ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 8 din 24 februarie 2026

privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creșterea investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar

EMITENT

GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 25 februarie 2026

Având în vedere importanța deosebită a investițiilor private în asigurarea unei creșteri economice sustenabile, precum și în amplificarea bazei de impozitare, ca sursă pentru majorarea veniturilor bugetului general consolidat,

având în vedere efectele de multiplicare ale investițiilor noi, greenfield, asupra creării de locuri de muncă, mai ales în regiunile cu o rată a șomajului ridicată,

luând în considerare nevoia urgentă de reducere a decalajelor la nivel regional ca și între județe în cadrul regiunilor de dezvoltare,

având în vedere nevoia de creștere economică susținută și de ieșire a României din decalajul recesionist estimat de Comisia Europeană pentru perioada 2025-2027,

luând în considerare nevoia de creștere a producției industriale și de reducere a deficitului balanței comerciale până la pragul de sustenabilitate,

având în vedere nevoia realizării urgente a unei consolidări fiscal-bugetare sustenabile prin stimularea creșterii economice,

luând în considerare nevoia urgentă de adaptare a modelului economic al României către motoare de creștere economică endogenă, bazate pe inovare, cercetare-dezvoltare, (bio)tehnologie înaltă, esențiale pentru competitivitatea, autonomia strategică și securitatea economică a statului,

având în vedere necesitatea implementării unor mecanisme de finanțare și garantare canalizate prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare, pentru a corecta deficiențele structurale de finanțare și a asigura susținerea proiectelor de investiții de interes public, precum și a celor din sectorul privat, care vizează accelerarea modernizării prin investiții autohtone și mobilizarea strategică a capitalului intern pe termen lung și a resurselor care pot fi mobilizate de la românii din diaspora către sectoare cu valoare adăugată mare, proiecte de dezvoltare, asigurând premisele unei redresări economice reziliente și sustenabile pe termen lung,

în scopul finanțării necesităților de capital și a proiectelor de investiții prin înființarea sau participarea în fonduri de investiții și vehicule investiționale de către Banca de Investiții și Dezvoltare alături de instituții financiare internaționale și alți investitori, inclusiv fondurile de pensii administrare privat, prin flexibilizarea limitelor investiționale ale acestora,

în scopul susținerii tranzacțiilor internaționale, în calitate de instituție de susținere oficială a creditelor la export, Export Credit Agency - Agenția pentru Credite la Export („ECA“) în corelare cu interesul național al României în actualul context geopolitic,

ținând cont de faptul că securitatea aprovizionării cu medicamente critice în Uniunea Europeană capătă valențe noi prin rolul său în consolidarea competitivității și rezilienței, aspect abordat constant la nivel european și integrat în toate inițiativele de politică relevante care implică inclusiv finanțări europene,

în ceea ce privește valoarea adăugată brută, biotehnologia industrială este subsectorul cu cea mai rapidă creștere, cu o rată de creștere de 5,3% - de peste două ori mai mare decât economia totală a Uniunii Europene, iar ritmul de creștere a ocupării locurilor de muncă în biotehnologie este de șase ori mai rapid raportat la economia generală, la nivelul Uniunii, per ansamblu, biotehnologia industrială dezvoltându-se cel mai rapid - crescând de peste 7,5 ori media UE, cu o creștere accentuată în perioada 2019-2022,

având în vedere urgența atingerii țintelor de mediu prin folosirea unei producții de tehnologii „zero net“,

luând în considerare nevoia consolidării industriei de apărare prin creșterea capacităților industriale,

luând în considerare contextul internațional defavorabil pentru investițiile străine și necesitatea stimulării utilizării în țară a profitului reinvestit de societățile cu capital străin,

dată fiind restrângerea investițiilor publice odată cu realizarea obiectivelor de restructurare bugetară, având în vedere rolul fundamental al activităților de cercetare-dezvoltare din perspectiva obținerii de rezultate relevante și utile în economie, dar și pentru întreaga societate, ca sursă de progres, și luând în considerare necesitatea menținerii stimulentului și în cazul contribuabililor care intră sub incidența impozitării minime globale pentru implicarea în desfășurarea de activități de cercetare-dezvoltare,

întrucât a rezultat nevoia de a avea o abordare unitară în ceea ce privește acordarea unui credit fiscal, pentru ca și contribuabilii plătitori de impozit suplimentar să aibă posibilitatea de a beneficia de facilitățile acordate pentru activitățile de cercetare-dezvoltare,

în considerarea necesității diversificării surselor de finanțare pentru companii, prin instituirea de măsuri stimulative privind listarea pe piețe reglementate,

ținând cont de necesitatea ajustării sistemelor de impunere pentru a se asigura aplicarea principiului echității impunerii și a nu se crea distorsionări ale mediului concurențial ca urmare a unor avantaje fiscale care pot determina comportamente diferite ale contribuabililor,

luând în considerare că aderarea României la instrumentele juridice ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică intitulate Codul de liberalizare a mișcărilor de capital și Codul de liberalizare a operațiunilor curente invizibile (Codurile de liberalizare ale O.C.D.E.) este un obiectiv strategic al politicii externe române,

ținând cont de modificările aduse Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, precum și Legii nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale, cu modificările și completările ulterioare, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private, aprobată cu modificări prin Legea nr. 131/2025,

luând în considerare necesitatea corelării prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu prevederile Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 65/2023 pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1.238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP), a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2.088, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private,

având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri care să stimuleze interesul persoanelor fizice pentru investiții pe piața de capital și să crească gradul de educație financiară,

luând în considerare faptul că plafonul actual prevăzut pentru aplicarea sistemului TVA la încasare nu mai este adaptat realităților economice și comerciale,

ținând seama de necesitatea stimulării conformării voluntare a contribuabililor plătitori de impozit pe profit/impozit pe veniturile microîntreprinderilor și a persoanelor fizice, precum și pentru stimularea plății obligațiilor fiscale de către aceștia,

deoarece lipsa unui cadru legal unitar privind aplicarea stimulentului pentru situațiile în care se realizează activități de cercetare-dezvoltare și inovare, prin credit fiscal, poată să conducă la o limitare și, respectiv, la diminuarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, având consecințe imediate asupra menținerii proiectelor în derulare, precum și în ceea ce privește inițierea de proiecte noi,

ținând cont de faptul că nepromovarea măsurilor referitoare la alinierea reglementărilor fiscale privind stimulentele fiscale acordate în cazul contribuțiilor la fonduri de pensii facultative și/sau ocupaționale/scheme de pensii facultative și/sau ocupaționale, la pensiile aferente unui cont de produse paneuropene de pensii personale (PEPP) sau subcont din România, respectiv instrumentele juridice ale O.C.D.E. ar avea efecte negative în sensul existenței unei situații de inechitate fiscală,

luând în considerare faptul că lipsa stimulării, prin măsuri fiscale, a persoanelor fizice pentru investiții pe piața de capital ar putea periclita obiectivul de creștere a numărului de persoane fizice care investesc pe piața de capital din România,

ținând cont că neadoptarea măsurii de majorare a plafonului prevăzut pentru aplicarea sistemului TVA la încasare ar putea conduce la disfuncționalități semnificative în activitatea economică și administrativă, cu consecințe negative asupra mediului de afaceri, precum și asupra funcționării corecte a regimului fiscal,

având în vedere faptul că neacordarea unei bonificații în cazul impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv în cazul impozitului pe venit ar putea crește riscul neconformării de către contribuabili la declararea și plata obligațiilor fiscale, până la termenul prevăzut de lege,

având în vedere că dezvoltarea infrastructurii economice și sociale a României necesită un volum semnificativ de investiții, care depășește capacitatea de finanțare a sectorului public, în contextul constrângerilor fiscal-bugetare și al necesității menținerii sustenabilității finanțelor publice, se impune instituirea rapidă a unui mecanism funcțional de finanțare a activităților de pregătire tehnico-economică și financiară a proiectelor de investiții realizate în parteneriat cu mediul privat,

ținând cont de faptul că existența unui cadru legal și instituțional coerent, armonizat cu bunele practici internaționale, este condiție absolut necesară pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiții realizate în parteneriat cu mediul privat, este necesară crearea Comitetului interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P), cu atribuții de coordonator al politicilor publice privind parteneriatul public-privat la nivel național, în condițiile în care entități publice au demarat deja proiecte pentru care se testează posibilitatea structurării acestora ca parteneriate public-private sau, după caz, a fost aprobată implementarea sub forma unor parteneriate public-private,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul 1

(1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează măsuri de relansare economică a României în acord cu obiectivele guvernamentale privind introducerea de măsuri pentru a sprijini conformarea contribuabililor, stimularea investițiilor, a exportului și activității economice a contribuabililor, precum și accelerarea modernizării prin investiții autohtone și mobilizarea strategică a capitalului intern către sectoare cu valoare adăugată mare, investiții cu impact semnificativ în economie, asigurând premisele unei redresări economice reziliente și sustenabile pe termen lung.(2) Pentru atingerea scopului menționat la alin. (1), prezenta ordonanță de urgență reglementează următoarele categorii de măsuri:a) crearea cadrului legal pentru acordarea de către Ministerul Finanțelor de măsuri de sprijin investițiilor cu impact semnificativ în economie, în conformitate cu politicile europene și naționale, precum și pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat cu scopul stimulării investițiilor care contribuie la atingerea a cel puțin unuia din obiectivele prevăzute la art. 2; ... b) crearea cadrului legal care să permită dezvoltarea unor instrumente financiare; ... c) extinderea cadrului investițional aplicabil fondurilor de pensii administrate privat, prin ajustarea limitelor și condițiilor aferente investițiilor private de capital, în vederea unei diversificări prudente a portofoliilor și a unei utilizări mai eficiente a resurselor financiare administrate în interesul participanților; ... d) introducerea unui sistem de credit fiscal pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, a unor măsuri de stimulare a investițiilor cu impact semnificativ în economie; ... e) măsuri de stimulare în materia pieței de capital; ... f) îmbunătățirea condițiilor de încadrare ca microîntreprindere, pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor; ... g) actualizarea plafonului TVA la încasare în acord cu valoarea reală a operațiunilor; ... h) măsuri de sprijinire a contribuabililor buni-platnici prin recompensarea acestora pentru conformarea voluntară la plată; ... i) instituirea unui mecanism de sprijin permanent de tip facilitate de pregătire a proiectelor, destinat finanțării și coordonării etapelor preliminare ale proiectelor strategice implementate prin parteneriat public-privat, care vizează creșterea gradului de maturitate a proiectelor, reducerea riscurilor de implementare, standardizarea documentațiilor și alinierea la bunele practici europene și internaționale. ...

Articolul 2

(1) Ministerul Finanțelor adoptă măsuri de sprijin pentru investițiile cu impact semnificativ în economie, cu respectarea legislației specifice în domeniul ajutorului de stat, în conformitate cu politicile europene și naționale.(2) Investitorii care implementează astfel de proiecte de investiții cu impact semnificativ în economie pot beneficia de ajutor de stat în baza unor scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor ad-hoc personalizat în funcție de nevoile și formele de sprijin solicitate de către aceștia.(3) În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a) ajutor ad-hoc - ajutorul de stat care nu este acordat pe baza unei scheme de ajutoare; ... b) crearea de locuri de muncă - creșterea netă a numărului de salariați dintr-o anumită unitate comparativ cu media din ultimele 12 luni, după deducerea din numărul de locuri de muncă create a eventualelor pierderi de locuri de muncă din perioada respectivă, exprimate în unități de muncă pe an; ... c) inovație - un produs, serviciu sau proces nou sau îmbunătățit sau o combinație a acestora, care diferă semnificativ de produsele, serviciile sau procesele anterioare ale întreprinderii și care a fost pus la dispoziția potențialilor utilizatori sub formă de produs sau utilizat de către întreprindere, sub formă de proces; ... d) întreprindere - este orice entitate care desfășoară o activitate economică, indiferent de statutul juridic și de modul de finanțare, inclusiv entitățile nonprofit. Conform Comunicării Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la art. 107 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (2016/C 262/01), se poate considera că mai multe entități juridice distincte formează o singură unitate economică în sensul aplicării normelor privind ajutoarele de stat. Această unitate economică este considerată în consecință a fi întreprinderea în cauză; ... e) întreprindere cu creștere rapidă - întreprindere care înregistrează o rată medie anuală de creștere de minimum 10% a cifrei de afaceri sau a numărului de salariați, pe o perioadă de trei ani consecutivi, în conformitate cu metodologia Uniunii Europene/OECD; ... f) întreprindere de înaltă tehnologie - întreprindere care desfășoară activități în sectoare clasificate drept „high-technology“ sau „medium-high technology“ conform clasificării Uniunii Europene, respectiv care derulează activități de cercetare-dezvoltare cu o intensitate ridicată a cheltuielilor de inovare raportate la cifra de afaceri; ... g) investiție - înseamnă o investiție în active corporale și necorporale utilizate în scopul desfășurării unei activități economice; ... h) întreprindere nou-înființată - întreprinderea înființată în anul înregistrării cererii de acord pentru finanțare sau întreprinderea care a desfășurat/nu a desfășurat activitate economică, dar nu mai mult de 3 ani consecutivi înainte de data înregistrării cererii; ... i) locuri de muncă cu personal calificat - locurile de muncă ocupate de persoane care dețin o diplomă emisă de o instituție de învățământ sau un certificat de calificare emis de un furnizor autorizat conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... j) planul de afaceri - document din care rezultă eficiența economică a întreprinderii și viabilitatea investiției, vizând cel puțin următoarele aspecte: descrierea afacerii, locația realizării investiției, prezentarea investiției, planul de investiții și fundamentarea acestuia, analiza pieței relevante pe care întreprinderea solicită finanțare, fundamentarea cifrei de afaceri, situația financiară actuală și proiecții financiare. În document se fundamentează: efectul stimulativ al ajutorului de stat, modul de îndeplinire a indicatorilor cantitativi și calitativi. Planul de afaceri are anexate documente justificative necesare fundamentării acestuia. Planul de afaceri este elaborat pentru perioada implementării investiției și 5 ani de la data finalizării acesteia; ... k) planul de investiții - document sintetic, prezentat în format tabelar, care cuprinde cheltuielile eligibile și neeligibile aferente investiției inițiale, cu determinarea valorii totale a investiției, precum și a calendarului realizării investiției. ... (4) Finanțarea proiectelor de investiții cu impact semnificativ în economie contribuie la atingerea a cel puțin unuia din următoarele obiective prevăzute de politicile economico-sociale guvernamentale și europene, astfel:a) dezvoltarea regională; ... b) creșterea competitivității întreprinderilor și realizarea de produse cu deficit comercial; ... c) implementarea tehnologiilor avansate și promovarea inovației sustenabile în sistemul de producție; ... d) utilizarea tehnologiei verzi, asigurarea de activități durabile în industrie și atingerea țintelor de decarbonarizare; ... e) dezvoltarea cercetării industriale și dezvoltare experimentală, biotehnologii și tehnologii digitale; ... f) sprijinirea sectoarelor de activitate a căror dezvoltare este prioritară, conform documentelor de politică publică ale Guvernului; ... g) crearea de locuri de muncă calificate. ... (5) Finanțarea și alte măsuri care asigură un avantaj economic în vederea implementării proiectelor de investiții cu impact semnificativ în economie, menționate la alin. (1), se asigură de către Ministerul Finanțelor, prin scheme de ajutor de stat sau ajutoare ad-hoc, cu respectarea legislației specifice în domeniul ajutorului de stat.(6) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin investiție cu impact semnificativ în economie se înțelege acea investiție care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:a) este realizată în România și are o valoare a cheltuielilor eligibile de minimum 1 miliard de lei; ... b) generează un efect multiplicator în economie prin antrenarea și a altor investiții conexe și dezvoltarea furnizorilor locali de produse și servicii; ... c) conduce la îndeplinirea a cel puțin unuia din obiectivele prevăzute la alin. (4). ... (7) Întreprinderile care intenționează să implementeze proiecte de investiții definite potrivit prevederilor alin. (6) trebuie să prezinte documente care să demonstreze atât capacitatea financiară de a asigura contribuția proprie necesară implementării acestora, cât și experiența relevantă în implementarea proiectelor, fie ca urmare a interesului exprimat direct de către întreprinderile respective, situație în care se depun documentele prevăzute la alin. (12), fie ca urmare a unui proces de cerere de exprimare a interesului în implementarea investiției, derulat de către Ministerul Finanțelor împreună cu alte ministere.(8) Întreprinderile nou-înființate care intenționează să implementeze o investiție cu impact semnificativ în economie trebuie să dețină capital social subscris și vărsat în condițiile legii în valoare de minimum 25 milioane lei, iar întreprinderile în activitate trebuie să aibă o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de activitate de minimum 50 milioane lei și o valoare totală a activelor corporale și necorporale de minimum 50 milioane lei.(9) Investiția cu impact semnificativ în economie trebuie menținută pe o perioadă de cel puțin 5 ani de la data finalizării acesteia.(10) Ministerul Finanțelor poate acorda măsuri de sprijin pentru finanțarea proiectelor de investiții definite la alin. (6) sub cel puțin una din formele enumerate mai jos:a) granturi; ... b) credit fiscal; ... c) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderea care urmează să realizeze investiția; ... d) bonificații de dobândă pentru împrumuturile contractate de întreprinderea care urmează să realizeze investiția; ... e) aport la capital; ... f) alte măsuri de sprijin care asigură un avantaj economic. ... (11) Măsurile de sprijin financiar prevăzute la alin. (10) se acordă de către Ministerul Finanțelor cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat și parcurgerea procedurilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.(12) Proiectele de investiții cu impact semnificativ în economie se evaluează în vederea finanțării de către Ministerul Finanțelor pe baza următoarelor documente depuse de întreprinderea care dorește să realizeze investiția depuse la registratura Ministerului Finanțelor:a) Solicitare de finanțare cu ajutor de stat depusă de întreprindere; ... b) Planul de investiție și planul de afaceri; ... c) Strategia de finanțare a investiției, inclusiv pentru componenta de finanțare care este în sarcina întreprinderii; ... d) alte documente considerate relevante de întreprindere. ... (13) După evaluarea efectuată pe baza documentelor de la alin. (1), în situația în care se constată îndeplinirea criteriilor prevăzute de prezentul articol, Ministerul Finanțelor emite un acord de principiu. După emiterea acestuia, Ministerul Finanțelor parcurge procedurile necesare de elaborare a actului normativ de acordare a ajutorului de stat, precum și procedurile în domeniul ajutorului de stat conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.(14) După evaluarea efectuată pe baza documentelor de la alin. (1), în situația în care se constată neîndeplinirea criteriilor prevăzute de prezentul articol, Ministerul Finanțelor comunică întreprinderii respingerea proiectului.(15) Modalitățile de acordare a ajutorului de stat/Plata/ Verificarea/Monitorizarea îndeplinirii obligațiilor de către întreprinderile beneficiare de ajutor de stat pentru realizarea de investiții cu impact semnificativ în economie, inclusiv modalitățile de sancționare a neîndeplinirii acestora, se stabilesc în actele de instituire a schemelor de ajutor de stat sau a ajutoarelor ad-hoc elaborate de Ministerul Finanțelor cu respectarea prevederilor legale în domeniul ajutorului de stat.(16) Consiliul Concurenței acordă asistență de specialitate în domeniul ajutorului de stat pentru măsurile de sprijin acordate în temeiul prezentei ordonanței de urgență, în vederea îndeplinirii tuturor obligațiilor ce rezultă din legislația în domeniul ajutorului de stat.(17) În vederea asigurării transparenței, toate schemele de ajutor de stat/ajutoarele ad-hoc se publică integral pe pagina web oficială a Ministerului Finanțelor, în termen de maximum 30 de zile de la adoptarea acestora.(18) În situația în care măsura de ajutor privește aportul la capital, administrarea participațiilor statului rezultate se realizează de către ministerul de resort.

Articolul 3

(1) În vederea relansării creșterii economice se elaborează scheme de ajutor de stat exceptate de la obligația de notificare în conformitate cu legislația europeană în domeniul ajutorului de stat, respectiv scheme de minimis, având ca obiectiv stimularea:a) investițiilor în clustere de competitivitate și în unități în care se obțin produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare; ... b) investițiilor care asigură valorificarea resurselor minerale, în special a materiilor prime strategice și critice, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2024/1.252 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1.724 și (UE) 2019/1.020 și pentru investiții în producția de produse finite bazate pe tehnologie „zero net“, și a componentelor specifice principale ale acestora, în conformitate cu Comunicarea Comisiei C/2025/3602 Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată; ... c) investițiilor în sectoarele de activitate pentru cercetare, dezvoltare de tehnologii înalte; ... d) investițiilor în sectoarele de activitate din industria de apărare pentru consolidarea capacităților industriale de promovare a capabilităților de apărare; ... e) investițiilor care determină creșterea competitivității și convergența regională; ... f) investițiilor realizate de societăți nou-înființate cu capital majoritar constituit de către persoane fizice cu cetățenie română, cu domiciliul sau reședința în străinătate; ... g) investițiilor pentru dezvoltarea turismului românesc; ... h) investițiilor care contribuie la accelerarea inovării în antreprenoriat și a tranziției digitale. ... (2) Elaborarea și inițierea schemelor de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) se realizează de către:a) Ministerul Finanțelor, în cazul schemelor de ajutor de stat prevăzute la lit. a), c), e) și f) pentru care are calitate de furnizor și administrator; ... b) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în cazul schemei de ajutor de stat prevăzute la lit. b) pentru care are calitatea de administrator al schemei de ajutor de stat, iar în cazul schemelor de ajutor de stat de la lit. g) și h) la care are calitatea de furnizor și administrator; ... c) Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în cazul schemei de ajutor de stat prevăzute la lit. d), stabilesc condițiile și criteriile de acordare a ajutorului de stat prin hotărâre a Guvernului. ... (3) Valoarea minimă a investițiilor având obiectivele prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) este de:a) 50 milioane de lei, pentru investițiile prevăzute lit. a); ... b) 75 milioane de lei, pentru investițiile prevăzute lit. b); ... c) 5 milioane de lei și cea maximă de 50 milioane de lei, pentru investițiile prevăzute lit. c); ... d) 10 milioane de lei, pentru investițiile prevăzute lit. d); ... e) 7 milioane de lei și cea maximă de 50 de milioane de lei, pentru investițiile prevăzute lit. e). ... (4) Schemele de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) au următoarele forme de acordare a ajutorului de stat:a) grantul sau creditul fiscal acordat pe o perioadă de 7 ani, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. a); ... b) creditul fiscal pe o perioadă de 7 ani, pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. b); ... c) grant cumulat cu deduceri de 200% aferente cheltuielilor eligibile cu activele corporale și necorporale aferente investiției care diminuează baza impozabilă pentru calculul impozitului pe profit în limita intensității maxim admise, inclusiv bonificațiile intensității ajutorului de ajutor de stat permise de legislația europeană în domeniu pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. c) are ca formă; ... d) grant pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. d) sub formă de; ... e) garanție în numele și contul statului și subvenție de dobândă aferente creditelor contractate pentru realizarea de investiții, acordate de Banca de Investiții și Dezvoltare în nume și cont stat în condițiile art. IV pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. e); ... f) grant acordat de către Banca de Investiții și Dezvoltare în condițiile art. IV prin modificarea Schemei de ajutor de minimis sub formă de garanții pentru credite de investiții și capital de lucru destinată IMM-urilor, inclusiv profesii liberale, implementată de Banca de Investiții și Dezvoltare pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. f). ... (5) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, creditul fiscal reprezintă o sumă fixă calculată printr-un algoritm stabilit prin prevederile schemelor de ajutor de stat care diminuează cuantumul impozitului pe profit datorat, aferent anilor fiscali din perioada prevăzută la alin. (4), dacă întreprinderea beneficiară de ajutor de stat îndeplinește condițiile prevăzute de schemele de ajutor de stat. Creditul fiscal se acordă începând cu trimestrul următor punerii în funcțiune a investiției finanțate cu ajutor de stat. În situația în care în primii doi ani după punerea în funcțiune a investiției întreprinderea beneficiară înregistrează pierdere fiscală, perioada de acordare a creditului fiscal se prelungește cu maximum doi ani.(6) Intensitățile ajutorului de stat sunt cele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 311/2022, cu modificările și completările ulterioare, privind intensitatea maximă a ajutorului de stat regional în perioada 2022-2027 pentru investiții inițiale, sau de regulamentele europene care stau la baza elaborării schemelor de ajutor de stat.(7) Emiterea acordurilor de finanțare în baza schemelor de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se realizează în perioada 2026-2032, pentru schema de ajutor de stat prevăzută la alin. (1) lit. d), 2026-2028, pentru schema de ajutor de minimis prevăzută la alin. (1) lit. f) în perioada 2026-2029, iar pentru schema de ajutor de stat prevăzută la alin. (1) lit. e) în perioada 2027-2032.(8) Bugetele schemelor de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:a) 1,05 miliarde euro pentru fiecare din schemele de ajutor de stat prevăzute la lit. a) și b) și c); ... b) 200 de milioane de euro pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. d); ... c) 500 de milioane de euro pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. e); ... d) 100 milioane de euro pentru schema de ajutor de minimis prevăzută la lit. f). ... (9) Bugetele schemelor de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) lit. g) și h) se stabilesc prin hotărârile de guvern de aprobare a acestor scheme de ajutor de stat.(10) Costurile eligibile prevăzute în schemele de ajutor de stat sunt costurile fără TVA aferente realizării și/sau achiziționării, după caz, de active corporale și necorporale sau alte costuri eligibile în conformitate cu legislația europeană relevantă în domeniul ajutorului de stat.(11) Principalele condiții de eligibilitate care trebuie îndeplinite de solicitanți pentru obținerea ajutorului de stat se referă la realizarea unei investiții cu o valoare cel puțin egală cu valoarea menționată la alin. (2), în funcție de schema de ajutor de stat selectată, demonstrarea eficienței economice și a viabilității pe perioada implementării investiției și menținerea investițiilor pe perioada prevăzută de reglementările europene în domeniul ajutorului de stat.(12) Ordinea analizării cererilor de acord pentru finanțare pentru schema de ajutor de stat prevăzută la alin. (1) lit. a) se stabilește pe baza unei grile de punctaj, iar pentru schemele de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) lit. b)-f) analizarea cererilor de acord se efectuează în ordine cronologică.(13) Activele corporale care beneficiază de prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și care funcționează în noua capacitate de producție se exclud din investiția eligibilă pentru ajutor de stat.(14) Schemele de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Articolul 4

(1) În vederea atenuării constrângerilor de finanțare întâmpinate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, de operatorii regionali sau locali de servicii publice și alte entități publice, precum și de întreprinderile din sectorul privat se autorizează Banca de Investiții și Dezvoltare - S.A. (BID):a) să implementeze scheme de finanțare și garantare, în numele și contul statului, atât în condiții de piață, cât și care implică măsuri de natura ajutorului de stat, în baza unui cadru de administrare generală a acestor operațiuni, aprobat prin hotărâre a Guvernului și în conformitate cu legislația în vigoare; ... b) să participe în și/sau să înființeze vehicule investiționale și fonduri de investiții, în nume și cont stat, care să ofere instrumente de tip participații la capital și alte instrumente financiare, împreună cu instituții financiare internaționale, instituții financiare și investitori, destinate, în principal, susținerii proiectelor de investiții, activităților inovatoare ale întreprinderilor cu creștere rapidă și de înaltă tehnologie. ... (2) Modalitatea și condițiile privind participarea BID și instrumentele acordate de către BID în conformitate cu alin. (1), precum și sectoarele vizate și beneficiarii eligibili, identificați în baza unor analize specifice care să reflecte necesitatea intervenției statului, sunt prevăzute în mandatele specifice acordate BID, aprobate prin hotărâre a Guvernului.(3) Sursa de finanțare a instrumentelor financiare prevăzute la alin. (1) va fi asigurată de la bugetul de stat, fonduri europene nerambursabile și/sau venituri din activitatea de privatizare, prin alocarea fondurilor necesare către BID.(4) Pentru scopul menționat la alin. (1) lit. b), Ministerul Finanțelor și Banca de Investiții și Dezvoltare - S.A. pot contracta asistență tehnică de la instituții financiare internaționale, având ca sursă de plată fie bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor - Acțiuni generale, fie bugetul Băncii de Investiții și Dezvoltare - S.A., în funcție de beneficiarul asistenței tehnice.(5) Statul poate dobândi participații în capitalul social al întreprinderilor care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 2 alin. (8) fie direct, prin intermediul Ministerul Finanțelor, fie prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare - S.A., care acționează în cadrul activității desfășurate în nume și cont stat, fără ca nicio participație individuală, aparținând statului, prin Ministerul Finanțelor, sau Băncii de Investiții și Dezvoltare - S.A., să depășească 20% din capitalul social subscris și vărsat.(6) Pentru anul 2026 se autorizează Ministerul Finanțelor să transfere din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor - Acțiuni generale, suma de 1 miliard de lei la dispoziția BID, în scopul implementării instrumentelor menționate la alin. (1) lit. a), iar pentru anii următori alocările de sume se vor stabili prin mandatele aprobate în condițiile alin. (2). În funcție de gradul de implementare a instrumentelor financiare prevăzute la alin. (1) lit. a), propuse prin mandatele specifice aprobate potrivit prevederilor alin. (2), se pot efectua redistribuiri de fonduri între aceste mandate prin hotărâre a Guvernului.(7) Evidențierea în bugetul general consolidat a operațiunilor desfășurate de Banca de Investiții și Dezvoltare - S.A., în numele și contul statului, atât în faza de programare, cât și în cea de execuție, inclusiv termenele și formularele care se raportează în acest scop de către Banca de Investiții și Dezvoltare - S.A., se reglementează prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanțelor.

Articolul 5

La articolul 25 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și se completează după cum urmează:

1. Litera h^3) se modifică și va avea următorul cuprins:

h^3) investiții private de capital sub forma acțiunilor la societăți din România, din state ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European sau sub forma titlurilor de participare la fondurile de investiții private de capital din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparținând Spațiului Economic European, în procent de până la 1% din valoarea totală a activelor fondului de pensii; acest procent poate fi majorat până la 5% în situația în care statul român deține acțiuni sau participații în cadrul acestor entități și/sau fondurile de investiții private de capital în care se investește sunt finanțate din fonduri alocate prin Planul național de redresare și reziliență; ...

2. După litera h^3) se introduce o nouă literă, lit. h^4), cu următorul cuprins:

h^4) investiții private de capital sub forma acțiunilor la societăți din România, din state ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European sau sub forma titlurilor de participare la fondurile de investiții private de capital din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparținând Spațiului Economic European, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului de pensii, în situația în care statul român sau Banca de Investiții și Dezvoltare - S.A. dețin direct sau indirect acțiuni sau participații în cadrul acestor entități; ...

Articolul 6

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 18^1, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) În sensul prezentului articol, pentru efectuarea comparației între impozitul pe profit și impozitul minim pe cifra de afaceri potrivit dispozițiilor alin. (1), impozitul pe profit trimestrial/anual reprezintă impozitul pe profit înainte de scăderea sumelor potrivit legii, ajustat astfel: din acest impozit pe profit se scad sumele reprezentând sponsorizare/mecenat, alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legilor speciale, după caz, și nu se scad sumele reprezentând creditul fiscal extern, impozitul pe profit scutit potrivit dispozițiilor art. 22, impozitul pe profit scutit potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și suma aferentă creditului fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare care se scade din impozitul pe profit în anul de calcul, după caz.

2. După articolul 20 se introduce un nou articol, art. 20^1, cu următorul cuprins:

Articolul 20^1

Credit fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare

(1) Pentru determinarea impozitului pe profit/impozitului minim pe cifra de afaceri, contribuabilii aplică stimulentul fiscal prevăzut la art. 20 alin. (1) lit. a) sau creditul fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare prevăzut de prezentul articol.(2) Creditul fiscal reprezintă suma determinată prin aplicarea procentului de 10% la valoarea cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, potrivit prevederilor art. 20, înregistrate de contribuabil în perioada fiscală pentru care se efectuează calculul impozitului pe profit sau al impozitului minim pe cifra de afaceri.(3) Creditul fiscal determinat potrivit prevederilor alin. (2) se scade anual din impozitul pe profit/impozitul minim pe cifra de afaceri datorat și se înregistrează în registrul de evidență fiscală al contribuabilului. În cazul în care creditul fiscal este scăzut parțial din impozitul pe profit anual/impozitul minim pe cifra de afaceri anual, diferența se compensează sau se restituie în condițiile prevăzute la alin. (4) și (5).(4) Creditul fiscal, care se compensează sau se restituie, se stabilește la sfârșitul anului fiscal/anului fiscal modificat în care acesta este determinat. Pentru calculul diferenței care se compensează/restituie potrivit alin. (3) se au în vedere următoarele:a) impozitul pe profit anual reprezintă impozitul pe profit anual după scăderea, în ordinea prevăzută de prezenta literă, a sumelor reprezentând: credit fiscal extern, impozit pe profit scutit potrivit prevederilor art. 22, impozit pe profit scutit potrivit Legii nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, sponsorizare/mecenat, alte sume care se scad din impozitul pe profit potrivit legilor speciale, după caz; ... b) impozitul minim pe cifra de afaceri anual reprezintă impozitul minim pe cifra de afaceri anual rezultat după scăderea, în ordinea prevăzută de prezenta literă, a sumelor reprezentând: credit fiscal extern și sponsorizare/mecenat. În cazul grupului fiscal, impozitul minim pe cifra de afaceri anual reprezintă impozitul minim pe cifra de afaceri anual rezultat după scăderea sumelor reprezentând creditul fiscal extern, sponsorizare/ mecenat, precum și a valorii rezultate prin aplicarea cotei de 16% asupra deducerii suplimentare pentru cercetare-dezvoltare, după caz, dacă un membru al grupului a optat pentru aplicarea prevederilor art. 18^1 alin. (11^1). ... (5) Diferența de credit fiscal prevăzută la alin. (3) și (4) reprezintă creanță fiscală a contribuabilului și poate fi utilizată, în următorii 4 ani fiscali/ani fiscali modificați, consecutivi, pentru stingerea, prin compensare, a obligațiilor fiscale restante reprezentând impozit pe profit/impozit minim pe cifra de afaceri sau alte taxe, impozite și contribuții, cu excepția impozitului suplimentar sau a impozitului suplimentar național reglementat de prevederile Legii nr. 431/2023 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni, cu modificările și completările ulterioare, și a obligațiilor fiscale cu reținere la sursă stabilite prin declarații fiscale depuse de contribuabil sau prin restituire, în condițiile prevăzute de prevederile art. 167 și 168 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.(6) Prin derogare de la prevederile art. 219 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, dreptul contribuabililor de a cere restituirea diferenței de credit fiscal prevăzută la alin. (3) și (4) este supus termenului special de prescripție de 4 ani prevăzut la alin. (5).(7) Termenul special de prescripție de 4 ani prevăzut la alin. (5) începe să curgă din prima zi a anului fiscal/anului fiscal modificat, următor celui pentru care se determină creditul fiscal potrivit prezentului articol.(8) Prevederile art. 20 alin. (1) lit. b) se aplică și în situația în care contribuabilul optează pentru aplicarea creditului fiscal potrivit prezentului articol.(9) Prevederile art. 20 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător.(10) În cazul grupului fiscal se au în vedere și următoarele reguli:a) membrul grupului fiscal care optează pentru aplicarea prevederilor prezentului articol determină și comunică persoanei juridice responsabile valoarea reprezentând creditul fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, în funcție de situația individuală; ... b) persoana juridică responsabilă însumează valorile reprezentând creditul fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare transmise de membrii grupului fiscal și aplică, în mod corespunzător, prevederile alin. (3)-(7). ... (11) Procedura de compensare/restituire a diferenței de credit fiscal, precum și modelul formularului se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

3. La articolul 22, alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins:

(9) Contribuabilii care aplică prevederile alin. (1) nu pot opta pentru metoda de amortizare accelerată/superaccelerată, potrivit art. 28 alin. (5) lit. b) și alin. (8^1), pentru activele respective. Prin excepție de la aceste prevederi, în cazul în care scutirea de impozit se aplică în anul 2026 pentru subgrupa 2.1 - Echipamente tehnologice, respectiv mașini, unelte și instalații de lucru, precum și pentru computere și echipamente periferice ale acestora contribuabilii pot opta pentru amortizarea accelerată potrivit prevederilor art. 28 alin. (5) lit. b). Pentru contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5), excepția prevăzută în cadrul prezentului alineat se aplică pentru anul fiscal modificat care începe în anul 2026. În cazul contribuabililor prevăzuți la art. 16 alin. (5), se aplică și următoarele reguli:a) în cazul contribuabililor care optează pentru modificarea anului calendaristic și primul an fiscal modificat începe în anul 2026, excepția prevăzută în cadrul prezentului alineat se aplică pentru perioada corespunzătoare anului modificat care începe în anul 2026 care nu cuprinde perioada din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie și ziua anterioară primei zile a anului fiscal modificat pentru care contribuabilul a optat; ... b) în cazul contribuabililor care optează ca anul fiscal modificat să redevină an fiscal calendaristic și ultimul an fiscal modificat se încheie în anul 2026, excepția prevăzută în cadrul prezentului alineat se aplică pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2026, inclusiv. ...

4. La articolul 23, după litera p) se introduc două noi litere, lit. r) și s), cu următorul cuprins:

r) veniturile reprezentând diferența de credit fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare care se compensează sau se restituie în conformitate cu prevederile art. 20^1; ... s) veniturile reprezentând bonificația acordată de către organul fiscal. ...

5. La articolul 25, după alineatul (13) se introduc două noi alineate, alin. (14) și (15), cu următorul cuprins:

(14) Pentru cheltuielile aferente procesului de admitere/ menținere la tranzacționare a acțiunilor pe o piață reglementată și/sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare, din România sau dintr-un stat cu care România are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații, se aplică un stimulent fiscal constând în deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor aferente procesului de admitere la tranzacționare, precum și a cheltuielilor de menținere la tranzacționare înregistrate în primul an fiscal/an fiscal modificat ulterior celui de admitere la tranzacționare.(15) Cheltuielile aferente procesului de admitere/menținere la tranzacționare a acțiunilor, luate în calcul pentru aplicarea deducerilor suplimentare prevăzute la alin. (14), sunt cele stabilite prin ordin al ministrului finanțelor.

6. La articolul 26, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (9^1), cu următorul cuprins:

(9^1) Prin excepție de la prevederile alin. (9), contribuabilii care înregistrează rezerve fiscale constituite potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) începând cu anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026 nu le pot utiliza pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire sau pentru acoperirea pierderilor, o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor celui pentru care se constituie acestea. În cazul în care această condiție nu este respectată, sumele respective se impozitează integral, ca elemente similare veniturilor, în perioada fiscală în care sunt utilizate. După perioada de 5 ani, în cazul rezervelor utilizate pentru distribuire, potrivit legii, 50% din valoarea acestora se impozitează ca elemente similare veniturilor în perioada fiscală în care sunt utilizate. În cazul rezervelor utilizate, după perioada de 5 ani, pentru majorarea capitalului social și/sau pentru acoperirea pierderilor, valoarea acestora nu reprezintă elemente similare veniturilor și nu se impozitează. Prevederile acestui alineat se aplică și pentru rezervele existente în evidența contabilă la data de 31 decembrie 2025, respectiv în ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026. Sumele reprezentând utilizarea rezervelor, potrivit legii, se impozitează, potrivit prevederilor prezentului alineat, în ordinea înregistrării acestora. Pentru stabilirea ordinii înregistrării, rezervele existente în evidența contabilă la data de 31 decembrie 2025, respectiv în ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026, se consideră înregistrate la data de 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026. În situația în care rezervele fiscale respective sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal al lichidării.

7. La articolul 28 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

b) la data intrării în patrimoniul contribuabilului, are o valoare fiscală egală sau mai mare decât suma de 5.000 lei; această limită se actualizată anual, în funcție de indicele de inflație, prin hotărâre a Guvernului; ...

8. La articolul 28, după alineatul (8) se introduc trei noi alineate, alin. (8^1)-(8^3), cu următorul cuprins:

(8^1) Prin excepție de la prevederile alin. (5) și (8), pentru activele noi, achiziționate/produse și puse în funcțiune, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026 inclusiv, respectiv în anul fiscal modificat care începe în anul 2026, după caz, din subgrupa 2.1 - Echipamente tehnologice, respectiv mașini, unelte și instalații de lucru și/sau subgrupa 2.4 - «Animale și plantații» se poate aplica o metodă de amortizare superaccelerată potrivit căreia amortizarea se calculează după cum urmează:a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăși 65% din valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a activului; ... b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a activului la durata normală de utilizare rămasă a acestuia. ... (8^2) În cazul imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de active prevăzute la alin. (8^1), începute până la data de 31 decembrie 2025 inclusiv/până în ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026 inclusiv, prevederile alin. (8^1) se aplică doar pentru valoarea imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția activelor puse în funcțiune în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026 inclusiv, respectiv în anul fiscal modificat care începe în anul 2026.(8^3) În cazul contribuabililor prevăzuți la art. 16 alin. (5) se aplică următoarele reguli:a) în cazul contribuabililor care optează pentru modificarea anului calendaristic și primul an fiscal modificat începe în anul 2026, prevederile alin. (8^1) se aplică pentru activele noi, achiziționate/produse și puse în funcțiune, în perioada corespunzătoare anului modificat care începe în anul 2026 care nu cuprinde perioada din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie și ziua anterioară primei zile a anului fiscal modificat, iar prevederile alin. (8^2) se aplică în mod corespunzător celor referitoare la anul fiscal modificat, pentru investițiile în curs începute până în ziua anterioară primei zile a anului fiscal modificat pentru care contribuabilul a optat, și care începe în anul 2026, inclusiv, și puse în funcțiune în perioada cuprinsă între prima și ultima zi a anului fiscal modificat pentru care contribuabilul a optat și care începe în anul 2026; ... b) în cazul contribuabililor care optează ca anul fiscal modificat să redevină an fiscal calendaristic și ultimul an fiscal modificat se încheie în anul 2026, prevederile alin. (8^1) se aplică pentru activele noi, achiziționate/produse și puse în funcțiune, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2026 inclusiv, iar prevederile alin. (8^2) se aplică în mod corespunzător celor referitoare la anul fiscal calendaristic, pentru investițiile în curs începute până la data de 31 decembrie 2025 inclusiv și puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2026 inclusiv. ...

9. La articolul 28, alineatul (25) se modifică și va avea următorul cuprins:

(25) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică la calculul rezultatului fiscal, cu excepția prevederilor art. 8 din aceeași lege.

10. La articolul 41 alineatul (5), literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins:

a) persoanele juridice române prevăzute la art. 15 au obligația de a declara și plăti impozitul pe profit, anual, până la termenele prevăzute la art. 42; ... b) contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice și a cartofului, pomicultură și viticultură au obligația de a declara și de a plăti impozitul pe profit anual, până la termenele prevăzute la art. 42; ...

11. La articolul 41, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alin. (10^1), cu următorul cuprins:

(10^1) Prin excepție de la prevederile alin. (8), plata anticipată pentru trimestrul I al fiecărui an fiscal/an fiscal modificat se calculează prin aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată. Aceasta se declară și se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului I.

12. La articolul 42, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Contribuabilii au obligația să depună o declarație anuală privind impozitul pe profit până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, cu excepția contribuabililor prevăzuți la art. 41 alin. (16) și (17) care depun declarația anuală privind impozitul pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.(2) Contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) au obligația să depună o declarație anuală privind impozitul pe profit și să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat, cu excepția contribuabililor prevăzuți la art. 41 alin. (16) și (17) care depun declarația anuală privind impozitul pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.

13. La articolul 42^9, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) Persoana juridică responsabilă este obligată să depună o declarație anuală consolidată privind impozitul pe profit în care raportează rezultatele întregului grup fiscal și este responsabilă pentru plata impozitului pe profit calculat pentru întregul grup fiscal. Declarația anuală privind impozitul pe profit se depune la organul fiscal competent, împreună cu declarația anuală privind impozitul pe profit a fiecărui membru, până la termenul prevăzut la art. 41 și 42, după caz.

14. La articolul 45, după alineatul (21^2) se introduc două noi alineate, alin. (21^3) și (21^4), cu următorul cuprins:

(21^3) În aplicarea prevederilor art. 28 alin. (2) lit. b), valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe cu valoarea fiscală de intrare cuprinsă între 2.500 lei și 5.000 lei, existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026, se recuperează pe durata normală de utilizare rămasă.(21^4) Prevederile art. 42 alin. (1) și (2) și art. 42^9 alin. (4) se aplică începând cu declarația anuală privind impozitul pe profit aferentă anului 2026/anului fiscal modificat care începe în anul 2026.

15. La articolul 47 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

c) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 100.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile; ...

16. La articolul 47, partea introductivă a alineatului (1^1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1^1) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. c) limita privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, iar veniturile care se iau în calcul sunt cele care constituie cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile aplicabile/veniturile menționate la lit. d), după caz. În sensul prezentului titlu, persoana juridică română este legată cu o altă persoană dacă există oricare dintre următoarele raporturi:

17. La articolul 48, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condițiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47 alin. (1). Pentru aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii în anul fiscal 2026, condiția prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. i) se consideră îndeplinită dacă situațiile financiare anuale sunt depuse până la data de 31 martie 2026 inclusiv.

18. La articolul 48, alineatele (3) și (3^1) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(3) O persoană juridică română care este nou-înființată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condițiile prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. d) și h) sunt îndeplinite la data înregistrării în registrul comerțului, iar cea prevăzută la lit. g) în termen de 90 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective. În cazul în care, în acest termen, nu se îndeplinește condiția de la art. 47 alin. (1) lit. g), microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care expiră perioada de 90 de zile.(3^1) În sensul prezentului titlu, în cazul în care raportul de muncă este suspendat, potrivit legii, condiția prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. g) se consideră îndeplinită dacă perioada de suspendare este mai mică de 30 de zile și situația este înregistrată pentru prima dată în anul fiscal respectiv. În caz contrar sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispozițiile art. 52 alin. (3).

19. La articolul 48, după alineatul (3^2) se introduce un nou alineat, alin. (3^3), cu următorul cuprins:

(3^3) În sensul prezentului titlu, prin excepție de la prevederile alin. (3^1), condiția referitoare la deținerea unui salariat se consideră îndeplinită dacă salariatul se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, potrivit legii, cu condiția ca perioada cumulată a concediului pentru incapacitate temporară de muncă, pe întreg anul fiscal, să nu depășească 30 de zile. În caz contrar sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispozițiile art. 52 alin. (3).

20. La articolul 52, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită.

21. La articolul 52, alineatele (2), (3) și (5^1) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(2) În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu a depus în termen situațiile financiare anuale pentru exercițiul financiar precedent anului fiscal respectiv, dacă avea această obligație potrivit legii, microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită această condiție.(3) În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu mai îndeplinește condiția prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. g) microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă. Pentru o microîntreprindere cu un singur salariat, al cărui raport de muncă încetează, condiția prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. g) se consideră îndeplinită dacă, în termen de 30 de zile de la încetarea raportului de muncă, este angajat un nou salariat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puțin 12 luni. În cazul în care, în acest termen nu se angajează un nou salariat, microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă.

..................................................................................................

(5^1) În cazul microîntreprinderii care, în cursul anului fiscal, se găsește în situația prevăzută la art. 47 alin. (1^1), suplimentar față de regulile prevăzute la alin. (5), limita fiscală privitoare la plafonul de 100.000 euro, prevăzută la alin. (1), se verifică luând în calcul veniturile realizate de microîntreprindere, potrivit prevederilor art. 54 alin. (1), însumate cu veniturile care constituie cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile aplicabile/veniturile menționate la art. 47 alin. (1^1) lit. d), după caz, ale persoanelor cu care microîntreprinderea este legată.

22. La articolul 53 alineatul (1), litera e^1) se abrogă.

23. La articolul 53 alineatul (1), după litera o) se introduce o nouă literă, lit. p), cu următorul cuprins:

p) veniturile reprezentând bonificația acordată de către organul fiscal; ...

24. La articolul 54, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Pentru încadrarea în condițiile privind nivelul veniturilor prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. c) și la art. 52 alin. (1) se iau în calcul veniturile care constituie cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile aplicabile. Pentru aplicarea prevederilor art. 52 alin. (1), la calculul cifrei de afaceri se adaugă și veniturile din transferul mijloacelor fixe/terenurilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal, în situația în care microîntreprinderea transferă, în cursul anului fiscal, mai mult de un activ din oricare subgrupă, astfel cum sunt prevăzute în Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului, respectiv mai mult de un teren.

25. La articolul 62, litera k) se modifică și va avea următorul cuprins:

k) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, pensiile acordate în cazurile de invaliditate sau de deces pentru personalul participant, potrivit legii, la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, pensiile acordate în cazurile de invaliditate sau de deces, survenite în timpul sau din cauza serviciului, personalului încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrați în gradul I de invaliditate, precum și pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuții obligatorii la un sistem de asigurări sociale, din fonduri de pensii facultative, din fonduri de pensii ocupaționale, pensiile aferente produselor paneuropene de pensii personale potrivit Regulamentului (UE) 2019/1.238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) și cele finanțate de la bugetul de stat; ...

26. La articolul 68 alineatul (5), litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:

g) contribuțiile la fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la schemele de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană; ...

27. La articolul 68 alineatul (5), după litera g) se introduc două noi litere, lit. g^1) și g^2), cu următorul cuprins:

g^1) contribuțiile la fonduri de pensii ocupaționale potrivit Legii nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la schemele de pensii ocupaționale, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile ocupaționale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană; ... g^2) contribuțiile la produsele paneuropene de pensii personale potrivit Regulamentului (UE) 2019/1.238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană. ...

28. La articolul 68 alineatul (5), după litera r) se introduce o nouă literă, lit. s), cu următorul cuprins:

s) sumele plătite în scopul personal al contribuabilului, pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile (Exchange Traded Fund - ETF) definite potrivit legislației în materie, prin intermediul entităților prevăzute la art. 96^1 alin. (1), indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană, fără a include costurile aferente tranzacției. Deducerea sumelor se realizează pe baza documentelor justificative emise de către entitățile prevăzute la art. 96^1 alin. (1), indiferent de numărul acestora. Documentul justificativ cuprinde cel puțin următoarele elemente: datele de identificare ale persoanei fizice, data decontării tranzacției, acțiunile, obligațiunile și/sau titlurile de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile (Exchange Traded Fund - ETF), definite potrivit legislației în materie, dobândite și valoarea acestora, precum și faptul că emitentul documentului justificativ este entitate prevăzută la art. 96^1 alin. (1). ...

29. La articolul 76 alineatul (4^1), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:

e) contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană; ...

30. La articolul 76 alineatul (4^1), după litera e) se introduce o nouă literă, lit. e^1), cu următorul cuprins:

e^1) contribuțiile la un fond de pensii ocupațional potrivit Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii ocupaționale, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile ocupaționale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană; ...

31. La articolul 76, alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins:

(9) Sumele reprezentând contribuțiile la un fond de pensii facultative, după caz, contribuții la un fond de pensii ocupaționale suportate de angajator pentru angajații proprii, în condițiile alin. (4^1) lit. e) și e^1), se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.

32. La articolul 78 alineatul (2) litera a), punctul (iii) se modifică și va avea următorul cuprins:

(iii) contribuțiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;

33. La articolul 78 alineatul (2) litera a), după punctul (iii) se introduc două noi puncte, pct. (iii^1) și (iii^2), cu următorul cuprins:

(iii^1) contribuțiile la fondurile de pensii ocupaționale potrivit Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii ocupaționale, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile ocupaționale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;

(iii^2) contribuțiile la produsele paneuropene de pensii personale potrivit Regulamentului (UE) 2019/1.238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;

34. La articolul 78 alineatul (2) litera a), după punctul (v) se introduce un nou punct, pct. (vi), cu următorul cuprins:

(vi) sumele suportate de angajați pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile (Exchange Traded Fund - ETF) definite potrivit legislației în materie, prin intermediul entităților prevăzute la art. 96^1 alin. (1), astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, fără a include costurile aferente tranzacției.

Sumele se deduc din veniturile lunii în care s-a efectuat decontarea tranzacției, pe baza documentelor justificative emise de către entitățile prevăzute la art. 96^1 alin. (1), indiferent de numărul acestora.

Documentul justificativ cuprinde cel puțin următoarele elemente: datele de identificare ale persoanei fizice, data decontării tranzacției, acțiunile, obligațiunile și/sau titlurile de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile (Exchange Traded Fund - ETF), definite potrivit legislației în materie, dobândite și valoarea acestora, precum și faptul că emitentul documentului justificativ este entitate prevăzută la art. 96^1 alin. (1).

Pentru verificarea încadrării în plafonul anual, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul leu/euro comunicat de Banca Națională a României, în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.

În cazul unui angajat care se mută în cursul anului la un alt angajator unde obține venituri din salarii la funcția de bază, verificarea încadrării în plafonul anual a sumelor, suportate de angajați, pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile (Exchange Traded Fund - ETF) definite potrivit legislației în materie, prin intermediul entităților prevăzute la art. 96^1 alin. (1), pentru care se acordă deducerea, se efectuează în baza documentelor justificative eliberate de către angajatorul anterior prin care se atestă nivelul deducerilor acordate până la momentul mutării.

35. La articolul 125 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a) fondurilor de pensii administrate privat, fondurilor de pensii facultative și fondurile de pensii ocupaționale constituite conform prevederilor legislației specifice în materie; ...

36. La articolul 142 litera aa^1), punctul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:

5. contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

37. La articolul 142, litera aa^1), după punctul 5 se introduce un nou punct, pct. 5^1, cu următorul cuprins:

5^1. contribuțiile la un fond de pensii ocupațional potrivit Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii ocupaționale, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile ocupaționale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

38. La articolul 282, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și alin. (2) lit. a), exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, în cazul persoanelor impozabile care optează în acest sens, denumite în continuare persoane care aplică sistemul TVA la încasare. Plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este de:a) 5.000.000 lei, în perioada 1 martie-31 decembrie 2026; ... b) 5.500.000 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2027. ...

39. La articolul 282, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:

(3^1) Sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:a) persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care au sediul activității economice în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu a depășit plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare prevăzut pentru anul respectiv. Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri este inferioară plafonului pentru aplicarea sistemului TVA la încasare prevăzut pentru anul respectiv și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care persoana impozabilă și-a exercitat opțiunea, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul pentru anul în curs. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului prevăzut la alin. (3) este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite de TVA, precum și a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, conform art. 275 și 278, realizate în cursul anului calendaristic; ... b) persoanele impozabile, care au sediul activității economice în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 316 în cursul anului și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare fie începând cu data înregistrării în scopuri de TVA, fie ulterior în cursul anului înregistrării în scopuri de TVA. Persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu data înregistrării în scopuri de TVA aplică sistemul TVA la încasare începând cu această dată. Persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare ulterior, în cursul anului înregistrării în scopuri de TVA, aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care și-a exercitat opțiunea, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul prevăzut la alin. (3). ...

40. La articolul 282 alineatul (4), literele c) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:

c) persoanele impozabile care în anul precedent au depășit plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare prevăzut pentru anul respectiv; ... d) persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 316 în cursul anului și care au depășit în anul precedent plafonul prevăzut pentru aplicarea sistemului TVA la încasare în anul respectiv sau au depășit în anul calendaristic în curs plafonul prevăzut la alin. (3), calculat în funcție de operațiunile realizate în perioada în care respectiva persoană a avut un cod valabil de TVA conform art. 316. ...

41. La articolul 282, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) Persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este obligată să aplice sistemul respectiv cel puțin până la sfârșitul anului calendaristic în care a optat pentru aplicarea sistemului, cu excepția situației în care în cursul aceluiași an cifra de afaceri depășește plafonul prevăzut la alin. (3), caz în care sistemul se aplică până la sfârșitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul a fost depășit. Dacă în primul an de aplicare a sistemului TVA la încasare persoana impozabilă nu depășește plafonul prevăzut la alin. (3), poate aplica sistemul TVA la încasare până la sfârșitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul calculat pentru fiecare an calendaristic în parte a fost depășit pe parcursul unui an calendaristic. Orice persoană impozabilă care a optat pentru aplicarea sistemului TVA la încasare și care nu depășește în cursul unui an plafonul prevăzut la alin. (3) poate renunța la aplicarea sistemului respectiv oricând în cursul anului, prin depunerea unei notificări la organul fiscal competent între datele de 1 și 20 ale lunii, cu excepția primului an în care a optat pentru aplicarea sistemului. Radierea persoanei respective din Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se realizează de organele fiscale competente începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea.

42. La articolul 324, alineatul (12) se modifică și va avea următorul cuprins:

(12) Persoana impozabilă prevăzută la art. 282 alin. (3^1) lit. a), care optează să aplice sistemul TVA la încasare potrivit prevederilor art. 282 alin. (3)-(8), trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 20 inclusiv a lunii anterioare începerii perioadei fiscale din care va aplica sistemul TVA la încasare, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri determinată potrivit prevederilor art. 282 alin. (3^1) lit. a) nu depășește în anul calendaristic precedent plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare prevăzut pentru anul respectiv și nu depășește în anul calendaristic în curs plafonul prevăzut la art. 282 alin. (3), până la data depunerii notificării, și că optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Se consideră că persoana impozabilă a optat în mod tacit pentru continuarea aplicării sistemului TVA la încasare, neavând obligația să depună notificarea, dacă în anul precedent a aplicat sistemul TVA la încasare și cifra sa de afaceri nu a depășit plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare prevăzut pentru anul respectiv. Persoana impozabilă prevăzută la art. 282 alin. (3^1) lit. b), care optează să aplice sistemul TVA la încasare potrivit prevederilor art. 282 alin. (3)-(8), începând cu data înregistrării în scopuri de TVA, trebuie să depună la organele fiscale competente o notificare din care să rezulte că optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare din momentul înregistrării sale în scopuri de TVA conform art. 316. Persoana impozabilă prevăzută la art. 282 alin. (3^1) lit. b) care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare ulterior înregistrării în scopuri de TVA, în cursul anului înregistrării, trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 20 inclusiv a lunii anterioare începerii perioadei fiscale din care va aplica sistemul TVA la încasare, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri determinată potrivit prevederilor art. 282 alin. (3^1) lit. a) nu depășește plafonul prevăzut la art. 282 alin. (3) în anul calendaristic în curs, până la data depunerii notificării, și că optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare.

43. La articolul 324 alineatul (14), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

(14) Persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare și care depășește în cursul anului calendaristic curent plafonul prevăzut la art. 282 alin. (3) are obligația să depună la organele fiscale competente, până la data de 20 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale în care a depășit plafonul, o notificare din care să rezulte cifra de afaceri realizată, determinată potrivit prevederilor art. 282 alin. (3^1) lit. a), în vederea schimbării sistemului aplicat potrivit prevederilor art. 282 alin. (5). În situația în care persoana impozabilă care depășește plafonul nu depune notificarea, aceasta va fi radiată din oficiu de organele fiscale competente, începând cu data înscrisă în decizia de radiere, din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare prevăzut la alin. (16). În perioada cuprinsă între data la care persoana impozabilă avea obligația de a nu mai aplica sistemul TVA la încasare și data radierii din oficiu de către organele fiscale competente din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare:

44. La articolul 324, alineatul (16) se modifică și va avea următorul cuprins:

(16) A.N.A.F. organizează Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare conform art. 282 alin. (3)-(8). Registrul este public și se afișează pe site-ul A.N.A.F. Înscrierea în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare se face de către organul fiscal competent, pe baza notificărilor depuse de persoanele impozabile potrivit alin. (12), până la data de 1 a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea sau, în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA în cursul anului calendaristic, prevăzute la art. 282 alin. (3^1) lit. b), care optează să aplice sistemul TVA la încasare începând cu data înregistrării în scopuri de TVA, de la data înregistrării acestora în scopuri de TVA. Nu sunt înscrise în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare persoanele impozabile care nu depun notificarea în termenul prevăzut la alin. (12). Radierea din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare se face de către organul fiscal competent, pe baza notificărilor depuse de persoanele impozabile potrivit alin. (14), până la data de 1 a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea sau din oficiu, în condițiile prevăzute la alin. (14). În cazul înregistrării persoanei impozabile în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, în situația în care data publicării în registru este ulterioară datei de la care persoana impozabilă aplică sistemul TVA la încasare, beneficiarii își exercită dreptul de deducere în conformitate cu prevederile art. 297 alin. (2), începând cu data publicării în registru.

Articolul 7

Acordarea unei bonificații în cazul impozitului pe profit și impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

(1) Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și plată prevăzut la art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit titlului III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor“ din aceeași lege, beneficiază de o bonificație de 3% din impozitul pe profit anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului fiscal 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz. În cazul grupului fiscal, bonificația se aplică la impozitul pe profit anual declarat de persoana juridică responsabilă.(2) Organul fiscal central constată din oficiu îndeplinirea condițiilor pentru acordarea bonificațiilor prevăzute la alin. (1) prin emiterea unei decizii, astfel:a) în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit, după expirarea termenului de depunere a declarației privind impozitul pe profit anual, potrivit legii, aferentă anului fiscal 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz; ... b) în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, după expirarea termenului de depunere a declarației privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferentă trimestrului IV al anului fiscal 2025, potrivit legii. ... (3) Bonificația se acordă de către organul fiscal cu respectarea următoarelor condiții de către contribuabil:a) are depuse toate declarațiile conform vectorului fiscal; ... b) sunt stinse integral și la termenele prevăzute de lege impozitul pe profit anual/impozit pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz; ... c) nu înregistrează nicio altă obligație fiscală/bugetară restantă la termenul legal pentru depunerea declarațiilor prin care se declară impozitul pe profit anual aferent anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, respectiv prin care se declară impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului IV al anului fiscal 2025, potrivit legii. ... (4) Pentru calculul bonificației prevăzute la alin. (1) se au în vedere următoarele:a) în situația în care contribuabilul redirecționează sume din impozitul pe profit anual, potrivit legii, acestea nu sunt luate în calcul la stabilirea bonificației; ... b) pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, procentul aferent bonificației se aplică la impozitul datorat pe întregul an fiscal determinat prin însumarea impozitelor pe veniturile microîntreprinderilor datorate trimestrial, potrivit legii; ... c) în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit în anul 2025, procentul aferent bonificației se aplică atât la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, cât și la impozitul pe profit anual, impozite determinate potrivit prevederilor lit. a), respectiv ale lit. b). ... (5) Pentru acordarea bonificației prevăzute la alin. (1), organul fiscal central întocmește un referat prin care se aprobă această facilitate pentru contribuabilii persoane juridice care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3) și (4) pe baza unei liste editate automat din aplicația informatică.(6) În cazul în care, ulterior emiterii deciziei de acordare a bonificației, se depun declarații rectificative pentru impozitul pe profit anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferent anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz, sau contribuabililor li se comunică, ca urmare a unui control fiscal, decizii de impunere prin care au fost stabilite diferențe de impozit pe profit anual/impozit pe veniturile microîntreprinderilor, aferent anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, compartimentul de specialitate procedează astfel:a) în situația depunerii de către contribuabili a unei declarații rectificative/primirii unei decizii de impunere, cu diminuare de obligație fiscală, compartimentul de specialitate verifică evidența fiscală și modifică în mod corespunzător suma acordată inițial drept bonificație, prin diminuarea valorii acesteia și emiterea unei noi decizii. În acest scop, se adaugă în evidența fiscală diferența dintre suma acordată inițial drept bonificație și cea rezultată după verificare; ... b) în situația depunerii de către contribuabili a unei declarații rectificative/primirii unei decizii de impunere, cu suplimentare de obligație fiscală mai mare de 3%, compartimentul de specialitate verifică evidența fiscală și anulează valoarea bonificației acordate inițial. Bonificația acordată inițial se anulează și în situația depunerii unei declarații rectificative potrivit căreia nu înregistrează obligație fiscală. În acest scop se emite o nouă decizie și se adaugă în evidența fiscală valoarea bonificației acordate. ... (7) Sumele care fac obiectul bonificației nu se restituie, ci se utilizează pentru compensarea cu obligațiile fiscale ale contribuabilului în conformitate cu prevederile art. 167 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.(8) Prin excepție de la prevederile alin. (7), obligațiile fiscale care fac obiectul bonificației, pentru care se împlinește termenul de prescripție a dreptului de a cere restituirea, potrivit prevederilor art. 219 din Legea nr. 207/2015 cu modificările și completările ulterioare, se restituie potrivit prevederilor art. 168 din același act normativ, dacă acestea nu au fost compensate cu alte obligații bugetare.(9) Prevederile prezentului articol se aplică și în cazul în care la sfârșitul anului fiscal 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025 contribuabilii datorează impozit pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, potrivit prevederilor art. 18^1 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.(10) Procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor, la propunerea președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în termen de maximum 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Articolul 8

Acordarea unei bonificații în cazul impozitului pe venit datorat de persoanele fizice

(1) Prin derogare de la dispozițiile art. 121 din Legea nr. 227/2015, contribuabilii persoane fizice beneficiază de o bonificație de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligația depunerii declarației prevăzute la art. 122 din aceeași lege în vederea stabilirii impozitului pe venit.(2) Bonificația prevăzută la alin. (1) se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:a) impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate pentru veniturile realizate în anul 2025, inclusiv contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit art. 180 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 pentru anul 2025, se sting prin plată și/sau compensare, integral până la data 15 aprilie 2026 inclusiv; ... b) declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prevăzută la art. 122 din Legea nr. 227/2015 se depune până la 15 aprilie 2026 inclusiv. ... (3) Bonificația se determină de contribuabil și se evidențiază în mod distinct în declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoane fizice, sub rezerva verificării ulterioare. Impozitul pe venit de plată se determină prin diminuarea acestuia cu valoarea bonificației.(4) Contribuabilii care au depus Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prevăzută la art. 122 din Legea nr. 227/2015, pentru veniturile realizate în anul 2025, fără acordarea bonificației prevăzute la alin. (1), pot beneficia de aceasta, prin depunerea unei declarații rectificative până la data de 15 aprilie 2026 inclusiv, cu respectarea condiției prevăzute la alin. (2) lit. a).(5) În cazul în care plata impozitului pe venit datorat pentru anul 2025 a fost efectuată până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență sau ulterior acestei date, dar nu mai târziu de data de 15 aprilie 2026 inclusiv, aceasta se ia în considerare pentru acordarea bonificației în condițiile prevăzute la alin. (2). Pentru sumele achitate în plus față de impozitul aferent anului 2025 se aplică în mod corespunzător prevederile art. 167 sau 168, după caz, din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 9

(1) Persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare și care depășesc în cursul lunii ianuarie 2026 plafonul de 4.500.000 lei, dar nu depășesc plafonul de 5.000.000 lei, nu vor fi radiate din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare.(2) Persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare și care depășesc în cursul lunii februarie 2026 plafonul de 4.500.000 lei, dar nu depășesc plafonul de 5.000.000 lei, nu au obligația să depună la organele fiscale competente notificarea prevăzută la art. 324 alin. (14) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, și nu vor fi radiate din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare.

Articolul 10

(1) Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. 6 intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor punctelor 25-44 care intră în vigoare la data de 1 martie 2026.(2) Prevederile art. 6 pct. 1-14 se aplică începând cu anul fiscal 2026, iar pentru contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) începând cu anul fiscal modificat care începe în anul 2026.(3) Prevederile art. 6 pct. 15-17 și 24 se aplică pentru verificarea condițiilor prevăzute de Titlul III - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv pentru încadrarea ca microîntreprindere în anul fiscal 2026.(4) Contribuabilii care, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026 și data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, au comunicat organelor fiscale competente aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, depun, după caz, o nouă declarație de mențiuni pentru încadrarea în condițiile prevăzute de titlul III - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.(5) Prevederile art. 6 pct. 20 se aplică pentru calculul plafonului microîntreprinderilor începând cu trimestrul I 2026.(6) Prevederile art. 6 pct. 26 și 27 se aplică începând cu veniturile aferente anului 2026.(7) Prevederile art. 6 pct. 28 se aplică începând cu veniturile aferente anului 2026 pentru sumele plătite și decontate începând cu data de 1 martie 2026.(8) Prevederile art. 6 pct. 29, 30, 32-34, 36 și 37 se aplică începând cu veniturile aferente lunii martie 2026.(9) În anul 2026, la verificarea încadrării în limita echivalentului în lei a 400 euro anual prevăzută la art. 6 pct. 26, 29, 32 și 36 se iau în calcul și sumele plătite în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2026 în cazul pensiilor facultative.(10) În cazul contribuțiilor la fonduri de pensii ocupaționale potrivit Legii nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale, cu modificările și completările ulterioare, și celor reprezentând contribuții la schemele de pensii ocupaționale, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile ocupaționale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, precum și al contribuțiilor la produse paneuropene de pensii personale potrivit Regulamentului (UE) 2019/1.238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) prevederile art. 6 pct. 27, 30, 33 și 37 se aplică pentru contribuțiile plătite începând cu data de 1 martie 2026.(11) Prevederile art. 6 pct. 34 se aplică începând cu veniturile aferente lunii martie 2026 pentru acțiunile, obligațiunile și/sau titlurile de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile, Exchange Traded Fund - ETF, definite potrivit legislației în materie, plătite și decontate începând cu data de 1 martie 2026.

Articolul 11

Ordinele ministrului finanțelor prevăzute la art. 6 pct. 2 și 5 se emit în următoarele termene de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, astfel:a) în 90 de zile, cel prevăzut la art. 6 pct. 2; ... b) în 45 de zile, cel prevăzut la art. 6 pct. 5. ...

Articolul 12

La articolul 11 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Exim Banca Românească - S.A., republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2007, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul 4 se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:

(5) Se autorizează Ministerul Finanțelor să transfere, din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanțelor - Acțiuni generale, suma de 1 miliard de lei, în limita sumelor alocate anual în bugetul de stat, în perioada 2026-2030 în vederea suplimentării fondului prevăzut la art. 10 lit. a), având ca destinație acordarea de către Exim Banca Românească - S.A. în numele și contul statului de instrumente financiare pentru susținerea creditelor la export, tranzacțiilor internaționale și investițiilor românești în străinătate.

Articolul 13

(1) Se instituie Programul Facilitatea națională pentru finanțarea pregătirii proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate public-private, denumit în continuare Programul, ca mecanism multianual de pregătire, structurare și lansare a proiectelor strategice, aprobate de Guvern potrivit prevederilor art. 17 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, cu modificările și completările ulterioare.(2) Programul se implementează prin bugetul de stat, la o poziție distinctă în bugetul Ministerului Finanțelor - Acțiuni generale.(3) Pentru perioada inițială de cinci ani, Programul beneficiază de o alocare de până la echivalentul în lei a 25 milioane euro, asigurată din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor - Acțiuni generale, la care se pot adăuga alte surse legal constituite.(4) Alocarea sumei prevăzute la alin. (3) se repartizează prin legile anuale ale bugetului de stat, în funcție de necesarul de finanțare și de gradul de implementare a Programului.(5) Angajarea sumei prevăzute la alin. (3) se face în primii trei ani, începând cu 2026.

Articolul 14

(1) În vederea aplicării prevederilor art. 13, Ministerul Finanțelor este autorizat să încheie acorduri-cadru cu instituții financiare internaționale referitoare la asigurarea asistenței tehnice pentru proiectele realizate în parteneriat public-privat care fac obiectul Programului.(2) Din sumele alocate în cadrul Programului se efectuează plăți către instituțiile financiare internaționale pentru asigurarea asistenței tehnice prin care se realizează pregătirea, structurarea și lansarea proiectelor realizate în parteneriat public-privat.

Articolul 15

Reglementarea modului de implementare a Programului se face în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, prin hotărâre de Guvern, elaborată de Ministerul Finanțelor. Actul normativ va cuprinde:a) lista domeniilor/intervențiilor eligibile; ... b) entitățile publice beneficiare; ... c) calendarul de implementare; ... d) indicatorii de performanță ai Programului; ... e) modalitatea de constituire a altor surse legale pentru obiectivele Programului; ... f) alte informații relevante privind implementarea programului; ... g) structura acordului-cadru dintre Ministerul Finanțelor și instituțiile financiare internaționale; ... h) structura acordului dintre Ministerul Finanțelor și entitatea publică beneficiară. ...

Articolul 16

(1) Prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Finanțelor, se înființează Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat, organism interministerial cu caracter consultativ, fără personalitate juridică, numit în continuare CI3P.(2) CI3P este condus de ministrul finanțelor, în calitate de președinte. În lipsa acestuia, conducerea este asigurată de secretarul de stat coordonator al Unității de management al investițiilor publice, structură de specialitate în cadrul Ministerului Finanțelor, în calitatea sa de vicepreședinte.(3) Prin decizia menționată la alin. (1) se stabilește componența CI3P. Membrii titulari în cadrul CI3P sunt cu rang de ministru, respectiv secretar general al Guvernului. Aceștia pot delega competențele și atribuțiile exercitate în calitate de membru titular secretarilor de stat, respectiv secretarului general adjunct al Guvernului, în calitate de membri supleanți.(4) Principale atribuții ale CI3P sunt de coordonare a politicilor publice, a acțiunilor relevante pentru pregătirea proiectelor implementate în parteneriat public-privat la nivel național și de monitorizare a evoluțiilor sectoriale ca urmare a implementării acestor proiecte.(5) La reuniunile CI3P pot participa reprezentanți ai autorităților administrației publice locale care inițiază proiecte în parteneriat public-privat. La propunerea membrilor pot participa reprezentanți din partea altor autorități sau instituții publice cu atribuții și competențe privind date și/sau informații relevante pentru buna desfășurare a proiectelor. În aceleași condiții, la reuniunile CI3P pot participa reprezentanți ai mediului academic, ai mediului de afaceri sau ai societății civile.

PRIM-MINISTRU

ILIE-GAVRIL BOLOJAN
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu

Ministrul finanțelor,

Alexandru Nazare
p. Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului,
Iulian Cosmin Mărgeloiu,
secretar de stat
Secretarul general al Guvernului,
Ștefan-Radu Oprea
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltán
p. Ministrul educației și cercetării, interimar,
Gigel Paraschiv,
secretar de stat

București, 24 februarie 2026.

Nr. 8.

----