ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 97 din 14 iulie 2005 (*republicată*)

privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români*)

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 719 din 12 octombrie 2011

--------

*) Republicată în temeiul art. 218 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 20 iulie 2005 şi ulterior adoptării a mai fost modificată şi completată prin:

- Legea nr. 290/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 28 octombrie 2005;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2006 pentru completarea art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 3 noiembrie 2006, aprobată prin Legea nr. 54/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 20 martie 2007;

- Legea nr. 53/2007 pentru completarea art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 20 martie 2007;

- Legea nr. 241/2007 pentru abrogarea unor reglementări prin care sunt acordate scutiri sau exonerări de la plata taxelor vamale ale unor bunuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 24 iulie 2007;

- Legea nr. 252/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează evidenţa persoanelor, eliberarea actelor de identitate şi activitatea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 27 iulie 2007;

- Legea nr. 243/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 29 iunie 2009 şi rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 4 august 2009.

Capitolul I

Dispoziţii generale

Articolul 1

Prezenta ordonanţă de urgenţă constituie cadrul care reglementează evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, prin care se asigură realizarea raporturilor juridice dintre persoanele fizice, juridice şi instituţiile statului de drept.

Articolul 2

(1) Evidenţa cetăţenilor români reprezintă un sistem naţional de înregistrare şi actualizare a datelor cu caracter personal ale acestora, necesar cunoaşterii populaţiei, mişcării acesteia şi comunicării de date, în interesul cetăţenilor, al statului şi al instituţiilor publice. ... (2) Evidenţa cetăţenilor români se ţine după principiul locului de domiciliu al acestora, de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date**), împreună cu serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor din cadrul Sistemului naţional informatic de evidenţă a populaţiei. ...

---------

**) Potrivit art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.367/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 25 noiembrie 2009, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date se înfiinţează prin comasarea prin fuziune a Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor şi a Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, care se desfiinţează. (3) Pentru cetăţenii români care au domiciliul în străinătate, evidenţa acestora se ţine după principiul ultimului domiciliu avut în ţară şi după reşedinţa declarată în România. ...

Articolul 3

Sistemul naţional informatic de evidenţă a populaţiei, denumit în continuare S.N.I.E.P., este administrat de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumită în continuare D.E.P.A.B.D., şi reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate cu mijloace informatice pentru ţinerea evidenţei persoanelor, producerea, emiterea şi evidenţa documentelor de stare civilă, a cărţilor de identitate, a cărţilor de alegător şi a altor documente necesare persoanei în relaţiile cu statul.

Articolul 4

Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, denumit în continuare R.N.E.P., este componenta principală a S.N.I.E.P. şi reprezintă ansamblul datelor cu caracter personal ale cetăţenilor români, rezultate în urma procesării automate, într-o concepţie unitară, în scopul cunoaşterii numărului, structurii şi mişcării populaţiei pe teritoriul ţării.

Articolul 5

(1) Întocmirea, actualizarea, exploatarea şi valorificarea datelor din R.N.E.P. se fac de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin D.E.P.A.B.D., şi de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor. ... (2) Administrarea bazelor de date integrate, precum şi producerea cărţilor de identitate şi a cărţilor de alegător, în sistem informatizat, se realizează de către D.E.P.A.B.D. ... (3) Conţinutul R.N.E.P. se aprobă şi se modifică prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor. ... (4) R.N.E.P. funcţionează în sistem deschis, servind ca suport unic pentru furnizarea de date, în condiţiile legii, pentru toate sistemele informatice care prelucrează date nominale privind persoana fizică. ... (5) Cetăţenii români sunt înregistraţi în R.N.E.P. la naştere, pe baza datelor de stare civilă din actele de naştere. ...

Articolul 6

(1) Codul numeric personal, denumit în continuare C.N.P., reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date cu caracter personal privind persoana fizică. ... (2) Codurile numerice personale sunt generate şi administrate prin mijloace informatice de către D.E.P.A.B.D., care emite şi distribuie anual către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti şi Departamentul Consular din Ministerul Afacerilor Externe listele conţinând codurile numerice personale precalculate pentru anul în curs. ... (3) Fiecărei persoane fizice i se atribuie, începând de la naştere, un C.N.P. care se înscrie în actele şi certificatele de stare civilă şi se preia în celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum şi în R.N.E.P. ... (4) Atribuirea C.N.P. se face, în ţară, de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, iar în străinătate, de către Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în baza listelor prevăzute la alin. (2). ... (5) Pentru situaţii de excepţie, la solicitarea instituţiilor publice menţionate la alin. (2), D.E.P.A.B.D. generează coduri numerice personale suplimentare, în vederea atribuirii persoanelor fizice, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă. ... (6) Gestionarea şi verificarea atribuirii C.N.P. revin serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor sub coordonarea D.E.P.A.B.D. ...

Capitolul II

Organizarea, actualizarea, valorificarea şi administrarea datelor din R.N.E.P.

Articolul 7

Activitatea de evidenţă a persoanelor este organizată pe trei niveluri:

a) la nivel central, de către D.E.P.A.B.D.; ... b) la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, de către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al municipiului Bucureşti; ... c) la nivel local şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, de către serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor. ...

Articolul 8

Începând cu data de 1 iulie 2010, componentele informatice ale R.N.E.P. se organizează pe un singur nivel, nivelul central. Începând cu această dată, serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor vor efectua activităţile de actualizare şi verificare direct pe componenta informatică constituită la nivel central.

Articolul 9

(1) Actualizarea datelor din R.N.E.P. se realizează de D.E.P.A.B.D. şi de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, pe baza documentelor prezentate de persoana interesată sau comunicate de autorităţi, potrivit atribuţiilor ce le revin, în situaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. ... (2) Autorităţile prevăzute la alin. (1) sunt: ... a) Ministerul Afacerilor Externe, pentru evenimentele de stare civilă intervenite în străinătate; ... b) Ministerul Justiţiei, pentru cei care dobândesc sau pierd cetăţenia română; ... c) instanţele judecătoreşti, pentru persoanele care au pierdut drepturile electorale, pentru modificări intervenite ca urmare a divorţului şi pentru cei supuşi interdicţiei de a părăsi o localitate sau de a se afla într-o localitate, în temeiul hotărârilor judecătoreşti care au rămas definitive şi irevocabile; ... d) Direcţia generală de paşapoarte, pentru cei care dobândesc sau deţin statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate. ...

Articolul 10

(1) Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice sunt protejate de legea specială şi nu pot fi prelucrate decât în condiţiile prevăzute de aceasta. ... (2) Beneficiarii datelor cu caracter personal, comunicate din R.N.E.P., sunt obligaţi să utilizeze datele numai pentru destinaţia stabilită şi să asigure protecţia acestora, în condiţiile legii. ...

Articolul 11

(1) Furnizarea datelor cu caracter personal din R.N.E.P., la cererea persoanelor fizice şi juridice, se face cu plată, în condiţiile stabilite de lege. ... (2) Comunicarea unor date din R.N.E.P. în cadrul unor acţiuni de interes public şi achitarea taxelor corespunzătoare se fac pe bază de protocol încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin D.E.P.A.B.D., şi beneficiar. ... (3) Pentru acţiuni de interes public care necesită comunicarea unui volum mare de date cu caracter personal, în vederea îndeplinirii unor obligaţii legale ce revin Ministerului Administraţiei şi Internelor, furnizarea datelor din R.N.E.P. se face de către D.E.P.A.B.D. şi structurile sale teritoriale. ... (4) Furnizarea datelor cu caracter personal prevăzute la alin. (3) se face în condiţiile stabilite de lege, pe bază de protocol încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin D.E.P.A.B.D., şi beneficiar. ... (5) Protocoalele prevăzute la alin. (2) şi (4) conţin în mod obligatoriu destinaţia datelor, volumul şi structura acestora, suportul pe care se livrează şi măsurile de protecţie şi securitate a datelor prevăzute de lege. ... (6) Se exceptează de la plata taxelor prevăzute de lege verificările în R.N.E.P. sau, după caz, furnizarea unor date cu caracter personal, solicitate, în scopul exercitării atribuţiilor legale, de către: ... a) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale şi justiţiei; ... b) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul realizării creanţelor bugetare prin modalităţile de executare silită prevăzute de lege; ... c) casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii; ... d) Ministerul Sănătăţii, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; ... e) Ministerul Finanţelor Publice şi structurile subordonate acestuia, în scopul urmăririi impozitului pe venit datorat de persoanele fizice; ... f) instituţiile cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi al asistenţei şi ocrotirii sociale a bătrânilor; ... g) alte persoane juridice, în condiţiile prevăzute de lege. ...

Capitolul III

Actele de identitate

Articolul 12

(1) Actul de identitate este documentul care se eliberează, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, cetăţeanului român şi care face dovada identităţii, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă titularului acestuia. Acest document se eliberează începând cu vârsta de 14 ani. ... (2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, precum şi cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflat în termen de valabilitate. ... (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2011, prin act de identitate se înţelege şi cartea electronică de identitate. ... (4) Buletinele de identitate, eliberate în condiţiile legii, rămân valabile până la preschimbarea lor în totalitate. ...

Articolul 13

Dovada identităţii şi a cetăţeniei române în cazul minorului căruia nu i s-a eliberat primul act de identitate se face cu certificatul de naştere al acestuia, iar dovada adresei de domiciliu se face cu actul de identitate al părintelui la care locuieşte statornic sau cu actul de identitate al reprezentantului său legal, precum şi cu unul dintre documentele prevăzute la art. 28.

Articolul 14

(1) Actul de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă a persoanei fizice, pe baza cererii scrise a acesteia sau, în cazul persoanei fizice puse sub interdicţie, a reprezentantului său legal. ... (2) Minorul depune cererea pentru eliberarea actului de identitate, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal, de persoana desemnată din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistenţă socială sau de persoana căreia i-a fost încredinţat în plasament. ... (3) Cererea pentru eliberarea actului de identitate reprezintă formularul-tip pe care cetăţenii români îl completează pentru obţinerea unui act de identitate şi care conţine informaţiile cu caracter personal stabilite de lege pentru constituirea şi actualizarea R.N.E.P. ... (4) Cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează în prezenţa lucrătorului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor şi trebuie să fie însoţită de documentele care fac, potrivit legii, dovada numelui de familie şi a prenumelui, a datei de naştere, a stării civile, a cetăţeniei române, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă. ... (5) În cazul pierderii, furtului, distrugerii sau al deteriorării actelor de identitate, solicitanţii vor prezenta un alt document oficial, cu fotografie de dată recentă, pentru certificarea identităţii. Pentru persoana care nu deţine astfel de documente ori în situaţia în care se constată diferenţe între fizionomia solicitantului şi documentele prezentate sau informaţiile din R.N.E.P., se solicită verificarea identităţii de către structura teritorială a poliţiei. ... (6) În situaţia cetăţenilor români care au domiciliul în România şi se află temporar în străinătate, eliberarea cărţii de identitate se poate face prin intermediul altei persoane, pe bază de procură specială, autentificată la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara respectivă. ... (7) Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv. ... (8) Termenul de soluţionare a cererilor pentru eliberarea unui act de identitate este de până la 30 de zile, acesta putând fi prelungit cu cel mult 15 zile de către şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor. ... (9) Pentru testarea şi urmărirea funcţionării aplicaţiilor informatice, pentru soluţionarea unor cazuri deosebite, precum şi pentru sprijinirea structurilor cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale, în activitatea specifică, actele de identitate se eliberează şi de către D.E.P.A.B.D., de către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al municipiului Bucureşti. ...

Articolul 15

(1) În termen de 15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani, minorul are obligaţia să solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor eliberarea actului de identitate, prezentând, după caz, documentele menţionate la art. 14 alin. (3) şi (4). ... (2) Eliberarea primului act de identitate nu se poate face pe bază de procură specială. ...

Articolul 16

(1) Minorilor care la împlinirea vârstei de 14 ani se găsesc internaţi, în condiţiile legii, în centre specializate aflate sub autoritatea serviciilor publice de asistenţă socială li se eliberează acte de identitate prin grija acestor servicii de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din raza teritorială de competenţă. ... (2) În situaţia în care părinţii celor prevăzuţi la alin. (1) nu sunt cunoscuţi sau nu pot fi identificaţi, la rubrica "Domiciliu" se înscrie adresa centrului respectiv. ...

Articolul 17

(1) Cartea de identitate se eliberează după cum urmează: ... a) prima carte de identitate se eliberează la împlinirea vârstei de 14 ani; ... b) pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani, termenul de valabilitate a cărţii de identitate este de 4 ani; ... c) pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani, termenul de valabilitate a cărţii de identitate este de 7 ani; ... d) cărţile de identitate eliberate după împlinirea vârstei de 25 de ani au termen de valabilitate de 10 ani. ... (2) După împlinirea vârstei de 55 de ani, cartea de identitate se eliberează cu termen de valabilitate permanent. ...

Articolul 18

(1) Orice modificări, adăugări sau menţiuni, altele decât cele prevăzute de lege, înscrise în actul de identitate sunt interzise şi atrag nulitatea acestuia. ... (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), nulitatea se constată de către lucrătorii de poliţie sau de către lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, după caz. ... (3) Poliţistul care constată una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) este obligat să reţină actul de identitate şi să îl depună la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, în termen de 24 de ore, cu proces-verbal din care să rezulte împrejurările şi motivul reţinerii. ...

Articolul 19

(1) Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor eliberează o nouă carte de identitate în următoarele cazuri: ... a) la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat; ... b) dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, prenumele părinţilor, data ori locul naşterii; ... c) în cazul schimbării domiciliului; ... d) în cazul schimbării denumirii sau a rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor; ... e) în cazul atribuirii unui nou C.N.P.; ... f) în cazul deteriorării actului de identitate; ... g) în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate; ... h) când fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului; ... i) în cazul schimbării sexului; ... j) în cazul anulării; ... k) pentru preschimbarea buletinelor de identitate. ... (2) În termen de 15 zile de la producerea uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-j), titularul sau reprezentantul legal al acestuia este obligat să solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor eliberarea unei noi cărţi de identitate, prezentând documentele prevăzute la art. 14 alin. (3), (4) sau (5). ... (3) Cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, dar nu mai puţin de 15 zile, titularul sau reprezentantul legal al acestuia are obligaţia să solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor eliberarea unei noi cărţi de identitate, prezentând documentele prevăzute la art. 14 alin. (3), (4) sau (5). ...

Articolul 20

(1) Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri: ... a) când persoana fizică nu posedă toate documentele necesare pentru eliberarea cărţii de identitate; ... b) în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România. ... (2) Pentru cartea de identitate provizorie, termenul de valabilitate se stabileşte de serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor şi nu poate fi mai mic de 30 de zile sau mai mare de un an. ...

Articolul 21

Pe actul de identitate se fac menţiuni numai de lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor şi în situaţiile prevăzute de art. 14 alin. (9), de lucrătorii D.E.P.A.B.D., referitoare la stabilirea reşedinţei.

Articolul 22

(1) Actul de identitate al persoanei fizice reţinute, arestate preventiv sau care execută pedeapsa închisorii se păstrează de către administraţia aresturilor ori a penitenciarelor şi se restituie la punerea în libertate a titularului acestuia. ... (2) Actul de identitate al persoanei fizice internate în instituţii de reeducare şi de protecţie socială se păstrează pe durata internării de către administraţia acestor instituţii. ... (3) Cererea de eliberare a actului de identitate pentru persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se primeşte şi se soluţionează de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor în a cărui rază administrativ-teritorială funcţionează instituţiile respective. ...

Articolul 23

(1) Titularii actelor de identitate, precum şi autorităţile publice prevăzute la art. 22 sunt obligaţi să ia măsuri pentru a evita deteriorarea, distrugerea, pierderea sau furtul acestora. ... (2) Furtul actului de identitate trebuie reclamat de către persoanele fizice şi autorităţile publice menţionate în alin. (1) la unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs, în termen de 24 de ore de la constatare, iar pierderea sau distrugerea documentului, la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă. ... (3) Actele de identitate declarate pierdute, distruse sau furate sunt nule de drept. ...

Articolul 24

(1) Persoana care a găsit un act de identitate, indiferent cine este titularul acestuia, este obligată să îl depună ori să îl trimită, în 24 de ore, la cea mai apropiată unitate de poliţie sau la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor. ... (2) Actul de identitate declarat pierdut sau furat, care a fost ulterior găsit de titular, trebuie predat în termen de 48 de ore la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor unde a fost declarat evenimentul. ...

Articolul 25

(1) Actul de identitate al unei persoane fizice nu poate fi reţinut în afara cazurilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. ... (2) Este interzisă darea, primirea sau solicitarea actului de identitate drept garanţie pentru prestarea unor servicii, pentru încredinţarea unor bunuri şi valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri, de către persoanele neautorizate. ...

Capitolul IV

Domiciliul şi reşedinţa

Articolul 26

(1) Cetăţenii români au dreptul să îşi stabilească sau să îşi schimbe, în mod liber, domiciliul ori reşedinţa, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege. ... (2) Cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele. ...

Articolul 27

(1) Domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuinţa principală*). ... (2) Domiciliul minorului este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte statornic ori, după caz, la reprezentantul său legal sau la persoana fizică ori juridică la care este încredinţat în plasament. ... (3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazul persoanei fizice puse sub interdicţie. ...

--------

*) Art. 27 alin. (1) intră în vigoare la 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2011.

Articolul 28

(1) Dovada adresei de domiciliu se poate face cu unul dintre următoarele documente: ... a) acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ; ... b) declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a); ... c) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil, faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) şi b); pentru minorii şi persoanele fizice puse sub interdicţie, declaraţia se dă şi se semnează de către părinţi sau de către reprezentanţii lor legali; ... d) documentul eliberat de primării, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol. ... (2) Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanei pe raza căruia se află ultimul domiciliu înscris în actul de identitate al solicitantului este obligat să comunice la cererea cetăţenilor români, în termen de două zile lucrătoare, datele referitoare la domiciliile avute în România de către persoana respectivă şi orice menţiune privind starea civilă, aflate în evidenţa acestuia, începând cu data de 1 ianuarie 2000. ... (3) Pentru datele menţionate la alin. (2), referitoare la perioada anterioară anului 2000, termenul de comunicare este de maximum 20 de zile. ...

Articolul 29

Declaraţia de primire în spaţiu a găzduitorului poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a poliţistului de siguranţă publică, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.

Articolul 30

Reşedinţa este acolo unde persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu**).

---------

**) Art. 30 intră în vigoare la 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2011.

Articolul 31

(1) Reşedinţa se înscrie în actul de identitate la cererea persoanei fizice care locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară. ... (2) Menţiunea de stabilire a reşedinţei se acordă pentru perioada solicitată, dar nu mai mare de un an, şi are valabilitate pe timpul cât persoana locuieşte în mod efectiv la adresa declarată ca reşedinţă. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi menţiuni de stabilire a reşedinţei. ...

Articolul 32

(1) Pentru înscrierea reşedinţei solicitantul va completa cererea pentru stabilirea reşedinţei, pe care o va depune împreună cu actul său de identitate şi cu unul dintre documentele prevăzute la art. 28. ... (2) Se exceptează de la obligaţia prevăzută la alin. (1): ... a) persoana care locuieşte la o altă adresă decât cea de domiciliu, în interesul serviciului sau în scop turistic; ... b) persoana internată într-o unitate sanitară/medicală. ...

Articolul 33

Menţiunea privind reşedinţa se completează pe un autocolant-tip care se aplică pe versoul actului de identitate.

Articolul 34

(1) Persoanelor fizice care nu posedă act de identitate şi sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în unităţi de ocrotire şi de protecţie socială, în şcoli de reeducare sau în alte instituţii li se pot elibera acte de identitate în care se înscrie domiciliul sau reşedinţa la adresa instituţiei respective. ... (2) În situaţia în care, din motive obiective, nu poate fi stabilită identitatea persoanelor fizice prevăzute la alin. (1), instituţiile respective sunt obligate să anunţe imediat unitatea de poliţie pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea, care colaborează cu serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor în vederea stabilirii identităţii lor. ...

Articolul 35

(1) În cazul în care menţiunea din actul de identitate privind stabilirea domiciliului sau a reşedinţei s-a efectuat în baza unui document care ulterior a fost anulat, s-a constatat că era nul, fals ori falsificat, această menţiune este nulă de drept. ... (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), autoritatea care a constatat nulitatea menţiunii comunică serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor situaţia intervenită. ... (3) Nulitatea menţiunii poate fi constatată de instanţa de judecată, din oficiu ori ca urmare a sesizării D.E.P.A.B.D., a serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor ori a persoanelor interesate. ...

Articolul 36

Persoana care găzduieşte o altă persoană, în mod neîntrerupt, pe o perioadă mai mare de 30 de zile, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a), are obligaţia de a anunţa poliţia sau serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul unde este situat imobilul.

Articolul 37

(1) Evidenţa locatarilor prin cartea de imobil se ţine în următoarele categorii de imobile care dispun de mai multe unităţi locative, astfel cum acestea sunt definite de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: ... a) destinate cazării în comun; ... b) care servesc total sau parţial ca locuinţă. ... (2) Dispoziţiile alin. (1) nu sunt aplicabile locatarilor imobilelor situate în incinta unităţilor militare, a sediilor misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare sau locuinţelor destinate exclusiv personalului acestora, precum şi, după caz, membrilor familiilor şi persoanelor aflate în îngrijirea acestora. ...

Articolul 38

(1) Organizarea activităţii de ţinere a evidenţei locatarilor prin cartea de imobil revine Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin unităţile de poliţie. ... (2) Cartea de imobil se întocmeşte şi se actualizează de către persoana anume desemnată, cu acordul acesteia, de către proprietarul imobilului sau de asociaţia de proprietari; în cazul asociaţiei de proprietari, responsabilul cărţii de imobil este, de regulă, administratorul sau un membru al comitetului executiv al asociaţiei. ... (3) Păstrarea, actualizarea şi utilizarea datelor din cartea de imobil de către persoana desemnată în acest sens, conform alin. (2), se fac cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare. ... (4) Responsabilul cărţii de imobil are obligaţia să înscrie, pe baza actului de identitate, persoanele care domiciliază sau au reşedinţa în imobilul respectiv şi să o prezinte, la cerere, poliţiştilor sau lucrătorilor serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor. ... (5) Cartea de imobil se întocmeşte într-un singur exemplar, care se păstrează la responsabilul cărţii de imobil. ...

Articolul 39

(1) Persoanele care îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa sunt obligate să ceară înscrierea în cartea de imobil la noua locuinţă în termen de 15 zile de la mutare. ... (2) Persoanele care locuiesc în imobil sunt obligate să prezinte actul de identitate responsabilului cărţii de imobil, la solicitarea acestuia, pentru actualizarea cărţii de imobil. ...

Articolul 40

La hoteluri şi în alte locuri de cazare în comun, înscrierea în cartea de imobil se face la sosire, prin grija proprietarului sau a administratorului acestora, după caz.

Articolul 41

(1) În cazul în care, în condiţiile legii, se schimbă denumirea unor unităţi administrativ-teritoriale sau se aprobă reorganizarea ori trecerea în alt rang a unei unităţi administrativ-teritoriale, precum şi în situaţia în care se schimbă denumirea străzilor sau se renumerotează imobilele, cheltuielile pentru schimbarea cărţii de identitate şi a celorlalte documente prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se suportă din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale respective. ... (2) Pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor reţinute sau arestate care nu posedă asemenea documente şi care nu dispun de mijloace financiare, precum şi persoanelor cu handicap şi celor fără venituri, şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere şi eliberare a actelor de identitate. ... (3) Se exceptează de la plata cheltuielilor de producere şi eliberare a actelor de identitate persoanele care sunt victime ale calamităţilor naturale, incendiilor sau ale altor dezastre şi care declară pe propria răspundere, la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor în a cărui rază teritorială domiciliază ori îşi au reşedinţa, faptul că actul de identitate a fost pierdut, distrus sau deteriorat ca urmare a producerii unei astfel de situaţii. ...

Capitolul V

Sancţiuni

Articolul 42

Încălcarea dispoziţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală a persoanelor vinovate.

Articolul 43

Constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:

a) nerespectarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 23 alin. (1), art. 24 şi art. 38 alin. (4), cu amendă de la 25 lei la 50 lei; ... b) nerespectarea dispoziţiilor art. 15 alin. (1), art. 18 alin. (1), art. 19 alin. (2) şi (3), art. 39 şi 40, cu amendă de la 40 lei la 80 lei; ... c) nerespectarea dispoziţiilor art. 25 şi 36, cu amendă de la 75 lei la 150 lei. ...

Articolul 44

Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 43 şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane împuternicite din cadrul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor şi de către poliţişti.

Articolul 45

Contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Capitolul VI

Dispoziţii finale

Articolul 46

Evidenţa manuală a cetăţenilor români constituită pentru perioada 15 iulie 1949 - 1 iulie 2000, pe bază de fişe şi registre, aflată în conservare la D.E.P.A.B.D., se exploatează şi se utilizează în continuare pentru furnizarea unor date, la solicitarea persoanelor fizice şi juridice, precum şi a instituţiilor interesate, în condiţiile legii.

Articolul 47

(1) Formularele-tip utilizate de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor se completează olograf sau prin alte sisteme de tehnoredactare, cu excepţia rubricii destinate semnăturii, care trebuie completată numai olograf de către solicitantul actului de identitate. ... (2) În cazul în care semnarea cererii de către solicitant nu este posibilă, se face menţiune despre aceasta în cerere de către lucrătorul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor care primeşte cererea. ...

Articolul 48

Forma şi conţinutul actelor de identitate, ale autocolantului privind stabilirea reşedinţei şi ale cărţii de imobil se stabilesc de Ministerul Administraţiei şi Internelor, la propunerea D.E.P.A.B.D., şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 49

Procedura de preschimbare eşalonată a buletinelor de identitate aflate în termen de valabilitate se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Articolul 50

(1) În scopul asigurării resurselor financiare pentru materialele necesare producerii documentelor prevăzute la art. 3, Ministerul Administraţiei şi Internelor prevede sumele necesare, anual, în mod distinct, în bugetul de venituri şi cheltuieli al D.E.P.A.B.D. ... (2) În scopul asigurării resurselor financiare necesare achiziţionării echipamentelor de calcul şi programelor software licenţiate, utilizate pentru producerea cărţilor de identitate şi a cărţilor de alegător, precum şi pentru încheierea şi derularea contractelor de service la aceste echipamente, Ministerul Administraţiei şi Internelor prevede sumele necesare, anual, în mod distinct, în bugetul de venituri şi cheltuieli al D.E.P.A.B.D. ... (3) Dotarea D.E.P.A.B.D. cu materialele necesare îndeplinirii atribuţiilor legale se realizează, prin grija Ministerului Administraţiei şi Internelor, din producţia internă şi din import. ...

Articolul 51

(1) D.E.P.A.B.D., prin intermediul structurilor sale teritoriale, comunică direcţiilor judeţene de statistică sau, după caz, Direcţiei regionale de statistică a municipiului Bucureşti datele necesare pentru statistica demografică, referitoare la persoanele fizice care îşi schimbă domiciliul ori reşedinţa dintr-o unitate sau subunitate administrativ-teritorială în alta. ... (2) Schimbările intervenite în denumirea unor unităţi administrativ-teritoriale, precum şi situaţiile de reorganizare sau de trecere în alt rang a unei unităţi administrativ-teritoriale sunt comunicate D.E.P.A.B.D. de către structura de specialitate din cadrul Institutului Naţional de Statistică. ... (3) Schimbările prevăzute la alin. (1) şi (2) se comunică în sistem informatic, periodicitatea şi circuitul lor fiind stabilite de Ministerul Administraţiei şi Internelor de comun acord cu Institutul Naţional de Statistică. ... (4) Înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea denumirii străzilor, făcută în condiţiile legii, este comunicată birourilor judeţene de administrare a bazelor de date privind evidenţa persoanelor sau, după caz, Serviciului de administrare a bazelor de date privind evidenţa persoanelor Bucureşti, de către consiliile locale, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. ... (5) Datele prevăzute la alin. (4) se comunică în scris, anexându-se copia hotărârii prin care s-a înfiinţat, s-a desfiinţat sau s-a schimbat denumirea străzilor. ...

Articolul 52

Ministerul Administraţiei şi Internelor elaborează, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, norme metodologice de aplicare unitară a prevederilor acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului*).

---------

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 17 octombrie 2006.

Articolul 53

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Guvernul adoptă, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, normele metodologice pentru comunicarea datelor, care să asigure actualizarea R.N.E.P.

Articolul 54

Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea nr. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 30 septembrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare.

--------