NORMATIV din 8 mai 2007

privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii - INDICATIV NP 074-2007

EMITENT

MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 6 iunie 2007

Partea I

Întocmirea şi verificarea documentaţiilor geotehnice pentru construcţii

Capitolul 1

Generalităţi

1.1. Scop şi domeniu de aplicare

1.1.1. Partea I a prezentului normativ stabileşte modul de întocmire şi verificare a documentaţiilor geotehnice pentru construcţii.

1.1.2. Documentaţiile geotehnice la care se referă prezentul normativ pot fi întocmite pentru construcţii civile, industriale, agrozootehnice, energetice, miniere, de telecomunicaţii, edilitare şi de gospodărie comunală; pentru drumuri, sisteme rutiere aeroportuare, poduri, tunele; pentru construcţii de căi ferate; pentru construcţii de porturi, şantiere navale şi platforme marine; pentru construcţii şi amenajări hidrotehnice; pentru îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru orice alte categorii de construcţii.

1.1.3. Documentaţiile geotehnice reprezintă o componentă distinctă a proiectului unei construcţii. Elaborarea documentaţiilor geotehnice trebuie încredinţată unor specialişti, persoane juridice sau fizice, având calificarea necesară şi experienţă în acest domeniu şi dispunând de o dotare tehnică adecvată.

1.1.4. Documentaţiile geotehnice la care se referă prezentul normativ pot fi întocmite atât pentru construcţii noi, cât şi pentru construcţii existente, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire sau autorizaţiei de desfiinţare, precum şi pentru toate fazele de proiectare stabilite prin legislaţia în vigoare.

De asemenea, documentaţiile geotehnice se pot întocmi şi pentru elaborarea expertizelor juridice, pentru studii de impact şi pentru obţinerea avizelor de mediu.

1.1.5. Natura şi conţinutul documentaţiilor geotehnice se diferenţiază în funcţie de faza de proiectare şi de categoria geotehnică a lucrării. În anexa nr. I.1 sunt date recomandări privind stabilirea categoriei geotehnice în care se încadrează o lucrare.

1.1.6. În toate cazurile în care, în concordanţă cu prevederile prezentului normativ, se impune verificarea unei documentaţii geotehnice, verificarea va trebui efectuată de un verificator de proiecte pentru domeniul A(f).

Capitolul 2

Documentaţiile geotehnice pentru construcţii

2.1. Avizul geotehnic preliminar

2.1.1. Obiectivul acestei documentaţii îl reprezintă elaborarea unui aviz geotehnic pentru fazele preliminare de proiectare (studiul de prefezabilitate şi/sau studiul de fezabilitate).

2.1.2. Avizul geotehnic preliminar nu se poate substitui studiului geotehnic necesar la proiectarea lucrărilor.

2.2. Studiul geotehnic

2.2.1. Studiul geotehnic reprezintă documentaţia geotehnică de bază necesară pentru proiectarea oricărei construcţii.

2.2.2. Studiul geotehnic face parte din proiectul tehnic şi este prezentat în anexa la proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire (PAC).

2.2.3. În anexa nr. I.2 se prezintă sintetic condiţiile de elaborare şi verificare a studiului geotehnic (SG).

2.3. Studiul geotehnic de detaliu

2.3.1. Studiul geotehnic de detaliu (SG-D) se elaborează pentru faza de detalii de execuţie, în situaţiile în care pentru proiectarea detaliilor de execuţie sunt necesare elemente suplimentare faţă de cele furnizate de studiul geotehnic elaborat pentru faza de proiect tehnic şi care a făcut parte şi din PAC.

2.4. Studiul geotehnic pentru proiectul în fază unică

2.4.1. În cazul în care proiectul se elaborează în fază unică (PFU), în locul fazelor PT şi DDE, prevederile de la pct. 2.2 şi 2.3 rămân valabile şi pentru studiul geotehnic pentru proiectul în fază unică (SGU).

2.5. Raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei

2.5.1. Monitorizarea geotehnică a execuţiei lucrărilor urmăreşte să asigure că lucrările legate de teren sunt realizate în conformitate cu proiectul, pentru a se putea dispune, dacă se dovedeşte necesar, adaptarea pe măsura avansării lucrărilor a detaliilor de execuţie, în funcţie de condiţiile geotehnice întâlnite şi de comportarea lucrărilor în faza de construcţie.

2.5.2. Monitorizarea geotehnică a execuţiei poate fi efectuată de elaboratorul studiului geotehnic, de unităţi autorizate sau de specialişti atestaţi pentru domeniul A(f) - Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ.

2.5.3. Raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei cuprinde notele de sinteză a monitorizării geotehnice (în primul rând, natura şi caracteristicile terenurilor întâlnite şi compararea cu previziunile), precum şi note privind comportarea lucrării în curs de execuţie şi a vecinătăţilor.

2.6. Expertiza geotehnică

2.6.1. Obiectivul documentaţiei geotehnice, denumită expertiza geotehnică (EG), îl reprezintă expertizarea unuia sau a mai multor elemente geotehnice ale unei lucrări noi, în faza de proiectare ori în faza de execuţie, sau a unei lucrări existente.

2.6.2. În cazul unei lucrări noi, expertiza geotehnică poate expertiza studii geotehnice realizate în prealabil, cu referire la lucrarea sau la partea din lucrare specificată prin temă.

2.6.3. În cazul unei lucrări existente, expertiza geotehnică se diferenţiază după cum lucrarea este fără avarie sau cu avarie.

2.6.3.1. În cazul unei lucrări fără avarie, obiectivul expertizei geotehnice îl reprezintă, de regulă, expertizarea unui element geotehnic specific al lucrării, cu luarea în considerare a studiilor geotehnice realizate în diferitele faze ale proiectării, precum şi a observaţiilor făcute pe parcursul execuţiei şi exploatării.

2.6.3.2. În cazul unei lucrări cu avarie, obiectivele principale ale expertizei geotehnice le constituie investigarea cauzelor geotehnice ale avariei constatate şi evaluarea remediilor ce trebuie avute în considerare.

2.6.4. Realizarea expertizei geotehnice se efectuează de experţi în domeniul A(f).

2.7. Corelarea între documentaţiile geotehnice şi etapele de realizare a lucrării

2.7.1. În figura 1 se prezintă schema clasificării, succesiunii şi corelării documentaţiilor geotehnice pentru construcţii, în funcţie de etapele de realizare a lucrării şi de obiectul documentaţiilor.

┌────────────────────┐ ┌──────────────────────────────────────────────────┐

│ Etapele de │ │ │

│realizare a lucrării│ │ DOCUMENTAŢIILE GEOTEHNICE │

└────────────────────┘ └──────────────────┬────────────┬──────────────────┘

│ │

┌───────────┘ └──────────┐

│ │

┌──────────────────┐ ┌──────┴──────────┐ ┌──────┴─────────┐

│ │ │ Autorizarea, │ │ │

│ Proiectare │ │ proiectarea şi │ │ Expertizare │

│ │ │ monitorizarea │ │ │

│ │ │ lucrărilor │ └────────────────┘

├──────────────────┤ ├─────────────────┤ ┌────────────────┐

│Faze preliminare: │ │ │ │ │

│ - studiu de │ │ Aviz geotehnic │ │ │

│ prefezabilitate │ │preliminar (AG-P)│ │ │

│ - studiu de │ │ (după caz) │ │ │

│ fezabilitate │ │ │ │ │

├──────────────────┤ ├─────────────────┤ │ │

│ Proiect pentru │ │ │ │ │

│ autorizarea │ │ │ │ │

│ executării │ │ │ │ │

│ lucrărilor │ │ │ │ Expertiză │

│ de construcţii │ │ Studiu │ │ geotehnică │

│ (PAC) │ │ geotehnic*1) ├──────────┐ │ (după caz) │

├──────────────────┤ │ (SG) │ Studiu │ │ │

│ Proiect tehnic │ │ │geotehnic │ │ │

│ (PT) │ ├─────────────────┤ pentru │ │ │

├──────────────────┤ │ Studiu │proiect în│ │ │

│ Detalii de │ │ geotehnic │ faza │ │ │

│ execuţie │ │ de detaliu*1) │ unică*1) │ │ │

│ (DE) │ │ (SG-D) │ (SGU) │ │ │

└──────────────────┘ └─────────────────┴──────────┘ └────────────────┘

┌──────────────────┐ ┌──────────────────┐ ┌────────────────┐

│ │ │ Raport de │ │ │

│ Execuţie │ │ monitorizare │ │ Expertiză │

│ │ │ geotehnică a │ │ geotehnică │

│ │ │ execuţiei (RMG) │ │ (după caz) │

└──────────────────┘ └──────────────────┘ └────────────────┘

┌──────────────────┐ ┌────────────────┐

│ │ │ Expertiză │

│Lucrare existentă │ │ geotehnică │

│ │ │ (după caz) │

└──────────────────┘ └────────────────┘

Fig. 1 Schema clasificării, succesiunii şi corelării documentaţiilor geotehnice pentru construcţii

Legenda:

-------

*1) Documentaţie geotehnică pentru care este obligatorie verificarea de către un verificator de proiecte atestat în domeniul A(f).

Anexa I.1

la normativ

A 1. Categoriile geotehnice

A 1.1. În vederea stabilirii exigenţelor proiectării geotehnice se introduc 3 categorii geotehnice: 1, 2 şi 3.

Încadrarea preliminară a unei lucrări în una dintre categoriile geotehnice trebuie să se facă, în mod normal, înainte de investigarea terenului de fundare. Această încadrare poate fi ulterior schimbată. Categoria poate fi verificată şi eventual schimbată în fiecare fază a procesului de proiectare şi de execuţie.

Diferitele aspecte ale proiectării unei lucrări pot impune abordări care să corespundă diferitelor categorii geotehnice.

Nu este necesar să se trateze întreaga lucrare în concordanţă cu exigenţele categoriei celei mai ridicate.

Metodele unei categorii mai ridicate pot fi utilizate pentru a justifica o proiectare mai economică sau atunci când proiectantul consideră oportun acest lucru.

A 1.2. Categoria geotehnică este asociată cu riscul geotehnic. Acesta este redus în cadrul Categoriei geotehnice 1, moderat în cazul Categoriei geotehnice 2 şi mare în cazul Categoriei geotehnice 3.

Încadrarea unei lucrări într-o categorie de risc geotehnic sporit impune necesitatea realizării în condiţii de exigenţă corespunzătoare a investigării terenului de fundare şi a proiectării infrastructurii, folosind modele şi metode de calcul perfecţionate, spre a se atinge un nivel de siguranţă necesar pentru rezistenţa, stabilitatea şi condiţiile normale de exploatare a construcţiei, în raport cu terenul de fundare.

Riscul geotehnic depinde de două categorii de factori: pe de o parte, factorii legaţi de teren, dintre care cei mai importanţi sunt condiţiile de teren şi apa subterană, iar pe de altă parte, factorii legaţi de structură şi de vecinătăţile acesteia.

A 1.2.1. Condiţiile de teren

În vederea definirii categoriei geotehnice, condiţiile de teren se grupează în următoarele categorii:

a. Terenuri bune, conform tabelului A1

Tabelul A1


	Nr. crt.	Tipul de teren
	1.	Blocuri, bolovănişuri şi pietrişuri, conţinând mai puţin de 40% nisip şi mai puţin de 30% argilă, în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale (având înclinarea mai mică de 10%)
	2.	Pământuri nisipoase, inclusiv nisipuri prăfoase, îndesate, în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale
	3.	Pământuri fine cu plasticitate redusă [I(P) < 10%]: nisipuri argiloase, prafuri nisipoase şi prafuri, având e < 0.7 şi I(C) >= 0.75, în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale
	4.	Pământuri fine cu plasticitate medie (10% < I(P) < 20%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, având e < 1.0 şi I(C) >= 0.75, în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale
	5.	Pământuri fine cu plasticitate mare [I(P) > 20%]: argile nisipoase, argile prăfoase şi argile, având e < 1.1 şi I(C) >= 0.75, în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale
	6.	Roci stâncoase şi semistâncoase, în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale
	7.	Umpluturi compactate realizate conform unor documentaţii de execuţie (caiete de sarcini) controlate calitativ de unităţi autorizate
	8.	Orice combinaţie între stratificaţiile precizate la nr. crt. 1-6

NOTĂ:

Se exceptează de la încadrarea la pct. 4 şi 5 pământurile sensibile la umezire, identificate conform normativului P7-2000, iar la pct. 5, pământurile argiloase cu umflări şi contracţii mari.

b. Terenuri medii, conform tabelului A2

Tabelul A2


	Nr. crt.	Tipul de teren
	1.	Pământuri nisipoase, inclusiv nisipuri prăfoase, de îndesare medie, în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale (având înclinarea mai mică de 10%)
	2.	Pământuri fine cu plasticitate redusă: nisipuri argiloase, prafuri nisipoase şi prafuri, având e < 0.7 şi 0.5 < I(C) < 0.75, în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale
	3.	Pământuri fine cu plasticitate medie: nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, având e < 1.0 şi 0.5 < I(C) >= 0.75, în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale
	4.	Pământuri fine cu plasticitate mare [I(P) > 20%]: argile nisipoase, argile prăfoase şi argile, având e < 1.1 şi 0.5 < I(C) < 0.75, în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale
	5.	Pământuri loessoide, aparţinând grupei A de pământuri sensibile la umezire, definite conform normativului P7-92
	6.	Umpluturi de provenienţă cunoscută, conţinând materii organice sub 6%, realizate organizat, sau având o vechime mai mare de 10-12 ani şi necompactate iniţial

c. Terenuri dificile

În această categorie intră nisipurile afânate, nisipurile saturate susceptibile de lichefiere sub acţiuni seismice, pământurile fine cu consistenţă redusă (I C <0.5), pământurile loessoide aparţinând grupei B de pământuri sensibile la umezire, definite conform normativului P7-2000, pământurile argiloase cu umflări şi contracţii mari, pământurile cu conţinut ridicat de materii organice (peste 6%), terenurile în pantă cu potenţial de alunecare.

A.1.2.2. Apa subterană

Din punctul de vedere al prezenţei apei subterane pe amplasament, în corelare cu soluţia de fundare, se disting 3 situaţii care trebuie avute în vedere la definirea categoriei geotehnice:

a) excavaţia nu coboară sub nivelul apei subterane, nu sunt necesare epuismente; ... b) excavaţia coboară sub nivelul apei subterane, se prevăd lucrări normale de epuismente directe sau drenare, fără riscuri de degradare a unor structuri alăturate; ... c) excavaţia coboară sub nivelul apei subterane, în condiţii hidrogeologice excepţionale, impunând lucrări de epuismente cu caracter excepţional. ...

A.1.2.3. Clasificarea construcţiilor după importanţă

În vederea definirii categoriei geotehnice se utilizează clasificarea construcţiilor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, anexa nr. 2, în 4 categorii de importanţă:

- excepţională;

- deosebită;

- normală;

- redusă.

A.1.2.4. Vecinătăţile

Categoria geotehnică depinde şi de modul în care realizarea excavaţiilor, a epuismentelor şi a lucrărilor de infrastructură aferente construcţiei care se proiectează poate afecta construcţiile şi reţelele subterane aflate în vecinătate. Se pot distinge, din acest punct de vedere, 3 situaţii:

a) risc inexistent sau neglijabil al unor degradări ale construcţiilor sau reţelelor învecinate; ... b) risc moderat al unor degradări ale construcţiilor sau reţelelor învecinate; ... c) risc major de degradări ale construcţiilor sau reţelelor învecinate. ...

A.1.3. Stabilirea categoriei geotehnice

În tabelul A3 se prezintă 3 corelări între cei 4 factori detaliaţi la pct. 2.1, 2.2, 2.3 şi 2.4 în vederea definirii riscului geotehnic.

Diferiţii factori se pot combina şi în alte moduri, în afara situaţiilor ilustrate în tabel. De regulă factorul cel mai nefavorabil dintre cei enumeraţi determină nivelul riscului geotehnic şi, în mod corespunzător, încadrarea în categoria geotehnică cea mai mare.

Tabelul A3


Factorii de avut în vedere	Exemple de corelare
Factorii de avut în vedere	Exemplu 1	Punctaj	Exemplu 2	Punctaj	Exemplu 3	Punctaj
Condiţii de teren	Terenuri bune	2	Terenuri medii	3	Terenuri dificile	6
Apa subterană	Fără epuismente	1	Cu epuismente normale	2	Cu epuismente excepţionale	4
Clasificarea construcţiei după categoria de importanţă	Redusă	2	Normală	3	Deosebit de excepţională	5
Vecinătăţi	Fără riscuri	1	Risc moderat	3	Risc major	4
Riscul geotehnic	Redus	6	Moderat	11	Mare	19

Pentru a facilita încadrarea lucrării într-o categorie geotehnică se recomandă folosirea următoarei metodologii:

* se atribuie fiecăruia dintre cazurile aferente celor 4 factori prevăzuţi în tabelul A3 un număr de puncte, specificat în dreptul cazului respectiv;

* se însumează punctele corespunzătoare celor 4 factori;

* la punctajul stabilit pe baza celor 4 factori se adaugă puncte corespunzătoare zonei seismice, având valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare a(g) definită în codul P100-1/2006, astfel:

- două puncte pentru zonele cu a(g) ≥ 0,24 g;

- un punct pentru zonele cu a(g) = (0.16...0.20)g;

* încadrarea în categorii geotehnice se va face în funcţie de punctajul total, în concordanţă cu tabelul A4.

Tabelul A4


Nr. crt.	Riscul geotehnic		Categoria geotehnică
Nr. crt.	Tip	Limite punctaj	Categoria geotehnică
1.	Redus	6 ... 9	1
2.	Moderat	10 ... 14	2
3.	Major	15 ... 21	3

A.1.4. Exigenţe în corelare cu categoriile geotehnice

Exigenţele privind investigaţiile geotehnice care trebuie realizate şi metodele de proiectare utilizate sunt prezentate în tabelul A5, corespunzător categoriilor geotehnice.

Tabelul A5


	Categoriile geotehnice
	Categoria geotehnică 1	Categoria geotehnică 2	Categoria geotehnică 3
Investigaţii geotehnice	Şanţuri, penetrări şi foraje de recunoaştere a terenului	Investigaţii de rutină cuprinzând şanţuri, penetrări, foraje, încercări în laborator şi eventual pe teren	Investigaţiile menţionate la Categoria geotehnică 2 şi, în plus, încercări cu caracter special în laborator şi pe teren
Metode de proiectare	Metode de proiectare bazate pe măsuri prescriptive şi proceduri simplificate, de exemplu, utilizarea tabelelor cu presiuni convenţionale la fundarea directă. Calculele de stabilitate şi de deformaţii pot să nu fie necesare	Calcule de rutină pentru stabilitate/capacitate portantă şi deformaţii folosind metode uzuale recomandate în normele în vigoare	Calcule mai complexe, care pot să nu facă parte din normele în vigoare

A.1.5. Corelarea între tipurile de lucrări şi categoriile geotehnice

Categoria geotehnică 1 include doar lucrările mici şi relativ simple:

- pentru care este posibil să se admită că exigenţele fundamentale vor fi satisfăcute folosindu-se experienţa dobândită şi investigaţiile geotehnice calitative;

- pentru care riscurile pentru bunuri şi persoane sunt neglijabile.

Metodele Categoriei geotehnice 1 sunt suficiente doar în condiţii de teren care, pe baza experienţei comparabile, sunt recunoscute ca fiind suficient de favorabile, astfel încât să se poată utiliza metode de rutină în proiectarea şi execuţia lucrărilor.

Metodele Categoriei geotehnice 1 pot fi suficiente doar dacă nu sunt excavaţii sub nivelul apei subterane.

Categoria geotehnică 2 include tipuri convenţionale de lucrări şi fundaţii, fără riscuri majore sau condiţii de teren şi de solicitare neobişnuite ori excepţional de dificile.

Lucrările din Categoria geotehnică 2 impun obţinerea de date cantitative şi efectuarea de calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerinţelor fundamentale. În schimb, pot fi utilizate metode de rutină pentru încercările de laborator şi de teren şi pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor.

Categoria geotehnică 3 cuprinde obiecte care nu se încadrează în categoriile geotehnice 1 şi 2, reprezentate prin lucrări foarte mari sau ieşite din comun şi prin structuri implicând riscuri majore sau încărcări excepţional de severe, amplasate în condiţii de teren dificile.

Proiectarea lucrărilor din Categoria geotehnică 3 se bazează pe date geotehnice obţinute prin încercări de laborator şi de teren realizate prin metodologii de rutină şi speciale şi pe metode perfecţionate de calcul geotehnic.

Încadrarea în una dintre cele 3 categorii geotehnice se face, de comun acord, de către proiectantul structurii şi specialistul geotehnician.

Anexa I.2

la normativ

Documentaţia geotehnică SG: Studiu geotehnic


Nr. crt.	Etapele elaborării documentaţiei	Prestaţiile de efectuat şi documentele de furnizat de către elaborator		Modalitatea de verificare
1.	Analizarea cererii clientului	Analizarea documentelor furnizate de client Efectuarea unei anchete asupra vecinătăţilor Efectuarea unei anchete documentare asupra cadrului geotehnic		-
2.	Propunerea unui program de investigare a terenului de fundare	Definirea volumului investigării terenului de fundare, necesară pentru studiul geotehnic pentru faza de proiect tehnic, care va cuprinde, după caz:		-
		▪	unul sau mai multe şanţuri de dezvelire a fundaţiilor clădirilor învecinate;
		▪	un şanţ geotehnic în amplasament sau un foraj executat cu foreza manuală cu diametrul mic în vederea recunoaşterii stratificaţiei;
		▪	un sondaj de penetrare dinamică cu penetrometrul dinamic uşor;
		▪	foraje cu prelevare de probe, care se vor programa şi executa conform prevederilor NP 074/2006 cu privire la adâncimea zonei de prospectat şi, respectiv, numărul şi dispunerea în plan a forajelor;
		▪	sondaje de penetrare cu con, penetrare dinamică sau penetrare dinamică standard.
		În programul investigării terenului de fundare pentru SG se vor include în mod obligatoriu:
		▪	încercări de laborator pentru determinarea valorilor parametrilor geotehnici, necesare în calculele geotehnice: greutatea volumică, umiditatea, coeziunea şi unghiul de frecare internă, modulul edometric M şi modulul de deformaţie liniară E etc.
3.	Elaborarea studiului geotehnic pentru faza de proiect tehnic	Studiul geotehnic pentru faza de proiect tehnic va cuprinde:		Este obligatorie verificarea documentaţiei geotehnice de către un verificator de proiecte atestat în domeniul A(f).
		▪	date generale:
		- denumirea obiectivului, adresa amplasamentului, clientul, date de temă, lista documentelor furnizate de client;
		- date privind morfologia şi topografia terenului; - date privind geologia zonei;
		▪	sinteza informaţiilor obţinute din investigarea terenului:
		- volumul de lucrări efectuate;
		- metode şi utilaje folosite;
		- stratificaţia pusă în evidenţă;
		- nivelul apei subterane şi caracterul acesteia (nivel liber sau subpresiune);
		- caracteristici de agresivitate a apei subterane;
		- rezultatele încercărilor în laborator şi pe teren;
		- valorile parametrilor geotehnici pentru proiectare;
		- caracteristici de permeabilitate;
		- date seismice (încadrarea în prevederile codului P100 - 1/2006) şi în STAS 10111;
		▪	încadrarea diferitelor lucrări în categoriile geotehnice
4.	Elaborarea studiului geotehnic de detaliu sau a studiului geotehnic pentru proiect în fază unică	Elementele specificate la p. 3 şi în plus:		Este obligatorie verificarea documentaţiei geotehnice de către un verificator de proiecte atestat în domeniul A(f).
		▪	recomandări privitoare la:
		- soluţii de fundare;
		- adâncimea de fundare;
		- presiunea convenţională de bază în cazul fundării directe şi capacitatea portantă estimată a piloţilor în cazul fundării pe piloţi;
		- măsuri pentru asigurarea stabilităţii terenului (dacă este cazul);
		- soluţii privind îmbunătăţirea terenului (dacă este cazul)

Partea a II-a

Principiile, exigenţele şi metodele investigării terenului de fundare

Capitolul 1

Generalităţi

1.1. Obiect şi domeniu de aplicare

1.1.1. Partea a II-a a prezentului normativ stabileşte principiile investigării terenului de fundare, exigenţele şi metodele uzuale pentru obţinerea datelor specifice necesare proiectării şi executării fundaţiilor construcţiilor, precum şi a structurilor care conlucrează direct cu terenul de fundare, constituit din pământuri sau din roci stâncoase.

Prevederile acestei părţi servesc la efectuarea investigării terenului de fundare pentru categoriile de construcţii specificate la art. 1.1.2 din partea I.

Prevederile prezentului normativ se utilizează şi în cazul proiectării lucrărilor de consolidare şi de reabilitare a construcţiilor existente, al întocmirii proiectelor de stabilizare a versanţilor potenţial instabili, precum şi al elaborării planurilor de urbanism şi de sistematizare a teritoriului.

1.1.2. În cazul construcţiilor şi amenajărilor cu caracter deosebit: construcţii social-culturale şi administrative monumentale, construcţii hidrotehnice importante, centrale nuclearoelectrice, platforme de foraj marin, poduri mari, autostrăzi, amenajări hidroameliorative complexe de mare întindere, restaurări de monumente istorice şi de arhitectură, investigarea terenului de fundare se va face avându-se în vedere şi prevederile unor reglementări tehnice specifice.

1.1.3. Investigarea terenului de fundare în cadrul lucrărilor de expertizare şi de urmărire a comportării construcţiilor se poate realiza pe baza unor metode speciale, bazate pe principiile din prezentul normativ.

1.2. Scopul investigării terenului de fundare

Investigarea terenului de fundare are drept scop obţinerea datelor geotehnice, a elementelor geologice, hidrogeologice, seismice şi referitoare la antecedentele amplasamentului pentru o descriere adecvată a proprietăţilor esenţiale ale terenului şi pentru o estimare în domeniul de siguranţă a valorilor parametrilor care vor fi utilizaţi în proiectarea geotehnică şi în execuţia construcţiei.

Pe baza acestor date se definitivează condiţiile de fundare şi de execuţie ale construcţiei, în corelare cu terenul de fundare.

1.3. Documente normative conexe

1.3.1. Reglementări tehnice:

- P7-2000: Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire (proiectare, execuţie, exploatare);

- NP 045-2000: Normativ pentru încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii;

- P100-1/2006: Cod de proiectare seismică. Partea 1:

Prevederi de proiectare pentru clădiri;

- NE 0001-96: Cod de proiectare şi execuţie pentru construcţii fundate pe pământuri cu umflări şi contracţii mari;

- C249-92: Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitări seismice.

Capitolul 2

Principii de investigare a terenului de fundare

2.1. Cerinţe generale

2.1.1. Investigarea terenului de fundare se realizează prin unităţi de profil, dotate corespunzător din punct de vedere tehnic, sub conducerea unor specialişti cu pregătire tehnică adecvată.

2.1.2. Metodele de investigare şi de încercare pe teren şi în laborator vor fi, de regulă, în concordanţă cu reglementările tehnice recunoscute pe plan naţional şi/sau internaţional. Abaterile de la reglementările naţionale, precum şi exigenţele suplimentare referitoare la aceste metode vor fi precizate în documentaţia întocmită pentru investigarea geotehnică respectivă.

2.1.3. Investigarea terenului de fundare trebuie să ia în considerare exigenţele de execuţie şi de comportare a construcţiei. Conţinutul acesteia poate fi revizuit în faza de elaborare, pe măsură ce se obţin noi informaţii pe parcursul cercetării.

2.1.4. Investigarea terenului de fundare trebuie să asigure cunoaşterea proprietăţilor esenţiale ale terenului de fundare cel puţin în limita zonei de influenţă a construcţiei.

Zona de influenţă a construcţiei este volumul din teren în care se resimte influenţa construcţiei respective sau în care pot avea loc fenomene care să influenţeze acea construcţie.

Extinderea în plan şi în adâncime a zonei de influenţă depinde de tipul şi de dimensiunile construcţiei, de încărcările transmise şi de caracteristicile terenului de fundare.

În cazul amplasamentelor situate în regiuni afectate de fenomene de instabilitate (alunecări de teren, sufozie, carst etc.), zona cercetată se va extinde în mod corespunzător, pentru localizarea, precizarea cauzelor şi a modului de manifestare a acestor procese.

În anexa nr. II.1 se dau indicaţii pentru stabilirea zonei investigate în terenul de fundare pentru construcţii de tip curent.

2.2. Fazele de realizare a investigării terenului de fundare

2.2.1. Investigarea terenului de fundare se realizează, de regulă, în următoarele faze:

- investigarea preliminară;

- investigarea pentru proiectare;

- investigarea de control (de monitorizare geotehnică a execuţiei).

Investigarea pentru proiectare, finalizată cu un studiu geotehnic, este obligatorie pentru orice construcţie care se execută în baza unui proiect.

Investigarea pentru proiectare poate fi completată, în faza de elaborare a detaliilor de execuţie, cu o investigare corespunzătoare unui studiu geotehnic de detaliu.

2.2.2. Investigarea preliminară (finalizată, de regulă, printr-un aviz geotehnic preliminar) are drept scop să ajute beneficiarul la evaluarea posibilităţii adaptării la amplasament a proiectului construcţiei şi trebuie întreprinsă:

- pentru a aprecia dacă amplasamentul este în general favorabil;

- pentru a compara cu alte amplasamente, dacă este cazul;

- pentru a estima modificările care pot fi provocate pe amplasament de lucrările propuse;

- pentru a programa investigarea de proiectare şi de control şi a determina extinderea zonelor de teren care pot avea o influenţă semnificativă asupra comportării construcţiei preconizate sau pot fi influenţate de aceasta;

- pentru a identifica posibile gropi de împrumut, dacă este cazul.

Investigarea preliminară se realizează preponderent pe baza lucrărilor de documentare şi de recunoaştere a amplasamentului şi a unui volum restrâns de lucrări de prospectare şi de încercări, care să permită caracterizarea calitativă a condiţiilor geotehnice în zona de influenţă a construcţiei preconizate.

2.2.3. Investigarea de proiectare se finalizează cu un studiu geotehnic, reprezentând documentaţia geotehnică de bază pentru proiectele de construcţii, şi trebuie întreprinsă:

- pentru a furniza informaţiile necesare unei proiectări corespunzătoare şi economice a lucrărilor de construcţii permanente şi temporare;

- pentru a furniza informaţiile necesare în vederea stabilirii metodei de execuţie;

- pentru a identifica orice dificultăţi care ar putea apărea pe parcursul execuţiei lucrărilor.

Următoarele elemente trebuie precizate prin investigarea de proiectare a terenului de fundare:

a) succesiunea straturilor geologice care alcătuiesc terenul de fundare; ... b) parametrii fizici (pentru identificare şi caracterizare) şi mecanici (de rezistenţă şi de deformabilitate) ai straturilor; ... c) distribuţia presiunii în pori în cuprinsul profilului terenului (dacă este cazul); ... d) condiţiile hidrogeologice şi permeabilitatea straturilor; ... e) stabilitatea generală şi locală a terenului; ... f) prezenţa pământurilor sensibile la umezire, cu umflări şi contracţii mari, sau lichefiabile; ... g) prezenţa, în apropierea suprafeţei terenului, a faliilor, golurilor carstice sau antropice ori a altor discontinuităţi; ... h) încadrarea amplasamentului din punct de vedere al seismicităţii; ... i) sensibilitatea la îngheţ şi adâncimea maximă de îngheţ; ... j) posibila agresivitate chimică a terenului şi a apei subterane; ... k) posibilităţile de îmbunătăţire a terenului; ... l) încadrarea terenurilor în categoriile prevăzute în reglementările tehnice privind lucrările de terasamente; ... m) identificarea posibilelor gropi de împrumut, dacă este cazul; ... n) prezenţa deşeurilor şi a altor materiale produse de om. ...

Lucrările pe baza cărora se precizează aceste elemente sunt indicate la pct. 2.3, iar metodele şi exigenţele de realizare a acestor lucrări sunt detaliate în cap. 3 şi 4.

2.2.4. Investigarea de control se finalizează printr-un raport de monitorizare geotehnică a execuţiei, în scopul asigurării că lucrările de construcţie legate de terenul de fundare sunt realizate în conformitate cu proiectul, pentru a se putea dispune, dacă este necesar, adaptarea detaliilor de execuţie pe măsura avansării lucrărilor, în funcţie de condiţiile geotehnice întâlnite şi de comportarea construcţiei în faza de execuţie.

Investigarea de control trebuie efectuată, în mod normal, de elaboratorul studiului geotehnic, la comanda beneficiarului şi a proiectantului lucrării.

2.3. Componentele investigării terenului de fundare

2.3.1. Investigarea terenului de fundare se efectuează pe baza unei teme întocmite de proiectantul construcţiei, care trebuie să cuprindă:

- precizarea zonei pentru care se realizează investigarea;

- planul de ansamblu şi secţiuni ale construcţiilor proiectate, cu indicarea principalelor elemente structurale, a construcţiilor învecinate, a conductelor şi a instalaţiilor proiectate şi a celor situate în zona învecinată;

- date generale asupra construcţiilor proiectate: categorii de importanţă, clase de importanţă, caracteristici constructive, dimensiuni, încărcări transmise terenului sau la cota zero, tasări şi deformaţii admisibile din punct de vedere tehnologic şi al structurii de rezistenţă, diferite variante de construcţie şi montaj tehnologic, date despre procesele tehnologice care ar putea influenţa terenul de fundare (acţiuni dinamice, surse termice, de umezire, de agresivitate chimică etc.).

Pe baza temei, executantul investigării terenului de fundare elaborează programul de investigare.

2.3.2. Investigarea terenului va cuprinde în mod obligatoriu următoarele categorii de lucrări:

- documentare şi recunoaşterea amplasamentului;

- prospectarea terenului de fundare;

- încercări în laboratorul geotehnic, pe probe prelevate în cadrul lucrărilor de prospectare;

- prelucrarea şi prezentarea rezultatelor observaţiilor şi a încercărilor, precum şi concluziile, în cadrul studiului geotehnic.

În funcţie de particularităţile terenului de fundare şi de tipul structurii, se pot include şi alte categorii de lucrări:

- încercări pe teren (în situ);

- încercări de laborator pe roci stâncoase;

- determinări chimice;

- cercetări hidrogeologice;

- dezveliri şi relevee la fundaţiile construcţiilor alăturate.

Volumul lucrărilor din categoriile indicate mai sus şi complexitatea metodelor utilizate depind de faza de realizare a investigării (preliminară, pentru proiectare sau de control) şi de categoria geotehnică a lucrării, stabilită în conformitate cu prevederile părţii I a prezentului normativ.

Capitolul 3

Metode şi exigenţe în realizarea investigării terenului de fundare

3.1. Documentare şi recunoaşterea amplasamentului

3.1.1. Prin consultarea documentaţiilor specifice se studiază şi se selectează informaţiile obţinute anterior din arhive, bănci de date şi publicaţii, de exemplu:

- rapoarte geologice, studii geologico-tehnice şi geotehnice, rapoarte de expertiză, lucrări de specialitate şi alte documentaţii;

- hărţi topografice, geologice, geologico-tehnice (inclusiv raionări geotehnice), aerofotograme;

- date regionale sau locale cu privire la seismicitate şi adâncimea de îngheţ.

3.1.2. Prin recunoaşterea prealabilă a amplasamentului se culeg informaţii generale asupra terenului din zona respectivă, inclusiv asupra căilor de acces şi posibilităţilor de amplasare a lucrărilor de prospectare.

Recunoaşterea prealabilă va fi completată, după caz, de o cartare geologico-tehnică a amplasamentului, prin care se obţin date referitoare la elementele şi fenomenele geologice care pot influenţa construcţia studiată, aşa cum se recomandă în anexa nr. II.2.

Recunoaşterea amplasamentului va cuprinde o cercetare a antecedentelor terenului şi a comportării construcţiilor existente în zonă, după cum urmează:

- existenţa unor zone cu umpluturi, hrube, fundaţii şi construcţii dezafectate, exploatări miniere, cariere etc.;

- existenţa unor degradări (fisuri, tasări) ale construcţiilor din zonă şi eventuala lor corelare cu evenimente naturale sau antropice (seisme, inundaţii, lucrări de construcţii, avarii etc.);

- variaţii importante ale nivelului apei subterane sau alte surse de infiltraţii;

- apariţia unor fenomene locale de instabilitate a terenului.

3.1.3. Pe baza informaţiilor obţinute prin documentare şi prin recunoaşterea amplasamentului se elaborează programul lucrărilor de investigare pe teren şi în laborator.

3.2. Prospectarea terenului

3.2.1. Prin prospectarea terenului de fundare se obţin date privind stratificaţia terenului şi delimitarea diverselor straturi interceptate, natura şi starea fizică a pământurilor şi a rocilor stâncoase în starea lor naturală, se recoltează probe pentru încercările în laborator şi se pot determina direct sau indirect (pe bază de corelaţii) valorile unor parametri geotehnici.

3.2.2. Lucrările de prospectare se extind în plan şi în adâncime, astfel încât să se obţină datele arătate la pct. 3.2.1 în întreaga zonă de influenţă a construcţiei. În acest sens se va ţine seama de prevederile pct. 2.1.4 şi de recomandările din anexa nr. II.1.

3.2.3. Lucrările de prospectare a terenului vor cuprinde minimum un foraj geotehnic sau un sondaj deschis (şanţ, puţ) din care se recoltează probe tulburate şi netulburate de pământ ori de rocă stâncoasă pe întreaga adâncime a zonei de influenţă a construcţiei.

Observaţii:

1. În pământurile nisipoase, din cauza imposibilităţii practice de prelevare a probelor netulburate, se vor efectua penetrări pentru determinarea stării de îndesare.

2. În pământurile sensibile la umezire (PSU), probele netulburate se vor preleva din foraje cu dispozitive speciale, care să asigure nederanjarea structurii, sau prin decupare manuală, în sondaje deschise.

3. În pământurile fine şi în special în cele cu consistenţă scăzută, probele netulburate se vor recolta în ştuţuri cu pereţi subţiri, fiind recomandată utilizarea dispozitivelor de prelevare cu piston.

3.2.4. În funcţie de tipul de pământ sau de rocă cercetat şi de categoria geotehnică a lucrării, forajele sau sondajele deschise se pot completa cu lucrări de prospectare realizate prin:

a) sondaje de penetrare: ...

- penetrare standard (Standard Penetration Test - SPT)*);

-------

*) În paranteză se indică denumirea şi acronimul utilizate în reglementările tehnice internaţionale.

- penetrare cu con (Cone Penetration Test - CPT) şi penetrare cu con cu măsurarea presiunii în pori (Piezocone Test - CPTU);

- penetrarea dinamică (Dinamic Probing - DP);

b) sondaje cu determinări presiometrice (Pressuremeter Test - PMT); ... c) sondaje cu dilatometrul plat (Flat Dilatometer Test - DMT); ... d) sondaje cu aparatul de forfecare cu palete (Field Vane Test - FVT); ... e) încercări cu placa (Plate Loading Test - PLT); ... f) sondaje cu încercări dilatometrice în roci (Rock Dilatometer Test - RDT); ... g) sondaje seismice (procedeele Cross-hole, Down-hole, Up-hole) pentru determinarea vitezei de propagare a undelor de forfecare v(s); ... h) alte categorii de metode geofizice (electrometrice, radiometrice, gravimetrice etc.). ...

În anexa nr. II.3 se indică metodele de prospectare recomandate, în funcţie de tipul de teren care apare în cuprinsul zonei de influenţă a construcţiei şi de categoria geotehnică.

3.2.5. Numărul, tipul şi dispunerea în plan a lucrărilor de prospectare se stabilesc de executantul investigării geotehnice, în funcţie de configuraţia amplasamentului, formaţiunea morfologică, gradul de cunoaştere a zonei (din cercetările anterioare), caracteristicile şi amplasarea construcţiilor în zona investigată şi de categoria geotehnică.

Numărul minim al sondajelor pe un amplasament investigat va fi:

- pentru categoria geotehnică 1 ................ un sondaj;

- pentru categoria geotehnică 2 ............ două sondaje;

- pentru categoria geotehnică 3 ................ trei sondaje, ţinându-se seama şi de cerinţa de la pct. 3.2.3 de a se executa cel puţin un foraj sau un sondaj deschis din care se recoltează probe tulburate şi netulburate pe întreaga adâncime a zonei de influenţă a construcţiei.

Sondajele se amplasează, de preferinţă, în puncte şi pe axe caracteristice, numărul iniţial stabilit putând fi redus sau sporit în funcţie de rezultatele obţinute în cursul cercetărilor.

În cazul investigării unei zone în care amplasamentul construcţiei se alege pe baza celor mai favorabile condiţii de fundare, sondajele se dispun, în funcţie de natura şi uniformitatea stratificaţiei, de importanţa şi de particularităţile construcţiei şi de faza de proiectare, în nodurile unei reţele ortogonale cu latura ochiurilor cuprinsă între 20 şi 300 m.

3.3. Încercări în laboratorul geotehnic

3.3.1. Probele tulburate şi netulburate de pământ se analizează în laboratorul geotehnic pentru determinarea parametrilor fizici (necesari identificării, caracterizării generale şi clasificării pământului) şi a parametrilor mecanici (necesari calculelor de deformaţii, rezistenţă şi stabilitate). În situaţii speciale se pot efectua şi analize mineralogice ale pământurilor.

Parametrii mecanici ai pământurilor trebuie determinaţi corespunzător cu tipul de solicitare indusă în teren de către construcţie.

3.3.2. În anexa nr. II.4 se dau indicaţii privind minimul de încercări în laboratorul geotehnic, pentru principalele categorii de pământuri.

3.4. Încercări pe teren

3.4.1. Încercările pe teren se execută, de regulă, pe amplasamentul construcţiei proiectate pentru determinarea în condiţii naturale şi/sau la scară mare a unor parametri mecanici ai diferitelor straturi ori pentru precizarea modului de conlucrare între teren şi elemente din sistemul de fundare.

În cadrul lucrărilor de investigare a terenului de fundare se pot realiza, în funcţie de caracteristicile lucrării, şi încercări pe teren, de exemplu:

- încărcări pe piloţi şi pe barete de probă;

- încercări pe fundaţii de probă şi în incinte experimentale de inundare, în cazul pământurilor sensibile la umezire (PSU);

- încercări de forfecare şi de compresibilitate la scară mare pe pământuri grosiere şi foarte grosiere şi pe roci stâncoase;

- piste de compactare experimentală;

- poligoane de impermeabilizări şi de consolidări prin injecţie sau prin tratamente speciale;

- poligoane de încercare pe terenuri îmbunătăţite prin diferite procedee.

3.4.2. Definitivarea programelor şi efectuarea încercărilor pe teren se realizează numai după determinarea principalelor caracteristici ale terenului pe baza lucrărilor de prospectare şi a încercărilor de laborator.

3.5. Încercări în laborator pe roci stâncoase

3.5.1. Când prezenţa rocilor stâncoase în cuprinsul zonei de influenţă a construcţiei are un rol semnificativ în comportarea acesteia, sunt necesare precizarea naturii petrografice, mineralogice şi chimice a rocilor şi realizarea unor încercări pentru determinarea parametrilor fizico-mecanici.

3.5.2. În lipsa unor reglementări naţionale pentru încercarea rocilor stâncoase ca elemente ale terenului de fundare, se pot utiliza prescripţii naţionale pentru încercarea materialelor de construcţie şi recomandări cu caracter internaţional pentru determinarea în laborator a următorilor parametri:

- umiditatea;

- densitatea şi porozitatea;

- rezistenţa şi deformabilitatea la compresiune monoaxială;

- rezistenţa la forfecare directă;

- parametrii de rezistenţă şi deformabilitatea la compresiune triaxială;

- parametrii dinamici: viteza de propagare a undelor de forfecare, modulul de deformaţie transversală şi fracţiunea din amortizarea critică;

- rezistenţa la îngheţ-dezgheţ.

3.6. Determinări chimice

3.6.1. Determinările chimice se efectuează pentru caracterizarea şi clasificarea unor categorii de pământuri şi pentru determinarea efectului chimismului pământului şi al apei subterane asupra betonului, metalelor, precum şi asupra pământului propriu-zis.

3.6.2. Pentru identificarea şi clasificarea pământurilor marnoase se fac determinări ale conţinutului de carbonat de calciu, iar pentru pământurile cu conţinut de materii organice se determină acest conţinut.

3.6.3. Pentru precizarea efectului chimismului pământului (pe probe de extract apos) şi al apei subterane asupra materialelor de construcţie, precum şi asupra pământului propriu-zis se efectuează, de regulă, determinări referitoare la:

- concentraţia în ioni de hidrogen (pH);

- conţinut în CO(2) liber;

- conţinut în săruri de amoniu (NH(4));

- conţinut în sulfaţi (SO(4));

- conţinut în magneziu;

- conţinut în carbonaţi (HCO(3));

- duritate temporară;

- conţinut în oxizi alcalini (OH);

- conţinut total de săruri.

3.7. Cercetări hidrogeologice

Cercetările legate de prezenţa apei subterane se dezvoltă în cadrul investigărilor geotehnice în măsura în care apa subterană influenţează construcţia proiectată sau terenul din zona de influenţă a construcţiei.

În funcţie de situaţia concretă, se pot întreprinde următoarele lucrări:

- cartări hidrogeologice în zona adiacentă amplasamentului;

- măsurători privind nivelul apei subterane, direcţia de curgere şi caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune);

- testări (pompări şi turnări) executate în foraje, pentru determinarea coeficientului de permeabilitate;

- măsurători în piezometre ale presiunii apei din porii pământului.

Capitolul 4

Prezentarea rezultatelor investigării terenului de fundare

4.1. Elemente generale

4.1.1. Investigarea preliminară a terenului de fundare se finalizează, de regulă, cu un aviz geotehnic preliminar care va cuprinde, în măsura în care s-au putut obţine în această fază de investigare, elemente din cele arătate la pct. 4.2.

Avizul geotehnic preliminar nu se poate substitui studiului geotehnic elaborat în cadrul cercetării geotehnice pentru proiectare.

4.1.2. Investigarea de proiectare a terenului de fundare se finalizează printr-un studiu geotehnic care, în mod normal, este constituit din două părţi:

- prezentarea informaţiilor geotehnice disponibile, incluzând caracteristicile geologice, hidrogeologice şi seismice ale amplasamentului, precum şi date relevante privind construcţia;

- evaluarea geotehnică a acestor informaţii, incluzând concluzii şi recomandări.

Componentele celor două părţi ale studiului geotehnic sunt detaliate la pct. 4.2.

4.1.3. Investigarea de control se efectuează în faza de execuţie a lucrării şi se finalizează printr-un proces-verbal de recepţie a terenului de fundare sau printr-un raport de monitorizare geotehnică a execuţiei.

Raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei cuprinde, de regulă:

- note privind natura şi caracteristicile terenurilor întâlnite în timpul execuţiei şi compararea lor cu previziunile din studiul geotehnic;

- dispoziţii de şantier privind modificarea unor soluţii geotehnice, rapoarte de neconformitate a unor lucrări geotehnice executate, dispoziţii de sistare şi de reluare, după remediere, a unor lucrări geotehnice;

- note privind comportarea lucrării în curs de execuţie şi a vecinătăţilor, în raport cu terenul de fundare.

4.2. Componentele studiului geotehnic

4.2.1. Partea din studiul geotehnic care se referă la prezentarea informaţiilor va cuprinde:

a) date generale: ...

- denumirea obiectivului, adresa amplasamentului (poziţionarea pe planul de situaţie), clientul, faza şi scopul cercetării, date de temă, lista documentelor tehnice furnizate de client (sau proiectant);

- numele, adresa şi calitatea tuturor unităţilor care au participat la efectuarea cercetării terenului de fundare;

- caracteristicile topografice, geomorfologice, hidrologice şi seismice ale amplasamentului;

b) încadrarea prealabilă a lucrării într-o anumită categorie geotehnică; ... c) sinteza informaţiilor obţinute din investigarea terenului de fundare: ...

- volumul de lucrări realizate;

- metodele, utilajele şi aparatura folosite;

- datele calendaristice între care s-au efectuat lucrările de teren şi de laborator;

- metodele folosite pentru recoltarea, transportul şi depozitarea probelor;

- informaţiile obţinute în faza de documentare şi de recunoaştere a amplasamentului, cantitatea şi calitatea datelor preexistente privind parametrii geotehnici ai straturilor ce alcătuiesc terenul de fundare;

- stratificaţia pusă în evidenţă;

- nivelul apei subterane şi caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune);

- caracteristicile de agresivitate ale apei subterane şi, eventual, ale unor straturi de pământ;

- eventuala existenţă a unor presiuni excedentare ale apei în porii pământului (faţă de presiunea hidrostatică);

- rezultatele încercărilor în laborator şi pe teren;

- fişe sintetice pentru fiecare foraj sau sondaj deschis, cuprinzând: descrierea straturilor identificate, rezultatele sintetice ale încercărilor de laborator geotehnic, rezultatele penetrărilor standard - SPT (dacă este cazul), nivelurile de apariţie şi de stabilizare ale apei subterane (a se vedea modelul din anexa nr. II.5);

- releveele sondajelor deschise şi eventuale relevee ale fundaţiilor construcţiilor învecinate;

- diagrame, grafice şi tabele cuprinzând rezultatele lucrărilor experimentale;

- buletine sau centralizatoare pentru analizele chimice;

- planuri de situaţie cu amplasarea lucrărilor de investigare, hărţi cu particularităţile geologico-tehnice, geotehnice, geofizice şi hidrogeologice ale amplasamentului sau a unei zone mai extinse (dacă este cazul);

- secţiuni geologice, geotehnice, geofizice, hidrogeologice, bloc-diagrame;

- alte date rezultate din lucrările întreprinse.

Observaţii:

Buletinele de încercare care cuprind înregistrarea tuturor datelor obţinute în timpul încercărilor şi toate elementele necesare verificării calculelor care au condus la rezultatele încercărilor respective se păstrează, de regulă, la unitatea elaboratoare. Copii ale acestor buletine vor fi înaintate beneficiarului, la cererea acestuia.

4.2.2. Partea din studiul geotehnic care se referă la evaluarea informaţiei geotehnice va cuprinde:

a) încadrarea definitivă a lucrării într-o anumită categorie geotehnică sau a părţilor din lucrare în diferite categorii geotehnice; ... b) analiza şi interpretarea datelor lucrărilor de teren şi de laborator şi a rezultatelor încercărilor, având în vedere metodele de prelevare, transport şi depozitare a probelor, precum şi caracteristicile aparaturii şi ale metodelor de încercare. ...

Dacă unele rezultate sunt eronate, nerelevante, insuficiente sau imprecise, acest lucru trebuie menţionat şi comentat în concordanţă; dacă este cazul, se vor face propuneri pentru efectuarea unor lucrări suplimentare;

c) secţiuni (profile) caracteristice ale terenului, cu delimitarea diferitelor formaţiuni (straturi) pentru care se stabilesc valorile caracteristice şi valorile de calcul ale principalilor parametri geotehnici. ...

Se va preciza modul de determinare a valorilor caracteristice şi de calcul ale valorilor, ponderile acordate diferitelor grupuri de valori (determinate prin încercări în laborator sau în situ, preluate din bănci de date etc.) şi dispersia acestor valori;

d) evaluarea stabilităţii generale şi locale a terenului pe amplasament; ... e) amplasamentul construcţiei şi sistemele constructive recomandabile, determinate de condiţiile geotehnice, hidrogeologice şi seismice; ... f) adâncimea şi sistemul de fundare recomandabile; ... g) evaluarea presiunii convenţionale de bază şi a capacităţii portante (în cazul fundării directe), precum şi a capacităţii portante estimate a piloţilor sau a baretelor (în cazul fundării indirecte); ... h) calcule de tasări probabile, presiuni critice, verificări ale stabilităţii taluzurilor excavaţiilor etc.; ... i) soluţii de îmbunătăţire a terenului (dacă este cazul); ... j) măsuri în cazul fundării pe pământuri cu caracteristici speciale: sensibile la umezire, cu umflări şi contracţii mari, lichefiabile, foarte compresibile, sensibile la îngheţ, agresive faţă de construcţii (dacă este cazul); ... k) măsuri speciale pentru prevenirea producerii degradărilor în construcţiile existente, învecinate celei proiectate (dacă este cazul); ... l) încadrarea terenurilor în categoriile prevăzute de reglementările referitoare la lucrările de terasamente; ... m) poziţia gropilor de împrumut şi volumele disponibile (dacă este cazul); ... n) recomandări privind tehnologiile de execuţie a lucrărilor de fundare; ... o) măsuri privind protejarea construcţiei împotriva infiltraţiilor apei subterane şi a ascensiunii capilare, precum şi pentru prevenirea antrenării hidrodinamice din teren; ... p) măsuri pentru protecţia primară a betonului din fundaţii. ...

Capitolul 5

Investigarea terenului de fundare pentru proiectarea lucrărilor de consolidare sau de reabilitare a construcţiilor existente

5.1. Investigarea terenului de fundare pentru proiectele de consolidare a construcţiilor existente şi de reabilitare a construcţiilor, cu modificări structurale sau de încărcare, va conţine în mod obligatoriu lucrări de documentare şi recunoaştere, precum şi, în funcţie de necesităţi, lucrări de prospectare şi de încercări din categoriile arătate la pct. 2.3.2.

5.2. Lucrările de documentare şi de recunoaştere vor urmări, în afara culegerii informaţiilor generale privind condiţiile geomorfologice, geotehnice şi hidrogeologice ale amplasamentului, obţinerea de date cu privire la:

- proiectul construcţiei iniţiale şi detalierea sistemului de fundare, precum şi datele investigării iniţiale a terenului de fundare (dacă sunt disponibile);

- documente întocmite în faza de execuţie a lucrărilor de fundare, referitoare la: recepţia săpăturilor de fundare, lucrări ascunse, lucrări de îmbunătăţire a terenului etc.;

- comportarea construcţiei în timp şi în special evoluţia tasărilor;

- modificări structurale, excavaţii în apropierea construcţiei, existenţa unor supraîncărcări locale;

- efectul seismelor majore asupra construcţiei şi a terenului adiacent;

- producerea unor fenomene care au afectat terenul de fundare sau structura construcţiei (inundări, incendii etc.).

5.3. Lucrările de prospectare şi de încercări vor cuprinde, după caz:

- cel puţin un sondaj deschis sau un foraj cu recoltare de probe de pământ până la limita zonei de influenţă a construcţiei, în cazul în care terenul de fundare nu este cunoscut;

- dezveliri la fundaţiile construcţiei cercetate, precum şi ale fundaţiilor structurilor învecinate (dacă acestea vor fi influenţate de lucrările de consolidare);

- sondaje deschise, foraje sau alte lucrări de prospectare în zonele în care există posibilitatea ca terenul de fundare să fi provocat degradări ale construcţiei actuale.

În cazul terenurilor de fundare constituite din pământuri sensibile la umezire (PSU), foarte compresibile, antrenabile (sufozionabile) etc., se vor efectua noi lucrări de prospectare şi de determinare a proprietăţilor pământurilor (corespunzătoare stării acestora în perioada efectuării cercetării) până la limita zonei de influenţă a construcţiei în formă modificată (consolidată sau extinsă).

Anexa II.1

la normativ

INDICAŢII

pentru determinarea zonei investigate în

terenul de fundare, pentru construcţii de tip curent

A1. Pentru construcţii care transmit terenului încărcări predominant verticale, realizate în excavaţii cu adâncime D ≤ 5 m:

a) extinderea minimă în plan va fi cea delimitată de conturul exterior al construcţiei; ... b) adâncimea minimă a zonei investigate se poate stabili la nivelul la care se îndeplinesc simultan următoarele condiţii: ...

- efortul unitar vertical datorat construcţiei devine mai mic decât 10% din valoarea efortului efectiv datorat greutăţii proprii a straturilor (presiunea geologică);

- contribuţia tasării straturilor situate sub acest nivel va fi mai mică decât 10% din tasarea calculată pentru straturile situate deasupra.

În tabelul nr. II.1.1 se fac recomandări privind adâncimea minimă a zonei investigate, pentru diferite tipuri de fundaţii, ţinându-se seama de dimensiunile prezumate ale acestora.

A2. În cazul unor amplasamente situate pe terenuri în pantă având diferenţa de nivel între partea superioară şi baza egală cu D şi în cazul unor excavaţii cu adâncimea D > 5 m:

a) extinderea minimă în plan a zonei investigate în afara amplasamentului va fi egală cu 1,5D - de la limita nivelului superior şi egală cu D - de la bază; ... b) adâncimea minimă a zonei investigate va fi egală cu 2D - măsurată de la nivelul superior al terenului, dar nu mai mică de 5 m sub cota minimă a suprafeţei potenţiale de alunecare. ...

A3. În cazul unor excavaţii sub nivelul apei subterane sau când sunt prevăzute lucrări de epuismente, adâncimea zonei investigate se stabileşte în funcţie de condiţiile hidrogeologice locale, pentru a determina poziţia şi presiunea straturilor acvifere care condiţionează aceste lucrări.

Tabelul nr. II.1.1


	Felul fundaţiei	Adâncimea minimă a zonei investigate sub talpa fundaţiei
	Fundaţii izolate sau tălpi continue	De 3 ori lăţimea tălpii, dar nu mai puţin de 6 m
	Fundaţii ale căror efecte se influenţează reciproc în adâncime	Lăţimea totală a grupului de fundaţii care se influenţează
	Radiere	Lăţimea radierului
	Fundaţii pe piloţi sau barete	Lăţimea dreptunghiului în care se înscrie grupul de piloţi la nivelul bazei acestora, dar nu mai mică decât de 5 ori diametrul (sau lăţimea) bazei pilotului sau a baretei

Observaţii:

1. În cazul apariţiei în cuprinsul adâncimii menţionate în tabel a unor straturi alcătuite din roci stâncoase, investigarea poate fi oprită la nivelul limitei superioare a acestora, dacă există certitudinea continuităţii acestor straturi în adâncime.

2. În cazul pământurilor macroporice sensibile la umezire, investigarea geotehnică se dezvoltă pe întreaga grosime a acestor straturi, dacă nu se dispune de cercetări anterioare recente, efectuate în apropierea amplasamentului.

3. În cazul fundaţiilor pe piloţi sau pe barete, adâncimea zonei investigate se măsoară de la nivelul mediu al bazei piloţilor sau a baretelor.

Anexa II.2

la normativ

CONŢINUTUL ORIENTATIV

al cartării geologico-tehnice în cadrul studiului

geotehnic pe amplasamentul unor lucrări de construcţii

B1. Prin cartarea geologico-tehnică a zonei amplasamentului, pe planurile existente se transpun date referitoare la:

- stratigrafie şi tectonică;

- fenomene fizico-geologice;

- morfometrie şi geomorfologie;

- gropi de împrumut pentru lucrările de terasamente.

B2. Datele stratigrafice şi tectonice se obţin prin:

- identificarea punctelor de afloriment;

- cercetarea diferitelor formaţiuni, orizonturi şi niveluri litostratigrafice, precum şi stabilirea direcţiei şi înclinării straturilor, a accidentelor tectonice, a fisurilor şi a gradului de alterare;

- corelarea observaţiilor efectuate;

- colectarea probelor pentru analize de laborator.

În cazul amplasamentelor în care fundamentul geologic este situat la adâncimi mai mari decât zona de influenţă a construcţiei proiectate, se apreciază, de la caz la caz, oportunitatea cercetărilor referitoare la litostratigrafie, tectonică şi altele similare.

B3. Fenomenele fizico-geologice se identifică prin observaţii şi cu ajutorul planului de situaţie, delimitându-se:

- zonele de alunecări (clasificate după origine şi activitate);

- eroziunile de adâncime şi de suprafaţă;

- crovurile, dolinele etc.

B4. Elementele morfometrice (pante, denivelări) şi geomorfologice (câmp, terase, versanţi, lunci, conuri de dejecţie etc.) se determină şi se delimitează pe planuri de situaţie, în corelare cu situaţia geologică observată în deschideri.

Anexa II.3

la normativ

METODE RECOMANDATE

pentru prospectarea terenului de fundare

C1. În afara lucrărilor de foraje sau de sondaje deschise, cu prelevare de probe, care sunt obligatorii pentru orice investigare a terenului de fundare, se recomandă utilizarea uneia sau a mai multor metode de prospectare indicate în tabelul nr. II.3.1. Metodele recomandate pentru categoria geotehnică 3 se utilizează, în cazul cercetărilor pentru această categorie, împreună cu metodele indicate pentru categoria geotehnică 2.

C2. Pe amplasamentele situate în zonele seismice având valoarea de vârf a acceleraţiei pentru proiectare a(g) ≥ 0,16 g, conform Codului P100-1/2006, se recomandă, pentru categoria geotehnică 2 şi mai ales pentru categoria geotehnică 3, determinarea vitezei de propagare a undelor seismice de forfecare v(s) prin sondaje seismice (down-hole, up-hole sau cross-hole) până la adâncimi corespunzătoare limitei zonei de influenţă a construcţiei, dar nu mai mici de 30 m.

Tabelul nr. II.3.1


Tipul de teren		Lucrări recomandate
Tipul de teren		Categoria geotehnică 2	Categoria geotehnică 3
Nisipuri şi nisipuri cu pietriş		SPT	CPT
		DP	PMT
		DMT	PLT
Pământuri fine de consistenţă ridicată (I(c) > 0,5)		SPT	CPT
		DP	CPTU
		DMT	PMT
			PLT
Pământuri fine de consistenţă scăzută (I(c) < 0,5) şi cu conţinut de materii organice mai mare de 6%		SPT	CPTU
		CPT	PMT
		DMT	PLT
		FVT
Pământuri sensibile la umezire (PSU)			PLT - în sondaj deschis, cu inundare
Roci stâncoase			RDT
Legendă:
SPT	- penetrare standard
DP	- penetrare dinamică
CPT	- penetrare cu con
CPTU	- penetrare cu con cu măsurarea presiunii în pori
PMT	- determinări presiometrice (Menard şi altele)
DMT	- sondaje cu dilatometrul plat (Marchetti)
FVT	- sondaje cu aparatul de forfecare cu palete
PLT	- încercări cu placa
RDT	- încercări dilatometrice în roci stâncoase

Anexa II.4

la normativ

INDICAŢII

privind minimul de încercări în laboratorul geotehnic


Categoria de pământ (SR EN ISO 14688-2:2006)	Parametri geotehnici de determinat
Categoria de pământ (SR EN ISO 14688-2:2006)	Categoria geotehnică 1		Categoria geotehnică 2		Categoria geotehnică 3
Pământuri foarte grosiere şi grosiere, exceptând nisipurile	-	granulozitate	-	granulozitate	-	granulozitate
			-	umiditate	-	umiditate
					-	greutate specifică
					-	compoziţie mineralogică şi grad de alterare1)
					-	parametrii rezistenţei la forfecare1)
Nisipuri	-	granulozitate	-	granulozitate	-	granulozitate
			-	umiditate	-	umiditate
			-	caracteristici de compactare (Proctor)1)	-	caracteristicile de compactare (Proctor)1)
			-	coeficientul de permeabilitate1)	-	greutate specifică
					-	coeficientul de permeabilitate
					-	greutatea volumică
					-	grad de îndesare
					-	parametrii rezistenţei la forfecare pe probe aduse la porozitatea naturală1)
					-	rezistenţa la lichefiere2)
					-	modulul dinamic de deformaţie transversală, G şi fracţiunea din amortizarea critică, D4)
Pământuri fine	-	granulozitate	Aceleaşi ca la categoria geotehnică 1 şi în mod suplimentar:		Aceleaşi ca la categoria geotehnică 2 şi în mod suplimentar:
	-	greutate volumică
	-	umiditate
	-	limite de plasticitate	-	modulul de deformaţie edometric	-	greutate specifică
				modulul de deformaţie edometric	-	presiunea de preconsolidare
			-	parametrii rezistenţei la forfecare	-	presiunea de preconsolidare
			-	parametrii rezistenţei la forfecare	-	coeficientul de
			-	caracteristicile de compactare (Proctor)1)	-	consolidare primară parametrii rezistenţei
			-	coeficientul de permeabilitate1)		la forfecare exprimaţi în funcţie de eforturile efective şi de eforturile totale
					-	coeficientul presiunii în stare de repaus3)
					-	modulul dinamic de deformaţie transversală, G şi fracţiunea din amortizarea critică, D4)
Pământuri cu conţinut în carbonat (marnoase)	Aceleaşi ca la pământurile fine		Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar:		Aceleaşi ca la pământurile coezive şi în mod suplimentar:
			-	conţinut în CaCO3	-	conţinutul în CaCO3
					-	umflare liberă5)
					-	presiune de umflare5)
Pământuri sensibile la umezire (PSU)	Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar:		Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar:		Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar:
	-	încercări în edometru pe probe la umiditatea naturală şi inundate	-	încercări în edometru pe probe la umiditatea naturală şi inundate	-	încercări în edometru pe probe la umiditatea naturală şi inundate
			-	parametrii rezistenţei la forfecare pe probe inundate	-	parametrii rezistenţei la forfecare pe probe inundate
					-	încercări în triaxial cu umezire şi drum de efort impus1)
Pământuri cu umflări şi contracţii mari (PUCM)	Aceleaşi ca la pământurile fine		Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar:		Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar:
	Aceleaşi ca la pământurile fine		-	umflare liberă	-	umflarea liberă
			-	limita de contracţie	-	limita de contracţie
			-	presiunea de umflare	-	presiunea de umflare
					-	căldura maximă de umezire
					-	curba de contracţie
Pământuri cu conţinut ridicat de materii organice (peste 6%) şi consistenţă scăzută (I(c) < 0,5)			Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar:		Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar:
			-	conţinut în materii organice	-	conţinut în materii organice
			-	coeficientul de consolidare primară	-	indicele de compresiune coeficientul de consolidare secundară

-------

1) Încercări care se execută în anumite situaţii, cerute de specificul construcţiei.

2) Numai pentru nisipuri fine şi nisipuri prăfoase saturate, situate în suprafaţa terenului, pe amplasamente cuprinse în zonele seismice având a(g) ≥ 0,16 g (conform Codului P100-1:2006).

3) În cazul lucrărilor de susţinere a săpăturilor cu adâncimea D > 5 m.

4) Numai pe amplasamente situate în zonele seismice având a(g) ≥ 0,16 g (conform Codului P100-1:2006).

5) Când apare posibilă decopertarea straturilor cu conţinut în carbonat (marnoase).

Anexa BIBLIOGRAFICĂ

Documente normative de referinţă:

STAS 1242/3-87: Teren de fundare. Cercetarea prin sondaje deschise executate în pământuri

STAS 1242/4-85: Teren de fundare. Cercetări geotehnice prin foraje executate în pământuri

STAS 3950-81: Geotehnică. Terminologie. Simboluri şi unităţi de măsură

STAS 6054-77: Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României

SR EN ISO 14688-1:2004. Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere

SR EN ISO 14688-2:2005. Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare

SR EN ISO 22476-2:2006. Cercetări şi încercări geotehnice. Încercări pe teren. Partea 2: Încercare de penetrare dinamică

SR EN ISO 22476-3:2006. Cercetări şi încercări geotehnice. Încercări pe teren. Partea 3: Încercare de penetrare standard

Anexa II.5

Unitatea executantă ............ Data începerii sondajului ............

Amplasament .................... Data terminării sondajului ...........

Contract nr. ...................

FIŞA SINTETICĂ A SONDAJULUI GEOTEHNIC Nr. ......

COTA ABSOLUTĂ/ RELATIVĂ			ADÂNCIMEA			GROSIMEA		PROFILUL LITOLOGIC			N.H. - Apă subterană				DESCRIEREA STRATULUI			PROBA							GRANULOZITATE
																		NUMĂR PROBĂ (TULBURATĂ/ NETULBURATĂ)				ADÂNCIME			DISTRIBUŢIE PROCENTUALĂ							C(u) = d60/d10
m			m			m		-			m							-				m			Argilă			Praf	Nisip	Pietriş	Bolovăniş	-
1			2			3		4			5				6			7				8			9			10	11	12	13	14


W	W(L)	W(P)		I(P)	I(C)		Y	n	e	S(r)		k				COMPRESIBILITATE ÎN EDOMETRU						REZISTENŢA LA FORFECARE						SPT	OBSERVAŢII
																M200- 300	E200		i(m3)			Φ	c					N
%	%	%		%	-		kN/m3	%	-	-		cm/s				kPa	%		%			°	kPa					lov.	-
15	16	17		18	19		20	21	22	23		24	25	26		27	28		29	30	31	32	33	34		35	36	37	38

NOTĂ:

În funcţie de necesitatea studiului geotehnic, se completează coloanele corespunză toare altor tipuri de determinări şi se fac preciză ri în coloana "Observaţii".

În coloana 7 se recomandă utilizarea unor semne convenţionale pentru tipul probelor prelevate (aceste semne trebuie explicitate).


	Întocmit, ................................	Verificat, ................................

-------