurile proprii, pentru elevii care se angajează pe bază de contract să lucreze, cel puţin 5 ani, în acestea.	Liceele cu elevi care primesc burse de întreprinderi.	Plata drepturilor de bursă pentru elevii cu care întreprinderile au încheiat contracte.			Se reportează în întregime în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.
20.		Veniturile caselor de copii şi şcolilor speciale pentru copii cu deficienţe (recuperabili) şi ale caselor de pionieri, provenite din valorificarea produselor executate în camerele de lucru şi în cercuri, precum şi din încasările de la spectacolele organizate de aceste unităţi.	Casele de copii, şcolile speciale pentru copii cu deficienţe (recuperabili) şi casele de pionieri.	Acoperirea parţială a cheltuielilor pentru procurarea de materii prime necesare camerelor de lucru şi dezvoltarea activităţii camerelor de lucru din casele de copii şi şcolile speciale; procurarea materialelor necesare desfăşurării activităţii cercurilor din casele de pionieri şi pentru dotarea acestor cercuri, precum şi pentru unele cheltuieli social-culturale*) ale caselor de copii şi de pionieri şi ale şcolilor speciale.			Se reportează în întregime în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.
__________ *) Potrivit normelor ce se vor stabili de către Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.
21.		Veniturile realizate de atelierele-şcoală de pe lîngă unităţile de învăţămînt, din valorificarea produselor sau din prestările de servicii executate pentru organizaţiile socialiste.	Unităţile de învăţămînt primar, gimnazial, liceal şi profesional.	Acoperirea parţială a cheltuielilor pentru:			Se reportează în întregime în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.
				-	procurarea materialelor necesare procesului de producţie;
				-	dotarea atelierelor-şcoală cu utilaje, aparate, unelte, scule, precum şi pentru dotarea unităţii de învăţămînt prin construcţii de ateliere-şcoală, procurarea de mobilier, aparatură de laborator şi obiecte de inventar de uz didactic;
				-	contravaloarea muncii elevilor şcolilor profesionale, care se virează la buget.
22.		Veniturile realizate de institutele de învăţămînt superior din taxe de vizitarea grădinilor botanice şi valorificarea unor produse obţinute de pe terenurile acestora.	Institutele de învăţămînt superior.	Acoperirea parţială sau totală, în raport de volumul veniturilor, a cheltuielilor de întreţinere a grădinilor botanice şi a celor necesitate de realizarea veniturilor lăsate la dispoziţie.			70%
23.		Veniturile realizate de unităţile de învăţămînt din activitatea productivă în cadrul loturilor agricole, crescătoriilor de animale, staţiunilor experimentale sau a altor activităţi, fără plan de producţie, precum şi din activitatea atelierelor de artă plastică şi decorativă.	Unităţile de învăţămînt cu excepţia celor de învăţămînt superior, pe baza acordului organului ierarhic superior.	Procurarea materialelor care se consumă în producţie, a materialului săditor, seminţelor, animalelor, precum şi pentru autodotare cu aparate, scule şi obiecte de inventar.			70%
24.		Veniturile realizate din contribuţia părinţilor potrivit normelor elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, pentru copiii din grădiniţe, cărora li se predă, la cerere, o limbă străină.	Unităţile prin care se realizează finanţarea grădiniţelor.	Acoperirea integrală a drepturilor de retribuire a muncii, inclusiv contribuţia de asigurări sociale, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, pentru persoanele care predau limbi străine în grădiniţe.			Se reportează în întregime în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.
25.		Veniturile realizate de instituţiile de învăţămînt superior, prin secţii, ateliere, centre de calcul, laboratoare, staţii pilot, studiouri de producţie artistică, colective, birouri, oficii şi alte unităţi asemănătoare, fără personalitate juridică, din activitatea de integrare cu producţia, cercetarea, proiectarea şi prestarea de servicii.	Instituţiile de învăţămînt superior.	Acoperirea integrală a cheltuielilor determinate de realizarea veniturilor, precum şi a cheltuielilor pentru dezvoltarea bazei materiale.			Diferenţa între venituri şi cheltuieli se foloseşte integral de instituţiile de învăţămînt superior, ca sursă de finanţare a învăţămîntului.
26.		Veniturile realizate de institutele de cercetare fără personalitate juridică, organizate în cadrul instituţiilor de învăţămînt superior, din activitatea de cercetare realizată pe bază de contracte.	Instituţiile de învăţămînt superior.	Acoperirea integrală a cheltuielilor de funcţionare şi de dezvoltare a bazei materiale. Fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor pînă la încasarea veniturilor se asigură, în condiţiile legii, din credite bancare pe termen scurt.			Se reportează în întregime în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.
D. Venituri ce se reţin pentru autofinanţare în domeniul prestărilor de servicii sau altor activităţi economice
27.		Veniturile realizate în pieţe, tîrguri şi oboare, din:	Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, comunale, precum şi direcţiile comerciale.	Acoperirea integrală a cheltuielilor pentru întreţinerea, organizarea şi funcţionarea pieţelor, tîrgurilor şi oboarelor, în condiţiile stabilite de Ministerul Comerţului Interior cu avizul Ministerului Finanţelor.			70%
-	taxele forfetare percepute pentru folosirea centrelor publice de desfacere;
-	taxele percepute pentru serviciile prestate;
-	chiriile încasate pentru terenurile şi clădirile din centrele publice de desfacere.			Veniturile rămase după acoperirea cheltuielilor prevăzute la alineatul precedent se vor folosi de consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin direcţiile comerciale, pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea reţelei de pieţe agroalimentare (lucrări de construcţii pentru pieţe, modernizări, amenajări, reparaţii capitale şi procurări de fonduri fixe şi obiecte de inventar necesare pieţelor, tîrgurilor şi oboarelor, precum şi pentru unităţile comerciale din incinta acestora).
				Fondurile fixe şi obiectele de inventar, procurate în condiţiile de mai sus, nu pot fi transferate decît unităţilor comerciale din incinta pieţelor şi oboarelor.
28.		Veniturile din încasările proprii ale unor unităţi cu volum mic de producţie şi prestări, care sînt dispersate în localităţi mai puţin dezvoltate din punct de vedere industrial, social-cultural sau turistic şi care nu pot fi organizate pe principiul gestiunii economice sau cuprinse în cadrul întreprinderilor sau organizaţiilor economice existente. Se încadrează în această categorie pivele, daracele, serele floricole şi dendrologice, grădinile şi parcurile zoologice), cîntarele şi basculele publice, motoarele pentru tăiat lemne, ştrandurile publice, băile publice), locurile de parcare, morile prestatoare subordonate consiliilor populare comunale**), transportul pe ape, alimentarea cu apă şi canalizarea din comune, serviciile de salubritate, administrarea şi întreţinerea clădirilor proprietate de stat în comune. Funcţionarea pe bază de planuri de venituri şi cheltuieli pentru autofinanţare a acestor activităţi, precum şi a altora de aceeaşi categorie, se stabileşte de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Finanţelor.	Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare.	Acoperirea integrală a cheltuielilor pentru întreţinere, reparaţii, funcţionarea şi dezvoltarea unităţilor şi activităţilor menţionate.			70% cu excepţia veniturilor din administrarea clădirilor din comune şi a morilor prestatoare subordonate consiliilor populare comunale, care se reportează în întregime în anul următor dacă este cazul, pentru finanţarea lucrărilor de reparaţii capitale.
__________ *) Pentru băile publice, mori prestatoare comunale, precum şi pentru grădinile şi parcurile zoologice se pot acorda subvenţii de la buget pentru acoperirea diferenţei între venituri şi cheltuieli, cu avizul conform al Ministerului Finanţelor pentru fiecare caz în parte.
**) Nu pot fi încadrate în această categorie morile cu regim de producţie mixt (măciniş, prestator şi comercial), morile care au fost cuprinse în programul de dotare cu instalaţii de degerminare a porumbului, morile a căror dotare tehnică permite amenajarea lor în vederea preluării unor sarcini de măciniş în regim comercial pentru deservirea brutăriilor aparţinînd industriei locale şi cooperaţiei de consum.
29.		Veniturile provenite din încasările realizate de comitetele executive ale consiliilor populare pentru utilizarea de către delegaţii organizaţiilor socialiste a camerelor de cazare înfiinţate în acest scop în comune. Înfiinţarea camerelor de cazare în comune se aprobă de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, iar tarifele percepute nu pot depăşi suma ce se decontează potrivit normelor legale în vigoare personalului aflat în deplasare la comune.	Birourile executive ale consiliilor populare comunale.	Acoperirea integrală a cheltuielilor de întreţinere şi dotare a camerelor de cazare.			70%
30.		Veniturile din taxele ce se percep conform normelor legale în vigoare, pentru şederea în staţiunile balneoclimaterice pe o durată mai mare de 48 ore.	Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti sau comunale.	Pentru dotări în domeniul gospodăriei comunale şi edilitare, precum şi pentru alte cheltuieli de gospodărie comunală şi edilitară în staţiunile în care se realizează taxele în cauză.			70%
31.		Veniturile realizate de cabinetele pentru problemele de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii din executarea contractelor încheiate.	Cabinetele judeţene, municipale şi orăşeneşti pentru probleme de organizare.	Plata colaboratorilor şi alte cheltuieli ocazionate de elaborarea studiilor sau acordarea de consultaţii (cheltuielile de deplasare, documentare, editare, prelucrare a datelor şi altele similare).			70%
				Cheltuielile de întreţinere şi dezvoltare a bazei tehnico-materiale a cabinetelor. Plata indemnizaţiilor pentru personalul utilizat la operaţiunile de contabilitate ale cabinetelor.
32.		Veniturile reprezentînd contravaloarea muncii neefectuate de locuitori, cooperativele agricole de producţie, celelalte organizaţii cooperatiste şi orice organizaţii obşteşti, precum şi veniturile reprezentînd contribuţia în bani a întreprinderilor agricole de stat, întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii şi celorlalte organizaţii economice de stat.	Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti, ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi comunale.	Pentru executarea unor lucrări de interes local ce se efectuează potrivit legii.			Se reportează în întregime în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.
33.		Veniturile realizate de unităţile Direcţiei Generale a Rezervelor de Stat, din valorificarea produselor obţinute de la fîneţe, păşuni, pomi şi arbuşti fructiferi, ciupercării, iazuri, albinărit, creşterea şi îngrăşarea de cabaline, tineret bovin, ovin şi porcin, creşterea de animale mici, păsări etc.	Unităţile subordonate Direcţiei Generale a Rezervelor de Stat.	Acoperirea integrală a cheltuielilor determinate de funcţionarea activităţilor economice menţionate, inclusiv a celor pentru reparaţii şi procurări de obiecte de inventar; plata retribuţiei personalului încadrat temporar pentru aceste activităţi. Fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor pînă la încasarea veniturilor se asigură, în condiţiile legii, din credite bancare pe termen scurt.			Veniturile nete la finele anului se repartizează astfel:
							- 30% se varsă la buget în termen de 10 zile de la aprobarea dării de seamă contabile anuale;
							- 50% se constituie ca fond la dispoziţia Direcţiei Generale a Rezervelor de Stat pentru dezvoltarea activităţii menţionate;
							- o cotă de pînă la 20% va fi folosită pentru acordarea de premii lucrătorilor unităţilor respective care au contribuit la realizarea veniturilor, fără a se depăşi împreună cu fondul de premiere de la sfîrşitul anului 3% din fondul de retribuţie planificat unităţilor în cauză;
							- diferenţa se reportează în anul următor.
34.		Veniturile ce se realizează de către oficiile judeţene pentru studii pedologice şi agrochimice din activitatea de studii pedologice, agrochimice, pedohidrologice şi geologice, inclusiv analizele de laborator, pentru soiuri, sedimente, ape, îngrăşăminte şi plante, precum şi din întocmirea şi urmărirea aplicării planurilor de fertilizare şi amendare.	Oficiile judeţene pentru studii pedologice şi agrochimice din cadrul consiliilor populare judeţene.	Acoperirea integrală a cheltuielilor pentru întreţinere şi funcţionare, precum şi a celor necesitate de efectuarea studiilor şi analizelor de laborator.			70%
35.		Veniturile realizate din exploatarea păşunilor, provenite din:	Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale.	Acoperirea integrală a cheltuielilor pentru lucrările de întreţinere şi îmbunătăţire a păşunilor.			Fondurile alocate de la buget, rămase nefolosite la finele anului, se varsă la buget.
-	taxe de păşunat, inclusiv contravaloarea contribuţiei în muncă neefectuate, încasate de la crescătorii care trimit animale la păşunat;
				Fondurile primite de la buget pot fi folosite, după utilizarea celorlalte surse de venituri, numai pentru:
-	taxe din valorificarea producţiei de pe suprafeţele de păşuni, pajişti semănate şi a celor cultivate cu plante de nutreţ;						Diferenţa de sold se reportează în întregime în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.
				-	achiziţionarea materialelor de construcţii necesare îmbunătăţirii păşunilor naturale la comunele care deţin suprafeţe mari cu fertilitate redusă şi pe care se execută lucrări hidroameliorative în complexe;
-	valorificarea materialului lemnos rezultat din exploatarea sau curăţirea arboretelor de pe pajişti, precum şi alte venituri, ce se pot realiza de pe acestea;
				-	achiziţionarea de îngrăşăminte chimice.
-	fonduri primite de la buget prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară, potrivit art. 16 din Legea nr. 8/1971.
36.		Veniturile realizate din activităţile productive ale Direcţiei domeniului public, provenind din: valorificarea împletiturilor de răchită, aranjamente florale, valorificarea de cai la export, a producţiei de ciuperci, prestaţii de agrement hipo, precum şi alte încasări din valorificarea resurselor interne.	Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti.	Acoperirea integrală a cheltuielilor determinate de întreţinerea, funcţionarea şi dezvoltarea activităţilor menţionate, inclusiv plata retribuţiei personalului aferent acestor activităţi.			70%
37.		Veniturile ce se realizează de unităţile denumite "întreprinderi pentru execuţia lucrărilor de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor", provenite din:	Unităţile de stat denumite "întreprinderi pentru execuţia lucrărilor de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor".	Acoperirea integrală a cheltuielilor pentru:			Se reportează în întregime în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.
				-	efectuarea de servicii şi a altor activităţi economice;
				-	întreţinerea, îmbunătăţirea şi exploatarea pajiştilor, păşunilor model şi a loturilor semincere;
-	prestări de servicii pentru executări de lucrări pe pajiştile din administrarea comunelor, a cooperativelor agricole de producţie şi a altor deţinători de pajişti;
				-	întreţinerea şi funcţionarea acestor unităţi (cheltuieli administrativ-gospodăreşti etc.);
-	valorificarea seminţelor de plante furajere, a produselor secundare de pe loturile semincere şi a altor produse şi materiale de pe acestea şi păşuni;			-	dezvoltarea bazei materiale.
-	activităţi economice privind staţiile de deshidratare şi granulare a furajelor verzi, de uscare şi balotare a fînului, de însilozare a furajelor şi îngrăşătorii de tineret taurin şi ovin;
-	alte venituri.
38.		Veniturile ce se realizează de către oficiile de îmbunătăţiri funciare şi proiectări construcţii în agricultură, provenite din:	Oficiile de îmbunătăţiri funciare şi proiectări construcţii în agricultură.	Acoperirea integrală a cheltuielilor pentru:			70%
				-	întreţinere şi funcţionare;
				-	executarea de studii şi proiecte pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare, gospodărirea apelor şi construcţii agrozootehnice;
-	executarea de studii şi proiecte pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare, gospodărirea apelor şi construcţii agrozootehnice;
				-	executarea de lucrări de construcţii-montaj pentru îmbunătăţiri funciare şi exploatarea sistemelor hidroameliorative;
-	executarea de lucrări de construcţii-montaj pentru îmbunătăţiri funciare şi gospodărirea apelor, efectuate în regim de antrepriză pe bază de contracte cu unităţile agricole socialiste, precum şi cele repartizate de Departamentul îmbunătăţirilor funciare;
				-	dezvoltarea bazei materiale.
-	exploatarea sistemelor hidroameliorative pe care le au în administrare;
-	exploatarea parcului de autovehicule, a utilajelor terasiere şi a atelierelor de reparaţii;
-	alte venituri.
39.		Veniturile ce se realizează de către şcolile de conducători auto amatori, provenite din taxele încasate de la elevii care urmează cursurile acestor şcoli şi din alte surse.	Şcolile de conducători auto amatori.	Acoperirea integrală a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare şi a celor pentru dezvoltarea bazei materiale.			70%
40.		Veniturile realizate din executarea, potrivit protocoalelor încheiate, de lucrări de îmbrăcăminţi asfaltice uşoare, drumuri de acces, străzi, alei, trotuare, locuri de parcare, staţii pentru transportul în comun pe drumuri publice, podeţe, livrări de mixturi asfaltice, precum şi alte lucrări de aceeaşi natură, pentru alte unităţi socialiste economice sau instituţii de stat, în cadrul indicatorilor de plan economici şi financiari aprobaţi acestor unităţi. Pentru asigurarea fondurilor necesare deschiderii şantierelor şi începerii lucrărilor prevăzute la alineatul precedent, unităţile beneficiare vor depune, la încheierea protocoalelor de execuţie, un avans de 25% din valoarea de deviz a lucrărilor. Decontarea pe parcurs a lucrărilor se face potrivit normelor legale pentru executarea de lucrări în antrepriză.	Direcţiile de drumuri şi poduri, în limita capacităţilor disponibile.	Acoperirea integrală a cheltuielilor pentru executarea lucrărilor prevăzute în protocoale			100%

Anexa 3

SUBUNITATI CE POT FUNCŢIONA ÎN SUBORDINEA INSTITUŢIILOR DE STAT ÎN CONDIŢIILE ART. 8 DIN DECRET


Denumirea subunităţii		Instituţia de stat pe lîngă care se organizează
1.	Centrul de material didactic şi propagandă agricolă.	Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
2.	Restaurantele-cantină ale caselor universitarilor, cu circuit închis, pentru personalul didactic din învăţămîntul superior.	Casele universitarilor
3.	Litografiile instituţiilor de învăţămînt superior.	Instituţiile de învăţămînt superior
4.	Atelierele-şcoală. Încadrarea în această categorie a atelierelor-şcoală cu plan de producţie se stabileşte de organele centrale, respectiv consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cărora le sînt subordonate.	Unităţile de învăţămînt, cu excepţia celor de învăţămînt superior.

Anexa 4

ACTE ŞI DISPOZIŢII NORMATIVE CARE SE ABROGA

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2200/1953 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a gospodariilor agricole anexe de pe lîngă instituţii, întreprinderi şi organizaţii economice de stat, publicată în Colecţia de hotărîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 45 din 7 iulie 1953.

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 621/1954 privind înfiinţarea, organizarea şi finanţarea gospodariilor anexe de pe lîngă instituţii, întreprinderi şi organizaţii economice de stat, publicată în Colecţia de hotărîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 25 din 13 mai 1954.

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2474/1955 privind regimul restaurantelor-cantina ale caselor universitarilor din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara.

- ART. 31 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1880/1959 cu privire la proiectul bugetului de stat pe anul 1960 şi pentru unele măsuri cu caracter financiar.

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1674/1960 privind constituirea şi folosirea mijloacelor speciale extrabugetare, publicată în Colecţia de hotărîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 42 din 21 noiembrie 1960.

- Alin. 2 şi 3 din art. 17 al Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 160/1960 privind reglementarea drepturilor sociale cuvenite personalului militar din Ministerul Forţelor Armate şi Ministerul Afacerilor Interne.

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 249/1961 privind constituirea unor mijloace extrabugetare la dispoziţia Ministerului Forţelor Armate.

- ART. 14 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1053/1962 cu privire la unele măsuri pentru acordarea de burse şi alte forme de sprijin material elevilor din învăţămîntul de cultura generală, artistic şi mediu pedagogic, republicată în Colecţia de hotărîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 45 din 27 decembrie 1963.

- ART. 2 şi 15 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 500/1965 privind organizarea excursiilor, taberelor şcolare şi a coloniilor de preşcolari.

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1469/1966 privind acordarea de dotatii bugetare unor publicaţii periodice.

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1503/1966 privind modificarea Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 1674/1960, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 47 din 28 iulie 1966.

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 715/1966 pentru modificarea Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 1674/1960 privind constituirea şi folosirea mijloacelor speciale extrabugetare, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 18 din 25 aprilie 1966.

- ART. 20 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1054/1962 privind acordarea de burse şi alte forme de sprijin material studenţilor de la cursurile de zi, republicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 104 din 5 decembrie 1967.

- ART. 8 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 361/1964 privind organizarea excursiilor, taberelor şi coloniilor de preşcolari în anul 1964, publicată în Colecţia de hotărîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 28 din 15 iunie 1964.

- ART. 1 şi 6 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 326/1967 privind constituirea şi folosirea ca mijloace speciale extrabugetare a sumelor încasate de către Ministerul Forţelor Armate, pentru lucrările şi prestaţiile efectuate în favoarea Ministerului de Construcţii pentru Industria Chimica şi Rafinarii, precum şi stabilirea unor drepturi pentru militarii care participa la executarea acestor lucrări.

- ART. 7 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1409/1967 privind înfiinţarea Centrului de antrenament şi perfecţionare a personalului din aeronautica civilă, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 57 din 26 iunie 1967.

- ART. 1 pct. 20 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 585/1969 privind exercitarea unor atribuţii largite de către ministere şi întreprinderi în perioada de experimentare a măsurilor de perfecţionare a conducerii şi planificarii economiei naţionale, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 43 din 27 martie 1969.

- ART. 1 şi 5 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2041/1969 privind constituirea şi folosirea ca mijloace speciale extrabugetare a sumelor încasate de către Ministerul Forţelor Armate, pentru lucrările şi prestaţiile efectuate în agricultura, precum şi stabilirea unor drepturi pentru personalul care participa la executarea acestor lucrări.

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 21/1970 privind completarea, extinderea şi prelungirea aplicării Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 326/1967.

- ART. 2 şi 5 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1210/1970 privind organizarea ergoterapiei în unităţile medico-sanitare şi de asistenţa socială, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 106 din 3 septembrie 1970.

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 482/1971 privind extinderea prevederilor Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 1674/1960, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 53 din 1 mai 1971.

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 874/1971 privind modificarea art. 1 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 326/1967.

- ART. 7 şi 8 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2080/1968 privind organizarea căminelor-atelier, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 124 din 21 septembrie 1968.

- ART. 4 alin. 4 şi 5 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 773/1972 privind unele măsuri referitoare la organizarea producţiei cinematografice şi difuzării filmelor, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 78 din 18 iulie 1972.

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 213/1973 pentru completarea art. 8 al Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 1674/1960 privind constituirea şi folosirea mijloacelor extrabugetare, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 22 din 4 martie 1973.

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1612/1973 pentru modificarea Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 1674/1960 privind constituirea şi folosirea mijloacelor extrabugetare.

- ART. 14 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 354/1974 privind măsuri pentru generalizarea primei trepte a învăţămîntului liceal, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 62 din 16 aprilie 1974.

--------------