REGULAMENT din 10 septembrie 1887

pentru punerea în aplicare a Codului de Comerţ Roman

EMITENT

MINISTERUL COMERŢULUI

Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 126 din 10 septembrie 1887 *) Cu modificările din 3 mai 1900.

Titlul I

Despre transcripţiuni şi despre dosarele grefei

Articolul 1

Pentru transcriptiunile ce trebuiesc să se facă la tribunalul de comerţ, petiţionarul va prezenta prezidentului, pe lîngă cerere, actul în dublu exemplar, din care unul pe hirtie libera pentru tribunal.

Actul de transcriere va trebui să fie depus în original, dacă va fi vorba de un act sub semnatura privată; în celelalte cazuri va putea să fie depus în copie legalizată.

Petitiunea, afară de ceea ce dispune în articolele următoare, va trebui sa arate:

1. Data, natura şi obiectul actului de transcris;

2. Numele autorităţii care autentifica actul sau al autorităţii de la care el emana;

3. Numele şi prenumele sau firma comerciantului sau firma socială ori denumirea societăţii pentru care se cere transcriptiunea;

4. Domiciliul sau reşedinţa comerciantului, ori sediul societăţii.

Articolul 2

Afară de registrele prescrise prin regulamentul pentru organizarea grefelor şi tribunalelor de judeţ, se vor mai tine la grefa tribunalului de comerţ, pe hirtie libera şi în conformitate cu modelele anexate:

1. Registrul de ordine;

2. Registrul de transcripţiuni;

3. Registrul pentru registrele de comerţ;

4. Registrul societăţilor;

5. Registrul de mersul lucrărilor relative la falimente.

Aceste registre vor trebui să fie numerotate şi parafate în conformitate cu dispoziţiile art. 26 al codicelui de comerţ şi cele trei dintiiu ţinute în conformitate cu dispoziţiile art. 29 al aceluiaşi codice.

Articolul 3

Documentele depuse în original sau în copii legalizate, trebuiesc să fie conservate dimpreuna cu petitiunea în dosare separate, destinatar anume pentru aceasta întrebuinţare.

Fiecare dosar trebuie să conţină o lista de documente în el depuse şi acestea aşezate şi cusute după data depunerilor arătată în aceasta lista.

Aceleaşi dosare vor servi, de asemenea, pentru a conserva actele a căror depunere este prescrisă de codicele de comerţ a se face la grefa tribunalului.

Articolul 4

Pe registrul de ordine (Model A) grefierul trebuie să înscrie, zi cu zi, şi în momentul remiterii, orice cerere relativă la depozitul actelor indicate în art. 3, aratind persoana care a făcut cererea, aceea pentru care s-a făcut, obiectul cererii şi documentele prezentate.

După efectuarea înscrierii, grefierul va da imediat, la cerere, chitanţa pe hirtie libera fără nici o plata petitionarului, aratind în ea numărul de ordine.

Registrul de ordine trebuie să conţină o rubrica alfabetica în care să se treacă numele părţilor şi trimiterile lor la celelalte registre, după număr şi obiect.

Articolul 5

Grefierul va trece în rezumat, în registrul de transcripţiuni (Model B), conţinutul petitiunii indicind ziua remiterii, numărul societăţilor, numărul dosarului în care se afla actele şi numărul progresiv al tabelei aceluiaşi dosar.

După efectuarea transcrierii, grefierul va da petitionarului o dovadă pe hirtie libera, prin care se atesta ca transcrierea s-a făcut cu indicatiunile enunţate.

Articolul 6

Pe registrul "registrelor de comerţ" (Model C), grefierul trebuie să înscrie toate cererile comercianţilor şi ale societăţilor comerciale, relative la registrele lor numerotate şi parafate conform cu dispoziţiunile art. 26 din codicele de comerţ.

Primind cererea, grefierul trebuie să indice deosebit de data:

1. Numele şi prenumele sau firma socială şi domiciliul sau reşedinţa comerciantului, chiar dacă acesta ar fi minor emancipat, o femeie maritata sau un minor în interesul căruia alţii exercitează comerţul, precum şi firma socială şi locul unde se exercitează.

2. Felul comerţului exercitat şi locul unde se exercitează.

3. Numele, prenumele şi domiciliul prepusului sau aceluia care exercitează comerţul pentru minor, şi numele administratorilor sau al directorului societăţii.

Articolul 7

Pe registrul "societăţilor" (Model D), societăţile şi asociaţiunile existente se vor înscrie atunci cînd pentru prima oara va fi necesar a se face vreo inscripţie relativă la ele, conform noii legi.

(Al. II mod. Leg. 3 mai 1900).

Societăţile din nou constituite şi societăţile străine care îşi stabilesc în România un sediu secundar, sau o reprezentanta, se înscriu atunci cînd se va cere pentru ele transcriptiunile indicate în art. 91, 92 şi 238 din codicele de comerţ.

Pentru fiecare societate se va rezerva în registru o fila întreaga, consistind din două pagini, una în faţa alteia. Adnotatiunile succesive se fac pe aceeaşi foaie.

Cînd foaia rezervată pentru o societate se va completa cu adnotatiunile făcute pe ea, partida va trebui să se transporte pe foaia următoare, constatindu-se lămurit lucrul acesta pe pagina terminată şi repetind pe noua foaie acelaşi număr progresiv al partidei transportate.

Articolul 8

Inscriptiunea pe registrul societăţilor trebuie să indice:

1. Firma socială sau denumirea societăţii şi în speta sa cu calificatiunea de cooperativa, dacă va fi astfel;

2. Numele, prenumele şi domiciliul sau reşedinţa administratorilor şi a directorului;

3. Numele şi prenumele sau firma de comerţ şi domiciliul sau reşedinţa tuturor asociaţilor responsabili fără limita, şi a celora care au semnatura socială;

4. Sediul societăţilor şi stabilimentele sau reprezentantele sale;

5. Obiectul societăţii;

6. Capitalul social şi modul constituirii lui, cotele plătite şi cele promise de către comanditari şi, în societăţile prin acţiuni, capitalul subscris şi vărsat;

7. Valoarea nominală a acţiunilor;

8. Numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa censorilor;

9. Timpul cînd societatea trebuie să înceapă şi cînd trebuie să fineasca;

10. Data contractului social, schimbările introduse în el şi transcriptiunile respective.

Articolul 9

(Mod. L. 3 Mai 1900).

Actul constitutiv şi statutele societăţilor în comandită pe acţiuni sau anonime, şi actele indicate în art. 96, 174 şi 129 din codicele de comerţ, nu pot fi primite, nici transcrise, decît numai după ce se va prezenta, în acelaşi timp, ordonanţa sau încheierea tribunalului, prevăzută de art. 92, 93 şi 138 din codicele de comerţ şi pentru societăţile străine care îşi stabilesc în România, un sediu secundar sau o sucursala, autorizaţiunea guvernului prevăzută de art. 244 din codicele de comerţ. Adnotatia indicată în art. 7 trebuie să menţioneze despre aceasta ordonanţa sau încheiere.

Articolul 10

Nu se poate primi nici o cerere de transcriptiune dacă, în acelaşi timp cu originalul sau copia actului ce trebuiesc să se conserve nu se vor prezenta şi copii legalizate sau extractele după acelaşi act, necesare pentru afişarea şi publicarea în jurnale şi în "Monitorul Oficial".

Pe aceste copii de extracte grefierul va scrie certificarea indicată în art. 5 şi le va restitui petitionarului, dacă insertiunea în jurnale şi în Monitorul Oficial trebuiesc să fie inserate şi conservate în dosarul de documente.

Articolul 11

Grefierii sînt ţinuţi sa libereze copie, oricui va cere, despre transcriptiunile şi adnotatiunile ce conţin registrele indicate în art. 2, sau certificat că nu exista.

Vor permite, de asemenea, oricui, inspectarea acestor registre şi documente în timpul orelor de serviciu, şi vor elibera copie după documentele ce li se vor fi depus în original.

Articolul 12

În caz de omisiune sau de execuţiune neregulata a prescripţiilor conţinute în articolele precedente, grefierii se vor pedepsi conform dispoziţiilor art. 51 din Regulamentul organizării grefelor şi Tribunalelor de judeţe de la 23 iulie 1880, deosebit de orice alta acţiune civilă sau penală.

Titlul II

Dispoziţiuni relative la societăţi

Articolul 13

Societăţile în nume colectiv şi în comandită simpla, constituite în ţara străină, vor trebuie să depună, în întregul său, actul constitutiv, la grefa tribunalului de comerţ în resortul căreia ele voiesc a-şi stabili principalul lor stabiliment, pentru efectele indicate în art. 91.

Articolul 14

Prospectele şi actele pentru care legea cere publicaţiunea în jurnale sau în Monitorul Oficial, nu pot în nici un caz să fie publicate decît numai dacă cu ele se vor publică, în acelaşi timp, şi certificatul grefierului constatind ca aceleaşi acte au fost depuse şi transcrise la grefa tribunalului de comerţ.

În caz de contraventiune la aceasta prohibitiune, editorul jurnalului şi tipograful sînt pasibili de daune-interese.

Articolul 15

(Mod. L. 3 mai 1900).

Întrebuinţarea patrimii sau jumătăţii din sumele încasate pentru asigurări, impusa prin art. 147 şi 260 din codicele de comerţ, societăţilor şi asociaţiunilor de asigurarea asupra vieţii sau administratoare de tontine, şi depunerea contravalorii acestor intrebuintari şi titluri române, acceptate drept garanţie la casele Statului, sau în creanţe ipotecare şi în imobile situate în România şi aparţinînd societăţilor, la Casa de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie trebuiesc făcute cel mai tirziu în cursul lunii care urmează fiecărui trimestru, al exerciţiului social. Cupoanele titlurilor depuse şi titlurile ieşite la sorţi, din acelea care formează depozitul, se vor elibera societăţilor de-a dreptul la Casa de Depuneri, în schimbul altor titluri, de aceeaşi natura, care să reprezinte contravaloarea cupoanelor scăzute şi a titlurilor ieşite la sorţi.

Societăţile care voiesc a depune, în loc de titluri, creanţele ipotecare ce posed, vor inainta Ministerului de Comerţ un tablou care va arata:

1. Situaţiunea imobilului ipotecat;

2. Numele proprietarului debitor;

3. Întinderea şi dimensiunile imobilului;

4. Evaluarea facuta de societate;

5. Venitul imobilului;

6. Sarcinile imobilului avînd prioritate asupra creanţei societăţii;

7. Creanta societăţii;

8. Termenul pentru care ipoteca este facuta;

9. Data, numărul şi tribunalul de inscriptiune a ipotecii.

Ministerul va putea certifica aceste indicatiuni printr-un delegat, şi dacă va accepta gajul, va da autorizaţiune Casei de depuneri de a primi gaj aceste ipoteci, pentru sumele împrumutate pe ele de societate.

Despre aceasta punere în gaj a creanţelor ipotecare se va face menţiune în marginea inscriptiunei ipotecare.

Societăţile care, în loc de a depune titlurile sau a angaja creanţe ipotecare vor voi sa garanteze intrebuintarile prin afectarea în numele Statului, a imobilelor ce poseda în România, vor inainta Ministerului de Comerţ un tablou care va arata:

1. Situaţia imobilelor de afectat;

2. Întinderea sau dimensiunile imobilului;

3. Preţul cumpărării;

4. Anul cumpărării;

5. Venitul imobilului, după scăderea impozitelor şi a dobinzilor pasive;

6. Sarcinile care agravează imobilul;

7. Suma pentru care se afectează pe numele statului.

Ministerul va putea rectifica, printr-un delegat, aceste indicatiuni sau dacă accepta ipoteca, va lua o inscriptiune pe numele Statului în temeiul art. 1753 al. III din codul civil.

Tot asa se va proceda cînd societăţile vor să se retragă - în total sau în parte - titlurile ce le au depuse la Casa de depuneri inlocuindu-se cu creanţe ipotecare sau prin afectare de imobile, sau cînd vor voi, după trebuinta operaţiunilor, sa preschimbe creanţele puse în gaj sau imobilele ipotecate cu altele sau cu titluri.

Pentru înlesnire, societăţile vor putea să depună în gaj creanţele ipotecare, sau sa afecteze în ipoteca imobilele lor, pentru sume mai mari decît cele necesare pentru intrebuintari datorite, raminind ca excedentul să fie ţinut în seama la intrebuintarile viitoare.

În bilanţurile lor anuale şi în temeiul art. 178 al. V codul de comerţ, societăţile vor desemna imobilele şi sumele pentru care sînt afectate, pe numele Statului, spre îndeplinirea dispoziţiunilor din art. 147 codul de comerţ.

În cursul lunilor Ianuarie şi Iulie ale fiecărui an, societăţile drept dobinda de capitalizat a intrebuintarilor pentru care nu exista titluri, vor depune la Casa de depuneri în titluri, creanţe ipotecare sau imobiliare, echivalentul de 2,5% pe semestru din suma intrebuintarilor efectiv datorate şi garantate prin creanţe.

Articolul 16

Pentru a se stabili dacă suma întrebuinţată în modul indicat în articolul precedent corespunde cu cifra sumei a carei întrebuinţare este prescrisă prin dispoziţiunilor sus citate, se evalueaza titlurile depuse după cursul bursei pietii în care rezideaza societatea şi al zilei care precede depunerea; dacă aceasta este o zi de sărbătoare, după cursul zilei lucrătoare din ajun.

Articolul 17

Poliţa sus ziselor depozite trebuie să fie emisă de către Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, în numele societăţii depozitare, cu obligaţiune în favoarea asiguraţilor pentru realizarea dispoziţiunilor art. 147 din codicele de comerţ.

Articolul 18

(Mod. L. 3 Mai 1900).

Ministerul Agriculturii, Domeniilor, Industriei şi Comerţului are facultatea de a se asigura oricînd prin examinarea registrelor societăţilor şi asociaţiunilor de către delegaţii săi, ca dispoziţiunile art. 147 codul de comerţ şi ale art. 15, 16, 17, 19, 20 şi 21 din prezentul regulament sînt exact observate. Delegaţii, dacă constata vreo abatere, trebuie să reclame autorităţilor judiciare competente, pentru aplicaţiunea dispoziţiunilor art. 265 din codul comercial, adresind preşedintelui consiliului de administraţie al societăţii o copie de pe aceasta reclamatiune.

Societăţile sînt scutite de orice cheltuiala pentru aceste verificări.

Articolul 19

(Mod. Leg. 3 Mai 1900).

Societăţile şi asociaţiunile indicate în art. 15 au dreptul la liberatiunea sumelor întrebuinţate treptat, după cum obligaţiunile luate se sting, şi în proportiune cu sumele plătite pentru fiecare asigurare.

Ca degajari (stingere de obligaţiuni) se vor considera, pentru pătrimea sau jumătatea depusa împreună cu dobinda capitalizata:

a) La asociaţiuni (tontine): ...

1. Împrumuturile ce se acordă asociaţilor în temeiul condiţiunilor de asigurare, chiar din vărsămintele lor, cu observatie ca, restituindu-se asemenea împrumuturi iarăşi se va depune cota legală;

2. Inchideri (lichidari) de grupe;

b) La asigurări asupra vieţii: ...

1. Daunele, adică plata sumei asigurate, în urma morţii asiguratului sau a expirării termenului pentru care asigurarea era contractată;

2. Stingerea obligaţiunii prin răscumpărarea poliţiei de către societate sau la rente viagere, prin moartea rentierului;

3. Ieşirea din vigoare a asigurărilor pentru neplata primelor exigibile sau din orice alte cauze dînd loc la stingerea obligaţiunii, anume prevăzute de condiţiunile de asigurare sau de art. 473 şi următoarele din codul de comerţ.

Articolul 20

(Mod. Leg. 3 Mai 1900).

Pentru a justifica compensatiunea operata şi a dovedi degajarile în cazurile indicate de articolul precedent, se vor infatisa delegatului ministerului:

1. Chitanţa de plată a sumei asigurate sau probele pentru stingerea obligaţiunilor în alt mod;

2. Poliţa de asigurare rascumparata şi declaraţiunea asiguratului de primirea echivalentului;

3. Registrele societăţii sau corespondenta cu agenţii, spre a face dovada ca prima de asigurare a fost plătită la termen;

4. Actul de deces şi procesul-verbal încheiat de autoritatea competentă, în cazul în care asigurarea ar fi iesita din vigoare în temeiul dispoziţiunilor art. 473 şi următoarele din codul de comerţ sau în conformitate cu condiţiunile generale sau speciale de asigurare. În acest caz, degajarea va fi ţinuta în seama numai atunci dacă se va prezenta o hotărîre definitivă, declarind stinsă obligaţiunea societăţii sau cînd succesorii în drept ai asiguratului vor fi recunoscut în scris ca asigurarea nu a fost în vigoare;

5. Orice acte care ar dovedi în mod cert stingerea obligaţiunii pentru alte cauze.

Delegatul ministerului, după verificare, încheie un proces-verbal, în dublu, din care unul rămîne la societate, iar altul s înaintează ministerului împreună cu statul asigurărilor stinse. Ministerul va autoriza Casa de depuneri a restitui societăţii suma depusa, cu procentele acumulate, privitoare la asigurările stinse, în titluri, în creanţe ipotecare depuse în gaj sau prin degrevare de imobile afectate, după cum va cere societatea.

Articolul 21

(Mod. Leg. 3 Mai 1900).

Cînd se închide o tontina, societăţile şi asociaţiunile administratoare de tontine, sînt datoare să prezinte spre verificare delegatului ministerului statul repartitiunii, în care se va arata suma totală de repartiţie şi partea cuvenită fiecărui asociat împreună cu piesele justificative, adică contul de lichidare cu toate anexele lui şi procesul-verbal al comitetului asociaţiunilor.

Un exemplar al acestui stat de repartitiune, vizat pentru exactitate de delegatul ministerului, se va inainta ministerului, care ordonă publicarea lui pe cheltuiala Statului, în Monitorul Oficial, dar fără numele asociaţiunilor şi autoriza Casa de depuneri a restitui societăţii suma depusa, cu procentele acumulate privitoare la grupa intrata în repartitiune, în titluri, în creanţe ipotecare depuse în gaj sau prin degrevare de imobile afectate, după cererea societăţii.

Articolul 22

(Mod. Leg. 3 Mai 1900).

Formularea statelor trimestriale ce urmează a se publică de către societăţile şi asociaţiunile care au de obiect exerciţiul creditului sau care, în temeiul art. 173 vor emite obligaţiuni pentru o sumă mai mare decît capitalul vărsat şi existent şi acela pentru bilanţul societăţilor şi al asociaţiunilor care au de obiect asigurările, se vor alcătui printr-o deciziune a Ministerului de Comerţ, care se va publică în Monitorul Oficial, pînă la 31 Octombrie 1900.

Articolul 23

Cererea de liberatiune sau de reducţiune a cautiunilor date de societăţile existente la punerea în aplicatiune a noului codice de comerţ, conform dispoziţiunilor art. 950, numărul 3, trebuie să fie prezentată Camerei de Comerţ în resortul căreia societatea reclamanta îşi are sediul, şi afişată în localurile bursei şi în sala Camerei şi a Tribunalului de Comerţ din acelaşi loc şi din toate locurile în care societatea are stabilimente, reprezentante sau agenţi, cu încunoştinţarea expresă ca fiecare este liber de a face opoziţiune în termen de trei luni.

Sus-zisa publicaţiune trebuie să se facă împreună cu aceleaşi incunostintari şi în foaia anunţurilor judiciare, precum şi în unul din jurnalele cele mai raspindite din aceleaşi locuri.

Articolul 24

Opoziţiunea, la cererea prevăzută în articolul precedent, trebuie să se facă prin citatiune înaintea Tribunalului de Comerţ căruia s-ar adresa cererea.

Dacă termenul sus-zis a trecut fără opoziţiuni sau dacă opoziţiunile făcute s-au retras ori au fost respinse prin sentinţe nesusceptibile de opoziţie sau apel, Camera de Comerţ trebuie să transmită cererea cu avizul sau Ministerului Agriculturii, Domeniilor, Industriei şi Comerţului, care urmează a statua în conformitate cu dispoziţiunile art. 20 şi 21.

Cu toate acestea, reducţiunea cautiunilor date de către societăţile şi asociaţiunile de asigurare asupra vieţii sau administratoare de tontine, poate fi acordată numai atunci cînd pentru garanţia obligaţiunilor existente rămîne cel puţin o sumă corespunzătoare cu partea capitalului şi a procentelor acumulate, care ar fi fost afectată în favoarea aceloraşi obligaţiuni pentru rezervele determinate în art. 147 din codicele de comerţ, dacă dispoziţiunea zisului articol ar fi fost aplicată încă de la încheierea fiecărui contract în vigoare.

Titlul III

Dispoziţiuni relative la cambie

Articolul 25

În marginea registrului prescris pentru transcriptiunea actelor de protest, numerotat, parafat şi vizat de preşedinte, portărelul şi judecătorul de ocol vor indica:

1. Data fiecărui protest;

2. Numele, prenumele şi domiciliul sau reşedinţa reclamantului;

3. Numele, prenumele, firma comercială şi domiciliul sau reşedinţa persoanei, ori firma socială sau denumirea şi sediul societăţii contra căreia s-a făcut protestul;

4. Suma datorată;

5. Motivele refuzului de plată.

Titlul IV

Dispoziţiuni relative la comerţul maritim şi la navigaţie

Articolul 26

Declaraţiunile şi contractele care au ca obiect constructiunea, proprietatea sau folosinţă vaselor, precum asemenea contractele de gaj şi de împrumut maritim în cazul cînd sînt făcute prin acte sub semnatura privată, nu pot fi primite pentru transcriptiune în registrele maritime, dacă semnăturile părţilor nu vor fi autentificate conform legii.

Cu toate acestea, actele sus-zise, care au de obiect vasele sau alte bastimente scutite de obligaţiunea de a avea actul de naţionalitate pot fi primite pentru adnotare în registrul maritim, deşi numai semnăturile dintr-însele ar fi legalizate.

Articolul 27

Vasele şi celelalte bastimente destinate exclusiv la navigare pe lacuri şi pe riuri, vor trebui să fie înscrise într-un registru format după modelul anexat E, la biroul destinat pentru aceasta şi în lipsa la autoritatea comunală a locului unde vasele sau bastimente sînt de ordinar stationate.

Dacă locul de stationare se schimba, biroul sus-zis, sau autoritatea comunală unde inscriptiunea s-a făcut, va transmite o copie a partidei, cu toate comutarile făcute autorităţii comunale a locului noii staţiuni.

Articolul 28

Declaraţiunile şi contractele care au de obicei constructiunea, proprietatea sau folosinţă vaselor şi a bastimentelor arătate în alineatul articolului precedent şi în acest articol, şi orice limitare la libera lor disponibilitate, derivînd din gaj sau din alt contract nu au efect, în privinta celor de-al treilea dacă actele care le conţin nu vor fi depuse în original sau în copie autentică la autoritatea respectiva şi adnotate în registrele indicate în aceste articole.

Adnotarile se vor face imediat, sub responsabilitatea personală a funcţionarului sau a primarului respectiv şi documentele prezentate în sprijinul cererii de inscriptiune vor fi conservate într-un dosar prevăzut cu o lista şi o rubrica alfabetica, de numele proprietarilor sau al altor indrituiti.

Articolul 29

Inventarul bordului indicat în art. 510 din codicele de comerţ, va fi informat după modelul stabilit de Ministerul Afacerilor Străine.

El va cuprinde arătarea imprimata a tuturor uneltelor şi aparatelor fixe şi mobile prescrise în legile maritime, pentru orice fel de călătorie, după natura vasului, cu pinza sau cu vapori. El va mai cuprinde arătarea în scris a cantităţii aceloraşi obiecte şi a altora care se găsesc de fapt la bordul vasului.

Inventarul va fi subscris de căpitan şi vizat de funcţionarul competent sau de experţii însărcinaţi cu vizitarea vasului, conform regulilor de marina mercantila.

Articolul 30

Schimbările făcute în inventarul bordului se vor adnota în locurile anume indicate pentru aceasta, în modelul prevăzut prin articolul precedent şi vor fi justificate în mod sumar, cu o simpla trimitere la adnotarile ce se găsesc în jurnalul general al vasului.

În vizitele succesive ce sa fac vasului conform dispoziţiunilor regulilor maritime, funcţionarul sau experţii vor certifica prin viza lor regularitatea inventarului şi a sus-ziselor schimbări.

Înainte de plecarea dintr-un port unde capitanul şi-a făcut raportul sau despre sinistrele suferite cu pierderea sau deteriorarea obiectelor descrise în inventar capitanul va face a se constata în inventar prin viza autorităţii maritime sau consulare, ca a substituit alte obiecte în locul celor pierdute sau deteriorate, cu care vasul trebuie să fie echipat.

În privinta vaselor care, după legile de mai sus-zise nu sînt supuse la vize, vizita pentru verificarea inventarului se va face la fiecare doi ani.

Articolul 31

Raportul căpitanului în cazurile prevăzute de art. 527 din codicele de comerţ, dacă nu l-a prezentat în scris, se va primi cu proces-verbal de preşedintele tribunalului, de judecătorul delegat sau de judecătorul de ocol respectiv, asistat de grefier sau ajutor.

Aceeaşi autoritate va constata în jurnalul general al vasului ca a primit raportul.

Deciziunile care fixează pentru verificare raportului, se va scrie pe marginea lui şi atît afiptele cît raportul portareilor pentru efectuarea afişării se vor face pe hirtie libera şi fără nici o plata de taxe.

Ziua fixată se va notifica prin îngrijirea grefei, biroului maritim care este dator sa transmită, în orice caz, autorităţii judiciare, care a primit raportul şi toate documentele arătate în regulamentele marinei mercantile.

Articolul 32

Înţelegerea prevăzută în art. 509 din codicele de comerţ între proprietarii sau armatorii vasului şi căpitan pentru întocmirea echipajului şi fixarea retributiilor personalului ce-l compune, poate rezultă din concursul ambelor părţi în contractul de inrolare, iar dacă capitanul nu poate sau nu voieşte sa uzeze de drepturile ce-i sînt acordate şi înrolarea s-a făcut de proprietari sau armatori, ei pot sa subscrise şi contractul.

În cazul cînd aceştia au mai multe vase, înrolarea se poate face printr-un singur contract, însă inrolatii să se oblige a presta serviciile lor pentru timpul convenit pe acela din vase aparţinînd aceloraşi proprietari sau armatori la care au fost succesiv destinaţi şi pentru diferitele călătorii ce aceleaşi vase întreprind.

Articolul 33

În cazurile prevăzute în ultimul alineat al art. 532 din codicele de comerţ, indicatiunile rolului echipajului, formate în conformitate cu dispoziţiile regulamentului marinei mercantile, ţin loc de contract de inrolare pentru toate efectele ce legea îi atribuie.

Articolul 34

În aplicaţiunea art. 688 din codicele de comerţ, girantul, cesionarul subrogat sau creditorul care a primit în gaj o creanta asupra unui vas transcrisă în registrele căpităniei şi adnotata pe actul de naţionalitate, poate cere să se facă adnotarea girului cesiunii, subrogatiunei sau a constituirii gajului, oriunde se găseşte vasul dacă prezintă titlul sau în forma autentică, autorităţii maritime sau consulare a aceluiaşi loc, şi dacă îi prezintă şi actul de naţionalitate al vasului.

Autoritatea maritima sau consulară transcrie actul în registrele sale, îi face adnotarea pe actul de naţionalitate şi transmite o copie autentică după dinsul biroului maritim unde vasul este înscris.

Acesta va face îndată o adunare pe marginea transcrierii creanţei şi pe matricola vasului.

Titlul V

Dispoziţiuni relative la faliment

Articolul 35-38, privitoare la faliment, au fost abrogate prin Legea nr. 64 din 22 iunie 1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare.

-------------------------