LEGE Nr. 64 din 11 octombrie 1991

privind brevetele de invenţie

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 212 din 21 octombrie 1991

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Dispoziţii generale

Articolul 1

Drepturile asupra invenţiei sînt recunoscute şi apărate pe teritoriul României prin eliberarea unui titlu de protecţie de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Articolul 2

Titlul de protecţie pentru invenţie este brevetul de invenţie, care conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare, pe durata de valabilitate a acestuia.

Articolul 3

Dreptul de brevet de invenţie aparţine inventatorului sau succesorului său în drepturi.

Articolul 4

În cazul în care invenţia a fost creată împreună de mai mulţi inventatori, fiecare dintre aceştia are calitatea de coautor al invenţiei, iar dreptul aparţine în comun acestora.

Dacă mai multe persoane au creat aceeaşi invenţie, independent una de alta, dreptul la brevet aparţine aceleia care a depus cea dintîi o cerere de brevet la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, iar dacă o prioritate a fost recunoscută, persoanei a cărei cerere de brevet are cea mai veche dată de prioritate, cu condiţia ca cererea să nu fi fost respinsă, retrasă sau abandonată.

Articolul 5

Dacă inventatorul este salariat, în lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase acestuia, dreptul la brevetul de invenţie aparţine:

a) unităţii, pentru invenţiile realizate de salariat în exercitarea unui contract de muncă ce prevede o misiune inventivă încredinţată în mod explicit, care corespunde cu funcţiile sale; inventatorul beneficiază de o remuneraţie suplimentară stabilită prin contract; ... b) salariatului, pentru invenţiile realizate de către acesta fie în exercitarea funcţiei sale, fie în domeniul activităţii unităţii, prin cunoaşterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice ale unităţii sau ale datelor existente în unitate, fie cu ajutorul material al acesteia, în lipsa unei prevederi contractuale contrare. ...

Dacă invenţia rezultă dintr-un contract de cercetare, în lipsa unei clauze contrare, dreptul la brevet de invenţie aparţine unităţii care a comandat cercetarea, inventatorul avînd dreptul la o remuneraţie suplimentară stabilită prin act adiţional la contract.

În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. a), b) şi alin. 2, inventatorul şi unitatea au obligaţia reciprocă să se informeze în scris asupra creării şi stadiului realizării invenţiei şi să se abţină de la orice divulgare.

Încălcarea obligaţiei de a informa atrage răspunderea persoanei vinovate.

În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. a) şi alin. 2, dacă, în termen de 60 de zile de la data cînd salariatul a informat în scris unitatea asupra redactării descrierii invenţiei, cererea de brevet nu a fost depusă la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în lipsa altei convenţii între părţi, dreptul la depunerea cererii de brevet şi la eliberarea brevetului de invenţie aparţine salariatului, în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. b).

În cazul prevăzut la alin. 1 lit. b), unitatea are un drept de preferinţă la încheierea unui contract privind invenţia salariatului său, ce trebuie exercitat în termen de 3 luni de la oferta salariatului; în lipsa acordului privind preţul contractului, acesta urmează să fie stabilit de instanţele judecătoreşti.

Articolul 6

Persoanele fizice sau juridice străine, avînd domiciliul sau sediul în afara teritoriului României, beneficiază de dispoziţiile prezentei legi, în condiţiile convenţiilor internaţionale privind invenţiile la care România este parte sau pe bază de reciprocitate.

Capitolul II

Invenţia brevetabilă

Articolul 7

O invenţie este brevetabilă dacă este nouă, rezultă dintr-o activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială.

Invenţia brevetabilă poate avea ca obiect un produs, un procedeu sau o metodă.

Invenţia avînd ca obiect un nou soi de plantă, un hibrid sau o nouă rasă de animal este brevetabilă dacă acestea sînt noi, distincte, omogene şi stabile.

Articolul 8

O invenţie este nouă dacă nu este conţinută în stadiul tehnicii. Stadiul tehnicii include toate cunoştinţele care au devenit accesibile publicului pînă la data înregistrării cererii de brevet de invenţie sau a priorităţii recunoscute.

Divulgarea invenţiei nu este luată în considerare în cazul în care emană de la inventator sau succesorul său în drepturi şi s-a produs în intervalul de 12 luni care a precedat înregistrarea cererii de brevet de invenţie sau a priorităţii recunoscute.

Articolul 9

O invenţie este considerată ca implicînd o activitate inventivă dacă, pentru o persoană de specialitate în acel domeniu, ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii.

Articolul 10

O invenţie este susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul ei poate fi folosit cel puţin într-un domeniu de activitate din industrie, din agricultură sau din orice altă activitate şi poate fi reprodus cu aceleaşi caracteristici ori de cîte ori este necesar.

Articolul 11

Soiurile de plante, hibrizii sau rasele de animale, ce fac obiectul unei invenţii, trebuie să-şi menţină omogenitatea şi stabilitatea caracterelor relevante după înmulţiri repetate, la încheierea fiecărui ciclu de reproducere şi trebuie să nu fi fost comercializată sau oferită spre vînzare.

Articolul 12

Nu sînt brevetabile invenţiile contrare ordinii publice şi bunelor moravuri.

Articolul 13

Nu sînt considerate invenţii brevetabile în înţelesul art. 7: ideile, descoperirile, teoriile ştiinţifice, metodele matematice, programele de calculator în sine, soluţiile cu caracter economic sau de organizare, metodele de învăţămînt şi instruire, regulile de joc, sistemele urbanistice, planurile şi metodele de sistematizare, fenomenele fizice în sine, reţetele culinare, realizările cu caracter estetic.

Capitolul III

Înregistrarea, publicarea şi examinarea cererii de brevet, eliberarea brevetului

Articolul 14

Cererea de brevet de invenţie conţinînd datele de identificare a solicitantului, însoţită de descrierea invenţiei, de revendicări şi, dacă este cazul, de desene explicative, toate redactate în limba română, se depune la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi constituie depozitul naţional reglementar.

Cererea de brevet de invenţie trebuie să conţină indicaţii care să permită stabilirea identităţii inventatorului: în caz contrar, nu se eliberează brevetul solicitat.

Depunerea cererii de brevet poate fi făcută de persoana îndreptăţită la eliberarea brevetului, conform art. 3, art. 4 alin. 1 şi art. 5, personal sau prin mandatar autorizat cu domiciliul sau sediul în România.

Articolul 15

Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci înregistrează cererea de brevet dacă sînt depuse cel puţin următoarele documente:

a) o cerere care să conţină solicitarea explicită a eliberării unui brevet şi datele de identificare a solicitantului; ... b) descrierea invenţiei. ...

Revendicările şi desenele explicative privind invenţia pot fi depuse în termen de 2 luni de la înregistrarea cererii de brevet.

Cererea de brevet de invenţie se înscrie în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse, care este confidenţial.

Articolul 16

Data depozitului naţional reglementar este data la care au fost depuse toate documentele prevăzute la art, 14 alin. 1 sau data care rezultă din tratatele sau convenţiile la care România este parte.

Data depozitului naţional reglementar este recunoscută şi în cazul în care, pentru motive justificate, persoanele fizice sau juridice străine au depus descrierea, revendicările şi desenele redactate într-o limbă străină, cu condiţia ca în termen de 2 luni de la înregistrarea cererii să depună la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci o traducere, conformă, în limba română, a acestor documente.

Articolul 17

Depozitul naţional reglementar al invenţiei asigură un drept de prioritate cu începere de la data constituirii acestuia sau de la data priorităţii invocate şi recunoscute faţă de orice depozit privind aceeaşi invenţie cu o dată ulterioară de depozit sau cu o dată ulterioară de prioritate recunoscută.

Articolul 18

Invenţia trebuie să fie expusă în descriere, revendicări şi desene suficient de clar, complet şi corect, din punct de vedere ştiinţific şi tehnic, astfel încît o persoană de specialitate în domeniu să o poată realiza fără să desfăşoare o activitate inventivă.

Dacă invenţia se referă la un material biologic reproductibil, care nu poate fi descris astfel încît invenţia să poată fi reprodusă de către o persoană de specialitate în domeniu, şi dacă acest material nu este accesibil publicului, descrierea invenţiei trebuie să fie completată cu un act prin care să se confirme depunerea unui asemenea material într-o instituţie de depozit de semnată de Guvern sau care are calitatea de autoritate de depozit internaţional.

Această depunere trebuie să fie efectuată cel mai tîrziu pînă la data înregistrării cererii de brevet de invenţie.

Articolul 19

Cererea de brevet trebuie să se refere numai la o singură invenţie sau la un grup de invenţii astfel legate încît să formeze un singur concept inventiv general.

Cererea de brevet care nu îndeplineşte condiţia prevăzută la alin. 1 poate fi divizată, de către inventator sau succesorul său în drepturi, din proprie iniţiativă sau la cererea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, pînă la luarea unei hotărîri asupra cererii de brevet.

Articolul 20

Cererea de brevet de invenţie poate să conţină invocarea uneia sau mai multor priorităţi, în baza unei cereri ori a unor cereri anterioare care au valoare de depozit naţional reglementar, cu respectarea convenţiilor la care România este parte.

Persoanele fizice sau juridice străine ale statelor părţi la convenţiile la care România este parte, precum şi resortisanţii acestor state sau succesorii lor în drepturi beneficiază de dreptul de prioritate cu începere de la data primului depozit, dacă solicită, în termen de 12 luni de la această dată, acordarea unui brevet pentru aceeaşi invenţie.

Este admisă într-o cerere de brevet invocarea unor priorităţi multiple cu condiţia respectării unităţii invenţiei prevăzute de art. 19 şi a termenului de prioritate prevăzut la alin. 2.

Articolul 21

Invocarea priorităţii unei invenţii într-o cerere de brevet se poate face şi în baza unui depozit creat în urma expunerii produsului, conform invenţiei, într-o expoziţie internaţională organizată pe teritoriul României sau în statele membre ale convenţiilor la care România este parte, dacă cererea de brevet este depusă în termen de 6 luni de la data introducerii în expoziţie a produsului.

Termenul de 6 luni nu va prelungi termenul de prioritate prevăzut la art. 20 alin. 2.

Articolul 22

Priorităţile prevăzute la art. 20 şi 21 se invocă odată cu depunerea cererii de brevet şi se justifică prin acte de prioritate.

În cazul în care solicitantul a omis să invoce prioritatea odată cu depunerea cererii, invocarea poate fi făcută cel mai tîrziu în termen de 2 luni de la data înregistrării cererii de brevet.

Actele de prioritate se depun în maximum 3 luni de la data depozitului naţional reglementar.

Nerespectarea termenelor prevăzute la alin. 2 şi 3 conduce la nerecunoaşterea priorităţii invocate.

Articolul 23

Cererile de brevet de invenţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14, 15 şi 16 se publică imediat după expirarea unui termen de 18 luni de la data depozitului naţional reglementar sau a priorităţii invocate şi recunoscute, cu excepţia celor prevăzute la art. 44 alin. 2 şi 3, precum şi a celor pentru care, în acest termen, s-a luat o hotărîre de acordare a brevetului, de respingere sau de retragere a cererii de brevet în temeiul art. 7-11 sau în temeiul art. 12 şi 13.

Articolul 24

La cererea persoanei fizice sau juridice îndreptăţite, publicarea se poate face într-un termen mai scurt decît cel prevăzut la art. 23.

Articolul 25

Publicarea cererii de brevet de invenţie poate fi însoţită de un raport de documentare.

Dacă raportul de documentare nu a fost făcut public odată cu cererea, el se va publica ulterior.

Articolul 26

Examinarea în vederea eliberării brevetului de invenţie poate fi cerută la data depozitului cererii de brevet sau în termen de 30 de luni de la această dată.

Cererea de brevet pentru care nu s-a solicitat examinarea, în vederea eliberării brevetului, în termenul prevăzut la alin. 1, se consideră abandonată şi se respinge.

Articolul 27

Examinarea cererii de brevet de invenţie are în vedere:

a) respectarea condiţiilor prevăzute la art. 14, 15, 16 şi 18; ... b) condiţiile prevăzute la art. 12 şi 13; ... c) prioritatea invocată prevăzută la art. 20, 21 şi 22; ... d) unitatea invenţiei prevăzută la art. 19; ... e) criteriile prevăzute la art. 7-11. ...

Articolul 28

Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci are dreptul să ceară solicitantului sau succesorului său în drepturi lămuririle şi actele pe care le consideră necesare în legătura cu depozitul reglementar constituit sau cu îndeplinirea condiţiilor de brevetare.

Solicitantul va depune la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci toate documentele publice în legătură cu invenţia sa, inclusiv copii după brevetele acordate în alte state.

La cererea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci sau din iniţiativa sa, solicitantul sau succesorul său în drepturi, pînă la luarea unei hotărîri, poate modifica revendicările, desenele sau descrierea, fără însă ca prin aceasta să se depăşească limitele dezvăluirii invenţiei la data depunerii cererii de brevet.

Articolul 29

Hotărîrea de acordare a brevetului de invenţie sau respingere a cererii de brevet se ia de către o comisie de examinare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în conformitate cu art. 7-11, 12 şi 13 din prezenta lege, pe baza raportului de examinare a cererii de brevet, într-un termen de 18 luni de la data la care s-a solicitat examinarea cererii.

Hotărîrile de acordare a brevetului de invenţie luate în cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci se publică în 30 de zile, iar descrierile, revendicările şi desenele invenţiilor brevetate se publică în cel mult 3 luni.

Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci hotărăşte respingerea cererii de brevet după expirarea termenelor prevăzute la art. 26 şi 47, în cazul abandonului, al neplăţii taxelor de înregistrare, publicare sau examinare şi ia act de retragerea cererii de brevet în cazul în care a fost exprimată în scris de persoana îndreptăţită.

Toate hotărîrile luate în cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci vor fi motivate şi se înscriu în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse.

Articolul 30

Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci poate proceda din oficiu la revocarea hotărîrilor sale pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta lege, pînă la comunicarea acestora.

Articolul 31

Brevetul de invenţie este eliberat de directorul general al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în temeiul hotărîri de acordare a acestuia.

Brevetele se înscriu în Registrul naţional al brevetelor de invenţie.

Articolul 32

Durata de valabilitate a unui brevet de invenţie este de 20 ani, cu începere de la data constituirii depozitului naţional reglementar.

Articolul 33

Pentru invenţia care perfecţionează o altă invenţie protejată printr-un brevet şi care nu poate fi aplicată fără cea brevetată anterior, durata de valabilitate a brevetului este limitată la aceea a brevetului acordat pentru invenţia pe care o perfecţionează, fără a putea fi mai scurtă de 10 ani.

Capitolul IV

Drepturi şi obligaţii

Articolul 34

Brevetul de invenţie conferă titularului dreptul de a interzice terţilor să efectueze fără autorizaţia sa următoarele acte:

a) pentru produse: fabricarea, comercializarea, oferirea spre vînzare, folosirea, importul sau stocarea în vederea comercializării, oferirii spre vînzare sau folosirii; ... b) pentru procedee sau metode: folosirea acestora. ...

Întinderea protecţiei conferite prin brevet este determinată de conţinutul revendicărilor care se interpretează în legătură cu descrierea şi desenele invenţiei.

Articolul 35

În cazul cererii de brevet de invenţie, publicată în conformitate cu art. 23 , persoana fizică sau juridică îndreptăţită la eliberarea brevetului beneficiază, provizoriu, de aceleaşi drepturi conferite titularului de brevet în conformitate cu prevederile art. 2 şi 34 alin. 1 lit. a) şi b), începînd cu data constituirii depozitului reglementar al cererii de brevet pînă la eliberarea brevetului de invenţie.

În cazul în care cererea de brevet a fost respinsă, solicitantul nu beneficiază de prevederile alin. 1.

Articolul 36

Titularul brevetului unei invenţii de perfecţionare poate exploata invenţia sa numai cu acordul titularului invenţiei la care se referă perfecţionarea.

Articolul 37

Nu constituie încălcarea drepturilor prevăzute de art. 2, art. 34 alin. 1 lit. a) şi b) şi de art. 35:

a) folosirea invenţiilor în construcţia şi funcţionarea vehiculelor terestre, aeriene, precum şi la bordul navelor sau la dispozitivele pentru funcţionarea acestora, aparţinînd statelor membre ale convenţiilor internaţionale privind invenţiile, la care România este parte, cînd aceste vehicule sau nave pătrund pe teritoriul României, temporar sau accidental, cu condiţia ca această folosire să se facă exclusiv pentru nevoile vehiculelor sau navelor: ... b) folosirea invenţiei de către o persoană care a aplicat invenţia sau a luat măsuri efective şi serioase în vederea folosirii ei cu bună-credinţă pe teritoriul României, independent de titularul brevetului de invenţie şi înainte de constituirea unui depozit naţional reglementar privind invenţia sau înainte de data de la care curge termenul de prioritate recunoscută: în acest caz invenţia poate fi folosită în continuare de acea persoană, în volumul existent la data depozitului naţional reglementar sau a priorităţii recunoscute şi dreptul la folosire nu poate fi transmis decît cu patrimoniul persoanei ori cu o fracţiune din patrimoniul afectat exploatării invenţiei; ... c) producerea sau folosirea invenţiei exclusiv cu scop experimental; ... d) comercializarea sau oferirea spre vînzare pe teritoriul României, cu sau fără acordul expres al titularului, a acelor exemplare de produs, obiect al invenţiei, care au fost vîndute anterior de către titularul de brevet. ...

Articolul 38

Inventatorul are dreptul să i se menţioneze numele, prenumele şi calitatea în brevetul eliberat, în carnetul de muncă, precum şi în orice acte sau publicaţii privind invenţia sa.

În cazul în care titularul este altul decît inventatorul, acestuia din urma i se eliberează un duplicat al brevetului de invenţie.

Articolul 39

Drepturile patrimoniale cuvenite inventatorului se stabilesc pe bază de contract.

Articolul 40

În cazul decăderii din drepturi a titularului de brevet, prevăzută la art. 47 alin. 2, titularul de brevet cere la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci revalidarea brevetului pentru motive justificate, în termen de 6 luni de la data publicării decăderii. Revalidarea brevetului se publică de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute la art. 2, 34 şi 35 folosirea sau luarea măsurilor efective şi serioase de folosire a invenţiei, de către terţi, în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului de brevet şi revalidarea brevetului.

În cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2, invenţia poate fi utilizată în continuare în acelaşi volum, de către terţi, şi nu poate fi transmisă decît cu patrimoniul celui care utilizează invenţia ori cu o fracţiune a acestui patrimoniu.

Articolul 41

Titularul poate renunţa, în tot sau în parte, la brevet, pe baza unei declaraţii scrise înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

În cazul invenţiilor prevăzute la art. 5 alin. 1 lit. a) şi alin. 2, precum şi al invenţiilor care au făcut obiectul unei cesiuni potrivit art. 5 alin. 1 lit. b), titularul brevetului este obligat să comunice inventatorului invenţia sa de renunţare; la cererea inventatorului, titularul este obligat să-i transmită acestuia dreptul asupra brevetului.

Dacă brevetul a făcut obiectul unui contract de licenţă, renunţarea este posibilă numai cu acordul beneficiarului licenţei.

Invenţia sau partea din acestea, la a cărei protecţie s-a renunţat, poate fi liber exploatată de către terţi.

La invenţiile prevăzute la art. 44 alin. 2 se poate renunţa numai cu acordul instituţiilor care le-au atribuit caracterul secret.

Renunţarea produce efecte începînd cu data înregistrării acesteia la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

Articolul 42

Brevetul de invenţie eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci poate fi anulat, în tot sau în parte, la cererea unei persoane interesate, în cazul cînd se constată că, la data înregistrării cererii de brevet de invenţie, nu erau îndeplinite condiţiile pentru existenţa unei invenţii brevetabile. Cererea de anulare se poate face în tot cursul duratei de valabilitate a brevetului şi se judecă de către Tribunalul municipiului Bucureşti.

Hotărîrea de anulare se înregistrează la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi se publică în termenul prevăzut la art. 29 alin. 2.

Articolul 43

În procedurile în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, persoanele fizice sau juridice îndreptăţite la eliberarea brevetului de invenţie pot beneficia de asistenţa unui consilier în proprietate industrială, autorizat.

Sînt secrete descrierile invenţiilor din domeniul apărării şi siguranţei naţionale, create pe teritoriul României, cărora li se atribuie acest caracter de către instituţiile în drept cu înştiinţarea inventatorului sau succesorului sau în drepturi şi acordarea unei compensaţii materiale acestuia de către instituţia care a atribuit caracterul secret. Acest regim încetează prin hotărîrea aceloraşi instituţii.

În cazul altor invenţii, la cererea persoanei fizice sau juridice care a solicitat brevetul, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci nu publică invenţia, pînă la data cerută de această persoană.

Articolul 44

Invenţia care face obiectul cererii de brevet nu poate fi divulgată fără acordul inventatorului sau succesorului său în drepturi pînă la publicarea descrierii acesteia de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

Sînt secrete descrierile invenţiilor din domeniul apărării şi siguranţei naţionale, create pe teritoriul României, cărora li se atribuie acest caracter de către instituţiile în drept cu înştiinţarea inventatorului sau succesorului său în drepturi şi acordarea unei compensaţii materiale acestuia de către instituţia care a atribuit caracterul secret. Acest regim încetează prin hotărîrea aceloraşi instituţii.

În cazul altor invenţii, la cererea persoanei fizice sau juridice care a solicitat brevetul, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci nu publică invenţia, pînă la data cerută de această persoană.

Articolul 45

Brevetarea în străinătate a invenţiilor create de persoane fizice române pe teritoriul României se face numai după înregistrarea cererii de brevet de invenţie la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

În cazul invenţiilor prevăzute la art. 44 alin. 2, brevetarea în străinătate se face cu aprobarea instituţiilor care le-au atribuit caracterul secret.

În vederea brevetării în străinătate a invenţiilor, persoanele fizice îndreptăţite pot beneficia de credite în valută, pentru plata taxelor.

Brevetarea în străinătate a invenţiilor prevăzute la alin. 1 se aduce la cunoştinţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci de către solicitantul brevetului de invenţie.

Articolul 46

În cazul invenţiei pentru care o unitate este îndreptăţită la eliberarea brevetului, aceasta are obligaţia de a informa inventatorul asupra stadiului examinării cererii de brevet în cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, cît şi asupra stadiului şi rezultatelor aplicării invenţiei.

Inventatorul are obligaţia să acorde, la cererea titularului de brevet, asistenţă tehnică pe bază de contract, pentru punerea în aplicare a invenţiei.

Articolul 47

Înregistrarea, publicarea şi examinarea cererilor de brevet de invenţie, invocarea priorităţii, eliberarea brevetelor de invenţie, menţinerea în vigoare a acestora sînt supuse taxelor, la termenele şi în cuantumul legal stabilite.

Pe întreaga durată de valabilitate a brevetului, titularul este obligat anual la plata taxelor de menţinere în vigoare a brevetului. Neplata acestor taxe atrage după sine decăderea titularului din drepturile decurgînd din brevet. Decăderea titularului din drepturi se publică.

Taxele datorate de persoane fizice sau juridice străine se plătesc în valută, în contul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

Capitolul V

Transmiterea drepturilor

Articolul 48

Dreptul la eliberarea brevetului de invenţie, dreptul asupra brevetului de invenţie, drepturile care decurg din înregistrarea unei cereri de brevet de invenţie, precum şi drepturile născute din brevetul de invenţie pot fi transmise în tot sau în parte.

Transmiterea se poate face prin cesiune sau pe bază de licenţă exclusivă sau neexclusivă, precum şi prin succesiune legală sau testamentară.

Transmiterea poate produce efecte faţă de terţi începînd cu data înregistrării la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

Articolul 49

La cererea oricărei persoane interesate, Tribunalul municipiului Bucureşti poate acorda o licenţă obligatorie la expirarea unui termen de 4 ani de la înregistrarea cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la eliberarea brevetului, socotindu-se termenul care expiră cel mai tîrziu.

Prevederile alin. 1 se aplică numai dacă invenţia nu a fost aplicată sau a fost insuficient aplicată pe teritoriul României, iar titularul brevetului nu poate să-şi justifice inacţiunea şi dacă nu s-a ajuns la o înţelegere cu acesta privind transmiterea drepturilor.

Licenţa obligatorie este neexclusivă şi este acordată în condiţii determinate în ceea ce priveşte durata, nivelul redevenţelor şi drepturile băneşti cu venite inventatorului.

Licenţa obligatorie se înregistrează la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi produce efecte de la data înregistrării ei.

În cazul constatării neîndeplinirii de către beneficiarul licenţei a obligaţiei de exploatare a invenţiei în condiţiile stabilite, licenţa obligatorie poate fi retrasă de tribunal la cererea titularului de brevet.

Articolul 50

Cînd interesele sănătăţii publice o cer, brevetele eliberate avînd ca obiect invenţii din domeniul sănătăţii, care nu sînt exploatate sau sînt insuficient exploatate şi pentru care titularul nu îşi poate justifica inacţiunea, pot fi supuse regimului de licenţă din oficiu de către Tribunalul municipiului Bucureşti, la cererea expresă a Ministerului Sănătăţii.

Orice persoană interesată poate cere Ministerului Sănătăţii o licenţă de exploatare neexclusivă după publicarea hotărîrii tribunalului privind trecerea în regim de licenţă din oficiu a invenţiei.

Articolul 51

Ministerul de resort poate pune în întîrziere să exploateze invenţia, pe titularii brevetelor de invenţie, altele decît cele prevăzute la art. 50, astfel încît să corespundă nevoilor economiei naţionale.

Dacă punerea în întîrziere nu poate produce efecte în termen de un an şi lipsa exploatării sau insuficienţa în calitate ori cantitate a exploatării aduce grave prejudicii economiei naţionale şi interesului public, la cererea ministerului de resort, brevetul care face obiectul punerii în întîrziere poate fi supus regimului de licenţă din oficiu prin hotărîre a Guvernului.

Termenul de un an prevăzut la alin. 2 poate fi prelungit de către ministerul de resort, pentru motive justificate invocate de titular şi compatibile cu cerinţele economiei naţionale.

Orice persoană interesată poate cere ministerului de resort, după publicarea hotărîrii prevăzute la alin. 2, o licenţă de exploatare neexclusivă pentru aceste invenţii.

Articolul 52

În interesul apărării naţionale sau al siguranţei naţionale, Guvernul acordă o licenţă din oficiu, la cererea ministerului de resort, pentru exploatarea unei invenţii care face obiectul cererii de brevet de invenţie sau a brevetului eliberat.

Această licenţă se acordă direct ministerului de resort sau unităţilor care pot exploata invenţia în favoarea acestui minister.

Licenţa acordată în condiţiile alin. 1 produce efecte începînd cu data luării hotărîrii de către Guvern şi se înregistrează la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

Articolul 53

Hotărîrile privind supunerea regimului de licenţă din oficiu a brevetelor prevăzute la art. 50 şi 51 se comunică Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, care publică aceste hotărîri în termen de cel mult 3 luni de la comunicare.

Articolul 54

Licenţele de exploatare prevăzute la art. 50, 51 şi 52 nu sînt transmisibile, iar redevenţele cuvenite se stabilesc pe bază de contract între părţi sau, după caz de divergenţă, pe cale judecătorească de către Tribunalul municipiului Bucureşti.

Capitolul VI

Apărarea drepturilor privind invenţiile

Articolul 55

Hotărîrile Oficiului de Stat pentru Invenţii şi mărci pot fi contestate la acest oficiu de către persoanele interesate, în termen de 3 luni de la comunicare.

Contestaţia sau, după caz, cererea de revocare va fi examinată în termen de 3 luni de la înregistrarea acesteia de o comisie de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, a cărei competenţă este alta decît cea care a luat hotărîrea.

Articolul 56

Orice persoană interesată are dreptul să ceară în scris şi motivat, la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, revocarea în tot sau în parte a hotărîrii de acordare a brevetului de invenţie, în termen de 6 luni de la publicarea prevăzută la art. 29 alin. 2, dacă nu este îndeplinită cel puţin una din condiţiile prevăzute la art. 7-11.

Contestaţia sau, după caz, cererea de revocare va fi examinată în termen de 3 luni de la înregistrarea acesteia de o comisie de reexaminare din cadrul Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, a cărei competenţă este alta decît cea care a luat hotărîrea.

Articolul 57

Hotărîrea Comisiei de reexaminare se comunică părţilor în termen de 15 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu recurs la Tribunalul municipiului Bucureşti, în termen de 3 luni de la comunicare.

Hotărîrile de acordare a brevetului de invenţie luate de Comisia de reexaminare sau hotărîrile luate de instanţele judecătoreşti, rămase definitive, se publică în termen de 30 de zile.

Articolul 58

Însuşirea fără drept, în orice mod, a calităţii de inventator constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 50.000 la 100.000.

Articolul 59

Constituie infracţiune de contrafacere, în sensul prezentei legi, fabricarea, folosirea sau punerea în circulaţie fără drept a obiectului unui brevet de invenţie sau orice altă încălcare a drepturilor conferite de brevetul de invenţie, pe perioada de valabilitate a acestuia şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 50.000 la 100.000 lei.

Acţiunea penală se pune în mişcare la plîngerea prealabilă a părţii vătămate.

Pentru prejudiciile cauzate titularului, acesta are dreptul la despăgubiri potrivit dreptului comun, iar produsele contrafăcute pot fi confiscate potrivit legii penale.

Încălcarea drepturilor prevăzute la art. 35 alin. 1 de către terţi atrage pentru persoanele vinovate obligaţia de despăgubire potrivit dreptului comun, titlul pentru plata despăgubirilor fiind executoriu după eliberarea brevetului.

Articolul 60

Divulgarea de către personalul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, precum şi de către persoanele care efectuează lucrări în legătură cu invenţiile, a datelor cuprinse în cererile de brevet pînă la publicarea lor, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 50.000 la 100.000 lei.

Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci răspunde faţă de inventator pentru prejudiciile aduse ca urmare a săvîrşirii infracţiunii prevăzute la alin. 1.

Articolul 61

Litigiile cu privire la calitatea inventator, de titular de brevet sau cele cu privire la alte drepturi născute din brevetul de invenţie inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului, din contractele de cesiune şi licenţă, sau cele referitoare la nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 39 şi 46, sînt de competenţa instanţelor judecătoreşti şi nu sînt supuse taxei de timbru.

Articolul 62

În cazul în care, printr-o hotărîre judecătorească, se constată că o altă persoană decît cea care figurează în brevetul de invenţie este îndreptăţit la acordarea brevetului, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci eliberează brevetul persoanei îndreptăţite şi publică schimbarea titularului.

Capitolul VII

Atribuţiile Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci privind invenţiile

Articolul 63

Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci este organ guvernamental de specialitate, cu autoritate unică pe teritoriul României în asigurarea protecţiei în domeniul proprietăţii industriale, în conformitate cu legea şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care statul român este parte.

Articolul 64

În domeniul invenţiilor, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci are următoarele atribuţii:

a) înregistrează, publică şi examinează cererile de brevet de invenţie şi acordă protecţie prin eliberarea brevetului de invenţie; ... b) este depozitarul Registrului naţional al cererilor de brevet depuse şi al Registrului naţional de brevete în care se înscriu toate datele privind cererile de brevet şi brevetele eliberate; ... c) administrează, conservă şi dezvoltă, prin schimburi internaţionale, colecţia naţională de descrieri de invenţii şi realizează baza de date informatice în domeniul invenţiilor; ... d) efectuează, la cerere, servicii de informare tehnică, din descrierile de invenţii româneşti şi străine şi din publicaţiile oficiale de proprietate industrială; ... e) întreţine relaţii cu organizaţiile guvernamentale similare şi cu organizaţiile internaţionale de specialitate la care statul român este parte; ... f) acordă, la cerere, asistenţă în domeniul proprietăţii industriale şi organizează cursuri de instruire pentru specialişti în acest domeniu; ... g) editează şi publică periodic în Buletinul oficial de proprietate industrială al României date privitoare la cererile de brevet de invenţie şi la brevetele de invenţie. ...

Capitolul VIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 65

Cererile de brevet de invenţie înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci în condiţiile Legii nr. 62/1974, pentru care nu s-a luat o hotărîre de admitere sau respingere, se soluţionează potrivit prevederilor prezentei legi.

Inventatorii, solicitanţii sau, după caz, şi titularii desemnaţi vor stabili de comun acord şi vor comunica la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci persoana îndreptăţită la eliberarea brevetului, precum şi drepturile băneşti ale inventatorului în cazul în care brevetul urmează a fi eliberat altei persoane decît inventatorului.

Acordul va fi autentificat; termenul de depunere la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci este de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

După expirarea acestui termen, dacă acordul nu a fost depus la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, dreptul la eliberarea brevetului aparţine inventatorului, potrivit art. 3 sau, după caz, art. 5 alin. 1 b) din prezenta lege.

Articolul 66

Brevetele de invenţie acordate anterior intrării în vigoare a prezentei legi au durata de valabilitate prevăzută în legea aplicabilă la data eliberării lor.

Drepturile băneşti cuvenite inventatorilor pentru invenţiile brevetate, aplicate, parţial recompensate sau nerecompensate pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor negocia între inventator şi unitatea care a aplicat invenţia. În aceste cazuri, negocierea va începe de la drepturile băneşti maxime cuvenite inventatorului, prevăzute în legea aplicabilă la data înregistrării cererii de brevet. În cazul neînţelegerii între părţi, drepturile băneşti se vor stabili potrivit prevederilor art. 61 din prezenta lege.

Dreptul asupra brevetului de invenţie se transmite inventatorului, prin efectul legii, în cazurile în care la data intrării în vigoare a prezentei legi întreprinderea care a devenit titulară prin efectul cesiunii legale prevăzute la art. 14 din Legea nr. 62/1974 nu a aplicat invenţia sau nu a luat măsurile necesare în vederea aplicării ei.

Articolul 67

Drepturile băneşti ale autorului unei realizări tehnice, care este nouă la nivelul unei unităţi şi utilă acesteia, se stabilesc prin contract încheiat între autor şi unitate.

Unitatea care aplică această realizare tehnică are obligaţia să ateste calitatea de autor.

Încălcarea prevederilor alin. 1 şi 2 atrage obligaţia unităţii de a plăti despăgubiri autorului potrivit dreptului comun. Despăgubirile se determină în funcţie de rezultatele economice obţinute de unitate.

Articolul 68

Profitul obţinut ca urmare a aplicării unei invenţii este scutit de impozit în primii 5 ani de aplicare, calculat de la data valabilităţii brevetului, şi rămîne, în acest caz, integral la dispoziţia unităţii care o aplică.

Articolul 69

Pînă la intrarea în vigoare a prevederilor prezentei legi, Guvernul va aproba un regulament de aplicare a acesteia prin care se vor stabili procedura de înregistrare şi examinare a cererilor de brevet de invenţie, relaţiile dintre salariaţii - inventatori şi unităţi, potrivit art. 5, precum şi condiţiile de eliberare a brevetului de invenţie pentru noile soiuri de plante şi rase de animale.

Articolul 70

Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

Pe aceeaşi dată, Legea nr. 62/1974 privind invenţiile şi inovaţiile, Decretul nr. 93/1976 referitor la normele privind calcularea recompenselor băneşti cuvenite autorilor invenţiilor aplicate în economia naţională, Decretul nr. 363/1976 privind taxele pentru cererile de brevet de invenţie şi pentru brevetele de invenţie, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.

-------