REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924

de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii)

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL din 6 februarie 1924

1. Asociaţiunile şi Fundatiunile, fără scop lucrativ sau patrimonial, create şi organizate de particulari, vor dobândi personalitatea juridică pe baza legii promulgată prin decretul regal No. 452 din 3 Fevruarie 1924 şi în condiţiunile stabilite de prezentul regulament. (Lege art. 1).

2. Persoanele juridice existente la promulgarea legii vor continua sa funcţioneze potrivit dispoziţiunilor legilor, hotărîrilor sau actelor cari le-au constituit, întrucât nu vor fi contrarii dispoziţiunilor de ordine publică prevăzută de legea persoanelor juridice. (Lege art. 2).

3. De la data promulgării legii pentru persoanele juridice, orice modificare de statute ori acte constitutive sau transformare a caracterului asociaţiunii sau aşezământului, orice modificare a organelor de administraţie şi de control, de încetarea sau disolvarea persoanei juridice, de lichidare şi de atribuire de bunuri atît ale persoanelor juridice de drept privat, existente cat şi ale celor ce se vor forma în viitor, nu se vor putea face decât în conformitate cu dispoziţiunile acelei legi. (Lege art. 8).

4. Persoanele juridice de drept privat nu pot primi libertăţi decât dacă vor fi autorizate în acest scop prin decret regal, dat pe baza unui jurnal al consiliului de miniştri, în urma raportului ministrului sub controlul căruia cade scopul instituţiei. (Lege articolul 10).

5. Sînt scutite de autorizare contribuţiunile sau donatiunile, iniţiale, cotizatiunile periodice şi subventionale Statului român, ale judeţelor, comunelor şi în genere a tuturor persoanelor, de drept public, precum şi darurile manuale în bani sau obiecte.

În aceste din urma cazuri, direcţiunea persoanei juridice va fi obligată să facă să se emita chitanţe individuale dintr-un registru cu matca. (Lege art. 32).

6. În ce priveşte contribuţiile primite în bani, efecte sau articole de orice natura, pe calea apelului la caritatea publică se va proceda în conformitate cu dispoziţiunile prevăzute în legea pentru reglementarea şi controlul apelurilor la contribuţia benevolă a publicului, promulgată în Monitorul Oficial No. 51 din 8 iunie 1923. (Lege art. 32).

7. Personalitatea juridică se acordă asociaţiunilor şi aşezămintelor fără scop lucrativ sau patrimonial de către tribunalul civil în circumscripţia căruia sau constituit, pe baza cererii celor direct interesaţi. (Lege art. 86).

8. Cererea pentru dobândirea personalităţii juridice va fi semnată:

a) Pentru asociaţiuni de către membrii fondatori, de către direcţie sau de 7 asociaţi; ... b) Pentru fondatiuni, numai de fondator, cînd fondatiunea este facuta prin acte între vii, iar după moartea sa şi pentru fondatiunile testamentare de organele de direcţie şi administraţie, sau de ministrul în competenţa căruia cade scopul asociaţiunii sau aşezământului. ...

Cererea se va prezenta tribunalului de toţi semnatarii sau de unul din ei. (Lege art. 86 şi 87).

9. Cererea de dobândirea personalităţii juridice va trebui sa cuprindă:

1. Titlul sau denumirea persoanei juridice;

2. Obiectul şi scopul;

3. Sediul sau principal şi sucursalele (filialele), de vor fi;

4. Numele, profesiunea şi domiciliul persoanelor cari sub orice titlu sînt însărcinate cu direcţiunea sau administraţiunea;

5. Data actelor de constituire a fondatiei sau asociaţiei. (Lege art. 85).

10. La cererea de dobîndire a personalităţii juridice se vor alătură:

a) Copii legalizate în 3 exemplare de pe actul autentic de constituire şi de pe statute, iar dacă scopul persoanei juridice cade în competinţa a doua sau mai multe ministere, se vor alătură încă un număr suficient de exemplare din aceste acte; ... b) Copie de pe actele de numirea sau de alegerea organelor de directiune şi administraţiune, cînd acestea au fost desemnate după constituire; ... c) Copie certificată de pe procesul-verbal al şedinţei cînd adoptarea statutelor sau numirea organelor de administraţie s-a făcut într-o adunare generală. (Lege art. 87). ...

11. Tribunalul constatând ca formale şi cerinţele articolelor de mai sus sînt îndeplinite, va cere prin adresa avizul ministerului în competenţa căruia cade scopul asociaţiunii sau aşezământului, inaintandu-i totodată şi un exemplar de statute şi act constitutiv.

În cazul cînd scopul persoanei juridice cade în competinţa a doua sau mai multe ministere, se va cere şi avizul acestora. (Lege art. 3 şi 89).

12. Ministerul respectiv odată sesizat va proceda la cercetările necesare, dându-şi avizul sau în termen de 15 zile libere de la primirea adresei tribunalului.

Avizul ministerului va cuprinde informaţiile necesare asupra utilităţii asociaţiei sau aşezământului cat şi dacă actul constitutiv şi statutele conţin toate dispoziţiunile necesare pentru a asigură realizarea scopului şi o buna administraţie a fondurilor.

Dacă asociaţia sau asezamantul în momentul cînd se cere dobândirea personalităţii juridice e deja în activitate, se va arata şi felul activităţii ei în raport cu scopul şi cu dispoziţiunile statutelor sau regulamentelor, în baza cărora a funcţionat.

Odată cu avizul, ministerul va restitui tribunalului exemplarul de statut şi act constitutiv ce i s-a trimis (Lege art. 3 şi 89).

13. După primirea avizului ministerului competent sau după expirarea termenului prevăzut la articolul precedent, tribunalul fixează ziua de judecată, citând pe ministerul competent şi pe persoanele ce au semnat cererea, la sediul declarat al asociaţiei sau aşezământului. (Lege art. 3 şi 89).

14. La termen tribunalul va cerceta în camera de consiliu dacă actele depuse pentru dobândirea personalităţii juridice îndeplinesc condiţiunile prevăzute de legea şi regulamentul persoanelor juridice şi, după ascultarea părţilor şi a concluziunilor delegatului ministrului competent şi ale ministrului public va pronunţa sentinta în şedinţa publică.

În caz de admiterea cererii, va ordonă şi înscrierea persoanei juridice în registrul respectiv.

Neprezentarea concluziilor orale sau scrise ale ministerului competent se considera în favoarea constituirii persoanei juridice. (Lege art. 3 şi 89).

15. Sentinta se da fără drept de opoziţie şi cu apel în termen de 10 zile libere de la pronunţare.

Apelul se declara de părţile interesate de ministerul public sau de ministerul respectiv la grefa tribunalului şi se judeca cu aceeaşi procedura ca şi la tribunal, în termen de cel mult 15 zile de la declararea lui.

Deciziunea Curţii nu este supusă opoziţiei, ci numai recursului, în termen de 15 zile de la pronunţare (Lege art. 90).

16. Hotărîrea judecătorească de admitere rămasă definitivă va fi înscrisă în registrul special al persoanelor juridice, prin îngrijirea grefierului.

Numai după îndeplinirea acestei formalităţi persoana juridică va avea fiinta legală. (Lege art. 4 şi 90).

17. Înscrierea în registru va cuprinde, după actele din dosar, toate datele prevăzute la art. 9 şi 10 din regulament, cum şi data şi numărul hotărîrii cari i-au dat fiinta şi ordonat înscrierea.

Menţiune despre aceasta înscriere se va face pe toate cele 3 exemplare de statute şi acte constitutive prevăzute la art. 10, litera a. (Lege art. 91).

18. După înscrierea deciziunii definitive în registrul persoanei juridice, grefa este obligată:

a) A face să se publice fără întîrziere textul acestei înscrieri în Monitorul Oficial şi în 2-3 ziare mai răspândite, la staruinta şi pe contul celor interesaţi; ... b) Sa comunice ministerului competent o copie de pe deciziunea de înscriere, însoţită de un exemplar din statute şi din actul constitutiv, cu menţinerea prevăzută de ultimul aliniat al art. precedent. ...

Un al doilea exemplar de pe statute şi de pe actul constitutiv se va libera directiunii persoanei juridice, iar cel de al treilea exemplar se va păstra la dosarul respectiv. (Lege art. 92).

19. Organele de directiune sau lichidatorii persoanei juridice şi orice persoană interesată vor declara imediat grefei spre înscriere în registrul persoanelor juridice şi spre publicare:

1. Orice modificare a statutelor şi în general a organizării sau scopului persoanei juridice, precum şi încetarea, disolvarea sau lichidarea ei;

2. Orice modificare privind compunerea, atribuţiunile, schimbarea de domiciliu, numirea şi înlocuirea organelor de direcţie, administraţie şi lichidare.

Persoanele desemnate mai sus se vor îngriji totdeodată şi de publicarile necesare.

Odată cu declaraţiile de înscriere se vor remite grefierului şi toate actele justificative necesare în sprijinirea cererii. (Lege art. 93).

20. În caz de schimbare de domiciliu, toate înscrierile şi înregistrările ulterioare cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu.

În acest caz, direcţiunea persoanei juridice va cere tribunalului vechiului sediu ca, pe baza actului care hotărăşte schimbarea domiciliului sa radieze înscrierea în registrul sau şi în acelaşi timp să se comunice tribunalului noului sediu, spre înscrierea din nou, copie certificată de pe toate notele înscrise în registrul de la tribunalul vechiului sediu pînă la data mutării domiciliului asociaţiei sau aşezămîntului. (Lege art. 93).

21. Un aşezămînt creat de o persoană juridică nu poate avea o personalitate distinctă de aceea a persoanei juridice care l-a creat, decât dacă i se recunoaşte formal aceasta, în condiţiunile statornicite de lege.

Nu se poate recunoaşte personalitatea juridică asociaţiunilor şi fondatiunilor cari au un obiect ilicit, contra ordinei publice sau bunelor moravuri sau cari sînt formate în vederea unui asemenea scop. (Lege art. 5 şi 6).

22. Organizaţiile cari pot dobîndi personalitate juridică, în baza legii, se deosebesc în asociaţiuni şi fondatiuni. (Lege art. 31).

23. Asociatiunea este convenţiunea prin care mai multe persoane pun în comun, în mod permanent, contributiunea lor materială, cunoştinţele şi activitatea lor pentru realizarea unui scop care nu urmăreşte foloase pecuniare sau patrimoniale.

Scopul acestui fel de asociaţiuni poate fi pur ideal, sa corespundă intereselor generale ale colectivităţii sau numai unei categorii sociale din cari asociaţii fac parte, sau în fine sa corespundă intereselor personale nepatrimoniale ale asociaţilor. (Lege art. 31).

24. Fondatiunea este actul prin care o persoană fizica sau juridică constituie un patrimoniu distinct şi autonom de patrimoniul sau propriu şi-l destina, în genere, în mod permanent realizării unui scop ideal, de interes obştesc. (Lege art. 66).

25. Constituirea asociaţiunilor şi fondatiunilor între vii, în vederea dobîndirii personalităţii juridice, se va face numai pe bază de acte autentice.

De asemenea vor fi făcute în forma autentică: statutele ce vor trebui sa însoţească actul de constituire al asociaţiei, ca şi actele sau orice alte alcatuiri ar putea însoţi actul de fondatiune, precum şi orice modificări ulterioare aduse acestor acte. (Lege art. 33 şi 67).

26. Fondatiunea testamentară se va constitui printr-una din formele prevăzute pentru testamente. (Lege art. 67).

27. Actele constitutive vor cuprinde în mod obligatoriu:

Pentru asociaţiuni:

a) Denumirea asociaţiei; ... b) Sediul principal; ... c) Numele şi contribuţiile materiale ale fondatorilor: în numerar, în efecte sau în orice fel de bunuri, cu evaluarea pe preţul curent, constituind patrimoniul iniţial al asociaţiei; ... d) Numărul şi numele persoanelor cari compun asociatiunea, precum şi a acelor cari formează consiliul de administraţie şi comisia de control, cu menţionarea profesiunii, domiciliului şi naţionalităţii lor. ...

Pentru fondatiuni:

1. Scopul.

2. Constituirea patrimoniului. (Lege art. 34 şi 72).

28. Statutele asociaţiunii sau fondatiuni vor cuprinde în mod obligator:

a) Denumirea asociaţiunii sau fondatiunii; ... b) Scopul şi obiectul; ... c) Durata; ... d) Sediul principal şi al filialelor, dacă sînt; ... e) Modul de alcătuire şi de funcţionare a organelor de administraţie, direcţie şi de control. ...

În ce priveşte asociaţiunile, statutele vor specifică şi modul de completare a patrimoniului iniţial, precum şi modalitatea stabilirii cotizatiunilor periodice. (Lege art. 33, 34 şi 73).

29. Asociatiunea, pentru a putea dobîndi personalitatea juridică, trebuie să fie compusa din cel puţin 20 de membri şi să prezinte în statute o organizare din care să rezulte voinţa cooperativa independenta de voinţa asociaţilor ca indivizi şi constituirea unui patrimoniu distinct şi autonom de patrimoniul individual al fiecărui asociat.

Patrimoniul social de fondare trebuie să fie în măsura de a realiza cel puţin parţial scopul pentru care se constituie asociaţia.

Statutele asociaţiunii vor prevedea formalităţile şi condiţiunile de admitere pentru membrii, ca: etate, sex, profesiune, etc.

De asemenea cazurile de excludere, procedura de urmat şi organele de drept a o pronunţa. În lipsa unor asemenea dispoziţiuni statutare excluderea nu se poate pronunţa decât de adunarea generală cu o majoritate de 2/3 a membrilor prezenţi.

Asociatul se poate retrage oricînd din asociaţie cu condiţiunea de a-şi comunică cererea directiunii cu cel puţin 6 luni înainte de finele anului social. (Lege art. 32).

30. Se specifică ca, în ce priveşte condiţiunile de admitere ale membrilor în asociaţiunile cu caracter profesional, statutele vor trebui să respecte în totul dispoziţiunile speciale ale art. 2, al. I, art. 4 şi art. 60 din Legea asupra sindicatelor profesionale, publicată în Monitorul Oficial No. 41 din 26 Mai 1921. (Lege art. 106).

31. Asociaţiunile şi fondatiunile sînt conduse de organe de directiune şi administraţie şi controlate de organe proprii de verificare, în afară de controlul exercitat conform legii de către ministerele respective. (Lege art. 35).

32. Statutele asociaţiunii sau actele cari vor regula organizarea fondatiei vor trebui sa specifice în mod precis alcătuirea şi atribuţiunile consiliului de administraţie, a direcţiei şi a organelor de control. (Lege art. 37 şi 72).

33. Consiliul de administraţie va lucra în marginea drepturilor conferite de statute sau a puterilor delegate lui de adunarea generală.

Privitor la funcţionarea consiliului de administraţie, statutele vor specifică:

a) Numărul membrilor ce urmează sa-l compună, durata numirii sau alegerii lui, modalitatea şi epoca reînnoirii; ... b) Data cînd urmează să aibă loc şedinţele şi majoritatea cu care se ia hotărîrile; ... c) Persoana sau persoanele din sanul consiliului cari vor reprezenta instituţia, în toate actele vieţii sale juridice, dacă acest drept nu este special rezervat prin statute directiunii; ... d) Modul cum se va completa locurile devenite vacante în sanul consiliului pînă la ţinerea adunării generale. (Lege art. 35). ...

34. Direcţia persoanei juridice va putea fi încredinţată uneia sau mai multor persoane, cari vor lucra în conformitate cu dispoziţiunile statutare sau în lipsa acestora pe baza hotărîrii adunării generale. (Lege art. 35).

35. Organele de control vor funcţiona numai pe baza dispoziţiunilor statutare sau a actelor cari organizează funcţionarea fondatiunii, autoritatea ei nefiind subordonata decât adunării generale, sau altor organe superioare anume specificate în aceste acte. (Lege art. 35).

36. Cînd vreunul din organele de administraţie şi de control ale asociaţiei nu pot funcţiona din cauza absentei vacantei, bolii sau oricărei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii lor şi cînd statutele nu dispun în consecinţa, locurile se vor completa de preşedintele tribunalului de da sediul asociaţiei, din oficiu sau la cererea celor interesaţi, dând delegaţiune provizorie în condiţiunile statutelor, actului constitutiv şi legii asociaţiunilor ce personal va crede ca ar putea răspunde mai bine acestor chemări şi cari vor funcţiona, pînă la convocarea adunării generale, în condiţiunile stabilite de statut şi lege (Lege art. 46).

37. Cînd organele de administraţie şi de control ale fondatiunilor n-au fost determinate prin actul de constituire sau cînd ele nu mai pot fi completate din orice cauza, atunci numirea lor se va face de Curtea de apel, la cererea ministerului public, a ministerului competent sau la staruinta uneia din părţile interesate. (Lege art. 74).

38. Cînd organizaţiunea fondatiunii se constata insuficienta pentru a asigura conservarea bunurilor sau realizarea scopului urmărit ea se poate modifica prin deciziunea Curţii de apel.

Deciziunea Curţii se va da pe baza cererii organelor de administraţie a fondatiunii sau a ministerului competent, după ce se va fi luat şi avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice.

Deciziunea Curţii de apel va stabili şi bazele noii organizări, cari vor servi fie la modificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a fondatiunii, fie la întocmirea unui nou regulament.

Regulamentul se modifica sau se întocmeşte de organele de direcţie şi administraţie ale fondatiei, se aproba de ministerul care reprezintă interesele generale servite de fondatiune şi se transcrie în extras în registrul de persoane juridice, indeplinindu-se formalităţile prevăzute de regulamentul de faţa.

Atît organele de direcţie şi de administraţie cat şi ministerul şi autoritatea judecătorească vor da întotdeauna dispoziţiunilor nelamurite din actul de fondatiune interpretarea care poate asigura scopul fondatiunii.

După aceeaşi procedura, Curtea de apel luînd şi avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice va putea modifica scopul fondatiunii în parte realizabil, atunci cînd se constată că el nu mai are caracterul lui primitiv şi fondatiunea nu mai corespunde nevoilor sociale şi intentiunilor ce fondatorul ar manifesta în mod normal dacă i-ar sta în putinta.

La modificarea sau întocmirea regulamentului fondatiei se va avea în vedere dispoziţiunile din prezentul regulament privitoare la organizarea şi funcţionarea persoanelor juridice. (Lege art. 78 şi 79).

39. Dacă patrimoniul fondatiunii nu este suficient sau dacă din orice alte cauze fondatiunea nu poate fi astfel organizată încît să asigure realizarea scopului pentru care a fost creata. Curtea de apel, cu avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice, poate dispune dacă actul de fondatiune nu se opune ca patrimoniul ei să fie trecut la o alta fondatiune de drept privat din ţara sau instituţie de drept public, avînd acelaşi scop sau un scop cat mai asemănător posibil.

Se vor respecta pe cat posibil dispoziţiunile fondatorului conciliabile cu noua situaţie.

Hotărîrea Curţii se va da pe baza cererii, fie a organelor de direcţie sau administraţie ale fondatiei, fie a ministerului sub controlul căruia cade fondatiunea.

În asemenea cazuri se va face şi radierea din registrul persoanelor juridice a fondatiunii disolvate prin deciziunea Curţii de apel. (Lege art. 76).

40. Asociaţia, în afară de organele de administraţie şi de control prevăzute la art. 73 din lege, va avea ca organ superior o adunare generală formată din asociaţii cari întrunesc condiţiunile prevăzute de statute.

Toţi asociaţii au drept de vot egal. (Lege art. 36 şi 39).

41. Statutele vor stabili:

1. Data ţinerii adunării generale ordinare;

2. Cazurile cînd se poate convoca adunarea generală extraordinară;

3. Formalităţile convocării şi organele de drept a le convoca.

Cînd statutele nu dispun, convocarea se va face de direcţia sau consiliul de administraţie, din oficiu sau după cererea scrisă sau motivată a cel puţin o cincime din numărul asociaţilor; de asemenea se va putea face de tribunal în cazurile prevăzute la art. 37 din lege.

Convocarea va trebui sa cuprindă ziua, ora şi locul unde urmează a se tine adunarea, precum şi ordinea de zi; în afară de cazurile urgente, constatate de direcţie, convocarea va fi comunicată cu cel puţin 3 zile libere tuturor părţilor interesate;

4. Modul constituirii biroului adunării:

5. Numărul de membri ce trebuie să fie prezenţi la prima şi a doua convocare pentru ca adunările să fie considerate valabil constituite, cat şi majorităţile cu cari se pot lua hotărîrile.

Dacă statutele nu dispun, şedinţele adunării nu vor putea fi considerate ca valabil constituite dacă la invitaţiile făcute au răspuns un număr de membri cari după prima convocare sa reprezinte majoritatea absolută din totalul asociaţilor

În caz contrar, adunarea se amana pentru o altă dată stabilită de mai înainte prin ordinea de zi a primei convocări, cînd adunarea va putea avea loc cu oricare va fi numărul asociaţilor prezenţi.

Hotărîrile adunărilor generale se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi, în afară de cazurile mai jos specificate:

a) Excluderea asociaţilor, cînd hotărîrea se va lua cu o majoritate de 2/3 din numărul membrilor prezenţi; ... b) Deciziunile privitoare la disolvarea asociaţiunilor sau la schimbarea scopului social se iau cu majoritate de 2/3 din numărul total al asociaţilor prezenţi şi absenţi. ...

6. Modul de votare;

7. Atribuţiunile adunării generale. (Lege art. 36, 39 şi 49).

42. Cad în competinţa adunării generale toate actele cari nu sînt rezervate în mod special prin statute organelor de administraţie şi de control.

În mod special însă rămîn adunării generale următoarele atributiuni:

1. Verificarea şi aprobarea bilanţului şi a contului de gestiune;

2. Descărcarea de gestiune a consiliului de administraţie;

3 Stabilirea prestaţiilor şi a cotizatiunilor la cari vor fi supuşi asociaţii;

4. Alegerea şi revocarea organelor de administraţie şi de control;

5. Aprobarea şi modificarea bugetului. (Lege art. 38).

43. Statutele vor stabili cărui organ al asociaţiei îi aparţine dreptul de a hotărî întemeierea de noii filiale, de asemenea asupra modului de funcţionare al acestor filiale şi raporturile dintre filiale şi centrala lor. (Lege art. 34).

44. Statutele asociaţiei sau actele cari dispun organizarea fondatiilor vor determina data încheierii anului financiar, cînd se vor întocmi bilanţul şi contul de gestiune (veniturile şi cheltuielile).

Cînd statutele nu fixează data încheierii bilanţului, acesta va fi întocmit pe data de 31 Decemvrie. (Lege art. 45)

45. Bilanţul se va încheia pe baza următoarelor acte:

a) Inventarul amănunţit al bunurilor mobile şi imobile, cuprinzînd felul şi valoarea lor, ce se va întocmi la finele fiecărui an social. Se va nota în inventar şi toate datoriile ce instituţia ar avea de plată la aceasta epoca; ... b) Registrul-jurnal în care se va fi notat în cursul anului, pe măsura efectuării lor, toate intrările şi ieşirile de bunuri mobile sau imobile cari contribuesc la sporirea sau micşorarea patrimoniului persoanei juridice. (Lege art. 45). ...

46. Bilanţul în cele doua părţi distincte ale sale (activul şi pasivul) va cuprinde:

I. Elementele constituind activul persoanei juridice şi anume:

a) Numerarul aflat în casa sau depus la diferite instituţiuni financiare; ... b) Valoarea efectelor publice aflate în casa sau depuse spre păstrare la alte instituţiuni; ... c) Valoarea mobilelor şi diverselor instalatiuni proprii; ... d) Valoarea diverselor articole şi materiale ce s-ar afla în depozitele instituţiei la facerea inventariului, de asemenea valoarea mobilierului, instrumentelor, vehiculelor şi altor bunuri asemănătoare, etc., cari ajuta la atingerea scopului persoanei juridice, etc. ...

II. Elementele constituind pasivul persoanei juridice şi anume:

1. Datoriile ce instituţia a contractat;

2. Restul formând patrimoniul net al persoanei juridice va figura în bilanţ:

a) Sub forma unui fond global sau a diverse fonduri speciale prevăzute de statute sau actul de fondatie, şi ... b) Excedentul eventual al anului. (Lege art. 45). ...

47. Contul de gestiune (venituri şi cheltuieli) întocmit pe baza dispoziţiunilor speciale prevăzute de statute va cuprinde:

1. La venituri

a) Excedentul reportat din anul precedent; ... b) Veniturile proprii ale persoanei juridice, şi anume: cotizaţiile membrilor, taxele cu cari contribuiesc cei ce se folosesc de pe urma operei întreprinsă de instituţie, dobânzile şi cupoanele rezultate din plasarea sumelor disponibile, veniturile imobilelor precum şi ale tuturor întreprinderilor economice proprii; ... c) Valoarea subvenţiilor periodice acordate de diferite instituţiuni publice sau private; ... d) Sumele provenite din diverse venituri intamplatoare: donatiuni, contribuţiuni, produsul serbarilor şi al apelurilor adresate caritatii publice, etc; ... e) Deficitul eventual al anului. ...

II. La cheltuieli

1. Deficitul eventual reportat din anul precedent;

2. Sumele ce s-au cheltuit în special pentru realizarea scopului persoanei juridice;

3. Sumele cheltuite cu administraţia în general (salarii, luminat, încălzit, chirii, etc.) şi cu întreţinerea sau amortizarea mobilelor şi imobilelor instituţiei;

4. Excedentul eventual al anului. (Lege art. 45).

48. Direcţia sau administraţia persoanei juridice concomitent cu încheierea bilanţului şi a contului de gestiune pe anul expirat, va proceda la întocmirea bugetului de cheltuieli şi venituri pentru anul ce urmează (Lege art. 45).

49. Bugetul se va întocmi pe capitole şi articole, deosebindu-se sumele după criteriile prevăzute la art. 44 din lege şi art. 47 din regulament, privitoare la întocmirea contului de gestiune.

La înregistrarea încasărilor şi plăţilor în general şi la aprobarea şi ordonanţarea cheltuielilor în special, se va ţine seama de alocatiunile bugetare. (Lege art. 45).

50. Bilanţul, contul de gestiune şi bugetul, după ce au fost verificate de organele de control prevăzute de statutele persoanei juridice, se vor supune aprobării adunării generale sau altor organe speciale prevăzute prin actul de fondatie sau prin legi speciale.(Lege art. 38).

51. În termen de trei luni după închiderea bilanţului, o copie în doua exemplare după conturile prevăzute la articolul precedent se va inainta ministerului sub controlul şi autoritatea căruia se găseşte persoana juridică.

Ministerul, după ce va verifica conturile primite, va înapoia direcţiei persoanei juridice un exemplar vizat, iar celălalt exemplar se va păstra în arhiva ministerului.(Lege art. 45).

52. De asemenea, după ţinerea adunării generale în care s-a aprobat bilanţul şi bugetul asociaţiei, se va inainta ministerului respectiv şi o copie certificată de pe procesul-verbal al şedinţei. (Lege art. 45).

53. Asociaţiunile şi fondatiunile îşi pierd personalitatea juridică în următoarele cazuri:

I. De plin drept:

a) Cînd scopul social este îndeplinit; ... b) Cînd scopul social nu mai poate fi realizat; ... c) Cînd asociatiunea sau fondatiunea fiind insolvabilă este nevoita sa lichideze. ...

Pentru persoanele juridice sub forma de asociaţiune se mai adauga următoarele cazuri:

1. Cînd a expirat termenul pentru care asociatiunea a fost constituită;

2. Cînd organele de administraţie şi control nu mai pot fi constituite în conformitate cu statutele;

3. Cînd numărul asociaţilor va fi scăzut sub limita fixată de statute sau de lege.

II. Prin judecata:

a) Cînd mijloacele ce se întrebuinţează pentru realizarea scopului sau însuşi scopul au devenit ilicite, contrare bunelor moravuri sau ordinei publice; ... b) Cînd asociatiunea sau fondatiunea, fără a fi îndeplinit formalităţile legale necesare pentru transformarea scopului social, urmăreşte un alt scop decât acel pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat; ... c) Cînd patrimoniul fondatiunii este insuficient şi Curtea de apel va fi hotărît trecerea la o alta fondatiune; ... d) Pentru asociaţiuni şi cînd adunarea generală ia hotărîri contrare dispoziţiunilor statutare sau legii. ...

III. Prin hotărîrea puterii executive, în cazurile prevăzute de art. 25 şi 26 din lege.

IV. Prin voinţa părţilor, în cazul cînd adunarea generală a asociaţiei va fi hotărît disolvarea în modul şi condiţiunile prevăzute de lege. (Lege art. 53).

54. Lichidarea patrimoniului persoanelor juridice de drept privat se va face în conformitate cu dispoziţiunile art. 55-65 din lege. (Lege art. 54-65).

55. În caz de disolvare a persoanei juridice, lichidatorii se vor numi după cum urmează:

a) Prin sentinta care hotărăşte disolvarea, în caz cînd aceasta a avut loc prin judecata; ... b) De tribunalul civil de la sediul social, în camera de consiliu, la stăruinţele ministerului public, sau a oricărui interesat, în cazurile cînd disolvarea a avut loc de drept sau pe baza hotărîrii puterii executive; ... c) De adunarea generală a asociaţiei cînd disolvarea s-a făcut pe baza hotărîrii acestui organ. În caz cînd adunarea generală de lichidare n-a numit lichidatorii, lichidarea patrimoniului se face de chiar organele de direcţie sau administraţie. (Lege art. 54). ...

56. Radierea persoanei juridice din registrul de persoane juridice se face pe baza actului care a constatat, declarat sau hotărît disolvarea sau în urma mutării sediului persoanei juridice. (Lege art. 30).

57. Oricare ar fi cauza încetării personalităţii juridice, patrimoniul persoanei juridice rezultat pe urma lichidării va primi destinaţiunea indicată în actul de fondatiune sau în statute. (Lege art. 27).

58. La asociaţiuni în caz de tăcere a statutelor, destinaţiunea o va hotărî adunarea generală care a avut loc înaintea disolvarii.

În lipsa unei dispoziţiuni statutare sau a unei hotărîri a adunării generale sau în faţa unei hotărîri luate în contra dispoziţiunilor statutare sau a legii, destinaţiunea patrimoniului o va hotărî comisiunea superioară a persoanelor juridice după ce va lua şi avizul ministerului sub autoritatea şi controlul căruia cădea persoana juridică desfiintata.

În toate aceste cazuri, bunurile rămase nu vor putea fi atribuite decât unei persoane juridice de drept privat din ţara cu scop identic sau similar, sau persoane juridice de drept public reprezentind în Stat interesele servite de persoana juridică desfiintata. (Lege art. 27).

59. În cazul cînd persoana juridică a fost disolvata prin judecata sau prin hotărîrea puterii executive potrivit art. 53 ( amp; 1 alin. a şi b şi amp; III) din regulament, atunci patrimoniul ei va trece la fondul de asistenţa socială. (Lege art. 28).

60. Doua sau mai multe persoane juridice se pot constitui în uniuni sau federatiuni, spre realizarea unui scop unitar şi apropiat de scopul social al fiecărei persoane juridice în parte.

Aceste asociaţiuni de persoane juridice nu pot dobândi personalitatea juridică decât de la Curtea de apel în circumscripţia căreia urmează ca uniunea sau federatiunea să-şi aibă sediul principal.

Personalitatea juridică nu se poate acorda decât dacă se constata, din punctul de vedere al realizării scopului general urmărit, necesitatea uniunii sau federatiunii.

Nu se poate recunoaşte personalitatea juridică unei colectivităţi de asociaţiuni sau aşezăminte nerecunoscute ca persoane juridice. (Lege art. 5 şi 102).

61. Procedura de urmat pentru dobândirea personalităţii juridice şi înscrierea acestor asociaţiuni de persoane juridice este cea prevăzută la capitolul II din prezentul regulament pentru asociaţiuni.

Se specifică ca pentru dobândirea personalităţii juridice, în afară de avizul ministerului competent, se va cere în toate cazurile în mod obligator şi avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice. (Lege art. 102 şi 103).

62. Reprezentanţii uniunii sau federaţiei sînt obligaţi ca în cererea de recunoaştere şi înscriere, în afară de stipulatiunile prevăzute pentru asociaţiuni, sa indice numărul, numele şi sediul persoanelor juridice cari o formează, alaturind şi copii de pe deciziunile prin cari s-a recunoscut fiecăreia personalitatea juridică.

63. Uniunile şi federatiunile se vor constitui printr-un act constitutiv în forma autentică, însoţit de statutele respective conformându-se dispoziţiunilor prevăzute în prezentul regulament pentru constituirea, organizarea şi încetarea funcţionarii persoanelor juridice sub forma de asociaţiuni. (Lege art. 3 şi 103).

64. Statutele acestor uniuni sau federaţii vor cuprinde între altele:

a) Regulele după cari persoanele juridice aderente vor fi reprezentate în consiliul de administraţie şi în adunările generale, cat şi modalitatea numirii sau alegerii organelor de control; ... b) Condiţiunile sub cari se pot primi adeziunile persoanelor juridice, stabilite astfel încît să contribuie la unificarea conducerii şi activităţii institutiunilor asociate. (Lege, art. 104). ...

65. În afară de controlul instituit prin statute sau actul constitutiv. Statul are un drept general şi permanent de supraveghere şi control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat fără scop lucrativ, asociaţiuni, fondatiuni, uniuni sau federatiuni.

Acest control are de scop pe deoparte ca persoanele juridice sa funcţioneze şi să se administreze potrivit cu scopul şi dispoziţiunile statutelor, actelor constitutive şi regulamentelor, iar pe de altă parte ca ele sa nu lucreze împotriva bunelor moravuri, ordinei publice şi siguranţei statului. (Lege, art. 15).

66. Acţiunea generală de supraveghere şi control se va exercita de:

1. Ministerul sub autoritatea şi controlul căruia cade persoana juridică după distinctiunea de la art. 16 din lege, prin delegaţii şi inspectorii săi, precum şi prin comisiunea superioară a persoanelor juridice;

2. Ministerul public;

3. Delegaţii autorităţilor judeţene şi comunale, însă numai pentru persoanele juridice pe cari le subvenţionează. (Lege, art. 15).

67. Cînd scopul persoanei juridice cade în competenţa a doua sau mai multe ministere, fiecare din ele au exerciţiul acţiunii de control şi supraveghere.

Cînd scopul nu este suficient caracterizat din punctul de vedere al competentei organelor de control, atunci persoanele juridice cad sub supravegherea ministerului de interne. (Lege, art. 21).

68. Cu ocazia exercitării controlului, delegaţii şi inspectorii ministerelor vor avea să se informeze şi sa cerceteze dacă activitatea persoanei juridice şi administrarea fondurilor ei se face în conformitate cu statutele şi actele de fondatie şi în marginea hotărîrilor şi aprobărilor date de organele superioare instituite prin aceste acte sau prin legi speciale.

De asemenea dacă institutiunile create corespund şi-şi desfăşoară acţiunea potrivit condiţiunilor statornicite prin actele lor de baza şi dacă aceasta activitate nu este contrară condiţiunilor generale de ordine publică din Constituţie şi din legile tarii. (Lege, art. 15 şi 18).

69. Delegaţii ministerelor, judeţelor sau comunelor , sau inspectorii ministerelor, vor face cel puţin de doua ori pe an o inspecţie amănunţită a activităţii persoanelor juridice subvenţionate, consemnand cele constatate într-un raport, pe care îl vor inainta ministerului competent.

Pentru persoanele juridice nesubventionate aceasta inspecţie se va face cel puţin odată pe an, prin delegaţi speciali ai ministerului competent, din oficiu, sau după cererea organelor de direcţie sau administraţie a persoanelor juridice. (Lege, art. 16 şi urm.).

70. Fiecare minister va face să se tie un registru special pe întregul minister sau pe direcţii, în care se vor înscrie toate persoanele juridice recunoscute şi subordonate controlului şi supravegherii lor.

În acelaşi registru se va înscrie:

1) Toate modificările aduse actelor după cari se conduc persoanele juridice.

2) Data şi totalul bilanţului şi contului de gestiune ce persoanele juridice sînt datoare să le încheie şi să le înainteze anual ministerului.

3) Datele la cari s-au făcut diversele inspecţii. (Lege, art. 92).

71. Autorităţile de Stat, judeţ sau comuna, de câte ori subvenţionează o persoană juridică vor avea dreptul de a-şi numi delegatul lor permanent pe lîngă organele de direcţie sau administraţie a acestei instituţii.

Cu ocazia acordării subventiunilor, autorităţile respective vor putea cere persoanelor juridice pe cale de convenţiuni, adoptarea unui program de activitate şi introducerea în statutele sau regulamentele lor a modificărilor necesare pentru a asigura aducerea la îndeplinire a programului convenit, în marginea scopului social stabilit prin actul de constituire al persoanei juridice subvenţionate. (Lege, art. 16).

72. Autorităţile interesate nu vor putea numi pe lîngă fiecare din persoanele juridice ce subvenţionează decât un delegat.

Aceeaşi persoana poate fi delegată de mai multe autorităţi şi în acelaşi timp ea poate să îndeplinească aceasta funcţiune pe lîngă mai multe persoane juridice.

Delegaţii vor putea fi numiţi dintre funcţionarii superiori ai autorităţii care exercită controlul sau membrii comitetelor ori ai comisiunilor cari funcţionează pe lîngă minister. (Lege, art. 17).

73. Delegaţii autorităţilor vor colabora cu organele de direcţie şi administraţie a persoanelor juridice pe baza instrucţiunilor primite de la autoritatea sau autorităţile cari i-au numit.

În acest scop, delegaţii vor participa cu vot consultativ, la hotărîrile luate de comitetele de direcţie sau administraţie, opiniile lor contrarii înscriindu-se în procesul-verbal de şedinţa.

Directorii sau administratorii sînt obligaţi sa convoace pe delegaţi la şedinţe, inaintandu-le totodată şi ordinea de zi, iar în caz de lipsa lor de la şedinţe să le comunice deciziunile luate. (Lege, art. 18).

74. În afară de îndatoririle prevăzute în prezentul regulament delegaţii autorităţilor de Stat, judeţ sau comuna au îndatorirea specială de a supraveghea ca activitatea persoanelor juridice să se desfăşoare potrivit programului convenit.

La trebuinţe şi pentru aducerea la îndeplinire a îndatoririlor lor, delegaţii vor putea face uz de drepturile conferite lor prin art. 118 şi 19 din lege (Lege, art. 18 şi 19).

75. La toate persoanele juridice nesubventionate controlul se va exercita de inspectori sau alţi funcţionari superiori delegaţi de ministerul competent, din oficiu sau la cererea organelor de administraţie a instituţiilor respective. (Lege, art. 21).

76. Inspectorii nu fac observatiuni şi nici nu dau indicatiuni directe organelor de direcţie şi administraţie a persoanelor juridice controlate. Ei numai constata faptele pe cari le consemnează în rapoarte scrise, însoţite după cazuri şi de procesele-verbale încheiate la faţa locului.

Rapoartele se vor inainta ministerului competent spre a decide sau a deferi cazul celorlalte organe administrative sau organelor judecătoreşti prevăzute de lege. (Lege, art. 21).

77. Sînt de competenţa tribunalului civil în circumscriptiunea căruia funcţionează asociatiunea sau fondatiunea.

a) Cererile asociaţiunilor şi fondatiunilor de a li se acordă personalitatea juridică; ... b) Cererile de disolvarea asociaţiunilor sau fondatiunilor făcute de ministerul public sau ministerul competent în cazurile următoare: ...

1. Cînd scopul sau acţiunea asociaţiunii a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri sau ordinei publice.

2. Cînd scopul se urmăreşte prin mijloace ilicite contrarii bunelor moravuri şi ordinei publice.

3. Cînd fondatiunea, fără a fi autorizata după cum se arata în art 38 din acest regulament, relativ la transformarea scopului, urmăreşte un alt scop decât acel pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat.

4. Cînd deciziunile adunării generale sînt luate cu violarea dispoziţiunilor statutare, actelor constitutive sau legii:

c) Cererea ministerului respectiv de a pronunţa disolvarea în caz cînd persoana juridică pierzindu-şi personalitatea de plin drept, nu poate consimţi sa înceteze activitatea sa. ...

În cazurile prevăzute sub punctele a şi b, tribunalul hotarind disolvarea va numi prin aceeaşi hotărîre şi pe lichidatori;

d) Cererile ministerului public sau a oricărui interesat de a se numi lichidatori în cazurile de disolvare de drept a persoanei juridice; ... e) Cererile privitoare la autorizarea convocării adunării generale şi la prezidarea ei; ... f) Cererile privitoare la completarea locurilor prin delegaţiune în cazul cînd organele de direcţie, de administraţie sau de control nu pot funcţiona din cauza vacantei, absentei, bolii sau oricărei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii lor; ... g) Cererile privitoare la litigiile dintre asociaţi şi asociaţiune în cazurile prevăzute de art. 47 şi următorii din lege; ... h) Cererile pentru orice alt diferend s-ar ivi în timpul funcţionarii sau lichidării, afară de cele prezente mai sus; ... i) Autorizarea lichidatorilor de a remite celor în drept bunurile şi sumele de bani rămase de la lichidarea activului asociaţiunilor, împreună cu registrele şi actele aparţinînd acestora. (Lege, art. 3, 37, 46, 47, 53, 54, 64, 74 şi următoarele, 83, 84 şi următoarele, 96). ...

78. Judecata cererilor prevăzute sub litera a, din art. precedent se va face conform randuelilor cuprinse în cap. II din acest regulament.

În cazurile prevăzute la punctele b, c, g şi h de sub acelaşi articol, se face de urgenta şi cu precădere, termenul primei înfăţişări neputind fi mai lung de 15 zile libere de la primirea citaţiei.

Hotărîrea tribunalului se va pronunţa fără opoziţiune, însă cu drept de apel.

Termenul de apel va fi de 20 zile dela pronunţare.

Celelalte cereri se vor rezolva în camera de consiliu (Lege, art. 84 şi următoarele, 96).

79. În cazurile prevăzute la litera h de sub art. 77 procedura va fi aceea a dreptului comun, însă pentru toate instanţele termenele vor fi cele prevăzute de art. 901-905 din actualul cod comercial din Vechiul regat, care în privinta acestor termene se va aplica pe întreg teritoriul Statului român. (Lege, art. 97).

80. Tribunalul va fi compus cu ministerul public, care va pune concluziuni ca parte alăturată, în toate chestiunile ce interesează persoanele juridice, iar ca parte principala, în cazurile cînd legea îi atribuie acest rol (Lege, art. 98).

81. Tribunalul este competent a judeca în prima instanţa, cu apel la Curte, contravenţiile prevăzute de art. 2, 7, 23 şi 94 din lege.

Termenul de apel e de 20 zile libere, socotite de la pronunţare sau comunicare. (Lege, art. 2, 7, 23, 94).

82. Tribunalul este de asemenea competinte a judeca în prima şi ultima instanţa contestaţiunile făcute de orice interesat contra bilanţului întocmit şi publicat de lichidatori. (Lege, art. 65).

83. La tribunalele cu mai multe secţiuni sau complete, rezolvarea tuturor cererilor şi afacerilor prevăzute în acest paragraf vor fi de competinţa secţiunii I civilo-corecţională sau a completului prezidat de preşedintele tribunalului. (Lege, art. 3, 88 şi urm.).

84. Sînt de competinţa Curţii de apel din circumscriptiunea căreia funcţionează asociatiunea sau fondatiunea:

a) Cererile făcute de ministerul competent pentru numirea administratorilor necesari, în caz cînd actul de fondatiune n-a determinat organele de direcţie şi administraţie ale persoanei juridice. ...

În caz cînd domiciliul fondatorului nu ar fi în circumscripţia Curţii unde funcţionează persoana juridică, cererea va putea fi adresată şi Curţii în circumscripţia căreia domiciliază fondatorul;

b) Cererile făcute de ministerul public, de ministerul competent sau de una din părţile interesate pentru numirea de administratori, în caz cînd direcţiunea sau administraţiunea instituită de fondatori nu mai poate fi din orice cauza, înlocuită, completată sau continuată; ... c) Cererile făcute de ministerul public sau de ministerul sub autoritatea şi controlul căruia cade fondatiunea sau asociatiunea pentru revocarea organelor de directiune şi administraţiune, în caz cînd s-ar constata ca ele nu se conformă legilor , actelor de fondatiune sau de constituire sau dacă se constată că averile ce le sînt încredinţate se risipesc, se deteriorează sau se întrebuinţează la alte scopuri decât acelea prevăzute prin actele de fondatiune sau constituire; ... d) Cererile organelor de directiune şi administraţiune pentru modificarea organizaţiunii statornicite de fondatori, dacă aceasta se constata indispensabil pentru conservarea bunurilor şi realizarea scopului fondatiunii; ... e) Cererile pentru modificarea scopului devenit numai în parte realizabil a condiţiunilor şi sarcinilor fondatiunilor. ...

În aceste cazuri, judecata se va face cu citarea fondatorului sau în linie directa, iar deciziunea va arata şi modificările de introdus;

f) Cererile făcute de ministerul public, ministerul competent sau de organele de directiune şi administraţiune spre a desemna o alta asociaţiune sau fondatiune către care urmează a trece patrimoniul persoanei juridice a carei fiinta a încetat în cazurile cînd fondatiunea nu poate fi organizată asa încît sa corespundă scopului sau sau dacă patrimoniul ei este insuficient. (Lege, art. 22, 74-76, 78 şi 79). ...

85. În toate cazurile de mai sus judecata se va face în camera de consiliu sau cu un complet separat de cel de şedinţa la staruinta organelor de direcţie şi administraţie, a ministerului public sau a ministerului interesat.

Curtea va putea dispune ascultarea şi a oricărei persoane va crede necesar şi va uza de mijloacele de proba şi informatiune prevăzute de procedura civilă.

Hotărîrea Curţii va fi motivată şi fără opoziţiune; ea se va pronunţa în şedinţa publică, în prezenta ministerului public. (Lege, art. 95).

86. Apelurile făcute contra sentinţelor tribunalelor în cazurile prevăzute de art. 15 din acest regulament şi art. 90 din lege vor fi judecate de Curte de urgenta, cu precădere, înaintea oricărei afaceri şi fără drept de opoziţiune. (Lege, art. 90).

87. Cererile pentru dobindirea personalităţii juridice a uniunilor sau federatiunile de persoane juridice, sînt de asemenea de competinţa Curţii de apel. (Lege, art. 102).

88. Pentru uniunile sau federatiunile cărora Curtea le-a acordat personalitatea juridică, grefa Curţii e datoare a tine un registru special de persoane juridice, în care se vor înscrie toate aceste uniuni sau federatiuni.

Acest registru va conţine aceleaşi indicatiuni ca şi registrele prevăzute pentru persoanele juridice la tribunal. (Lege, art. 103).

89. La Curţile cu mai multe secţiuni sau complete, rezolvarea tuturor cererilor şi afacerilor va fi de competinţa secţiunii I sau a completului prezidat de preşedintele Curţii. (Lege, art. 3 şi 88 urm.).

90. Pe lîngă ministerul justiţiei, funcţionează o comisiune superioară a persoanelor juridice, compusa din:

1. I. P. S. S. Mitropolitul Primat, ca preşedinte;

2. Ministrul justiţiei, care prezidează în caz de lipsa sau împiedicarea I. P. S. S. Mitropolitului Primat;

3. Ministrul departamentului sau miniştrii departamentelor în compentinta cărora cade scopul asociaţiunii sau fondatiunii interesate în chestiunea dedusă înaintea comisiunii;

4. Prim-preşedintele Înaltei Curţi de casaţie şi justiţie sau în caz de împiedicare de cel mai vechiu preşedinte de secţiune al acelei Înalte Curţi;

5. Preşedintele Înaltei Curţi de conturi şi, în caz de împiedicare, un consilier delegat de preşedinte;

6. Directorul general sau administratorul instituţiei de Stat care serveşte interesul similar celui servit de asociaţia sau fondatia adusă înaintea comisiunii;

7. Preşedintele Academiei Române şi în caz de împiedicare un membru delegat de preşedinte;

8. Un efor al Eforiei spitalelor civile;

9. Doi efori epitropi sau administratori ai uneia din cele mai importante persoane juridice din ţara numiţi de ministrul justiţiei şi prin decret regal;

10. Un rector de universitate numit de ministru;

11. Doi dintre cei mai reputati jurişti din ţara;

12. Directorul general al serviciului judiciar din ministerul justiţiei care va îndeplini şi funcţiunea de secretar al comisiunii.

Procurorul general al Curţii de casaţie face parte din comisiune numai cu vot consultativ. În caz de împiedicare, el va fi înlocuit în comisiune de magistratul desemnat de legea organizării judecătoreşti.

Mandatul membrilor numiţi de ministrul justiţiei se da pe o perioadă de cinci ani. (Lege, art. 99 şi 100).

91. Comisiunea se convoacă de ministrul justiţiei ori de câte ori va fi trebuinta.

Şedinţele ei se ţin în localul ministerului justiţiei.

Convocarea se face prin invitatiuni scrise.

Comisiunea nu poate lucra decât cu cel puţin 7 membrii.

Hotărîrile ei se iau numai cu majoritatea de 5 voturi.

Ele se dau în scris şi motivat. (Lege, art. 101).

92. Procurorul general al înaltei Curţi de casaţie face parte din comisiune ca reprezentant al ministerului public.

În aceasta calitate el pune concluziuni înaintea comisiunii ca parte alăturată, în toate chestiunile ce interesează o persoană juridică. (Lege, art. 98).

93. Atribuţiunile comisiunii superioare a persoanelor juridice sînt următoarele:

1. Judeca apelurile pe cari organele de direcţie şi administraţie ale persoanelor juridice le pot face în caz de nemulţumire contra hotărîrii delegatului ministerului respectiv de a suspenda executarea unei deciziuni luată de acele organe.

Termenul de apel este de trei zile libere şi curge de la comunicarea procesului-verbal de suspendare.

Hotărîrea comisiunii superioare e definitivă.

Ea va fi comunicată organelor persoanei juridice, care va fi datoare a o executa în cel mult 15 zile de la primire.

2. Se pronunţa asupra diferendului dintre delegatul ministerului respectiv şi organelor de directiune şi administraţiune ale persoanelor juridice, în caz cînd delegatul ministerului a luat măsura suspendării unei deciziuni a organelor de conducere şi ele refuza a repune în discutiune chestiunile cari fac obiectul deciziunii suspendate pentru a primi solutiunea conformă cu actele de fondatiune a regulamentelor, conventiunilor, Constituţiei şi legilor tarii sau în caz cînd suspendarea se menţine şi trebuie executată.

În acest caz, comisiunea superioară poate da o deciziune care să oblige persoana juridică.

3. A-şi da avizul, după cererea consiliului de miniştri sau ministerului de justiţie, dacă o persoană juridică desfăşoară o activitate împotriva bunelor moravuri, a ordinei publice sau a siguranţei Statului şi dacă trebuie a se interzice funcţionarea pînă la intrarea ei în legalitate sau dacă trebuie să se hotărască disolvarea ei.

Tot comisiunea, la cererea consiliului de miniştri sau a ministerului justiţiei, va aprecia şi-şi va da avizul asupra urgenţei acestor măsuri.

4. În caz de încetare a personalităţii juridice sau a retragerii autorizatiunei şi în caz ca nici statutele, nici adunarea generală nu au dat indicatiuni asupra destinatiunii patrimoniului rămas sau cînd acele indicatiuni sau hotărîri ar fi contrarii dispoziţiunilor legii, comisiunea e chemată a-şi da avizul de modul întrebuinţării acelui patrimoniu, hotarind carei persoane juridice de drept privat sau public cu scop analog, trebuie atribuit.

Aceleaşi atributiuni revin comisiunei şi în caz cînd fondatiunea nu poate fi organizată asa încît sa corespundă scopului sau sau dacă patrimoniul ei este insuficient.

5. A-şi da avizul sau după cererea Curţii de apel cînd aceasta e chemată a se pronunţa după staruinta organelor de directiune şi administraţiune ale fondatiunilor dacă pentru conservarea bunurilor şi realizarea scopului este necesară modificarea organizaţiunei statornicite de fondator.

6. A-şi da avizul la propunerea Curţii de apel, asupra cererii de modificare a scopului unei fondatiuni devenit numai în parte realizabil atunci cînd se constată că nu mai are caracterul lui primitiv şi fondatiunea nu mai corespunde nevoilor sociale şi intentiunilor ce fondatorul ar manifesta în mod normal dacă i-ar sta în putinta.

7. A-şi da avizul la cererea Curţii de apel dacă poate fi admisibilă cererea de dobindirea personalităţii juridice a uniunilor sau federaţiilor formate din două sau mai multe persoane juridice.

8. A-şi da avizul asupra cererilor adresate Curţilor de apel pentru modificarea sau suprimarea din actul de fondatiune a condiţiilor şi sarcinilor cari ar putea compromite realizarea scopului fondatiunii.

9. A-şi da avizul asupra oricăror altor chestiuni ce-i vor fi supuse de ministerul justiţiei. (Lege, art. 99).

94. Comisiunea este ţinuta sa cheme pe reprezentantul autorizat al persoanei juridice interesate spre a o asculta.

Invitatiunea se va face în scris.

Neprezentarea persoanei juridice nu da dreptul la o a doua chemare. (Lege, art. 101).

95. Delegaţiunea permanenta ce comisiunea poate să aleagă din sanul sau, conform art. 101 din lege, este competinte a culege toate informaţiunile şi elementele ce ar fi necesare comisiunii pentru pregătirea deciziunilor sale, a face orice cercetări şi anchete şi a priveghea executarea acestor deciziuni.

Membrii delegatiunei pot fi însărcinaţi de asemenea de a studia în prealabil chestiunile aduse înaintea comisiunii şi a face eventual cuvenitul raport.

Comisiunea superioară a persoanelor juridice tine următoarele registre:

1. Un registru de intrare în care se trec toate chestiunile primite de la ministerul justiţiei spre a fi cercetate de comisiune.

2. Un registru în care se trec în ordinea numerică toate deciziunile pronunţate de comisiunea superioară.

3. Un registru general în care după tablourile primite dela departamentele respective, secretarul comisiunii va înscrie separat asociaţiunile şi fondatiunile, cazand sub prevederile legii pentru persoanele juridice.

Acest registru va cuprinde în rubrici deosebite:

1. Titlul sau denumirea persoanelor juridice.

2. Obiectul şi scopul.

3. Sediul şi sucursalele.

4. Data constituirii.

5. Actul pe temeiul căruia s-a obţinut personalitatea juridică.

6. Numele, profesiunea şi naţionalitatea persoanelor cari compun organele de directiune şi administraţiune.

Averea mobila şi imobilă ce poseda, şi

8. Modificări ulterioare. (Lege, art. 101).

96. În ce priveşte asociaţiunile sau sindicatele profesionale, se vor aplica legile speciale în dispoziţiunile ce nu sînt contrarii dispoziţiunilor de ordine publică din legea de faţa. (Lege, art. 106).

97. Din momentul promulgării legii pentru persoanele juridice încetează competenţa tuturor autorităţilor cari acordau pînă în prezent personalitatea juridică, acest drept fiind exclusiv rezervat tribunalelor civile. (Lege, art, 100).

98. Persoanele juridice de drept privat, existente la data promulgării legii de faţa, sînt obligate ca în termen de 6 luni de la această dată, sa comunice grefei tribunalului în circumscripţia căruia funcţionează administraţia lor principala, următoarele acte:

a) Titlurile pe temeiul cărora au dobîndit personalitatea juridică; ... b) Copie certificată de pe actul constituirii asociaţiei, fondatiei sau uniunii; ... c) Copie de pe statutele sau regulamentele după cari se administrează aceste persoane juridice; ... d) Copie de pe bilanţul şi darea de seama a ultimului an; ... c) Un memoriu cuprinzînd informaţiunile specificate la art. următor. ...

Copiile actelor prevăzute la alin. b şi c şi memoriul vor fi semnate de organele de direcţie sau administraţie. (Lege, art. 2).

99. Memoriul înaintat va cuprinde următoarele indicaţii:

1. Denumirea şi scopul persoanei juridice constituite.

2. Data intemeierii de fapt a asociaţiei sau fondatiunii.

3. Data şi autoritatea de la care a dobîndit personalitatea juridică cu specificarea titlului respectiv.

4. Sediul principal, precum şi sediile diverselor filiale cari erau în fiinta la finele anului social expirat.

5. Data cînd se încheie anual conturile persoanei juridice.

6. Numărul persoanelor cari alcatuiau asociaţia la finele anului social expirat.

7. Averea persoanei juridice, specificîndu-se valoarea şi felul bunurilor din cari e formată.

8. Totalul veniturilor şi cheltuielilor pe anul expirat.

9. Numele persoanelor cari compun consiliul de administraţie şi comisia de control cu menţionarea profesiunii, domiciliului şi naţionalităţii lor.

10. Un scurt istoric al activităţii persoanei juridice dela înfiinţare şi pînă la finele anului expirat. (Lege, art. 2).

100. Persoanele juridice de drept privat cari mai înainte de publicarea acestui regulament vor fi făcut deja grefei tribunalului comunicarea cerută de art. 2 din lege şi în conformitate cu publicaţiunea ministerului justiţiei data cu ocaziunea promulgării legii sînt scutite de a face o noua comunicare, afară de acelea pentru cari tribunalul va fi găsit ca actele şi datele comunicate nu au fost complete, în care caz vor fi obligate a se conformă dispoziţiunilor regulamentului de faţa. (Lege, art. 2.)

101. Administraţiile sindicatelor profesionale existente la promulgarea legii, sînt scutite de formalităţile prevăzute la articolele precedente, urmând ca înscrierea lor în registrul de persoane juridice de pe lîngă tribunale să se facă pe baza comunicărilor judecătoriilor de ocol respective. (Lege, art. 2).

102. În acelaşi termen de 6 luni prevăzut la art. 98, organele de direcţie sau administraţie ale persoanelor juridice existente, sînt datoare sa înainteze ministerului sub autoritatea şi controlul căruia funcţionează şi după instrucţiunile acestuia, următoarele acte:

1. Copie certificată de direcţie de pe actul constitutiv şi de pe statute sau regulament.

2. Un inventar de averea mobila şi imobilă ce poseda.

3. Bilanţul şi contul de gestiune (venituri şi cheltuieli) ale anului social precedent. (Lege, art. 2).

───────────