ORDIN nr. 291 din 31 mai 2007

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 595/2003 privind aprobarea Cerinţelor tehnice minime pentru navele fluviale care arborează pavilionul român

EMITENT

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 395 din 12 iunie 2007

În temeiul art. 12 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 16 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Articolul I

Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 595/2003 privind aprobarea Cerinţelor tehnice minime pentru navele fluviale care arborează pavilionul român, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 şi nr. 374 bis din 31 mai 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul ordinului va avea următorul cuprins:

"ORDIN

privind aprobarea Cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară"

2. În tot cuprinsul ordinului sintagma "navă fluvială" se înlocuieşte cu sintagma "navă de navigaţie interioară".

3. Litera a) a articolului 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"a) navelor de navigaţie interioară având o capacitate de încărcare egală sau mai mare de 15 tone ori navelor fluviale care nu sunt destinate transportului de mărfuri, al căror deplasament este mai mare sau egal cu 15 mc;".

4. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 3. - Prin excepţie de la prevederile art. 2, cerinţele tehnice prevăzute la art. 1 nu se aplică următoarelor categorii de nave:

a) navelor de pasageri; ... b) feriboturilor; ... c) instalaţiilor plutitoare; ... d) construcţiilor şi mijloacelor plutitoare, inclusiv acelora care sunt deplasate dintr-un loc în altul; ... e) ambarcaţiunilor de agrement; ... f) navelor de serviciu ale autorităţilor de control şi navelor de serviciu pentru stingerea incendiilor; ... g) navelor maritime, inclusiv remorcherelor şi împingătoarelor maritime care navighează în ape cu maree sau staţionează aici ori care se află temporar pe căile de navigaţie interioară, având un certificat de navigaţie valabil; ... h) remorcherelor şi împingătoarelor al căror deplasament este mai mic de 15 mc, care au fost construite pentru a remorca, a împinge sau a deplasa în cuplu numai cu nave al căror deplasament este mai mic de 15 mc; ... i) navelor militare." ...

5. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 4. - Cerinţele tehnice prevăzute la art. 1 sunt obligatorii pentru navele prevăzute la art. 2, care arborează pavilionul român şi care navighează pe căile navigabile europene prevăzute în anexa nr. 2."

6. Articolul 5 se abrogă.

7. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 6. - Navele de navigaţie interioară care arborează pavilionul român şi cărora nu li se aplică cerinţele tehnice prevăzute la art. 1, cu excepţia navelor militare, sunt obligate să respecte normele tehnice aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 306/1999 pentru aprobarea Normelor tehnice privind clasificarea şi construcţia navelor de navigaţie interioară - cod MT. RNR-NI-99, sau regulile unei societăţi de clasificare recunoscute de Comisie."

8. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 7. - (1) Construcţia, reconstrucţia, modernizarea şi repararea navelor care arborează pavilionul român, precum şi maşinile, instalaţiile, echipamentele şi materialele pentru acestea trebuie să se realizeze numai în baza unor documentaţii tehnice prin care să se asigure conformitatea cu cerinţele şi/sau normele aplicabile.

(2) Documentaţiile tehnice vor fi examinate şi avizate de Autoritatea Navală Română, care va efectua prin inspectoratele sale tehnice teritoriale inspecţiile şi supravegherea tehnică obligatorie în vederea certificării. ... (3) Atestarea faptului că structura corpului, maşinile şi instalaţiile navelor de navigaţie interioară sunt adecvate tipului, serviciului şi zonei de navigaţie, conform normelor tehnice aplicabile, se va face prin emiterea, confirmarea anuală şi reînnoirea Certificatului tehnic de navigaţie interioară, în baza inspecţiilor tehnice în volumul stabilit prin normele tehnice aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 306/1999. ... (4) Pentru a putea naviga, navele de navigaţie interioară care arborează pavilionul român sunt obligate să aibă la bord Certificatul tehnic de navigaţie interioară valabil. ... (5) Pentru a putea naviga pe căile de navigaţie din Zona R, astfel cum este definită în anexa la prezentul ordin, navele de navigaţie interioară care arborează pavilionul român sunt obligate să aibă la bord un certificat în conformitate cu art. 22 din Convenţia revizuită pentru navigaţia pe Rin. ... (6) Certificatul tehnic de navigaţie interioară se emite de Autoritatea Navală Română în urma inspecţiilor prevăzute la art. 7 alin. (3). ... (7) Ministerul Transporturilor va comunică Comisiei Europene, denumită în continuare Comisie, şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene, denumită în continuare UE, că Autoritatea Navală Română este autoritatea din România care are competenţa de a efectua inspecţii tehnice şi de a emite Certificatul tehnic de navigaţie interioară. ... (8) Pentru navele de navigaţie interioară care arborează pavilionul român, prevăzute la art. 2, Autoritatea Navală Română poate cere, după caz, autorităţilor competente ale altui stat membru UE să emită un certificat comunitar." ...

9. După articolul 7 se introduc patru noi articole, articolele 7^1 -7^4, cu următorul cuprins:

"Art. 7^1. - (1) Toate navele care au un certificat comunitar valabil, emis în conformitate cu cerinţele tehnice din anexa nr. II la Directiva 82/714/CEE de stabilire a condiţiilor tehnice pentru navele de navigaţie interioară, pot să navigheze pe căile navigabile interioare din România având doar acest certificat.

(2) Certificatul trebuie să fie emis de către autoritatea naţională competentă a statului membru UE în care a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra navei, în lipsa acesteia, de către autoritatea naţională competentă a statului membru UE pe al cărui teritoriu se află portul de înmatriculare al navei sau, în lipsa acesteia, a statului membru UE în care îşi are armatorul sediul/domiciliul principal. ...

Art. 7^2. - Toate navele care au un certificat emis în baza art. 22 din Convenţia revizuită pentru navigaţia pe Rin pot să navigheze pe căile navigabile din România având doar acest certificat.

Art. 7^3. - (1) Orice navă care are un certificat emis în baza Regulamentului pentru transportul pe Rin al substanţelor periculoase (ADNR) poate transporta mărfuri periculoase pe căile navigabile din România în condiţiile specificate în acel certificat.

(2) Navele care nu au un certificat ADNR pot fi autorizate să transporte mărfuri periculoase pe căile navigabile din România numai dacă corespund cerinţelor din Acordul european privind transportul internaţional de mărfuri periculoase pe căile navigabile interioare (AND) sau cerinţelor din Regulile privitoare la transportul mărfurilor periculoase pe Dunăre (AND-D), suplimentar cerinţelor din prezentul ordin. ... (3) Ministerul Transporturilor va comunică Comisiei şi celorlalte state membre UE cerinţele privind transportul de mărfuri periculoase pe căile navigabile din România. ...

Art. 7^4. - (1) Autoritatea Navală Română poate excepta de la aplicarea totală sau parţială a cerinţelor tehnice prevăzute la art. 1 navele prevăzute la art. 2:

a) care navighează pe căile navigabile ce nu sunt legate prin căi navigabile interioare de căile navigabile ale celorlalte state membre UE; ... b) a căror capacitate brută de încărcare nu depăşeşte 350 de tone, care sunt construite înainte de 1 ianuarie 1950 şi care navighează exclusiv pe căile navigabile naţionale. ... (2) Autoritatea Navală Română poate accepta pentru navele prevăzute la art. 2 derogări de la una sau mai multe dintre cerinţele tehnice prevăzute la art. 1, pentru efectuarea de voiaje scurte de interes local, pe căile navigabile interioare sau în zona porturilor. Derogările respective şi voiajele sau zona de valabilitate a acestora se precizează în Certificatul tehnic de navigaţie interioară al navei. ... (3) Derogările adoptate în temeiul prezentului articol sunt notificate Comisiei." ...

10. Alineatul (1) al articolului 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 8. - (1) Durata de valabilitate a Certificatului tehnic de navigaţie interioară este de maximum 5 ani, cu condiţia confirmării stării tehnice prin inspecţiile periodice, conform art. 7 alin. (3)."

11. După articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 8^1, cu următorul cuprins:

"Art. 8^1. - (1) În cazul în care Certificatul tehnic de navigaţie interioară valabil a fost pierdut sau deteriorat, armatorul va prezenta la Autoritatea Navală Română, în termenul cel mai scurt posibil, o cerere pentru obţinerea unui alt certificat.

(2) Autoritatea Navală Română va elibera un alt certificat tehnic de navigaţie interioară valabil de la data emiterii acestuia până la data de expirare a certificatului iniţial." ...

12. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 9. - (1) În cazul în care o navă de navigaţie interioară suferă modificări sau reparaţii care afectează soliditatea corpului ori caracteristicile navei, nava va fi supusă unei inspecţii conform prevederilor art. 7 alin. (3).

(2) În urma acestei inspecţii Autoritatea Navală Română va elibera un nou certificat tehnic de navigaţie interioară. ... (3) În cazul în care acest certificat este eliberat în alt stat membru UE decât în cel care a eliberat sau a reînnoit certificatul iniţial, autoritatea competentă care a eliberat sau a reînnoit certificatul este informată în termen de o lună cu privire la acest lucru." ...

13. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 10. - Dacă în urma inspecţiilor efectuate conform prevederilor art. 7 alin. (3) Autoritatea Navală Română ia decizia de a nu elibera unei nave Certificatul tehnic de navigaţie interioară, această decizie şi motivele pentru care a fost luată vor fi comunicate proprietarului navei, în scris, în termen de 5 zile de la data efectuării inspecţiei, care va fi informat şi despre căile de contestare a acestei decizii."

14. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 11. - (1) Autoritatea Navală Română poate verifica în orice moment dacă o navă care arborează pavilionul român sau al altui stat membru UE are la bord un certificat valabil, în conformitate cu prezentul ordin sau în conformitate cu Directiva 82/714/CEE , şi dacă nava este conformă cu cerinţele stabilite în certificat.

(2) În cazul în care, în timpul inspecţiei, Autoritatea Navală Română constată că certificatul nu este valabil sau că nava nu respectă cerinţele stabilite în certificat, dar că absenţa valabilităţii ori nerespectarea cerinţelor nu constituie un pericol evident, armatorul navei ori reprezentantul acestuia trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a remedia situaţia, în termenul stabilit de Autoritatea Navală Română ... (3) În cazul în care Autoritatea Navală Română constată, cu ocazia inspecţiei menţionate la alin. (1), că certificatul nu se află la bord sau că, deşi nava are certificatul la bord, prezintă un pericol evident, aceasta opreşte nava să navigheze până când vor fi fost luate măsurile necesare pentru a remedia situaţia. ... (4) Atunci când deficienţele care determină pericolul evident nu pot fi remediate în locul unde au fost constatate aceste deficienţe, Autoritatea Navală Română va permite navei în cauză să navigheze până în cel mai apropiat loc unde respectivele deficienţe pot fi remediate. Autoritatea Navală Română va permite deplasarea navei numai după ce a constatat că armatorul/comandantul navei a luat toate măsurile care să permită navigaţia fără a prezenta risc pentru siguranţa şi sănătatea pasagerilor, a echipajului sau risc pentru alte nave şi fără să constituie o ameninţare pentru mediu. ... (5) Certificatul tehnic de navigaţie interioară al unei nave care arborează pavilionul român poate fi retras de către Autoritatea Navală Română în cazul în care respectiva navă nu mai corespunde cerinţelor tehnice specificate în acest certificat. ... (6) În situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), Autoritatea Navală Română va informa autoritatea care a eliberat certificatul sau care l-a reînnoit ultima dată despre cele constatate şi despre măsurile dispuse. ... (7) Orice decizie de a întrerupe navigaţia unei nave, luată în temeiul măsurilor adoptate în aplicarea prezentului ordin, trebuie să prezinte în detaliu motivele pe care se întemeiază. Autoritatea Navală Română va comunică această decizie părţii interesate, care, în acelaşi timp, va fi informată cu privire la căile de atac prevăzute de legislaţia naţională şi termenele în care aceste căi de atac pot fi exercitate." ...

15. Titlul anexei nr. 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"CERINŢE TEHNICE

pentru navele de navigaţie interioară care arborează pavilionul român"

16. La anexa nr. 1 capitolul 2, punctul 2.03.4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"2.03.4. Instalaţiile vizate la pct. 2.03.1 nu pot fi amplasate în încăperi sau în compartimentul de maşini în care sunt depozitate ori utilizate categoriile de substanţe care fac parte din clasa a III-a ADNR prevăzute mai jos:

A. Categoria K1n

Include substanţele lichide combustibile din clasa 3, poziţiile 1, 2 şi 5 cu punctul de inflamabilitate mai mic de 21°C şi a căror presiune a vaporilor la 50°C nu este mai mare de 1,10 bari, în afară de cazul în care acestea trebuie incluse în categoria Kx.

B. Categoria K1s

Include substanţele lichide combustibile din clasa 3, poziţiile 1, 2 şi 5 cu punctul de inflamabilitate mai mic de 21°C care nu trebuie să fie incluse în categoria Kx, la care presiunea vaporilor lor la 50°C se situează între limitele:

- de la 1,10 bari la 1,35 bari pentru substanţele pure;

- de la 1,10 bari la 1,50 bari pentru amestecuri.

C. Categoria Kx

Aceasta cuprinde:

- lichide combustibile din clasa 3, poziţiile 1, 2 şi 5 care intră sub incidenţa definiţiilor prevăzute la lit. a) de mai jos;

- lichide combustibile din clasa 3 prevăzute în mod explicit la lit. b) de mai jos;

a) substanţele a căror temperatură de aprindere este sub 200°C sau la care diferenţa dintre limita inferioară şi superioară de explozie (limita de aprindere) la temperatura de 20°C şi presiunea de 760 mm coloană de mercur este mai mare de 15% din volum (de exemplu, disulfura de carbon, conform poziţiei 1a); ... b) următoarele substanţe din clasa 3 cu proprietăţi toxice, dacă nu au fost deja incluse în categoria K conform lit. a): ...

(i) acrilat de etil, aldehidă crotonică, benzen 2, inclusiv gazolină pirolitică, clorpropen, 1,2 dicloretan (diclorură de etilen), dicloretilen şi diclorpropan din poziţia 1a);

(îi) 1,3 diclorpropan, izopropil benzen (cumenă) şi oxid de mesitil din poziţia 3;

(iii) nitrobenzen şi o-diclorbenzen din poziţia 4;

(iv) piridină din poziţia 5.

D. Categoria K2

Include substanţele lichide combustibile din clasa 3, poziţia 3, cu puncte de inflamabilitate între 21°C şi 55°C inclusiv, în afară de cazul în care acestea nu trebuie să fie incluse în categoria Kx.

Prin încăperile sau compartimentele de maşini menţionate nu poate trece nicio ţeavă de evacuare a fumului."

17. La anexa nr. 1 capitolul 7, punctul 7.04.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"7.04.1. Navele şi şlepurile cu mijloace de propulsie proprie, cu capacitate de încărcare de peste 150 t, precum şi remorcherele, împingătoarele şi remorcherele-împingă toare cu un deplasament de peste 150 mc trebuie să fie dotate cu cel puţin o barcă."

18. La anexa nr. 1 capitolul 11, punctul 11.01.4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"11.01.4. Punctele 11.03, 11.08.2, 11.09 şi 11.11 nu se aplică încăperilor de locuit folosite în mod exclusiv de către membrii echipajului care nu sunt muncitori angajaţi în virtutea unui contract de muncă. Aceste derogări trebuie să fie menţionate în Certificatul tehnic de navigaţie interioară la rubrica 4.2."

19. La anexa nr. 1 capitolul 11, punctul 11.09.3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"11.09.3. Cuşetele trebuie să fie dispuse la o distanţă mai mare de 0,30 metri de podea. Atunci când există cuşete suprapuse, cuşeta de sus va fi situată la aproximativ jumătatea distanţei dintre partea de jos a cuşetei şi plafon; deasupra fiecărei cuşete trebuie să fie asigurat un spaţiu liber de cel puţin 0,60 de metri."

Articolul II

Anexa nr. 2 "Lista căilor navigabile interioare comunitare repartizate geografic în zonele 1, 2, 3 şi 4" se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul III

Direcţia generală de transport naval şi Autoritatea Navală Română vor lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Articolul IV

Prezentul ordin transpune total prevederile Directivei Consiliului nr. 82/714/CEE din 4 octombrie 1982 de stabilire a condiţiilor tehnice pentru navele de navigaţie interioară, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 301 din 28 noiembrie 1982, amendată de Directiva Consiliului 2006/103/CE din 20 noiembrie 2006, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 363 din 20 decembrie 2006.

Articolul V

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul transporturilor,

Septimiu Buzaşu,

secretar de stat

Bucureşti, 31 mai 2007.

Nr. 291.

Anexa

-----

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 595/2003)

-------------------------------------

LISTA

căilor navigabile interioare comunitare repartizate geografic în zonele 1, 2, 3 şi 4

Definiţii

În scopul prezentelor cerinţe tehnice, căile navigabile europene repartizate geografic în zonele 1, 2, 3 şi 4 se clasifică după cum urmează:

- Zonele 1 şi 2: căile de navigaţie enumerate la cap. I;

- Zona 3: căile de navigaţie enumerate la cap. II;

- Zona 4: toate celelalte căi navigabile europene.

Zona R cuprinde acele zone ale căilor de navigaţie menţionate mai sus pentru care va fi emis un certificat de inspecţie în conformitate cu art. 22 din Convenţia revizuită pentru navigaţia pe Rin, aşa cum este redactat acest articol în momentul aprobării prezentelor cerinţe tehnice.

Capitolul I

Zona 1

Republica Federală Germania

- EMS: de la linia care leagă farurile portuare din Delfzijl şi din Knock înspre larg până la 53°30' latitudine nordică şi 6°45' longitudine estică, adică ceva mai în larg din zona de transbordare pentru navele pentru transport în vrac în vechiul EMS, ţinându-se cont de tratatul de cooperare EMS-DOLLART

Republica Polonă

- Partea din Goful Pomorska, spre sud, de la linia care leagă Perd-Nord de Insula Rugen şi farul Niechorze

- Partea din Golful Gdanska, spre sud, de la linia care leagă farul Hel şi geamandura de intrare în portul Baltijsk

Zona 2

Republica Federală Germania

- EMS: de la linia care porneşte de la intrarea în port spre Papenburg, depăşind EMS-ul, care leagă uzina de pompare din Diemen (Diemer Schoepfwerk) şi deschiderea digului de oprire, până la linia care leagă farurile portuare din Delfzijl şi din Knock, ţinându-se cont de tratatul de cooperare EMS-DOLLART

- JADE: în interiorul liniei care leagă farul superior din Schillighoern şi turnul bisericii din Langwarden

- WESER: de la podul de cale ferată din Bremen până la linia care leagă turnurile bisericilor din Langwarden şi Kappel, la braţul secundar Schweiburg, inclusiv braţele secundare Kleine Weser, Rekumer-Loch şi Rechter Nebenarm

- ELBA: de la limita inferioară a portului Hamburg până la linia care leagă baliza sferică din Does şi vârful nord-vest al Hohe Ufer (Dieksand) cu afluenţii Este, Luehe, Schwinge, Oste, Pinnau, Krueckau şi Stoer (pe fiecare parte a digului de baraj până la gura fluviului), inclusiv Nebenelbe

- MELDORFER BUCHT: în interiorul liniei care leagă vârful din nord-vest al Hohe Ufer (Dieksand) şi capul digului portuar de la vest de Buesum

- FLENSBURGER FOERDE: la interiorul liniei care leagă farul din Kekenis şi Birknack

- ECKENFOERDER BUCHT: la interiorul liniei care leagă Bocknis-Eck la vârful din nord-vest al continentului până la Daenisch Nienhof

- KIELER FOERDE: la interiorul liniei care leagă farul din Buelk şi Monumentul Morţilor Marinei din Laboe

- LEDA: de la intrarea în avanportul ecluzei maritime din Leer până la gura râului

- HUNTE: din portul Oldenburg şi de la 200 de metri în aval de Amalienbruecke la Oldenburg până la gura râului

- LESUM: de la podul de cale ferată din Bremen-Burg până la gura râului

- ESTE: de la poarta barajului din Buxtehude până la digul de baraj din Este

- LUEHE: de la moara situată la 250 de metri în amonte de podul rutier din Marschdamm-Horneburg până la digul de baraj din Luehe

- SCHWINGE: de la podul pentru pietoni situat în aval de bastionul din Gueldenstern la Stade până la digul de baraj din Schwinge

- FREIBURGER-HAFENPRIEL: de la ecluzele din Freiburg/Elbe până la gura râului

- OSTE: de la barajul de apă al morii din Bremervoerde până la digul de baraj din Oste

- PINNAU: de la podul de cale ferată din Pinneburg până la digul de baraj din Pinnau

- KRUECKAU: de la moara de apă de la Elmshorn până la digul de baraj din Krueckau

- STOER: de la Pegel Rensing până la digul de baraj din Stoer

- EIDER: de la canalul din Gieselau până la digul de baraj din Eider

- NORD-OSTSEE-KANAL (CANALUL KIEL): de la linia care leagă capetele de diguri portuare din Brunsbuettel până la linia care leagă semnalele luminoase de intrare din Kiel-Holtenau şi lacurile Schirnauer See, Bergstedter See, Audorfer See, Obereidersee cu Enge, canalul navigabil din Achterwehrer şi lacul Flemhuder See

- TRAVE: de la podul de cale ferată şi de la podul Holsten (Stadttrave) în Luebeck până la linia care leagă cele două capete de diguri portuare exterioare din Travemuende şi Poetenitzer Wiek şi lacul Dassower See

- SCHLEI: la interiorul liniei care leagă capetele de diguri portuare din Schleimuende

Republica Franceză

- SENA: în aval de portul Jeanne d'Arc de Rouen

- GARONNE şi GIRONDE: în aval de podul de piatră la Bordeaux

- RHONE: în aval de podul Trinquetaille la Arles şi după acesta, spre Marsilia

Regatul Ţărilor de Jos

- DOLLARD

- EEMS

- WADDENZEE: inclusiv legăturile cu Marea Nordului

- IJSSELMEER: inclusiv Markermeer şi Ijmeer, dar exceptând Gouwzee

- WATERWEG din Rotterdam şi Scheur

- HOLLANDS DIEP

- HARINGVLIET şi VUILE GAT: inclusiv căile navigabile situate între Goeree-Overflakkee, pe de o parte, şi Voorne-Putten şi Hoekse Waard, pe de altă parte

- HELLEGAT

- VOLKERAK

- KRAMER

- GREVELINGEN şi BROUWERSHAVENSE GAT: inclusiv toate căile navigabile situate între Schouwen-Duiveland şi Goeree-Overflakkee

- KETEN, MASTGET, ZIJPE, ESCAUT ORIENTAL şi ROOMPOT: inclusiv căile navigabile situate între Walcheren, Beveland-Nord şi Beveland-Sud, pe de o parte, şi Schouwen-Duiveland şi Tholen, pe de altă parte, exceptând canalul Escaut-Rin

- ESCAUT şi ESCAUT OCCIDENTAL şi gura sa de vărsare în mare: inclusiv căile navigabile situate între Flandra Zeelandeză, pe de o parte, şi Walcheren şi Beveland-Sud, pe de altă parte, exceptând canalul Escaut-Rin

Suedia

- CANALUL TROLLHATTE şi GOTA ALV

- LACUL VANERN

- CANALUL SODERTALJE

- LACUL MALAREN

- CANALUL FALSTERBO

- SOTENKANALEN

Republica Cehă

- DAM LAKE LIPNO

Republica Ungară

- LACUL BALATON

Republica Polonă

- GOLFUL SZCZECIN

- GOLFUL KAMIEN

- GOLFUL VISTULA

- GOLFUL PUCK

- BAZINUL WLOCLAWSKI

- LACUL SNIARDWY

- LACUL NIEGOCIN

- LACUL MAMRY

Capitolul II

Zona 3

Regatul Belgiei

- ESCAUT MARITIM (în aval de rada din Anvers)

Republica Federală Germană

- DUNĂREA: de la Kelheim (km 414,60) până la frontiera germano-austriacă

- RIN: de la frontiera germano-elveţiană până la frontiera germano-olandeză

- ELBA: de la gura Canalului Elba-Seiten până la limita inferioară a portului Hamburg

Republica Franceză

- RIN

Regatul Ţărilor de Jos

- RIN

- SNEEKERMEER, KOEVORDERMEER, HEEGERMEER, FLUESSEN, SLOTERMEER, TJEUKEMEER, BEULAKKERWIJDE, BELTERWIJDE, RAMSDIEP, KETELMEER, ZWARTEMEER, VELUWEMEER, EEMMEER, ALKMAARDERMEER, GOUWZEE, BUITEN IJ, AFGESLOTEN IJ, NOORDZEEKANAAL, PORTUL IJMUIDEN, domeniul portuar al oraşului ROTTERDAM, NIEUWE MAAS, NOORD, OUDE MAAS, BENEDEN MERWEDE, NIEUWE MERWEDE, DORDTSCHE KIL, BOVEN MERWEDE, WAAL, BIJLANDSCH CANAL, BOVEN RIJN, PANNERSDENSCH CANAL, GELDERSCHE IJSSEL, NEDER RIJN, LEK, CANAL AMSTERDAM-RIN, VEERSE MEER, CANAL ESCAUT-RIN, cât mai aproape de gura de vărsare la VOLKERAK, AMER, BERGSCHE MAAS, MEUSE în aval de VENLO

Austria

- DUNĂREA: de la graniţa austro-germană până la graniţa austro-slovacă

Suedia

- CANALUL GOTA

- LACUL VATTERN

Republica Cehă

- LABE: de la ecluza Usti nad Labem-Strekov până la ecluza Lovosice

- DAM LAKES: Baska, Brnenska (Kninicky), Horka (Straz pod Ralskem), Hrachoulusky, Jesenice, Nechranice, Olesna, Orlik, Pastviny, Plumov, Rozkos, Sec, Skalka, Slapy, Terlicko, Zermanice

- PONDS: Oleksovice, Svet, Velke Darko

Republica Ungară

- DUNĂREA: de la km 1.812 până la km 1.433

- DUNĂREA MOSON: de la km 14 până la km 0

- DUNĂREA SZENTENDRE: de la km 32 până la km 0

- DUNĂREA RACKEVE: de la km 58 până la km 0

- RÂUL TISA: de la km 685 până la km 160

- RÂUL DRAVA: de la km 198 până la km 70

- RÂUL BODROG: de la km 51 până la km 0

- RÂUL KETTOS KOROS: de la km 23 până la km 0

- RÂUL HARMAS KOROS: de la km 91 până la km 0

- CANALUL SIO: de la km 23 până la km 0

- LACUL VELENCE

- LACUL FERTO

Republica Polonă

- RÂUL BIEBRZA, de la joncţiunea cu Canalul Augustowski până la confluenţa cu râul Narwia

- RÂUL BRDA, de la joncţiunea cu Canalul Bydgoski la Bydgoszcz până la confluenţa cu râul Vistula

- RÂUL BUG, de la confluenţa cu râul Muchawiec până la confluenţa cu râul Narwia

- LACUL DABIE, până la frontiera cu apele interioare maritime

- CANALUL AUGUSTOWSKI, de la joncţiunea cu râul Biebrza până la graniţă, inclusiv lacurile situate de-a lungul traseului acestui canal

- CANALUL BARTNICKI de la lacul Ruda Woda până la lacul Bartezek, inclusiv lacul Bartezek

- CANALUL BYDGOSKI

- CANALUL ELBLASKI, de la lacul Druzno până la lacul Jeziorak şi lacul Szelag Wielki, inclusiv aceste lacuri şi lacurile de pe traseul canalului, şi un canal navigabil lateral pe direcţia Zalewo, de la lacul Jeziorak până la lacul Ewingi, inclusiv

- CANALUL GLIWICKI, inclusiv Canalul Kedzierzynski

- CANALUL JAGIELLONSKI, de la joncţiunea cu râul Elblag până la râul Nogat

- LACZANSKI

- SLESINSKI, cu lacurile situate de-a lungul traseului acestui canal şi lacul Goplo

- CANALUL ZERANSKI

- RÂUL MARTWA VISTULA, de la râul Vistula în Przegalina până la frontiera cu apele interioare maritime

- RÂUL NAREW, de la confluenţa cu râul Biebrza până la estuarul râului Vistula, inclusiv lacul Zegrzynski

- RÂUL NOGAT, de la râul Vistula până la estuarul din golful Vistula

- RÂUL NOTEC (superior), de la lacul Goplo până la joncţiunea cu Canalul Gornonotecki, Canalul Gornonotecki şi râul Notec (inferior) de la joncţiunea cu Canalul Bydgoski până la confluenţa cu râul Warta

- RÂUL NYSA LUZYCKA, de la Gubin până la confluenţa cu râul Oder

- RÂUL ODER, de la oraşul Raciborz până la confluenţa cu râul Oder Oriental, care devine râul Regalica de la pasajul Klucz-Ustowo, inclusiv acest râu şi afluenţii săi, până la lacul Dabie şi canalul navigabil lateral al râului Oder, de la ecluza Opatowice până la ecluza oraşului Wroclaw

- RÂUL ODER OCCIDENTAL, de la barajul Widuchowa (km 704,1 al râului Oder) până la graniţa cu apele interioare maritime, inclusiv afluenţii şi pasajul Klucz-Ustowo care leagă râul Oder Oriental de râul Oder Occidental

- RÂUL PARNICA şi PASAJUL PARNICKI, de la râul Oder Occidental până la graniţa cu apele interioare maritime

- RÂUL PISA, de la lacul Ros până la confluenţa cu râul Narew

- RÂUL SZKARPAWA, de la râul Vistula până la estuarul din golful Vistula

- RÂUL WARTA, de la Golful Slesinski până la estuarul râului Oder

- REŢEAUA MARILOR LACURI MAZURIE, care înglobează lacurile legate de râurile şi canalele ce constituie o rută principală de la Lacul Ros (inclusiv) în Pisz până la Canalul Wegorzewski (inclusiv acest canal) în Wegorzewo, inclusiv lacurile: Seksty, Mikolajskie, Talty, Taltowisko, Kotek, Szymon, Szymoneckie, Jagodne, Boczne, Tajty, Kisajno, Dargin, Labap, Kirsajty şi Swiecajty, precum şi Canalul Gizycki şi Canalul Niegocinski şi Canalul Piekna Gora şi un canal navigabil lateral din Lacul Ryskie (inclusiv) în Ryn până la Lacul Nidzkie (până la km 3, care constituie graniţa cu rezervaţia Lacului Nidzkie), inclusiv lacurile: Beldany, Guzianka Mala şi Guzianka Wielka

- RÂUL VISTULA, de la confluenţa cu râul Przemsza până la joncţiunea cu Canalul Laczanski şi de la joncţiunea cu acest canal în Skawina până la estuarul râului Vistula, în Golful Gdansk, excluzând bazinul Wloclawski

Republica Slovacă

- DUNĂREA: de la Devin (km 1.880,26) până la graniţa slovaco-ungară

Republica Bulgaria

- DUNĂREA: de la km 845,650 până la km 374,100

România

- DUNĂREA: de la graniţa României cu Republica Serbia şi Muntenegru (km 1.075) până la Marea Neagră, prin braţul Sulina

- CANALUL DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ (64,410 km lungime): de la joncţiunea cu fluviul Dunărea, la km 299,300 al Dunării la Cernavodă (respectiv km 64 410 al canalului) până la Portul Constanţa Sud-Agigea (km 0 al canalului)

- CANALUL POARTA ALBĂ-MIDIA NĂVODARI (34,600 km lungime): de la joncţiunea cu Canalul Dunăre-Marea Neagră (km 29 410) la Poarta Albă (respectiv km 27 500 al canalului) până la Portul Midia (km 0 al canalului)

Capitolul III

Zona 4

Regatul Belgiei

- Toată reţeaua belgiană, cu excepţia căilor navigabile din zona 3

Republica Federală Germania

- Toate căile navigabile federale, cu excepţia celor din zonele 1, 2 şi 3

Republica Franceză

- Toată reţeaua franceză, cu excepţia căilor navigabile din zonele 1, 2 şi 3

Regatul Ţărilor de Jos

- Toate celelalte râuri, canale şi mări interioare care nu au fost incluse în zonele 1, 2 şi 3

Republica Italiană

- RÂUL PO: de la Piacenza până la gura de vărsare

- CANALUL MILAN-CREMONE, RÂUL PO: secţiunea terminală de 15 km până la râul Po

- RÂUL MINCIO: de la Mantua, Governolo până la Po

- CALEA NAVIGABILĂ FERRARA: de la Po

(Pontelagoscuro), Ferrara până la Porto Garibaldi

- CANALELE din BRONDOLO şi din VALLE: de la Po di Levante până la Laguna din Veneţia

- CANALUL FISSERO-TARTARO-CANALBIANCO: de la Adria până la Po di Levante

- LITORALUL VENEŢIAN: de la Laguna Veneţia până la Grado

Marele Ducat de Luxemburg

- MOESELLE

Suedia

- Toate râurile, canalele şi lacurile care nu sunt incluse în zonele 1, 2 şi 3

Republica Cehă

- Toate celelalte căi navigabile care nu sunt incluse în zonele 1, 2 şi 3

Republica Ungară

- Toate celelalte căi navigabile care nu sunt incluse în zonele 2 şi 3

Republica Polonă

- Toate celelalte căi navigabile care nu sunt incluse în zonele 1, 2 şi 3

Republica Slovacă

- Toate celelalte căi navigabile care nu sunt incluse în zona 3

România

- Toate celelalte căi navigabile, altele decât cele din zona 3.

------