LEGE nr. 493 din 21 februarie 1928

privind actele stării civile

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 25 februarie 1928

Prin gratia lui Dumnezeu şi voinţa naţionala,

Rege al României,

La toţi de faţa şi viitori sănătate:

Adunările legiuitoare au votat şi adoptat, iar Noi sanctionam ce urmează:

Lege privitoare la Actele stării civile

Dispoziţiuni generale

Articolul 1

Starea civilă se dovedeşte prin actele întocmite în registrele păstrate de ofiţerul stării civile.

Articolul 2

Actele stării civile ale Membrilor Familiei Domnitoare se întocmesc potrivit legilor speciale.

Articolul 3

Competinţa ofiţerului stării civile este teritorială. Ofiţerul stării civile va primi declaraţiuni de naştere şi moarte şi le va înscri în registrele stării civile; va primi declaraţiunile de căsătorie, va proceda la facerea publicatiunilor şi va celebra căsătoriile, înscriindu-le în registrele respective.

El nu va putea instrumenta în actele în cari ar figura ca parte, declarant sau martor.

Articolul 4

Registrele de născuţi, căsătoriti şi morţi vor fi ţinute anual, în dublu exemplar, şi vor fi numerotate, şnuruite, parafate şi sigilate de preşedintele tribunalului; registrele de buletine şi de publicaţiunile căsătoriilor vor fi ţinute într-un singur exemplar.

Articolul 5

Înregistrările se vor face de îndată în ambele exemplare ale registrului, în şir şi în rubricile anume destinate.

Rubricile în cari nu s-a făcut vreo înregistrare se vor umplea prin linii.

Ştersăturile, răsăturile, înscrierile prescurtate, scrierile peste randuri sau între rubrici sînt oprite.

Indreptarile ce ar urma să fie făcute înainte de semnarea actului se vor trece în rubrica specială.

Menţiunile ulterioare se vor face în rubrica anume destinată.

Articolul 6

Înscrierile în registre se vor face în limba română şi se vor citi infatisatorilor, iar în cazul cînd nu ar cunoaşte-o se vor explica în limba ce cunosc.

Articolul 7

Actele stării civile vor fi semnate de ofiţerul stării civile şi de persoanele ce se înfăţişează. Cauza care a împiedicat pe infatisatori să semneze se va menţiona.

Articolul 8

Actele stării civile cari nu sînt înregistrate pe temeiul unei declaraţiuni verbale, vor arata actul în baza căruia s-a făcut înscrierea.

Articolul 9

Ofiţerul stării civile va trece în actele ce întocmeşte numai ceea ce trebuie declarat.

Articolul 10

Orice menţiune facuta pe un act de stare civilă, anterior înscris, va fi datată şi semnată de ofiţerul stării civile şi va indica actul pe temeiul căruia a fost facuta.

Articolul 11

Orice schimbare în starea civilă, intemeiata pe un act de stare civilă, pe o hotărîre judecătorească, sau pe un alt act admis de lege, se va trece pe actul de naştere al persoanelor la care aceasta schimbare se referă.

Menţiune de moartea unuia din soţi se va face şi pe actul de naştere al soţului supravieţuitor.

Articolul 12

Ofiţerul stării civile, de câte ori persoana nu este născută în circumscriptiunea sa, va trimite o copie legalizată ofiţerului stării civile unde se găseşte înregistrată naşterea, pentru a face menţiunile prevăzute de articolul precedent.

Articolul 13

Orice rectificare a unui act de stare civilă se va menţiona pe actul rectificat.

Articolul 14

Grefierii instanţelor judecătoreşti sînt obligaţi ca, în termen de 15 zile dela rămânerea definitivă a unei hotărîri care aduce schimbări în starea civilă sau rectifica un act de stare civilă, sa trimită o copie ofiţerului stării civile care păstrează registrele în care este trecut actul de naştere al persoanei la care schimbarea se referă, sau unde actul rectificat este înregistrat.

În caz de desfacerea căsătoriei, trimiterea se va face ofiţerului stării civile care a celebrat căsătoria.

Articolul 15

Ofiţerul stării civile va trimite, în termen de 30 zile, autorităţii care păstrează cel de al doilea exemplar al registrelor, copii de pe menţiunile făcute posterior pe exemplarul păstrat la starea civilă pentru a se face menţiune identică.

Articolul 16

Dosarele actelor stării civile vor fi şnuruite şi sigilate de ofiţerul stării civile şi se vor conserva în arhiva oficiului.

Articolul 17

Registrele se vor încheia de ofiţerul stării civile la sfîrşitul fiecărui an.

La aceeaşi dată, ofiţerul stării civile va alcătui în dublu exemplar liste alfabetice de născuţi, căsătoriti şi morţi. Unul din exemplare se va trimite spre păstrare grefei tribunalului.

Articolul 18

Actul de stare civilă, înscris în registrele altui an decât acel în care faptul a avut loc, va fi trecut şi în listele alfabetice anuale corespunzătoare anului cînd urma să fie înscris.

Articolul 19

În comunele al cărui teritoriu este împărţit între mai mulţi ofiţeri de stare civilă, aceştia vor trimite oficiului central, la începutul fiecărei luni, tabloul cuprinzînd datele din registrul de nasterile, căsătoriile şi morţii înscrise în luna precedenta.

Articolul 20

Ministerul public şi judecătorul judecătoriei respective sau în cazul cînd sînt mai multe judecătorii, a acelei indicate de preşedintele tribunalului, vor controla registrele stării civile.

Aceeaşi îndatorire o au şi pretorii în comunele rurale.

Articolul 21

Unul din exemplarele registrelor de stare civilă va fi trimis tribunalului, cel mai târziu pînă la finele lunei Ianuarie, iar celălalt exemplar se va păstra în arhiva primăriei.

Articolul 22

Actele stării civile trecute în registre sînt crezute pînă la înscrierea în fals, pentru tot ce ofiţerul stării civile încredinţează ca a avut loc în prezenta sa.

Articolul 23

Înscrierea sau rectificarea actelor de stare civilă, în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, va fi opozabilă şi terţilor; aceştia sînt însă în drept să facă dovada contrarie.

Articolul 24

Actele stării civile încheiate de o persoană care exercită în mod public funcţiunea de ofiţer al stării civile, dar a carei calitate s-ar dovedi ulterior viciata, sînt valabile.

Articolul 25

Registrele stării civile sînt publice. Orice persoană va putea cere extracte din registre sau certificate constatând neînscrierea actului cerut.

Extractul va cuprinde cuvânt cu cuvânt textul actului trecut în registru cu toate menţiunile ulterior făcute, va purta în litere data liberării şi va fi certificat de ofiţerul stării civile.

Extractele fac aceeaşi dovada ca însăşi registrele.

Articolul 26

Extractele nu pot fi liberate decât de ofiţerul stării civile.

Dacă însă un act păstrat de acesta este pierdut sau nu se poate citi, atunci, pînă la refacerea lui, autoritatea la care se găseşte al doilea exemplar, va libera extractul din registrele sale.

Articolul 27

Actele de stare civilă se redactează pe temeiul declaratiunii facuta în termen de cei desemnaţi de lege.

Ofiţerul stării civile va putea înştiinţa pe cei obligaţi să facă declaraţiuni, să se înfăţişeze în termen înaintea lui spre a-şi îndeplini îndatorirea legală şi le va pune în acelaşi timp în vedere sancţiunile legii.

Cînd părţile interesate nu sînt obligate a se infatisa în persoana, ele vor putea fi reprezentate prin împuterniciţi cu procura specială şi autentică.

Articolul 28

Îndată după înscrierea unei naşteri, căsătorii sau morţi, ofiţerul stării civile va inmana fără alta cerere, declarantului sau părţilor un buletin din registrul respectiv.

Articolul 29

Ofiţerul stării civile are dreptul să se asigure de adevărul faptului declarat.

Articolul 30

Dacă naşterea este declarata după termenul legal, sau moartea după inmormantare, sau dacă aceste evenimente nu au fost deloc declarate, ele nu se vor înscrie în registre decât în temeiul unei hotărîri judecătoreşti.

În aceste cazuri, ofiţerul stării civile sau delegatul sau va încheia un proces-verbal şi îl va inainta Ministerului public, care în urma cercetărilor făcute va trimite lucrările împreună cu concluziunile sale tribunalului.

Articolul 31

Dacă de la data cînd actul trebuia să fie înscris şi pînă întocmirea procesului-verbal prevăzut de articolul precedent nu a trecut mai mult de şase luni, tribunalul se va pronunţa, fără citarea părţilor, prin ordonanţa prezidentiala.

Trecut acest termen, tribunalul va cerceta de urgenta cauza în camera de consiliu, cu citarea rudelor cele mai apropiate şi direct interesate ale celui neînscris, a celor obligaţi de lege a face declaraţiunea şi a ofiţerului stării civile, faţa fiind şi Ministerul public.

Citaţiile se vor emite din oficiu.

Hotărîrea va indica datele necesare înscrierii.

Articolul 32

În termen de 15 zile dela pronunţare, copie de pe dispozitiv se va afişa prin îngrijirea grefierului la usa oficiului stării civile şi la usa tribunalului.

În cazul alineatului II al articolului precedent, prin îngrijirea grefierului, dispozitivul va fi publicat fără plata în "Monitorul Comunal" sau "Judeţean" şi în lipsa în Monitorul Oficial.

Articolul 33

Oricine are interes va declara apel la tribunal. Termenul de apel în contra ordonanţei prezidenţiale sau a hotărîrii tribunalului va fi de 15 zile, socotit dela data ultimei afisari ori publicari.

Apelul se va judeca de urgenta în camera de consiliu, cu citarea apelantilor, a rudelor celor mai apropiate şi direct interesate ale celui neînscris, a celor obligaţi de lege să facă declaraţiunea şi a ofiţerului stării civile, faţa fiind şi Ministerul public. Apelul, în cazul primului alineat al articolului 31, se judeca de completul tribunalului, iar în cazul alineatului al doilea al aceluias articol, de Curtea de apel.

Articolul 34

Recursul se declara, la instanţa care a hotărât în apel, în termen de 5 zile dela pronunţare şi se judeca după aceeaşi procedura ca şi apelul.

Termenul de recurs suspenda executarea.

Articolul 35

Grefierul instanţei înaintea căreia hotărîrea de înscriere a rămas definitivă, va trimite în termen de 30 zile o copie de pe hotărîre ofiţerului stării civile unde înscrierea urmează a fi facuta.

Articolul 36

Ofiţerul stării civile care refuza sa săvârşească vreun act ce intră în atribuţiunile sale, îşi va motiva în scris refuzul şi la cererea părţii va inainta de îndată lucrările judecătoriei, care va hotărî de urgenta prin ordonanţa cu drept de recurs în termen de 5 zile dela pronunţare.

Hotărîrea rămînînd definitivă, grefa instanţei va restitui de îndată lucrările ofiţerului stării civile, alăturând şi copia hotărîrii.

Articolul 37

Dispoziţiunile privitoare la actele stării civile sînt teritoriale.

Actul de stare civilă are puterea doveditoare ce îi este recunoscută de legea sub imperiul căreia a fost încheiat.

Articolul 38

Actele stării civile referitoare la români, încheiate în străinătate, se vor înscrie şi în ţara în registrele stării civile; cele de naştere, la oficiul stării civile al ultimului domiciliu al tatălui şi în lipsa al mamei; cele de căsătorie, la oficiul stării civile al ultimului domiciliu al soţului; cele de moarte, la oficiul stării civile al ultimului domiciliu în ţara a defunctului. Dacă aceste domicilii sînt necunoscute, sau în străinătate, înscrierea se va face la ofiţerul stării civile a primului sector din Capitala.

Agenţii diplomatici sau consulari, ofiţeri ai stării civile, vor trimite oficiilor de stare civilă mai sus arătate extracte de pe actul înscris.

Articolul 39

Toate termenele prevăzute în legea de faţa vor fi socotite pe zile libere.

Rectificarea actelor stării civile

Articolul 40

Rectificarea sau completarea actelor stării civile, dacă n-are ca urmare schimbarea statutului civil, va putea fi cerută de oricine are interes, precum şi de Ministerul public cînd ordinea publică este interesată.

Articolul 41

Cererea de rectificare sau completare se va adresa preşedintelui tribunalului locului unde actul se găseşte trecut în registru şi va fi însoţită de extractul actului ce urmează a se rectifica.

În cazul cînd cererea nu este facuta de Ministerul public, ea va trebui să-i fie comunicată.

Cererea de rectificare se va cerceta în camera de consiliu, de urgenta, cu ascultarea părţii ce cere rectificarea, a rudelor celor mai apropiate şi direct interesate, a ofiţerului stării civile, faţa fiind şi Ministerul public.

Copie de pe ordonanţa prezidentului se va afişa timp de 10 zile la usa tribunalului şi la oficiul stării civile respectiv.

Apelul se va declara de oricine are interes la tribunal în termen de 15 zile dela ultima afişare şi se va judeca de urgenta, în camera de consiliu, cu chemarea părţilor ce au figurat la prima instanţa.

Recursul se declara în termen de 5 zile dela pronunţare.

Reconstituirea registrului stării civile

Articolul 42

Dacă unul din exemplarele registrului s-a pierdut sau distrus în întregime, sau nu mai poate fi întrebuinţat, după cererea Ministerului public se înlocuieşte prin o copie de pe celălalt exemplar, certificată conform cu originalul de preşedintele tribunalului.

Articolul 43

Dacă ambele exemplare ale registrului s-au pierdut sau au ajuns de neintrebuintat, se vor reconstitui în elementele lor esenţiale, după cererea Ministerului public, de către o comisiune alcătuită din doi membri dintre locuitorii comunei, sub preşedinţia unui judecător, desemnaţi de Ministerul Justiţiei.

Unul din impiegatii instanţelor judecătoreşti din circumscripţia tribunalului, desemnat de preşedintele tribunalului, va îndeplini funcţiune de secretar al comisiunii.

Articolul 44

Ministerul public va publică în Monitorul Oficial şi în ziarele ce apar în judeţ, lista registrelor de reconstiuit, cu invitarea ca orice autoritate sau particular va găsi, deţine sau primi, cu orice titlu, cu extract legalizat sau livret de familie, referitor la un act ce urmează a fi reconstituit, să le depună în termen de şase luni dela publicarea în Monitorul Oficial sau în o luna dela data cînd actul a ajuns în mâinile sale, fie la primărie, fie la grefa judecătoriei sau tribunalului reşedinţei sale, iar în străinătate la cancelaria legatiunilor sau consulatelor.

Articolul 45

Aceasta depunere se va face în schimbul unei copii certificată pentru conformitate, data pe hârtie libera, care va servi drept dovada de primire şi va avea aceeaşi putere doveditoare ca actul depus.

Autorităţile mai sus indicate, unde extractele sau actele au fost depuse, sînt datoare a le trimite comisiunii de reconstituirea registrelor, prin scrisoare recomandată.

Articolul 46

Primării comunelor ale căror registre urmează a fi reconstituite, vor întocmi şi trimite comisiunii lista persoanelor ce locuiau în comuna la epoca pentru care urmează a se reconstitui registrele şi cari ar fi fost în situaţiune de a determina încheierea unui act de stare civilă, arătând şi reşedinţa lor actuala.

Articolul 47

Lista se va publică prin îngrijirea preşedintelui comisiunii în modul prescris de art. 44, cu invitatiunea ca persoanele trecute în lista să se prezinte, în termen de un an dela publicare, la primăria locului reşedinţei lor, iar în străinătate la cancelaria legatiunilor sau consulatelor, şi sa arate cunoştinţele ce au privitor la starea lor civilă, sau a membrilor familiei lor.

Cel ce face declaraţiunea va aduce orice acte justificative şi va indica registrele ce ar putea permite controlul celor afirmate.

Declaraţiunea va fi transmisă împreună cu actele ce o sprijină, prin scrisoare recomandată, comisiunii de reconstituire.

Articolul 48

Reconstituirea se va întemeia pe extractele legalizate ale actelor stării civile, pe registrele ţinute de reprezentanţii diferitelor culte şi pe orice acte şi registre ce ar putea conţine substanţa actelor stării civile, pe declaraţiile celor interesaţi, precum şi pe marturiile terţelor persoane, ambele sprijinite pe actele invocate.

Articolul 49

Comisiunea se va pronunţa prin hotărîri colective ce se vor afişa în termen de 3 zile dela pronunţare la oficiul stării civile.

În cazul neinscrierii în registre, partea interesată sau Ministerul Public se va adresa tribunalului care va judeca potrivit dispoziţiunilor aliniatului II al art. 31 şi următoarele.

Articolul 50

Întreaga procedura de reconstituire, precum şi cea dinaintea instanţelor de drept comun, în cazul articolului precedent, este scutită de timbru şi se face din oficiu.

Articolul 51

Modul întocmirii nouilor registre, în baza datelor adunate de comisiune, se va stabili printr-un regulament special.

Articolul 52

Actele reconstituite au puterea doveditoare ca legea recunoaşte actele stării civile.

Rectificările se vor face potrivit art. 41.

Articolul 53

Cînd nu vor fi existat registre sau se vor fi pierdut ori distruse în totul sau în parte, cînd registrele nu sînt regulat ţinute sau actul invocat a fost omis, partea interesată dovedind mai întîi, prin orice mijloace, ca din aceste împrejurări se găseşte în imposibilitate de a produce copia de pe actul ce invoaca, va putea apoi stabili faptele de stare civilă prin mijloacele dreptului comun.

Articolul 54

În cazurile prevăzute de articolul precedent, tribunalul, după cererea celor interesaţi sau a procurorului, va constata faptul stării civile şi va ordonă înscrierea în registre după datele stabilite.

Cererea va fi judecata de urgenta cu citarea rudelor cele mai apropiate şi direct interesate şi a ofiţerului stării civile, faţa fiind şi Ministerul Public.

Dispoziţiunile art. 32 şi următoarele se vor aplica şi în acest caz.

Articolul 55

Cererea se va judeca de tribunalul în circumscriptiunea căruia se afla oficiul stării civile unde înregistrarea urma sa fi fost facuta.

Despre actele de naştere

Articolul 56

Declaraţiunea de naşterea unui copil se va face verbal la ofiţerul stării civile al locului în termen de 3 zile dela uşurarea femeii.

Declarantul sau va infatisa certificatul de verificarea naşterii liberat de medic, moasa sau agent sanitar, sau va prezenta doi martori cari sa confirme exactitatea faptului declarat.

Articolul 57

Sînt ţinuţi sa declare naşterea tatăl, iar în caz de împiedicare a acestuia moasa, medicul, oricine a fost de faţa, persoana în locuinta căruia a avut loc naşterea şi mama, de-i va fi cu putinta.

Articolul 58

Actul de naştere va cuprinde: data înregistrării, anul, luna, ziua şi ora naşterii, sexul copilului, prenumele ce i se va da şi confesiunea căreia va aparţine; prenumele, numele, vîrsta, profesiunea şi domiciliul părinţilor; locul naşterii copilului cînd este deosebit de locuinta părinţilor; menţiunea şi verificarea naşterii.

Articolul 59

Nu vor putea fi întrebuinţate ca prenume, numele de familie precum şi cuvintele cari ar constitui o manifestare politica.

Articolul 60

Înregistrarea gemenilor se va face pentru fiecare copil separat în ordinea naşterii.

Articolul 61

Copiii născuţi morţi vor fi declaraţi în termen de 24 ore. Pe actul de naştere se va face menţiunea "născut mort".

Articolul 62

Numele tatălui unui copil nelegitim va fi înscris în registrul de naşteri numai dacă declaraţiunea a fost facuta de însăşi tatăl sau împuternicitul sau cu procura specială şi autentică.

Numele mamei va fi întotdeauna declarat şi înscris în registre.

Articolul 63

Cel ce găseşte un copil nou născut este dator sa-l prezinte de îndată autorităţilor poliţieneşti locale, cu vestmintele şi efectele ce s-ar fi găsit asupra lui şi sa arate circumstanţele de timp şi de loc în care a fost găsit.

Poliţia va încheia proces-verbal constatator a circumstanţelor mai sus arătate şi va face menţiune de tot ce poate ajuta la stabilirea identităţii, arătând institutiunea sau persoana căreia copilul i-a fost încredinţat.

În termen de doua zile procesul-verbal va fi trimis ofiţerului stării civile, care va da nume şi prenume copilului, înscriindu-l în registre, iar un extract de pe actul de naştere va fi trimis din oficiu, în termen de trei zile, institutiunii sau persoanei căreia copilul a fost încredinţat.

Dacă ulterior se stabileşte ca naşterea copilului găsit era anterior înscrisă, cea de a doua înscriere va fi anulată prin ordonanţa, prezidentiala.

Articolul 64

Cînd naşterea va avea loc într-un spital, casa de sănătate, penitenciar, azil sau alte instituţiuni similare, directorii sau administratorii vor incunostinta în scris pe ofiţerul stării civile, indicând datele necesare înregistrării.

În baza acestei comunicări se va face înscrierea actului de naştere în registre.

Articolul 65

În caz de naştere în timpul unei călătorii maritime, actul de naştere se va încheia în 24 ore dela uşurarea femeii, pe vasele militare de comandant, iar pe celelalte vase, de căpitan, patron sau cei ce îndeplinesc aceasta funcţiune.

Dacă naşterea are loc în timpul opririi în port şi debarcarea este cu neputinţă, sau portul fiind străin, nu se afla agent diplomatic ori consular, actul va fi încheiat în aceleaşi condiţiuni, făcându-se menţiune de circumstanţele mai sus arătate.

Actul va fi înscris la sfîrşitul listei echipajului.

Articolul 66

În cel dintâi port unde vasul se opreşte, dacă portul este în ţara, ofiţerul care a instrumentat este dator să depună doua copii de pe act căpităniei portului sau autorităţii care o înlocuieşte, iar dacă portul este în străinătate, depunerea se face la consulatul român din cel mai apropiat port.

Unul din exemplarele actului depus va rămîne în arhiva acestor autorităţi, iar cel de al doilea va fi trimis spre înregistrare ofiţerului stării civile al ultimului domiciliu în ţara al tatălui, sau al mamei cînd tatăl nu e cunoscut; iar în lipsa domiciliului lor la oficiul stării civile a primului sector al Capitalei.

Articolul 67

Dacă naşterea are loc pe un vas fluvial, aeronava sau în tren, declaraţiunea naşterii trebuie să fie facuta de persoanele arătate de art. 57 la ofiţerul stării civile al locului de debarcare.

Despre actele de recunoaşterea copiilor naturali

Articolul 68

Actul de recunoaştere a copilului natural se va menţiona de ofiţerul stării civile, în rubrica de adnotari, a actului de naştere înscris în registru.

Articolul 69

În cazul prevăzut de art. 66, declaraţiunea de recunoaşterea unui copil va putea fi primită de ofiţerii instrumentari arătaţi în acel articol şi cu formele acolo indicate.

Depunerea şi transmiterea copiilor se va îndeplini potrivit dispoziţiilor art. 66, cu deosebire ca trimiterea se va face ofiţerului stării civile al locului unde este înscris actul de naştere al celui recunoscut.

Despre actele de căsătorie

Articolul 70

Declaraţiunea de căsătorie se va face de viitorii soţi în persoana sau prin act autentic ori legalizat, înaintea ofiţerului stării civile a domiciliului sau reşedinţei unuia din ei.

Articolul 71

Declaraţiunea de căsătorie a viitorilor soţi va cuprinde: numele, prenumele, vîrsta, profesiunea, confesiunea, domiciliul şi reşedinţa lor; naţionalitatea, locul naşterii, calitatea de necăsătoriţi, vaduvi sau divortati; gradul de inrudire; numele, prenumele, profesiunea şi domiciliul părinţilor precum şi a persoanelor chemate sa dea consimţămîntul.

Dacă viitorii soţi au copii care prin efectul căsătoriei ar deveni legitimi, declaraţiunea va mai cuprinde numele şi prenumele acestora, locul şi data naşterii lor, în cazul cînd o româncă se căsătoreşte cu un străin şi declaraţiunea acestuia dacă îşi păstrează naţionalitatea de origina.

Articolul 72

Ofiţerul stării civile, primind cererea, va dispune facerea publicatiunilor în localitate, dacă viitorii soţi locuesc acolo de cel puţin trei luni, iar în caz contrariu, publicaţiunile se vor face şi în localitatea unde ei au avut ultimul domiciliu.

Dacă unul din viitorii soţi este incapabil, publicaţiunea se va face şi la domiciliul celor chemaţi sa dea consimţămîntul.

Articolul 73

Actul de publicaţiunea căsătoriei va cuprinde data afişării, datele menţionate în declaraţie şi indicarea ca cei îndreptăţiţi, cari au cunoştinţa de lipsa oricărei din condiţiunile de fond ale căsătoriei, să facă opoziţie în termen de 10 zile dela data afişării.

Actul de publicaţiune se afişează şi va rămîne afişat la usa casei comunale timp de 8 zile.

Articolul 74

Pot face opoziţie la căsătorie:

a) tatăl sau mama, bunii sau bunele, fraţii sau surorile, dacă sînt majori, în ordinea arătată, întemeindu-se pe neîndeplinirea ori căreia din condiţiunile de fond ale căsătoriei; ... b) autorităţile de protecţie ale incapabililor, numai pentru motive de incapacitate; ... c) persoana legată prin căsătorie cu unul din viitorii soţi, dar numai pentru acest motiv; ... d) ministerul public, în toate cazurile în cari ordinea publică este interesată. ...

Articolul 75

Opoziţiunea va fi facuta în patru exemplare şi prezentată personal sau prin împuternicit ofiţerului stării civile care a efectuat publicaţiunea; va arata calitatea oponentului, motivele pe cari se întemeiază, precum şi alegerea domiciliului la sediul judecătoriei competinte sa judece opoziţia.

Articolul 76

După expirarea termenelor prevăzute pentru facerea opoziţiilor, ofiţerii stării civile cari au făcut afişările vor trimite, ofiţerului stării civile care le-a ordonat, procesul-verbal constatator al afişării împreună cu opoziţiile ivite şi toate actele referitoare.

Articolul 77

Ofiţerul stării civile care a ordonat publicaţiunile va inlatura opoziţiile făcute peste termen, sau fără calitate.

În celelalte cazuri ofiţerul stării civile, păstrând unul din exemplare, va trimite de îndată un exemplar judecătoriei circumscripţiei şi fiecăruia dintre viitorii soţi.

Articolul 78

Judecătoria citând părţile va hotărî în Camera de consiliu, cu drept de recurs la tribunal în termen de 3 zile dela pronunţare.

Recursul se va judeca cu precădere în termen de 5 zile.

Citaţiile se vor emite din oficiu, scutite fiind de orice taxe sau timbre.

Dispozitivul hotărîrii rămase definitivă va fi trimis fără întîrziere de grefierul instanţei, ofiţerului stării civile care a ordonat publicarea.

Articolul 79

Ofiţerul stării civile va încheia un proces-verbal în registrul de publicaţiuni care va cuprinde, pe lîngă datele menţionate în declaraţie, data şi locul în care s-au făcut publicaţiunile, constatarea ca termenele legale au fost respectate şi menţinute de opoziţiunile primite, de înlăturarea, respingerea sau retragerea lor.

Articolul 80

Ofiţerul stării civile la care s-a făcut declaraţia de căsătorie sau cel competinte, potrivit art. 70, va primi declaraţiunile, va procede la celebrarea ei, după expirarea termenului prevăzut pentru facerea opoziţiilor, - dacă nu sînt opoziţii, sau dacă cele făcute au fost inlaturate, retrase sau respinse.

De nu se va fi celebrat căsătoria în termen de un an dela data declaratiunii prevăzută de art. 70 declaraţiunea şi toate celelalte acte rămîn fără efect.

Articolul 81

Pentru motive grave, procurorul tribunalului locului unde se găsesc viitorii soţi poate să acorde dispense de publicaţiuni sau de orice termen.

În străinătate aceste dispense vor fi acordate de agentul diplomatic sau consular ce urmează a celebra căsătoria.

Dispensa este valabilă 15 zile.

Articolul 82

Romanul se va putea căsători în străinătate, fie înaintea agenţilor diplomatici sau consulari, şi în acest caz forma căsătoriei va fi supusă legilor române; fie la ofiţerul stării civile al locului, potrivit formelor prevăzute de legea străină.

Articolul 83

Căsătoriile celebrate în străinătate înaintea agenţilor diplomatici sau consulari vor fi precedate de publicaţiuni făcute în conformitate cu art. 72-73 iar afişarea se va face la usa legatiei sau consulatului.

Opoziţiile vor fi judecate de judecătoria domiciliului soţului căruia i se face opunere la căsătorie, iar dacă domiciliul acestuia este în străinătate, de judecătoria 1 Bucureşti.

Articolul 84

Căsătoriile celebrate în străinătate înaintea autorităţilor competinte a locului nu vor avea nevoie de alte publicaţiuni decât cele prevăzute de legea străină.

Romanul însă va trebui sa îndeplinească condiţiunile de fond ale căsătoriei prevăzute de legea lui naţionala.

Articolul 85

Înaintea ofiţerului stării civile care celebreaza căsătoria, viitorii soţi trebuie să prezinte actele de naştere şi de va fi cazul dispensele obţinute, actele de deces ale ascendenţilor, dovada desfacerii căsătoriei prin moarte sau judecata, sau desfiinţarea căsătoriei anterioare, convenţiile matrimoniale, precum şi orice acte prevăzute de legi speciale.

Cînd actele arătate mai sus se găsesc înregistrate la ofiţerul stării civile care urmează a celebra căsătoria, ele vor fi alăturate din oficiu la dosarul căsătoriei.

Articolul 86

Strainul care se căsătoreşte în România, înaintea autorităţilor tarii, este supus legii române în tot ceea ce priveşte condiţiunile de forma ale căsătoriei

El va prezenta ofiţerului stării civile un certificat liberat de legatiunea sau consulatul sau, conţinînd dispoziţiunile legii sale naţionale cu privire la condiţiunile de fond ale căsătoriei.

Acest certificat va putea fi eliberat şi de Ministerul Afacerilor Străine român.

Articolul 87

Cînd unul din viitorii soţi dovedeşte imposibilitatea de a-şi procura extracte, va putea dovedi data şi locul naşterii lui sau decesul ascendenţilor, prin declaraţiunea sub jurământ a doi martori, facuta la judecătorie sau înaintea ofiţerului stării civile.

Procesul-verbal constatând aceste declaraţiuni va fi semnat de martori sau va arata cauza pentru care ei nu au semnat şi va purta menţiunea ca el va servi numai la căsătorie.

Articolul 88

Ofiţerul stării civile, înaintea căruia viitorii soţi vor să se căsătorească, va refuza celebrarea căsătoriei dacă va constata că nu sînt îndeplinite condiţiunile de fond sau de forma ale căsătoriei.

În acest caz se va urma conform art. 36.

Articolul 89

Consimţămîntul persoanelor chemate sa dea autorizarea la căsătorie poate fi verbal sau în scris. În acest din urmă caz el va fi dat în forma autentică sau printr-o declaraţiune facuta înaintea ofiţerului stării civile care a ordonat publicarea, ori al domiciliului sau reşedinţei persoanei ce autoriza.

El va cuprinde numele, prenumele, profesiunea şi domiciliul viitorilor soţi, al celor ce dau consimţămîntul, precum şi calitatea lor.

Consimţămîntul dat nu mai poate fi retras.

Articolul 90

Căsătoria se va celebra în public la casa comunală, faţa fiind viitorii soţi împreună şi în persoana şi în prezenta a doi martori majori.

Cînd unul dintre viitorii soţi este împiedicat, din cauza unei boli grave, să se transporte la casa comunală, ofiţerul stării civile, pe temeiul unui certificat medical, va putea oficia şi în alta casa, lăsând însă publicului libertatea de a asista.

Articolul 91

Ofiţerul stării civile examinând şi găsind ca sînt îndeplinite formele legale, va lua declaraţiuni martorilor pentru stabilirea condiţiunilor ce nu sînt constatate prin acte, va lua consimţămîntul persoanelor chemate sa autorize căsătoria, dacă el n-a fost dat prin act scris; apoi va intreba pe rând pe viitorii soţi dacă voesc să se căsătorească unul cu celălalt şi la răspunsul lor afirmativ, va pronunţa în numele legii unirea lor prin căsătorie.

Articolul 92

Actul de căsătorie se va redacta de îndată şi va cuprinde: locul, anul, luna şi ziua căsătoriei; prenumele, numele, vîrsta, confesiunea, domiciliul, profesiunea nouilor căsătoriti, precum şi locul naşterii lor; prenumele şi numele părinţilor, prenumele, numele şi domiciliul martorilor; declaraţiunile căsătoritilor; consimţămîntul lor la căsătorie, precum şi a persoanelor chemate sa autorize căsătoria, cum şi constatarea ca ofiţerul stării civile a declarat în numele legii unirea lor prin căsătorie.

Articolul 93

În registrul de publicaţiuni se va face menţiune de celebrarea căsătoriei.

Cînd căsătoria este celebrată de un alt ofiţer al stării civile decât cel care a ordonat publicaţiunile, un extract de pe actul de căsătorie va fi trimis în termen de 5 zile ofiţerului stării civile unde publicaţiunea este trecută spre a face menţiunea prescrisă mai sus.

Articolul 94

Binecuvantarea religioasă nu va putea să aibă loc decât după înfăţişarea actului constatator al săvîrşirii căsătoriei.

Articolul 95

Ofiţerul stării civile va libera la cererea soţului un livret, de familie, în care va înscrie căsătoria efectuată. În acest livret se va face la cererea soţului menţiune de orice schimbare în starea civilă a persoanelor cari alcătuiesc familia sa.

Despre actele de moarte

Articolul 96

Încetarea din viaţa se va declara verbal ofiţerului stării civile al locului, în termen de 24 de ore dela moarte.

Articolul 97

Sînt deopotrivă îndatoraţi a declara moartea, membrii familiei, cei cari au fost faţa la încetarea din viaţa şi vecinii.

Dispoziţiunile art. 64 sînt aplicabile şi în acest caz.

Articolul 98

Persoana ce găseşte un cadavru e obligată sa anunţe de îndată autoritatea politieneasca a locului, autoritatea politieneasca va încheia proces-verbal, cuprinzînd pe cat cu putinta indicatiunile necesare înscrierii şi îl va trimite ofiţerului stării civile competente, în termen de maximum 24 ore; cînd identitatea cadavrului nu poate fi stabilită, trimiterea procesului-verbal se va face tot în acelaşi termen, urmând ca ofiţerul stării civile sa înregistreze moartea indicând semnalmentele cadavrului şi menţiunile cele mai amanuntite ce i-au fost furnizate de autorităţi.

Articolul 99

Certificatul de moarte încheiat de medic, sau de agentul însărcinat cu verificarea, se va prezenta ofiţerului stării civile la declararea decesului. În caz cînd în comuna nu s-ar găsi nici unul din aceşti funcţionari, ofiţerul stării civile se va asigura personal de adevărul faptului declarat.

Articolul 100

Actul de moarte va cuprinde - data înregistrării, data morţii (anul, luna, ziua şi ora), prenumele, numele, vîrsta, confesiunea, profesiunea, locul naşterii şi domiciliul decedatului; prenumele şi numele părinţilor decedatului, precum şi ale soţului, cu menţiune dacă acesta trăieşte, a murit sau e divorţat; menţiune de verificarea morţii.

Articolul 101

În caz de deces în timpul unei călătorii maritime şi în circumstanţele prevăzute de art. 65, se va întocmi actul în 24 ore de ofiţerii instrumentari desemnaţi în acel articol şi după formele acolo arătate.

Depunerea copiilor se va efectua potrivit art. 66.

Actul se va trece în registrul stării civile al ultimului domiciliu al defunctului; iar dacă acest domiciliu este necunoscut sau în străinătate, la oficiul stării civile al primului sector al Capitalei.

Articolul 102

Dacă moartea are loc pe o aeronava, un vas fluvial sau în tren, declaraţiunea morţii se va face la ofiţerul stării civile al locului unde cadavrul va fi depus.

Articolul 103

Inmormantarea sau incinerarea se va putea face numai cu autorizarea ofiţerului stării civile şi după 36 ore dela încetarea din viaţa.

Cînd moartea a fost însă provocată de o boala infectioasa, autorizarea se va putea da şi înainte de expirarea acestui termen, după dispoziţiunea sau avizul serviciului sanitar.

Cînd sînt banueli asupra cauzelor morţii, autorizaţiunea de inmormantare sau incinerare nu se va putea da decât cu prealabilă încuviinţare a parchetului.

Despre actele stării civile întocmite în caz de mobilizare

Articolul 104

Actele stării civile privind pe militari, marinari, şi alte persoane urmând armata, vor fi încheiate în timp de mobilizare potrivit regulelor prescrise mai sus, cu excepţiunile din articolele următoare.

Articolul 105

Ofiţerii stării civile militari, competenţi sa instrumenteze în cazul prevăzut de articolul precedent, vor fi determinati prin decret regal.

Articolul 106

Prin mijlocirea Ministerului de Rasboi, fiecare formaţiune mobilizata va avea registre pentru trecerea actelor de naştere, căsătorie şi moarte. Registrul va fi ţinut într-un singur exemplar şi va fi numerotat, snuruit, sigilat şi parafat de comandantul sau şeful unităţii ori formatiunii mobilizate pe lîngă care funcţionează ofiţerul stării civile.

Articolul 107

În afară de menţiunile prescrise de art. 58, 92 şi 100, actele stării civile privitoare la militari vor mai face menţiune de contingentul, numărul matricul şi unitatea căreia aparţine tatăl noului născut la actele de naştere, al soţului la actele de căsătorie, al defunctului la actele de moarte.

Articolul 108

Declaraţiunea naşterii va fi facuta în zece zile dela uşurarea femeii.

Articolul 109

În caz de căsătorie, ofiţerul stării civile al unităţii căreia aparţine viitorul soţ este competinte sa primească declaraţia care se va aduce la cunoştinţa prin ordin de zi al unităţii pe lîngă care funcţionează ofiţerul stării civile.

Căsătoria va putea fi celebrată numai după 25 zile dela trecerea în ordinul de zi.

Dispensa prevăzută de art. 81 va fi data de comandantul unităţii imediat superioare celei pe lîngă care funcţionează ofiţerul stării civile.

Articolul 110

În caz de moarte întâmplată într-un spital, ambulanta sau alta formaţiune sanitară militară, administratorul sau şeful formatiunii va încheia proces-verbal constatând moartea; iar în caz de moarte în timpul luptei, sau înainte de a fi fost predat unei formaţiuni sanitare, comandantul cel mai apropiat al unităţii, constatând moartea, va încheia proces-verbal. În ambele cazuri, procesele-verbale vor cuprinde toate menţiunile necesare înregistrării.

Pe temeiul proceselor verbale mai sus arătate, ofiţerul stării civile militare va face trecerea în registru.

Articolul 111

Din cinci în cinci zile, ofiţerul stării civile militare va trimite prin posta o copie a tuturor actelor înregistrate:

a) cei dela alte formaţiuni decât cele sanitare, părţii sedentare; ... b) cei dela formaţiunile sanitare, părţii sedentare a corpului din care face parte tatăl noului născut, soţul sau defunctul. ...

În caz cînd nu se va cunoaşte corpul de trupa căruia aparţine persoana, trimiterea se face Ministerului de Rasboi, însoţită de toate indicatiunile cari ar putea duce la stabilirea unităţii căreia aparţine. Ministerul stabilind unitatea va trimite copia părţii sedentare.

Menţiune de aceasta trimitere se va face pe fiecare act.

Articolul 112

În termen de 3 zile dela primirea copiilor, partea sedentara va completa datele rămase necompletate în act, servindu-se de foaia matricola şi va trimite extracte ofiţerului stării civile al locului domiciliului tatălui, iar de este necunoscut acest loc, al mamei pentru actele de naştere, al domiciliului soţului pentru actele de căsătorie, al ultimului domiciliu al defunctului pentru actele de moarte.

Cînd domiciliul este în străinătate, trimiterea se va face oficiului stării civile a primului sector al Capitalei.

Ofiţerul stării civile primind extractele, va inregistra actul în registrele sale.

Articolul 113

Ofiţerii stării civile prevăzuţi de art. 105 sînt competenţi sa instrumenteze şi în actele unde ar fi interesate persoane nemilitari, însă numai în cazul cînd funcţionarea autorităţilor comunale nu ar mai putea fi asiguraţi, ca urmare a circumstanţelor provenind din starea de rasboi. În acest caz, trecerea atributiunilor stării civile asupra ofiţerilor stării civile militare, cat şi încetarea acestor atributiuni, se va face prin deciziune ministerială a Ministerului Justiţiei, după intervenirea Ministerului de Interne, luându-se şi avizul Ministerului de Rasboi.

Partea sedentara, de îndată ce autorităţile comunale şi-au reluat funcţiunile, va trimite extracte de pe actele stării civile ofiţerului stării civile pe care cel militar l-a înlocuit, spre a se conformă ultimului alineat al articolului precedent.

Articolul 114

Data încetării atributiunilor de ofiţeri ai stării civile militare, se va fixa prin deciziune ministerială; în cazul cînd o atare deciziune nu a intervenit, atribuţiunile lor încetează de drept, în ziua trecerii armatei pe picior de pace.

În ziua încetării atributiunilor, registrele vor fi încheiate şi după verificare ca s-au trimis extracte potrivit dispoziţiunilor art. 111 se vor inainta Ministerului de Rasboi pentru păstrare.

Articolul 115

Abaterile dela dispoziţiunile art. 3, alin. III, 4-19 inclusiv, 21, 25, 26, 28, 30, 32, 35, 36, 45, 56, 58, 60, 62, 63, alin. III, 64, 77, 91, 92, 93, 95, 106, ale funcţionarilor acolo prevăzuţi, vor fi urmărite înaintea judecătoriei şi pedepsite cu amendă civilă dela 1.000 la 3.000 lei.

Articolul 116

Ofiţerul stării civile care va libera certificatul de efectuarea publicatiunilor înainte de respingerea opoziţiunilor făcute, sau va celebra fără dovada efectuării publicatiunilor sau respingerii opoziţiunilor sau fără consimţămîntul celor chemaţi de lege pentru autorizarea căsătoriei, sau avînd cunoştinţa de vreo împiedicare la căsătorie sau de lipsa vreunei condiţiuni pentru validitatea ei, se va pedepsi după cererea ministerului public sau persoanelor interesate cu închisoarea corecţională dela 6 luni la 2 ani şi cu amendă penală dela 2000 la 5000 lei.

Articolul 117

Orice persoană, obligată să facă declaraţiunile prescrise de art. 47, 57, 63, 64, 97 şi 98, care le va fi omis sau făcut peste termen, se va pedepsi cu amendă penală dela 500 la 1.500 lei.

Articolul 118

Cînd declaraţiunile referitoare la actele stării civile sînt făcute cu buna ştiinţa că nu corespund adevărului, cînd faptul nu cade sub o invinuire mai grea, se va pedepsi cu amendă penală dela 1.000 la 3.000 lei.

Articolul 119

Orice persoană particulară care cu ştiinţa a reţinut un extract în contra celor arătate de art. 44 se va pedepsi cu amendă penală de la 1.000 la 5.000 lei.

Articolul 120

Oricine va ascunde, tăinui, sustrage sau distruge vreun act de stare civilă arătat în art. 44, în scopul de a schimba sau suprima starea civilă a unei persoane, va fi pedepsit cu închisoare corecţională dela 1 an la 3 ani şi cu amendă penală de la 5.000 la 10.000 lei.

Dacă actul ascuns, tăinuit, sustras sau distrus, fără sa modifice sau suprime starea civilă, are ca urmare sa schimbe ordinea de devolutiune a unei succesiuni, pedeapsa va fi închisoarea dela 2 luni pînă la un an şi amenda penală dela 1.000 la 5.000 lei.

Cu aceleaşi pedepse şi după aceleaşi norme, se vor pedepsi şi cei care în scopul de a modifica sau suprima starea civilă a unei persoane vor fi făcut declaraţiuni mincinoase, afară numai dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.

Articolul 121

Cînd în urma unei hotărîri penale, exceptând pe cea pronunţată în materie de fals, va fi necesar a se face o rectificare, sau o înscriere în registrele stării civile, procurorul tribunalului va procede potrivit dispoziţiunilor alin. II al art. 31 şi următoarele art. 41, 58 şi următoarele, înaintea instanţelor civile.

Articolul 122

Preotul sau orice altă persoană indreptatita la săvîrşirea ceremoniei religioase, care va proceda la celebrarea actului religios fără sa fi prezentat buletinul sau extractul dela oficiul stării civile, se va pedepsi cu amendă dela 1.000 la 5.000 lei.

Articolul 123

Persoanele cărora legea de faţa le-a lăsat în păstrare registrele actelor stării civile anterior încheiate, vor fi pedepsite, în cazul cînd vor refuza de a elibera extracte după aceste registre, sau face menţiunile prevăzute de art. 11, cu închisoare corecţională de la 2 luni pînă la un an şi cu amendă penală dela 5.000 la 10.000 lei.

Dispoziţiuni tranzitorii

Articolul 124

Se abroga art. 21-86 inclusiv, art. 151-161 inclusiv, privitoare la starea civilă, publicaţiunea, celebrarea şi opoziţiunile la căsătorie, din codul civil în vigoare în Vechiul Regat, precum şi orice dispoziţiuni contrarii.

Prin derogare dela art. 14 al prezentei legi, art. 246 şi 276 din codul civil din Vechiul Regat continua să se aplice hotărârilor pronunţând desfacerea căsătoriei; transcriptiunea însă prevăzută de acest articol este înlocuită prin menţiune pe actul de căsătorie.

În Basarabia, transcrierea hotărârilor de desfacerea căsătoriei se va face pentru căsătoriile încheiate anterior intrării în vigoare a acestei legi, în conformitate cu dispoziţiunile legii din 12 Noemvrie 1919, iar pentru cele încheiate posterior, potrivit art. 246 şi 276 din codul civil aplicabil în Vechiul Regat şi alin. precedent.

Articolul 125

Se abroga dispoziţiunile legilor XXXIII din anul 1894 afară de art. 41 şi XXXVI din anul 1904, privitoare la actele stării civile; art. 28-37 inclusiv, 39, 40, 121-125 inclusiv al legii XXXI din 1894, asupra căsătoriilor, în vigoare în Ardeal, Banat, Crisana şi Maramures, precum şi orice legi, ordonanţe şi dispoziţiuni contrare legii de faţa.

Articolul 126

Se abroga dispoziţiunile art. 69-82 inclusiv, art. 86, 87, 88, 126-131 inclusiv din codul civil general austriac, legea din 25 Mai 1868 F. L. I. No. 47, în privinta căsătoriei catolicilor; legea din 9 Aprilie 1870, F. L. I. No. 51, referitoare la actele stării civile a persoanelor cari nu aparţin unui cult sau bisericilor recunoscute de lege, ordonanţa din 29 Mai 1876, F. L. I. No. 77, a Ministerului de Interne, Culte şi Justiţie, referitoare la căsătoria evreilor, precum şi orice alte patente, ordonanţe sau dispoziţiuni în vigoare în Bucovina, contrare legii de faţa, cu privire la actele stării civile, publicarea şi celebrarea căsătoriilor.

Articolul 127

Se abroga de asemenea şi art. 25-31 inclusiv, 33-36 inclusiv, 61, 65, 66, 67, 72, 72^1, 73, 74, 74^1, 76, 78-83 inclusiv, 85, 87, 87^1, 90, 92, 93, 94, 97 şi 98 din codul civil, rus (colecţia legilor ruse, vol. XI, partea I); dispoziţiunile referitoare la naştere şi moarte cuprinse în statutul consistoriului duhovnicesc ortodox, cele conţinute în adunarea statutelor confesionale crestine şi necrestine relativ la aceste acte, precum şi art. 1469^49 - 1460^61 inclusiv din procedura civilă rusa, ce regulează starea civilă a persoanelor prevăzute în ucazul din 17 Aprilie 1905; art. 24 a, 38-58 inclusiv din inaltul ucaz din 17 Octomvrie 1906 (colecţia legilor art. 1728); art. 24 a, 35, 37-51 inclusiv din partea II a aceluiaşi ucaz de asemeni orice alte dispoziţiuni în vigoare în Basarabia, contrare legii de faţa.

Articolul 128

Se abroga dispoziţiunile cuprinse în art. 22 al legii din 9 Martie 1880 şi art. 78, alin. ultim din legea pentru organizarea Dobrogei din 1 Aprilie 1914.

Articolul 129

Publicaţiunile de căsătorie făcute conform legilor anterioare se vor reface dacă au trecut 3 luni dela ultima zi a publicaţiunii.

Articolul 130

Ofiţerii stării civile confesionali, cari în temeiul legii de faţa au pierdut aceasta calitate, sînt autorizaţi şi obligaţi ca în formele întrebuinţate şi conform legilor atunci în vigoare sa elibereze extracte din registrele confesionale.

Ofiţerii stării civile laici, cari au avut căderea sa instrumenteze sau sa păstreze actele stării civile conform legilor anterioare la încetarea atributiunilor vor încheia registrele stării civile şi le vor incredinta împreună cu întreaga arhiva autorităţii comunale de reşedinţa.

Articolul 131

Registrele ţinute înainte de punerea în aplicare a prezentei legi, precum şi extractele eliberate din aceste registre, vor purta şi pentru viitor valoarea lor probatorie.

Articolul 132

Dispoziţiunile art. 60 din codul penal al Vechiului Regat se extind în tot cuprinsul tarii în ce priveşte infracţiunile prevăzute în legea de faţa.

Articolul 133

Un regulament de administraţie publică va desvolta dispoziţiunile legii, întocmind formulare pentru toate registrele şi actele stării civile, pentru extracte, etc., precum şi pentru orice alta chestiune în legătură cu buna aplicare a legii.

Articolul 134

Legea de faţa va intră în vigoare la 1 Ianuarie 1929.

Această lege s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 8 Fevruarie anul 1928 şi s-a adoptat cu majoritate de una suta şapte voturi, contra unul.

Vice-preşedinte,

Ştefan C. Ioan

(L. A. S. D.)

Secretar,

Misu Marinescu

Această lege s-a votat de Senat în şedinţa dela 16 Fevruarie anul 1928 şi s-a adoptat cu unanimitate de nouăzeci şi opt voturi.

Vice-preşedinte,

D. Artareanu

(L. S. S.)

Secretar,

Al. Algiu

Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial.

Dat în Bucureşti, la 21 Fevruarie 1928.

În numele Maiestatii Sale Regelui Mihai I:

MIRON,

Patriarhul României.

GHEORGHE BUZDUGAN

(L. S. St.)

Ministrul justiţiei,

Stelian Popescu

----------------