LEGE nr. 10 din 9 mai 1968

privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi

EMITENT

MAREA ADUNARE NAŢIONALA

Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 57-58 din 9 mai 1968

EXPUNERE DE MOTIVE

Pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor trasate prin Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman din 5-6 octombrie 1967 cu privire la dezvoltarea construcţiei de locuinţe, îmbunătăţirea administrării şi întreţinerii fondului locativ şi noul regim al chiriilor, s-a adoptat alăturată lege privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi.

Legea cuprinde normele principale în materie locativă, avînd la baza principiile din Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman din 5-6 octombrie 1967.

În noua reglementare, regimul normarii şi repartizării se menţine la suprafeţele locative care fac parte din fondul locativ de stat, cooperatist şi obştesc.

Locuintele din fondul locativ de stat se administrează de către întreprinderi organizate pe principiul gestiunii economice proprii, subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare.

Repartizarea fondului locativ de stat se face de către comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor.

Locuintele construite din fondurile de investiţii centralizate şi destinate prin planul de stat ministerelor, altor organe centrale sau organizaţiilor subordonate acestora, nominalizate pe noile obiective mai importante, se repartizează numai angajaţilor indicaţi nominal de organizaţiile beneficiare ale acestor locuinţe. Contractul de închiriere pentru aceste locuinţe constituie accesoriu al contractului de muncă.

Locuintele construite de întreprinderi şi organizaţii economice de stat, din fondurile lor, vor fi repartizate de organizaţiile respective, şi numai angajaţilor acestora.

Pentru a se evita creşterea aglomerarii în oraşele mari se interzice atribuirea de locuinţe familiilor sau persoanelor care nu domiciliază în aceste oraşe. Legea prevede că prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili oraşele mari, numărul persoanelor care pot fi aduse în aceste oraşe prin angajare sau transferare, precum şi normele privind aceste angajari sau transferări.

Spre a se preveni situaţii de evacuare fără temei a unor locatari, în lege se prevede că nici o persoană nu poate fi evacuata din locuinta deţinută în mod legal. Locatarii principali şi cei ce locuiesc împreună cu aceştia pot fi evacuati - prin hotărîri ale instanţelor judecătoreşti - fără atribuirea altor suprafeţe locative, atunci cînd: pricinuiesc însemnate stricăciuni locuinţei, clădirii în care aceasta este situata, instalaţiilor şi accesoriilor acestora, precum şi oricăror alte bunuri aferente lor, sau înstrăinează fără drept părţi ale acestora; prin comportarea lor fac imposibila convieţuirea pentru alţi locatari din acelaşi apartament sau clădire, ori împiedica folosirea normală a locuinţei de către alţi locatari; locuinta a fost obţinută ca urmare a săvîrşirii infracţiunii de filodorma sau a altor infracţiuni; nu plătesc timp de trei luni consecutiv chiria sau cota-parte a cheltuielilor ce le revin, potrivit dispoziţiilor legale.

Legea menţine norma locativă de 8 mp pentru fiecare persoana. Suprafaţa locuibilă care depăşeşte norma locativă constituie suprafaţa excedentară. Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili categoriile de persoane care au dreptul la o suprafaţa excedentară nerepartizabila, cu majorarea corespunzătoare a chiriei potrivit prevederilor legii.

Tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafaţa locuibilă este de 1,80-2,70 lei/mp; pentru suprafaţa dependintelor, de 0,36-1 lei/mp; pentru suprafaţa gradinii şi curţii se prevede un tarif anual de 1 leu/mp.

Acest tarif, împărţit în cinci categorii, este echitabil, deoarece vine mai mult în sprijinul salariaţilor cu salarii mici şi mijlocii.

Tariful de baza al chiriei este unic pe întreg cuprinsul tarii, indiferent dacă localitatea este urbana sau rurală sau dacă locuinta este proprietatea statului, a unei organizaţii cooperatiste sau obşteşti, ori a unei persoane fizice.

Tinindu-se seama de tariful de baza, chiria se stabileşte în funcţie de salariul tarifar sau pensia chiriaşului. Pentru chiriaşii care nu sînt angajaţi şi nici pensionari, se aplică tarifele stabilite pentru angajaţii cu peste 1.600 lei salariu.

Legea prevede că atunci cînd locuinta este ocupată de o familie în care sînt mai mulţi salariaţi sau pensionari, calculul chiriei se face pe baza salariului tarifar lunar sau a pensiei celei mai mari.

În ce priveşte pe membrii cooperativelor meşteşugăreşti, aceştia sînt asimilaţi cu angajaţii.

La tariful de baza al chiriei pentru locuintele cu încălzire centrala sau gaze la soba se aplică o majorare de 30%.

Pentru locuintele lipsite de instalaţii de apa, canal, electricitate şi pentru cele construite din materiale de construcţii inferioare ca: paianta, chirpici, lemn, se prevede reducerea cu 10% a tarifului de baza al chiriei şi cu 15% pentru camerele situate la subsol sau în mansarde aflate direct sub acoperis.

Persoanele care primesc ajutor social, cele incapabile de muncă din cauza bătrîneţii sau bolii şi lipsite de mijloace materiale, precum şi studenţii fără alte venituri decît bursa, care locuiesc singuri, urmează sa plătească chiria calculată la tariful de baza prevăzut pentru salariul sau pensia de pînă la 800 lei.

Potrivit Hotărîrii Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, în vederea asigurării încasării la timp a chiriilor pentru locuintele proprietate de stat şi pentru evitarea pierderii de timp ocazionate de plată acestora, se prevede reţinerea chiriei pe statele de salarii, de către organizaţiile socialiste unde îşi au locul de muncă chiriaşii. Modalitatea reţinerii chiriei va fi stipulată în contractul de închiriere.

În lege s-au prevăzut principalele obligaţii ale proprietarilor şi chiriaşilor în legătură cu întreţinerea, repararea şi folosirea locuinţelor.

Între dispoziţiile cu privire la locuintele construite din fondurile proprii ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, legea prevede că contractul de închiriere pentru aceste locuinţe este accesoriu al contractului de muncă. În cazul în care contractul de muncă încetează la iniţiativa sau din vina angajaţilor, ei sînt obligaţi sa elibereze locuinta în termen de 6 luni.

În ce priveşte proprietatea personală, potrivit reglementărilor adoptate, apartamentul proprietate personală folosit pentru uzul proprietarului şi familiei sale nu este supus normarii şi repartizării. Proprietarul are dreptul sa închirieze o parte din apartamentul sau, inclusiv sub forma de camera mobilata.

Prin lege se stabileşte ca la cererea proprietarilor care vor să-şi ocupe apartamentele proprietate personală, comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor vor sprijini rezolvarea acestor cereri în termen de 2 ani, repartizind chiriaşilor care deţin locuintele respective, fie locuintele oferite în schimb de proprietari, fie alte locuinţe din fondul locativ de stat, cu respectarea dispoziţiilor privind normarea suprafeţelor locative.

Pentru a se crea condiţii în vederea întreţinerii locuinţelor din fondul locativ de stat, în lege se prevede că în clădirile cu mai multe apartamente sau pe grupe de clădiri, locatarii principali constituie asociaţii de locatari care se ocupa de buna gospodărire a părţilor şi instalaţiilor de folosinţă comuna, încasarea cotelor şi efectuarea cheltuielilor comune şi promovarea unei atitudini juste faţă de avutul obştesc şi a normelor de convieţuire socialistă.

Suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta, folosite ca birouri, sînt supuse în continuare normarii, stabilindu-se ca pentru fiecare angajat cu munca de birou se va folosi o suprafaţa medie de pînă la 5 mp calculată pe întreaga unitate, cu excepţia celor care lucrează la planseta, precum şi a unor categorii de angajaţi ce se vor stabili prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, pentru care suprafaţa medie este de pînă la 6 mp.

Prin tarifele adoptate nu s-a urmărit majoritatea chiriilor care se incasau pînă în prezent pentru suprafeţele cu alta destinaţie decît aceea de locuinta, ci mai mult o reasezare a acestora. Chiria aferentă pentru atelierele meseriasilor autorizaţi care lucrează pe cont propriu se majorează de la 1,50 la 3 lei/mp; majorarea acestor tarife este necesară întrucît tarifele de pînă în prezent nu acopereau integral cheltuielile de administrare a acestor suprafeţe locative.

Ca urmare, tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta este de la 2,50 pînă la 8 lei/mp, în funcţie de natura activităţii chiriaşului şi localitatea unde este situat imobilul.

Legea prevede că tariful de baza al chiriei lunare se majorează cu 30% pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta, dotate cu încălzire centrala sau gaze la sobe.

Pentru clădirile lipsite de instalaţii de apa, canal, electricitate, se prevede o reducere de 10%.

Pentru suprafeţele locative folosite pentru birouri situate la subsol sau la mansarda direct sub acoperis şi care nu au fost destinate prin construcţie acestui scop, se prevede de asemenea o reducere de 15%.

Pentru suprafeţele locative folosite pentru scopuri comerciale, industriale şi prestări de servicii, situate în localităţi rurale, se prevede o reducere de 30% faţă de tarifele prevăzute pentru oraşe.

Pentru suprafaţa locativă folosită de cooperativele de invalizi se prevede o reducere a tarifului de baza al chiriei cu 50%.

Prin lege s-a introdus un regim unitar de calcul al chiriei, inlaturindu-se sistemul de pînă în prezent care era greoi şi complicat, determinînd mari variatii ale chiriei de la o localitate la alta. Asa de exemplu, pentru suprafeţele închiriate în scopuri industriale, comerciale, prestări de servicii şi depozite, chiria medie pe mp, în municipiul Bucureşti, era de 8,53 lei, în municipiul Constanta de 5,86 lei, în judeţul Suceava de 4,22 lei, iar în judeţul Arges de 3,20 lei.

Reasezarea şi stabilirea noilor tarife pentru închirierea suprafeţelor locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta asigura şi în viitor rentabilitatea acestei activităţi, iar beneficiile ce se obţin vor fi în general apropiate de nivelul celor de pînă acum.

Potrivit dispoziţiilor legii, fondul locativ proprietate a organizaţiilor cooperatiste sau obşteşti este supus normarii, iar repartizarea locuinţelor se face de aceste organizaţii, aplicind în mod corespunzător prevederile legii.

Întrucît reglementarea folosirii imobilelor de către oficiile diplomatice prezintă aspecte deosebite, se prevede că aceasta problema să fie rezolvată prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Legea prevede că orice litigii privind aplicarea ei se soluţionează de instanţele judecătoreşti, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altor organe.

Încălcările prevederilor din lege care constituie infracţiuni locative se pedepsesc potrivit legii.

Noua reglementare a administrării fondului locativ şi a raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi intră în vigoare la data de 1 iulie 1968.

Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

Capitolul I

Dispoziţii generale

Articolul 1

Fondul locativ de stat cu destinaţia de locuinta se administrează de către întreprinderi organizate pe principiul gestiunii economice proprii, subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare.

Repartizarea fondului locativ de stat cu destinaţia de locuinta se face de către comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor.

Fondul locativ de stat construit din fondurile proprii ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat se administrează şi se repartizează de către acestea.

Articolul 2

Suprafaţa locativă cu destinaţia de locuinta cuprinde suprafaţa locuibilă şi dependintele.

Prin suprafaţa locuibilă se înţelege suprafaţa camerelor care, determinate ca atare prin construcţia lor, servesc pentru locuit, inclusiv holurile şi camerele de trecere.

Prin dependinţe se înţeleg încăperile care deservesc suprafaţa locuibilă, şi anume: vestibulul, antreul, tinda, veranda, culoarul, bucataria, chicineta, oficiul, camara, camera de baie, closetul, spălătoria, uscătoria, pivnita, boxa la subsol, magazia din zid, precum şi logia şi terasa acoperită.

Articolul 3

Prin locuinta, în sensul prezentei legi, se înţelege suprafaţa locuibilă compusa din una sau mai multe camere, care pot avea dependinţe, şi determinata ca atare prin ordinul de repartizare şi prin contractul de închiriere.

Apartamentul cuprinde una sau mai multe locuinţe formind o unitate locativă de sine stătătoare, determinata ca atare prin construcţia sa.

Locuintele din acelaşi apartament pot avea holuri, camere de trecere şi dependinţe comune.

Prin camera separată se înţelege acea încăpere care nu serveşte de trecere pentru locatari, pentru intrare sau ieşire ori pentru folosirea dependintelor.

Articolul 4

Suprafaţa locativă cu alta destinaţie decît aceea de locuinta cuprinde suprafaţa locativă necesară desfăşurării activităţii economice, social-culturale, administrative sau obşteşti şi dependintele aferente.

Articolul 5

Locatar principal este persoana fizica sau juridică titulara a contractului de închiriere. Proprietarul care locuieşte în apartamentul sau este asimilat cu locatarul principal.

Capitolul II

Normarea şi repartizarea locuinţelor din fondul locativ de stat

Articolul 6

Norma locativă pentru locuintele din fondul locativ de stat este de 8 mp suprafaţa locuibilă pentru fiecare persoana.

Camera care depăşeşte norma locativă se repartizează de preferinta pentru a fi folosită de soţi sau soţi cu copii, pînă la vîrsta de 7 ani, indiferent de sex.

Articolul 7

Suprafaţa locuibilă care depăşeşte norma locativă constituie suprafaţa excedentară.

Suprafaţa excedentară compusa din una sau mai multe camere separate constituie suprafaţa disponibilă şi poate fi repartizata.

Suprafeţele disponibile din apartamentele cu mai multe locuinţe pot fi repartizate persoanelor îndreptăţite la extindere sau, după caz, persoanelor indicate de locatarii principali.

Au dreptul la o suprafaţa excedentară nerepartizabila, cu majorarea corespunzătoare a chiriei potrivit prevederilor prezentei legi, categoriile de persoane stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Articolul 8

Repartizarea suprafeţei locative din fondul locativ de stat aflate în administrarea întreprinderilor de stat prevăzute la articolul 1 alineatul 1 se face de către comitetele executive ale consiliilor populare, tinindu-se seama de condiţiile de locuit, situaţia familială, vechimea şi aportul în producţie dîndu-se prioritate muncitorilor calificaţi, specialiştilor, familiilor cu mulţi copii.

Locuintele construite din fondurile de investiţii centralizate şi destinate prin planul de stat ministerelor, altor organe centrale sau organizaţiilor subordonate acestora, nominalizate pe noile obiective mai importante, se repartizează numai angajaţilor indicaţi nominal de organizaţiile beneficiare ale acestor locuinţe. Contractul de închiriere pentru aceste locuinţe este accesoriu al contractului de muncă.

Articolul 9

Suprafaţa curţilor şi gradinilor aferente clădirilor va fi repartizata odată cu suprafaţa locativă, în exclusivitate sau, după caz, în folosinţă comuna, şi trecută în ordinul de repartizare.

Articolul 10

Atribuirea de locuinţe în oraşele mari se poate face numai persoanelor şi familiilor care domiciliază în oraşul respectiv.

Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se stabilesc oraşele mari în înţelesul alineatului precedent, numărul persoanelor ce pot fi aduse din alte localităţi în aceste oraşe prin angajare, inclusiv absolvenţii repartizaţi în producţie sau prin transferare şi normele privind aceste angajari sau transferări.

Articolul 11

Locuinta repartizata poate fi ocupată numai după încheierea contractului de închiriere.

Articolul 12

Ordinul de repartizare va putea fi revocat pînă la încheierea contractului de închiriere sau, cînd a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor legale, anulat.

Articolul 13

Locuinta din fondul locativ de stat se atribuie în folosinţă titularului ordinului de repartizare şi membrilor familiei sale, care vor fi prevăzuţi nominal în ordinul de repartizare.

Fac parte din familie, în înţelesul alineatului precedent, sotii şi copiii, precum şi părinţii soţilor intretinuti de aceştia.

Capitolul III

Închirierea locuinţelor din fondul locativ de stat

Articolul 14

Contractul de închiriere, pentru locuintele din fondul locativ de stat se încheie în forma scrisă cu titularul ordinului de repartizare.

Contractul de închiriere pentru suprafeţele locative cu destinaţia de locuinta din fondul locativ de stat are valoare de înscris autentic şi constituie titlu executoriu.

Articolul 15

Locatarul principal are dreptul sa subinchirieze o parte din suprafaţa locativă a locuinţei dacă aceasta nu constituie suprafaţa disponibilă.

Subînchirierea se poate face numai persoanelor care au domiciliu sau viza de flotant în localitatea respectiva.

Articolul 16

Persoanele care se muta definitiv în alta localitate îşi păstrează dreptul de folosinţă asupra locuinţei ce deţin, cel mult 6 luni de la data mutării.

Articolul 17

Personalul casnic şi cel de deservire al clădirilor cu mai multe apartamente, care deţin suprafaţa locativă ca accesoriu al contractului de muncă, pierd dreptul de folosinţă a acestei suprafeţe odată cu încetarea contractului de muncă, fără a li se atribui alta suprafaţa locativă.

Articolul 18

Nici o persoană nu poate fi evacuata din locuinta deţinută în mod legal decît în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

Articolul 19

În caz de divorţ, dacă sotii nu au convenit altfel, beneficiul contractului privitor la locuinta foloseşte soţului căruia i s-au dat în îngrijire copiii iar în cazul cînd nu sînt copii, soţului care a obţinut divorţul.

În toate celelalte situaţii instanţa care pronunţa divorţul va hotărî care dintre soţi va avea beneficiul contractului privitor la locuinta.

Articolul 20

Persoanele care ocupa fără contract de închiriere o suprafaţa locativă din fondul locativ aflat în administrarea întreprinderilor de stat prevăzute în articolul 1 alineatul 1 vor fi evacuate, fără atribuirea altei suprafeţe locative, pe baza deciziei comitetelor executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor.

Evacuarea se face de către întreprinderile care au în administrare fondul locativ de stat prevăzut în alineatul precedent, iar în caz de opunere, evacuarea se face împreună cu organele de militie.

Articolul 21

Locatarii principali şi cei ce locuiesc împreună cu aceştia pierd dreptul de folosinţă a suprafeţei locative şi vor fi evacuati fără atribuirea altei suprafeţe locative, în următoarele cazuri:

a) dacă pricinuiesc însemnate stricăciuni locuinţei, clădirii în care aceasta este situata, instalaţiilor şi accesoriilor acestora, precum şi oricăror alte bunuri aferente lor, sau dacă înstrăinează fără drept părţi ale acestora; ... b) dacă prin comportarea lor fac imposibila convieţuirea pentru alţi locatari din acelaşi apartament sau clădire, ori împiedica folosirea normală a locuinţei de către alţi locatari; ... c) dacă locuinta a fost obţinută ca urmare a săvîrşirii infracţiunii de filodorma sau a altor infracţiuni; ... d) dacă nu plătesc timp de 3 luni consecutiv chiria sau cota-parte a cheltuielilor ce le revin potrivit dispoziţiilor legale. Dacă în cursul procesului de evacuare se plăteşte suma datorată, instanţa va putea respinge cererea, obligind pe pîrît la plata cheltuielilor de judecată. Instanţa va admite totuşi cererea de evacuare dacă împotriva locatarului s-a pronunţat anterior o hotărîre definitivă prin care a fost obligat la plata chiriei ori la cota-parte a cheltuielilor ce-i revin, sau la plata cheltuielilor de judecată. ...

Evacuarea locatarilor în cazurile prevăzute de prezentul articol se dispune de instanţa judecătorească.

Articolul 22

Cînd interese de stat impun folosirea unor clădiri proprietate de stat, mutarea locatarilor din aceste clădiri în alte locuinţe corespunzătoare se dispune prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Articolul 23

Locatarii principali au dreptul să facă între ei schimb de locuinta, cu aprobarea organelor prevăzute la articolul 1 alineatul 2.

Capitolul IV

Stabilirea şi plata chiriei

Articolul 24

Chiria pentru locuinta se fixează potrivit cu: tariful de baza, gradul de confort al locuinţei, salariul tarifar lunar sau pensia chiriaşului.

Articolul 25

Tariful de baza al chiriei este unic pe întreg cuprinsul tarii, indiferent de proprietar.

Tariful de baza lunar este cel prevăzut în tabelul de mai jos:

Categoria suprafeţelor	Tariful de bază în funcţie de salariul tarifar sau pensia chiriaşului
Categoria suprafeţelor	pînă la 800 lei	801- 1.100 lei	1.101- 1.300 lei	1.301- 1.600 lei	peste 1.600 lei
- La suprafaţa locuibilă (lei/mp)	1,80	2,20	2,40	2,50	2,70
- La suprafaţa dependinţelor (bucătărie, chicinetă, baie, cămară, vestibul, antreu, tindă, verandă, culoar, debara, oficiu) (lei/mp)	0,72	0,88	1,00	1,00	1,00
- La suprafaţa teraselor acoperite, boxelor în subsol şi altor dependinţe în folosinţă exclusivă (lei/mp)	0,36	0,44	0,50	0,50	0,50

Articolul 26

Pentru chiriaşii care nu sînt angajaţi sau pensionari se aplică tariful prevăzut pentru angajaţii cu peste 1.600 lei salariu, cu excepţia acelora care primesc ajutor social, cărora li se aplică tariful de baza prevăzut pentru cei cu salariu sau pensie pînă la 800 lei lunar.

Membrii cooperativelor meşteşugăreşti sînt asimilaţi cu angajaţii, luindu-se ca baza de calcul retributia tarifara a categoriei de încadrare.

Articolul 27

Persoanele incapabile de muncă din cauza bătrîneţii sau bolii şi lipsite de mijloace, precum şi studenţii fără alte venituri decît cele provenite din bursa, care locuiesc singuri, plătesc chiria calculată la tariful de baza prevăzut pentru salariul tarifar sau pensia chiriaşului pînă la 800 lei.

Articolul 28

Calculul chiriei pentru locuinta ocupată de o familie în care sînt mai mulţi angajaţi sau pensionari se va face pe baza salariului tarifar lunar sau pensiei celei mai mari.

Articolul 29

Tariful de baza se majorează cu 30% pentru locuintele cu încălzire centrala sau gaze la sobe ori se reduce, după caz, pentru întreaga suprafaţa locuibilă, după cum urmează:

- 15% pentru camerele situate la subsol sau în mansarde aflate direct sub acoperis;

- 10% pentru locuintele lipsite de instalaţii de apa, canal, electricitate sau numai de una ori unele dintre acestea;

- 10% pentru locuintele construite din materiale de construcţie inferioare ca: paianta, chirpici şi lemn.

Reducerile se aplică cumulativ.

Articolul 30

Pentru suprafaţa locuibilă excedentară care depăşeşte norma locativă, la tariful de baza se aplică o majorare progresiva de:

- 25% pentru primii 10 mp;

- 50% pentru următorii 10 mp;

- 100% pentru restul suprafeţei locuibile.

Articolul 31

La chiria calculată potrivit articolelor 25-30 se adauga 12 lei lunar pentru baie cu cada şi 8 lei lunar pentru baie numai cu dus.

Articolul 32

Chiria pentru suprafaţa subinchiriata este egala cu chiria aferentă suprafeţei locuibile subinchiriate şi a dependintelor la care are acces subchiriasul, cu o majorare de pînă la 15%. În cazul în care acest spaţiu este mobilat, majorarea poate fi pînă la 150%, în raport de confort.

Articolul 33

Chiria datorată de angajatul unei organizaţii de stat, al unei organizaţii cooperatiste sau al altei organizaţii obşteşti, pentru locuinta deţinută în clădirile proprietate de stat, se va retine de către acea organizaţie pe statul de salarii din remuneraţia lunară cuvenită acestuia, indiferent de orice alte reţineri, chiar dacă prin aceasta se depăşesc limitele prevăzute de art. 409 din Codul de procedură civilă. Modalitatea reţinerii se stipulează în contractul de închiriere.

Chiriaşii, alţii decît cei prevăzuţi în alineatul precedent, vor plati chiria în condiţiile prevăzute în contractul de închiriere.

Capitolul V

Normarea, repartizarea şi stabilirea chiriei pentru fondul locativ cu alta destinaţie decît aceea de locuinta

Articolul 34

Suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta, aflate în administrarea directa sau, după caz, în proprietatea organizaţiilor socialiste, a altor persoane juridice, precum şi a persoanelor fizice, folosite ca birouri, sînt supuse normarii.

Pentru fiecare angajat cu munca de birou se va folosi o suprafaţa medie ce nu va depăşi 5 mp, calculată pe întreaga unitate, cu excepţia celor care lucrează la planseta şi a altor categorii de angajaţi stabilite de Consiliul de Miniştri, pentru care suprafaţa medie nu va depăşi 6 mp de fiecare angajat.

Suprafaţa locativă folosită ca birouri şi care depăşeşte suprafaţa rezultată din aplicarea dispoziţiilor prevăzute în alineatul precedent constituie suprafaţa locativă excedentară.

Articolul 35

Repartizarea suprafeţei locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta se face de către:

- Comitetul pentru Problemele Administraţiei Locale, pentru organele centrale de stat, cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti;

- organele centrale ale administraţiei de stat, pentru suprafeţele locative aflate în administrarea directa a organizaţiilor subordonate acestor organe;

- organele locale ale administraţiei de stat, pentru suprafeţele locative aflate în administrarea directa a organizaţiilor subordonate acestor organe, în proprietatea altor persoane juridice, precum şi a persoanelor fizice.

Articolul 36

Garajele se repartizează de către comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, acordindu-se prioritate persoanelor juridice sau fizice care au sediul sau locuiesc în clădirea sau în apropierea clădirii în care este situat garajul. Cînd sînt mai mulţi solicitanţi, dintre care unul este o organizaţie socialistă, repartizarea se face acesteia. Garajele pot fi repartizate în folosinţă comuna cînd capacitatea lor şi condiţiile de acces permit aceasta. Nu sînt supuse repartizării garajele aflate în administrarea directa, respectiv în proprietatea organizaţiilor socialiste, folosite pentru autovehiculele proprii, precum şi garajul aferent unei locuinţe proprietate personală locuita în întregime sau parţial de proprietar.

Persoanele juridice şi fizice care deţin cu chirie garaje proprietate de stat pot face schimb de garaje, substituindu-se în drepturi şi obligaţii, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor privind schimbul de locuinţe.

Articolul 37

Tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta este unic pe întreg cuprinsul tarii, indiferent de proprietar.

Articolul 38

Tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafaţa locativă folosită pentru birouri este:

a) pentru organizaţiile socialiste, 3,50 lei/mp; ... b) pentru persoanele juridice, altele decît organizaţiile socialiste, precum şi pentru persoanele fizice, 5 lei/mp. ...

Pentru suprafaţa locativă excedentară folosită ca birouri se plăteşte o chirie majorată de 100% faţă de tariful de baza.

Articolul 39

Tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafaţa locativă folosită în alte scopuri decît pentru birouri este:

a) pentru suprafaţa locativă folosită pentru activităţi social-culturale, camere oficiale, de oaspeti, precum şi pentru cazarea unor specialişti, 2,50 lei/mp; ... b) pentru suprafaţa locativă folosită pentru ateliere de către artiştii plastici şi meseriaşii autorizaţi, 3 lei/mp; ... c) pentru suprafaţa locativă folosită pentru activităţi comerciale, industriale şi prestări de servicii în municipiul Bucureşti, 8 lei/mp, iar pentru depozite, 7 lei/mp. ...

La celelalte municipii, pentru suprafaţa locativă folosită pentru activităţi comerciale, industriale şi prestări de servicii, tariful de baza este de 6 lei/mp, iar pentru depozite este de 5 lei/mp.

La oraşe, pentru suprafaţa locativă folosită pentru activităţi comerciale, industriale şi prestări de servicii, tariful de baza este de 5 lei/mp, iar pentru depozite este de 4 lei/mp.

În localităţile rurale tariful de baza prevăzut pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie situate în oraşe se reduce cu 30%;

d) pentru suprafaţa locativă a garajelor folosite de organizaţiile socialiste, de alte persoane juridice şi de persoanele fizice, 3 lei/mp. ...

Plata chiriei pentru garaje închiriate angajaţilor se face în condiţiile prevăzute de articolul 33.

Articolul 40

Tariful de baza al chiriei lunare prevăzut la articolele 38 şi 39 se majorează cu 30% pentru suprafaţa locativă dotată cu încălzire centrala sau gaze la sobe ori se reduce, după caz, pentru întreaga suprafaţa locativă, după cum urmează:

- 10% pentru clădirile lipsite de instalaţii de apa, canal, electricitate sau numai una ori unele dintre acestea;

- 15% pentru suprafaţa locativă folosită pentru birouri situate la subsol sau în mansarde aflate direct sub acoperis, care nu au fost destinate prin construcţie acestui scop;

- 50% pentru suprafaţa locativă folosită de cooperativele de invalizi.

Reducerile se aplică cumulativ.

Pentru suprafaţa dependintelor ca: oficii, culoare, coridoare, grupuri sanitare, boxe şi altele asemenea, se aplică o reducere de 50% a tarifului de baza.

Pentru suprafaţa dependintelor aferente suprafeţelor locative prevăzute la articolul 39 litera c) se aplică o reducere de 30% a tarifului de baza.

Articolul 41

Pentru curţile şi grădinile aferente suprafeţelor locative, indiferent de destinaţie, tariful anual al chiriei este de 1 leu/mp.

Articolul 42

Contractul de închiriere pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta se încheie în forma scrisă, pe baza ordinului de repartizare.

Articolul 43

Litigiile în legătură cu repartizarea, deţinerea sau folosirea suprafeţei locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta vor fi soluţionate de către organele de arbitraj, cînd toate părţile sînt organizaţii socialiste.

Capitolul VI

Obligaţiile organizaţiilor de stat care închiriază şi ale chiriaşilor în legătură cu întreţinerea, repararea şi folosirea fondului locativ de stat cu destinaţia de locuinta

Articolul 44

Organizaţiile de stat care închiriază suprafeţe locative cu destinaţia de locuinta sînt obligate la: repararea şi înlocuirea tuturor elementelor de construcţii şi instalaţii din exteriorul clădirii şi al anexelor ei, a elementelor de instalaţii aferente clădirii - ascensor, hidrofor, instalatie de încălzire centrala şi preparare a apei calde, puncte termice, crematorii -, precum şi efectuarea transformărilor instalaţiilor de ardere ca urmare a schimbării combustibilului.

Suprafaţa locativă închiriată se preda chiriaşului în stare normală de folosinţă.

Articolul 45

Chiriaşii sînt obligaţi la plata chiriei, precum şi la întreţinerea şi repararea elementelor de construcţii şi instalaţii din interiorul locuinţei şi ale părţilor de folosinţă comuna ale clădirii şi anexelor acesteia.

Chiriaşii sînt obligaţi la repararea şi înlocuirea elementelor de construcţii şi instalaţii deteriorate ca urmare a folosirii lor necorespunzătoare, indiferent dacă acestea sînt în interiorul sau exteriorul clădirii.

Articolul 46

Chiriaşii sînt obligaţi sa plătească cu regularitate cotele ce le revin din cheltuielile de întreţinere şi reparare a părţilor şi instalaţiilor de folosinţă comuna ale clădirii, iar la încetarea contractului de închiriere sînt obligaţi sa predea suprafaţa locativă în stare de folosinţă, tinindu-se seama de starea în care a fost închiriată.

Chiriaşii vor plati în întregime, pentru toate persoanele cu care locuiesc, cheltuielile pentru apa, canalizare, iluminat, încălzire, precum şi alte cheltuieli ce decurg din folosirea părţilor şi instalaţiilor comune ale clădirii.

Articolul 47

Chiriaşii pot executa pe cont propriu, cu autorizarea prealabilă scrisă a proprietarului şi în condiţiile stabilite cu acesta, lucrări de sporire a confortului, precum şi lucrări de amenajări şi modificări de spaţii.

Capitolul VII

Dispoziţii cu privire la locuintele construite din fondurile proprii ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat

Articolul 48

Suprafeţele locative din clădirile proprietate de stat construite de întreprinderi şi organizaţii economice de stat din fonduri proprii, aflate în administrarea lor, se repartizează de către conducerile acestora numai angajaţilor lor.

Contractul de închiriere a suprafeţelor locative prevăzute în alineatul precedent este accesoriu al contractului de muncă.

În cazul în care contractul de muncă încetează din iniţiativa sau din vina angajaţilor, aceştia sînt obligaţi sa elibereze locuinta deţinută, în termen de 6 luni de la încetarea contractului de muncă.

Angajaţii întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat cărora li s-au repartizat locuinţe în condiţiile primului alineat au dreptul să le detina şi după pensionarea lor.

În caz de deces al angajatului sau pensionarului, evacuarea soţului sau a celorlalţi membri ai familiei sale care locuiesc cu acesta nu se va putea face decît cu atribuirea unui spaţiu locativ corespunzător.

Articolul 49

Suprafaţa locativă aflată în administrarea directa a întreprinderilor sau organizaţiilor economice de stat poate face obiectul schimbului numai între angajaţii aceleiaşi unităţi şi cu aprobarea conducerii acestora.

Articolul 50

Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi locuinţelor construite din fondurile întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat.

Capitolul VIII

Dispoziţii cu privire la locuintele proprietate personală

Articolul 51

Apartamentul proprietate personală folosit pentru uzul proprietarului şi familiei sale nu este supus normarii şi repartizării.

Proprietarul are dreptul sa închirieze o parte din apartamentul folosit pentru uzul sau şi al familiei sale, inclusiv sub forma de camera mobilata, persoanelor care au domiciliul stabil sau viza de flotant în localitatea respectiva.

Articolul 52

Dispoziţiile prezentei legi privind obligaţiile organizaţiilor de stat care închiriază şi ale chiriaşilor ce deţin suprafeţe locative proprietate de stat se aplică în mod corespunzător şi suprafeţelor locative proprietate personală.

Articolul 53

Comitetele executive ale consiliilor populare vor sprijini, la cerere, persoanele care au locuinta proprietate personală, dar nu locuiesc în ele, să se mute în aceste locuinţe în termen de 2 ani de la data cererii. În acest scop, vor repartiza chiriaşilor, care deţin locuintele respective, fie locuintele oferite în schimb de proprietari, fie alte locuinţe din fondul locativ de stat, cu respectarea dispoziţiilor legale privind normarea suprafeţelor locative.

Chiriaşii şi familiile lor care urmează sa elibereze locuinta potrivit alineatului precedent, dar au contract pentru construirea sau cumpărarea unei locuinţe în condiţiile legii pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie, precum şi cei care urmează să se mute în locuinta proprietate personală deţinută cu chirie de alte persoane, vor preda locuinta pe care o deţin la mutarea lor în locuinta construită, respectiv cumpărată sau eliberata de chiriaşi.

Suprafaţa locativă din apartamentul proprietate personală care se eliberează prin mutari sau din alte cauze va fi pusă la dispoziţia proprietarului şi familiei sale, la cererea acestuia, fără a se putea exercita de către alţi locatari dreptul de opţiune sau extindere.

Capitolul IX

Asociaţia locatarilor

Articolul 54

În clădirile cu mai multe apartamente, locatarii principali, persoane fizice sau juridice, constituie de drept şi fără alta formalitate o asociaţie a locatarilor, avînd ca scop buna gospodărire a părţilor şi instalaţiilor de folosinţă comuna ale clădirii, încasarea la timp a cotelor din contribuţie la plata cheltuielilor comune şi promovarea unei atitudini juste faţă de avutul obştesc şi respectarea normelor de convieţuire socialistă. Asociaţii de locatari se pot constitui şi pe grupe de clădiri.

Asociaţia locatarilor are personalitate juridică.

Hotărîrile adunării generale a asociaţiei locatarilor prin care se încalcă prevederile legale sau statutare pot fi atacate la instanţele judecătoreşti.

Articolul 55

Modul de organizare şi funcţionare a asociaţiei locatarilor, precum şi modul de folosire a mijloacelor băneşti şi materiale, se vor stabili prin statutul tip al asociaţiei locatarilor.

Capitolul X

Dispoziţii comune, tranzitorii şi finale

Articolul 56

Orice litigii în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluţionează de instanţele judecătoreşti, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altor organe.

Articolul 57

Fondul locativ proprietatea organizaţiilor cooperatiste sau altor organizaţii obşteşti este supus normarii, iar repartizarea se face de aceste organizaţii.

Organizaţiile cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti vor aplica în mod corespunzător, cu privire la fondul locativ pe care îl au în proprietate, dispoziţiile prezentei legi.

Articolul 58

Pretinderea sau primirea, direct sau indirect, de bani sau orice alt folos material - filodorma - pentru a indica persoana căreia urmează a i se repartiza o suprafaţa locativă sau pentru a consimţi la repartizarea ori schimbul unei suprafeţe locative, cînd legea condiţioneaza repartizarea sau schimbul de o asemenea indicare sau consimtire, constituie infracţiune, şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează plata, direct sau indirect, a unei filodorme, precum şi intermedierea de asemenea fapte, în scopul arătat la alineatul precedent.

Sancţiunea nu se aplică celui care plăteşte filodorma, dacă denunta fapta, din proprie iniţiativă, de îndată ce a făcut plata.

Articolul 59

Primirea unei chirii mai mari decît cea legală se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă.

Articolul 60

Folosirea fondului locativ aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Externe se reglementează prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Articolul 61

Normele cu privire la repartizarea suprafeţelor locative disponibile, repartizarea suprafeţelor locative excedentare folosite ca birouri, obligaţiile proprietarilor şi chiriaşilor privind folosirea, întreţinerea şi repararea fondului locativ de stat cu alta destinaţie decît aceea de locuinta, aprobarea statutului tip al asociaţiilor de locatari, precum şi orice norme de aplicare a prezentei legi, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Articolul 62

Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, deţin suprafeţe de locuit suplimentare pe bază de ordin de repartizare emis potrivit dispoziţiilor legale anterioare, le pot deţine în continuare, aplicindu-li-se tariful chiriei prevăzut de dispoziţiile prezentei legi, pentru suprafeţele excedentare.

Articolul 63

Contractele de închiriere privind suprafeţele locative cu destinaţia de locuinta, indiferent de proprietar, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, modificate potrivit prevederilor acesteia, se prelungesc de drept pînă la 1 ianuarie 1973.

Articolul 64

Fondurile rezultate din cotele de amortizare destinate reparaţiilor capitale la fondul locativ de stat cu destinaţia de locuinta pot fi utilizate de către întreprinderile care îl au în administrare, şi pentru finanţarea planului de reparaţii curente, după acoperirea planului de reparaţii capitale.

Fondurile rămase disponibile din cotele de amortizare vor putea fi redistribuite de către organele în subordinea cărora se afla întreprinderile care au în administrarea lor fondul locativ de stat cu destinaţia de locuinta.

Prevederile prezentului articol se aplică de la 1 ianuarie 1968.

Articolul 65

Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor vor modifica, în mod corespunzător, indicatorii economici şi financiari aprobaţi pe anul 1968, ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi.

Articolul 66

Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 iulie 1968.

Articolul 67

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Decretul nr. 78 din 3 aprilie 1952 pentru normarea, repartizarea şi folosirea suprafeţei locative şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, cu modificările şi completările ulterioare, se abroga.

Această lege a fost votată de Marea Adunare Naţionala la 9 mai 1968, intrunind din cele 429 voturi exprimate, 426 voturi pentru şi 3 voturi împotriva.

Preşedintele Marii Adunări Naţionale,

ŞTEFAN VOITEC

În conformitate cu dispoziţiile art. 57 din Constituţia Republicii Socialiste România, semnam această lege.

Preşedintele Consiliului de Stat,

NICOLAE CEAUŞESCU

Bucureşti, 9 mai 1968.

Nr. 10.

──────────────