STRATEGIA NAŢIONALĂ DE GESTIONARE A DEŞEURILOR din 9 septembrie 2004

privind regimul deşeurilor

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 954 din 18 octombrie 2004

ANEXA Nr. 1

STRATEGIA NAfiIONALĂ DE GESTIONARE A DEȘEURILOR

2 CADRUL GENERAL

2.1 Corelarea cu politica de mediu

Programul guvernamental stabileşte principiile de bază ale politicii de mediu a României, în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia.

In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, iar în anul 2002 a fost elaborată Strategia Protecţiei Mediului. Acest document stabileşte ca principii generale:
- • conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor;
- • dezvoltarea durabilă;
- • evitarea poluării prin măsuri preventive;
- • conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate;
- • conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice;
- • principiul "poluatorul plăteşte";
- • stimularea activităţii de redresare a mediului.
  
  Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecţiei mediului sunt:
- • menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii;
- • menţinerea şi îmbunătăţirea capacităţii productive şi de suport a sistemelor ecologice naturale;
- • apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor;
- • respectarea prevederilor Convenţiilor internaţionale ş1 ale Programelor internaţionale privind protecţia mediului;
- • maximizarea raportului beneficiu / cost;
- • integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.
  
  Au fost stabilite obiective pe termen scurt până în anul 2005, obiective pe termen mediu până în anul 2010 si obiective pe termen lung pana in 2013. In Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor sunt cuprinse pe lângă obiectivele stabilite în strategie şi ţintele pentru gestionarea tuturor categoriilor de deşeuri precum şi măsurile pentru atingerea acestora.
  
  Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului cuprinde 286 de proiecte prioritare - 233 de proiecte corespunzătoare obiectivelor pe termen scurt şi 53 de proiecte corespunzătoare obiectivelor pe termen mediu. Acesta are cuprinse si o serie de proiecte referitoare la gestiunea deseurilor.

2.2 Cadrul legislativ

Cadrul legislativ general pentru protecţia mediului în România este reprezentat

prm:

•

137/1995, republicată cu modificările

505/14.07.2033);

Legea protecţiei mediului ş1 completările ulterioare (MO

• Legea apelor 107/1996 cu

modificările si completarile ulterioare (MO584/30.06.2004);
• Ordonanţa de Urgenţă a

Guvernului 243/2000 (MO 633/06.10.2000) privind protecţia atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 655/2001 (MO 773/04.12.2001);
• Ordonanţa de Urgenţă a

Guvernului 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 426/2001 (MO 411/25.07.2001);
• Hotărârea de Guvern 918/2002

(MO 686/17.09.2002) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;
• Ordonanţa de Urgenţă 34/2002

(MO 223/03.04.2002) privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobata cu modificări prin Legea 645/2002 (MO 901/12.12.2002);

• Hotărârea de Guvern 856/2002

(MO 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Acquis-ul Communautaire în domeniul gestionării deşeurilor cuprinde un număr de 16 acte normative, dintre care cele mai multe au fost deja transpuse în legislaţia română, conform cu cele prezentate în tabelul următor.

Legislaţie europeană	Legislaţie românească
Directiva Cadru privind deseurile nr.	Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001)
75/442/EEC, amendata de Directiva	pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.
nr.91/156/EEC	78/2000 (MO 283/22.06.2000) privinc
regimul deseurilor
Hotararea de Guvern 123/2003 (MO
113/24.02.2003) privind aprobarea Planului
National de etapa de Gestionare a Deseurilor
Directiva nr. 91/689/EEC privind	Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001)
deseurile periculoase	pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.
78/2000 (MO 283/22.06.2000) privinc
regimul deseurilor

Directiva nr. 75/439/EEC privind uleiurileHotararea de Guvern nr. 662/2001 (MO uzate, amendata de Directiva nr.446/08.08.2001) privind gestionarea 87/101/EEC si de Directiva nr.91/692/EEC ruleiurilor uzate, completata si modificata de

Hotararea de Guvern 441/2002 (MO 325/16.05.2002)

Hotararea de Guvern nr. 1159/2003 (MO 715/14.10.2003) pentru modificarea Hotararii de Guvern nr. 662/2001 (MO 446/08.08.2001) privind gestionarea

leiurilor uzate

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriileHG nr.1057/2001 (700/05.11.2001) privind si acumulatorii care contin anumiteregimul bateriilor s1 acumulatorilor care substante periculoase si Directiva nr.contin substante periculoase

93/86/EC privind etichetarea bateriilor

Directiva nr. 99/31/EC privindHotararea de Guvern nr. 162/2002 (MO

depozitarea deseurilor 164/07.03.2002) privind depozitarea deseurilor

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr. 867/2002 (MO 848/25.11.2002)

privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica a unui depozit si lista nationala de deseuri acceptate m fiecare clasa de depozit de deseuri 2002

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr. 1147 din 10 decembrie 2002 (MO 150/07.03.2003) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor - construirea, exploatarea,

monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri

Directiva nr. 2000/76/EC privindHotararea de Guvern nr.128/2002 (MO

incinerarea deseurilor 160/06.03.2002) privind incinerarea deseurilor

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr.1215 din 10 ianuarie 2003 (MO 150/07.03.2003) pentru aprobarea

Normativului privind incinerarea deseurilor

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajeleHotararea de Guvern nr. 349/2002 (MO

si deseurile de ambalaje 269/23.04.2002) privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr. 1190/2002 (MO 2/07.01.2003) privind procedura de raportare a datelor

referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje

Directiva nr. 96/59/EC privind eliminareaHotararea de Guvern m.173/2000 (MO bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB 131/28.03.2000) pentru reglementarea si PCT) regimului special privind gestiune si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi

similari.

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr. 279/2002 (MO 459/27.06.2002)

privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea si controlul compusil01 desemnati in cadrul Directiei de gestiune a

deseurilor si substantelor chimice periculoase

Decizia nr. 2000/532/CE, amendata deHotararea de Guvern m. 856/2002 (MO Decizia nr. 2001/119 privind lista659/05.09.2002) privind evidenta gestiunii deseurilor, (ce inlocuieste Decizia nr.deseurilor s1 aprobarea listei cuprinzand 94/3/CE privind lista deseurilor si Deciziadeseurile, inclusiv deseurile periculoase

nr. 94/904/CE privind lista deseurilor periculoase).

Directiva nr. 86/278/EEC privindOrdinul

Ministrului Agriculturii, Pădurilor,

protectia mediului si in particular aApelor s1 Mediului 49/2004 (MO solului, atunci cand namolul de la statiih: 66/27.O1.2004) pentru aprobarea normel01 de epurare este utilizat in agricultura tehnice privind protectia mediului in special a

solurilor, cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura

Directiva nr. 2000/53/EC privind(a fost elaborat Draft-ul de HG)

ehiculele scoase din uz

Regulamentul nr. 259/93/EEC privino Hotararea de Guvern m. 1357/2002 (MO supravegherea si controlul transporturilor 893/10.12.2002) pentru stabilirea de deseuri autoritatilor publice responsabile de controlul s1 supravegherea importului,

exportului si tranzitului de deseuri;

Hotararea de Guvern m. 228/2004 (MO 189/04.03.2004) privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului;

Legea 6/1991 (MO 18/26.01.1991) pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase s1 al eliminarii

acestora

Directiva nr. 2002/95/EC privind (se va elabora in 2005)

restrictionarea utilizarii anumitor susbtante periculoase in echipamentele electrice si electronice precum si Directiva 2002/96/EC privind deseurile dt: echipamente electrice si electronice

(DEEE)

Directiva nr.78/176/CEE privind deşeurile din industria dioxidului de titan

Directiva nr. 82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea si monitorizarea mediului datorita deseurilor din industria de dioxid de titan Directiva nr. 92/112/CEE privind pocedeele pentru armonizarea programelor pentru reducerea si eventual

eliminarea poluarii cauzate de deseurile din industria dioxidului de titan

(se va elabora in 2005)

Faţă de conţinutul Acquis-ului Communautaire şi de legislaţia - cadru pentru protecţia mediului, legislaţia română mai cuprinde o serie de acte normative ce conţin prevederi referitoare la gestionarea deşeurilor, după cum urmează:

• Ordonanţa Guvernului 87/2001

(MO 543/01.09.2001) privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor,

aprobată prin Legea 139/2002 (MO 233/08.04.2002) cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordonanţa Guvernului 21/2002

(MO 86/01.02.2002) privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale aprobată cu modificări şi completări prin Legea 515/2002 (MO 578/05.08.2002);
• Hotărârea de Guvern 188/2002

(MO 187/20.03.2002) pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
• Ordin 536/1997 (MO

140/03.07.1997) al Ministrului Sănătăţii, pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;
• Ordin 219/2002 (MO

386/06.06.2002) al Ministrului Sănătăţii şi Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale;
• Legea 98/1994 (MO

317/16.11.1994) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică cu modificările şi completările ulterioare;
• Hotărârea de Guvern 170/2004

(MO 160/24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor uzate;
• Ordonanata de Urgenta a

Guvernului 16/2001 (MO 104/07.02.2002) privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile aprobată cu modificări prin Legea 465/2001 (MO 422/30.07.2001) şi modificată prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 61/2003 (MO 461/28.06.2003);

► Ordinul Comun al Ministrului

Industriei si Resurselor si Ministrului Administratiei Publice 265/503/2001 (MO 566/11.09.2001) pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de colectare a deseurilor

industriale reciclabile de la persoane fizice si a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile;
- • Ordin Comun al Ministerului
  
  Mediului si Gospodaririi Apelor m. 2/05.01.2004 (MO 324/15.04.2004), al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului m. 211/06.02.2004, al Ministerului Economiei si Comertului m. 118/02.03.2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei;
- • Hotărârea de Guvern 228/2004

(MO 189/04.03.2004) privind controlul introducerii în ţară a deşeurilor

nepericuloase, în vederea importului, perfecţionării active şi a tranzitului.

Autoritatea competentă căreia îi revin atribuţii şi responsabilităţi pentru gestionarea deşeurilor este Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Alte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul gestionării deşeurilor sunt: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei si Comerţului, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării Naţionale.

2.3 Considerente privind stadiul implementării legislatiei

În conformitate cu Directiva Cadru şi Directiva 1996/61/EC (IPPC) s-a realizat o prima Strategie Nationala de Gestionare a Deseurilor ce a inglobat strategiile sectoriale ale ministerelor implicate. De asemenea, incepand din 2001, s-au realizat Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor. Pe baza Strategiei Nationale si a Planurilor Judetene a fost elaborat primul Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor, plan national de etapa, ce a fost adoptat prin HG 123/2003. Aceste documente nationale pentru gestiunea deseurilor au fost apoi imbunatatite in cadrul unor grupuri de lucru largite, formate din reprezentanti ai autoritatilor centrale, asociatiilor patronale si profesionale, ai unor asociatii ale autoritatilor locale, reprezentanti ai universitatilor si ONG-uri, precum si experti germani, francezi, englezi si japonezi, implicati in programe PHARE de twinning si in programul de asistenta tehnica acordata de JICA.

Dupa elaborarea Strategiei si a Planului National de Gestionare a Deseurilor, vor fi elaborate pana in 2007, Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor pe baza unui Ghid de elaborare a Planurilor Regionale a Deseurilor.

În ceea ce priveşte implementarea Directivei nr.99/31/EC privind depozitarea deseurilor s-au realizat următorii paşi:
- • s-a creat cadrul legislativ prin adoptarea Hotărârii Guvernului 162/2002 şi prin aprobarea Ordinelor Ministrului Apelor si Protectiei Mediului 867/2002 şi 1147/2002;
- • s-au atribuit responsabilităţile pentru planificare şi autorizare către instituţiile administraţiei publice;
- • s-au identificat, inventariat şi clasificat depozitele existente de deşeuri municipale şi industriale;
- • s-a planificat închiderea şi condiţionarea depozitelor existente de deşeuri municipale şi construirea altora;
- • s-au evaluat tipurile şi cantităţile de deşeuri existente în depozitele industriale.

Pentru implementarea Directivei nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor

s-a realizat:
- • crearea cadrului legislativ prin adoptarea Hotărârii Guvernului 128/2002 ş1 aprobarea Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului 1215/2003;
- • stabilirea autorităţilor competente;
- • stabilirea unui sistem în concordanţă cu prevederile Directivei pentru acordarea de autorizaţii pentru instalaţiile de incinerare;
- • identificarea şi inventarierea staţiilor de incinerare şi co-incinerare existente şi potenţiale pentru valorificarea/ eliminarea deşeurilor municipale, din activităţi medicale şi industriale;
- • examinarea situaţiei incineratoarelor existente;
- • stabilirea unui sistem eficient de predare-primire a deşeurilor;
- • stabilirea condiţiilor de funcţionare a instalaţiilor de incinerare;
- • stabilirea metodelor de calcul a concentraţiilor şi valorilor ş1 măsurarea emisiilor.
  
  În cadrul procesului de implementare a Directivei nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje s-a realizat:
- • crearea cadrului legislativ prin adoptarea Hotărârii Guvernului 349/2002 precum şi prin aprobarea Ordinului Ministrului Apelor si Protecţiei Mediului 1190/2002 şi a Ordinului Ministrului Economiei şi Comertului 128/2004;
- • stabilirea unui sistem eficient pentru reutilizare/ colectare şi reciclare / valorificare a ambalajelor post-consum şi a deseurilor de ambalaje;
- • monitorizarea proiectelor pilot şi diseminarea rezultatelor;
- • adoptarea standardelor privind conţinutul anumitor metale grele în materialele de ambalaje;
- • adoptarea standardelor europene armonizate ale căror prevederi se referă la ambalaje şi deşeuri de ambalaje
- • obligativitatea agenţilor economici implicaţi în sectorul ambalajelor de raportare a datelor relevante către autoritatea competentă;
- • realizarea unei baze de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, în conformitate cu cerintele Deciziei Comisiei 97/138/EC.
- • constituirea unei persoane juridice legale ECO-ROM Ambalaje S.A. in scopul organizarii unui sistem de recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje, prin transferul de responsabilitate al agentilor economici care pun pe piata produse ambalate.

3. DATE GENERALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor. Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte" sau după caz, producătorilor în conformitate cu principiul "responsabilitatea producătorului".

Organizarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor municipale este una dintre obligaţiile administraţiilor publice locale.

Categoria deşeurilor municipale include:

deşeuri menajere generate în gospodăriile populaţiei;

deşeuri de tip menajer generate în unităţi economico-sociale; deşeuri din comerţ;

deşeuri stradale;

deşeuri din parcuri şi grădini;

nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti; deşeuri din construcţii şi demolări.

In mediul urban, gestionarea deşeurilor municipale este realizată în mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau al firmelor de salubritate. Acestea lucrează pe bază de contract cu generatorii individuali, dar acest sistem acoperă numai 95 % din totalul generatorilor de deşeuri municipale din mediul urban.

In mediul rural, in general nu există servicii organizate pentru gestionarea deşeurilor, transportul la locurile de depozitare fiind făcut în mod individual de către generatori. Sunt deservite de servicii organizate pentru gestionarea deşeurilor numai o mica parte din localitatile rurale si in special numai acele localitati rurale aflate in proxima vecinatate a centrelor urbane.

Cantitatea totală de deşeuri municipale şi asimilabile (împreună cu deşeurile din construcţii şi demolări şi nămolurile din staţiile de epurare orăşeneşti) generate în anul 2002 a fost estimată la 9,58 milioane tone, din care cantitatea de deşeuri menajere s-a estimat ţinând cont de valorile indicelui mediu de generare (1,04 kg/locuitor.zi în mediul urban şi O,15 kg/locuitor.zi în mediul rural). Astfel, pentru anul 2002 s-a obţinut o valoare estimată totală de 7,66 milioane tone deşeuri menajere rezultată de la populaţie şi de la agenţii economici (din care numai 5,72 milioane tone - colectate de serviciile de salubritate).

Compoziţia medie a deşeurilor menajere generate în anul 2002 este următoarea: hârtie şi carton: 11 %

sticlă: 5 %

metale: 5 %

plastic: 10 %

textile: 5 %

deşeuri organice biodegradabile: 51 % alte deşeuri: 13 %.

Deşeurile menajere sunt colectate neselectiv (există numai câteva proiecte la scară pilot) şi eliminate prin depozitare (pe depozite de deşeuri urbane); se apreciază că numai 5 % din cantitatea de deşeuri menajere este colectată în vederea recuperării.

Organizarea activităţii de gestionare a deşeurilor de producţie este obligaţia generatorului. Unităţile economice realizează aceste activităţi cu mijloace proprii sau contractează serviciile unor firme specializate. La momentul actual, există foarte puţine firme care au ca domeniu de activitate gestionarea deşeurilor de producţie, iar serviciile pe care le oferă acestea sunt limitate atât în ceea ce priveşte tipurile de deşeuri, cât şi capacităţile de lucru.

In anul 2002 a fost raportată o cantitate totală de 372,4 milioane tone deşeuri din activitati productive, respectiv 24,5 milioane tone deşeuri de producţie (periculoase şi nepericuloase) şi 347,9 milioane tone de deşeuri care nu intră sub incidenţa Legii 426/2001 privind Regimul Deşeurilor. Cea mai mare parte a acestora din urmă este reprezentată de deşeuri generate din activităţi extractive.

Ponderea cea mai mare a deşeurilor de producţie a reprezentat-o industria producătoare de energie (11,7 milioane tone), industria metalurgică (4,8 milioane tone), industria alimentară (1,2 milioane tone) şi industria chimică/petrochimică (1,1 milioane tone).

Din cantitatea de deşeuri de productie, circa 33% a fost valorificată, restul de 67% fiind eliminată (prin depozitare, incinerare).

La nivelul anului 2002, s-au generat aprox. 600 OOO tone de deşeuri periculoase, ceea ce reprezintă 2,5% din totalul deşeurilor de producţie. Din totalul deşeurilor periculoase generate, 49% au fost valorificate şi 51% eliminate.

Incepând cu anul 1995, colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantităţile de deşeuri s-a făcut în conformitate cu cerinţele europene de clasificare (Catalogul European al Deşeurilor, înlocuit în anul 2002 cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase) şi de raportare la EUROSTAT şi la Agenţia Europeană de Mediu (prin reţeaua EIONET).

Cantităţile de deşeuri generate înregistrate au variat semnificativ de la un an la altul, din motive cum ar fi:

• modificările survenite în activităţile companiilor industriale şi de prestări serv1c11;
• înregistrarea sau neînregistrarea ca deşeu a sterilului de la excavarea minereurilor;
• modul de evaluare a cantităţii de către fiecare generator (cântărire sau estimare);
• conştientizarea diferită de către generatorii de deşeuri a importanţei activităţii de colectare şi raportare a datelor;
• controlul diferit, din partea autorităţilor de mediu locale, privind îndeplinirea obligaţiilor legale de colectare şi raportare a datelor de către generatorii de deşeuri;
• modificarea periodica a chestionarelor de anchetă (ca de exemplu modificarea chestionarelor în anul 2003 - pentru raportarea datelor aferente anului 2002).
• Variatiile inregistrate intre anii 2001 si 2002 pot fi datorate (pe langa celelalte motive mai sus mentionate ), si faptului ca s-a trecut la noua Lista europeana a deseurilor.

4 PRINCIPII SI OBIECTIVE STRATEGICE

Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enunţate în cele ce urmează.

□ principiul protecţiei resurselor primare - este formulat în contextul mai larg al conceptului de "dezvoltare durabilă" şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.
□ principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC ("Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive") - stabileşte că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.
□ principiul prevenirii - stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei care trebuie acordată: evitarea apariţiei, minimizarea cantităţilor, tratarea în scopul recuperării, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu.
□ principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului - stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de generatorul acestor.
□ principiul substituţiei - stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase.
□ principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei - stabileşte că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase este posibil numai către acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectării cerinţelor pentru comerţul internaţional cu deşeuri.
□ principiul subsidiarităţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) - stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.

□ principiul integrării - stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.

Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordine descrescătoare a priorităţilor:

□ prevenirea apariţiei - prin aplicarea "tehnologiilor curate" în activităţile care generează deşeuri;
□ reducerea cantităţilor - prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri;
□ valorificarea - prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei;

□ eliminarea - prin incinerare şi depozitare.

15

Tabel 1. Obiective strategice generale pentru gestionarea deşeurilor

Domeniul / Activitatea	Obiective principale	Obiective subsidiare
I .Politica si cadrul legislativ	1.1. Armonizarea politicii si legislatiei nationale in domeniul gestionarii deseurilor cu politicile si prevederile legislative europene, precum si cu prevederile acodurilor si conventilor internationale la care Romania este parte.	1.1.1.Crearea cadrului legislativ adecvat pentru intreg sistemul de gestionare a deseurilor cu specificarea clara a tuturor "partilor implicate (asoc. prof., patronale,ONG-uri, sindicate, soc. civila etc.)", responsabilitatilor si obligatiilor acestora.
	1.2. Integrarea problematicii de gestionare a deseurilor in politicile sectoriale si de compame.	1.2.1.Corelarea politicii si a actelor normative interne cu prevederile legislative europene si internationale in domeniul gestiunii deseurilor.
	1.3. Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor.	1.3.1.Cresterea importantei acordate aplicarii legislatiei si controlului acesteia.
		1.3.2. Intarirea capacitatii institutionale
		1.3.3.Incurajarea initiativei private in domeniul gestionarii deseurilor
2. Aspecte institutionale si organizatorice	2.1 Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indeplinirii cerintelor nationale si compatibilizarea cu structurile europene.	2.1.1.Crearea conditiilor pentru eficientizarea structurilor institutionale si a sistemelor aferente activitatilor de gestionare a deseurilor.
2. Aspecte institutionale si organizatorice		2.1.2.Intarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale la toate nivelele (national, regional, judetean, local) cu competente si responsabilitati in aplicarea legislatiei
3.Resursele umane	3.1. Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala	3.1.1.Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional si cu dotari corespunzatoare la toate nivelele atat in sectorul public, cat si in sectorul privat.

4.Finantarea sistemului de

gestionare a deseurilor

4.1. Crearea si utilizarea de sisteme si 14 mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului poluatorul plateste

.1.1.Stimularea crearii si dezvoltarii unei piete viabile de deseuri reciclabile

4.1.2.0ptimizarea utilizarii tuturor fondurilor disponibile (fondul de mediu, fonduri private, fonduri structurale, etc) pentru

cheltuielile de capital in domeniul gestionarii deseurilor

4.1.3.Imbunatatirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deseurilor municipale (calculare taxe, programe

nationale speciale de la buget)

4.1.4.Imbunatatirea mecanismelor economico-financiare pentru

gestionarea deseurilor industriale (deseuri rezultate direct din activitati industriale), inclusiv a celor industriale periculoase.

4.1.5.Crearea si sustinerea unor mecanisme economico-financiare adecvate pentru gestionarea :fluxurilor de deseuri speciale: acumulatori si baterii, uleiuri uzate, anvelope uzate, ambalaje,

electrice si electronice, vehicule scoase din uz etc. (sisteme depozit, responsabilizarea producatorului, mecanisme de eco-finantare)

4.1.6.Utilizarea completa si eficienta a fondurilor nationale s1

internationale disponibile (ISPA, etc)

4.1.7.Finantarea sistemului national de monitorizare in domeniul

gestionarii deseurilor

4.1.8.Finantarea securizarii intermediare si a reabilitarii finale a

zonelor contaminate orfane

5.Constientizarea partilor implicate

5.1 Promovarea unui sistem de informare,

constientizare si motivare pentru toate partile implicate

5.I. I.Intensificarea comunicarii intre toate partile implicate

5.1.2.0rganizarea si sustinerea de programe de educare si

constientizare a populatiei

16

5.1.3.Stimularea agentilor economici ce finanteaza actiuni de educare si constientizare a populatiei, prin deduceri din sumele datorate la Fondul pentru Mediu
5.1.4.Elaborarea de ghiduri legislative si documente informative
6. Colectarea si raportarea de date si informatii privind gestionarea deseurilor
7. Prevenirea generarii deseurilor	7. I .Maximizarea prevenirii generarii deseurilor	7.1.1.Promovarea si aplicarea principiului prevenirii in industrie
		7.1.2.Promovarea si aplicarea principiului prevenirii la consumator
8. Valorificarea potentialului util din deseuri	8.1. Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deseurilor	8.1.1.Dezvoltarea pietii pentru materiile prime secundare si sustinerea promovarii utilizarii produselor obtinute din materiale reciclate
		8.1.2.Decuplarea generarii deseurilor de cresterea economica si realizarea unei reduceri globale a volumului de deseuri.
	8.2. Dezvoltarea activitatilor de valorificare materiala si energetica	8.2.1.Promovarea prioritara a valorificarii materiale in masura posibilitatilor tehnice si economice in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu
		8.2.2.Promovarea valorificarii energetice in instalatii cu randament energetic ridicat in cazul in care valorificarea materiala nu este fezabila din punct de vedere tehnico-economic, beneficiul energetic rezultat in urma incinerarii este pozitiv si exista posibilitatea utilizarii eficiente a energiei rezultate
9. Colectarea si transportul deseurilor	9.1. Asigurarea deservirii unui numar cat mai mare de generatori de deseuri de catre sistemele de colectare si transport a deseurilor	9.1.1.Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor in mediul urban si rural
		9.1.2.Optimizarea schemelor de transport

6.1. Obtinerea de date si informatii complete si corecte care sa corespunda cerintelor de raportare la nivel national si european

6.1.1. Imbunatatirea sistemului national de colectare, prelucrare si analizare a datelor si informatiilor privind gestionarea deseurilor
6.1.2. Imbunatatirea sistemului de raportare la nivel european si international a datelor privind gestiunea deseurilor

17

9.2. Asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor, in vederea unei cat mai eficiente valorificari	9.2.1.Stabilirea unor principii si cerinte unitare care sa stea la baza functionarii tuturor companiilor de salubritate
	9.2.2.Separarea fluxurilor de deseuri periculoase de cele nepericuloase
	9.2.3.Introducerea si extinderea colectarii selective la sursa a deseurilor
	9.2.4. Controlul activitatii de transport deseuri pe plan intern: întărirea capacităţii instituţionale de control ;
	9.2.5.Eficientizarea controlului activitatii de transport deseuri peste frontiera:
10. Tratarea deseurilor
11. Eliminarea	I 1.1. Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului	11.1.1. Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea deseurilor prin promovarea cu prioritate a instalatiilor de eliminare la nivel zonal.
11. Eliminarea		11.1.2. Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme cu cerintele UE
12. Cercetare-dezvoltare	12.1 Incurajarea si sustinerea cercetarii romanesti in domeniul gestionarii integrate a deseurilor.	12.1.1.Adaptarea la conditiile locale a unor tehnologii curate de productie.
		12.1.2.Elaborarea de tehnologii noi pentru neutralizarea si eliminarea deseurilor periculoase.
		12.1.3.Cresterea disponibilitatii pentru dezvoltarea de noi solutii pentru prevenire, minimizare, reciclare si eliminare a acestora.
		12.1.4. Diseminarea informatiilor privind noi solutii precum si noi tehnologii

- stabilirea cadrului legal si institutional care sa permita aplicarea directa a Regulamentului 259/93/CEE;
- stabilirea autoritatii competente;
- întărirea capacităţii instituţionale de control ; implementarea Regulamentului 259/93/CEE.

10.1. Promovarea tratarii deseurilor in vederea asigurarii unui management ecologic rational

10.1.1. Incurajarea tratarii deseurilor in vederea:
- ■ valorificarii
- ■ facilitarii manipularii
- ■ diminuarii caracterului periculos
- ■ diminuarii cantitatilor de deseuri eliminate final in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu

18

19

Tabel 2. Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri

Categoria de deseuri	Sub-categoria	Obiectiv principal	Obiectiv subsidiar
1.Deseuri din agricultura, cresterea animalelor, silvicultura si industria lemnului, industria alimentara	1.1.Deseuri vegetale, dejectii, rumegus, deseuri de la industrializarea lemnului	1.1.1. Eficientizarea controlului privind depozitarea deseurilor netratate
		1.1.2.Incurajarea valorificarii prin procedee aerobe si anaerobe
		1.1.3. Sustinerea valorificarii energetice acolo unde valorificarea materiala nu este fezabila dpdv tehnico-economic, in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu.
2.Deseuri de la producerea energiei termice si electrice, . . . . . mcmerare s1 co-mcmerare	2.1. Zgura, cenusa de vatra, cenusa zburatoare, gips de la centrale termoelectrice	2.1.1. Sustinerea valorificarii materiale si energetice
	2.2.Zgura, cenusa de vatra, cenusa zburatoare, gips de la instalatii de incinerare si co- mcmerare	2.2.1.Tratare inaintea depozitarii in cazul in care recuperarea nu este posibila
3.Deseuri din constructii si demolari	3.1.Deseuri din constructii si demolari (contaminate si necontaminate)	3.1.1. Sustinerea reutilizarii si reciclarii deseurilor din constructii si demolari necontaminate	3.1.1.1.Recuperarea si valorificarea materiala si/sau energetica a deseurilor rezultate din demolari
		3.1.2.Tratarea deseurilor contaminate din constructii si demolari in vederea recuperarii sau eliminarii
		3.1.3. Dezvoltarea sistemului de facilitati in vederea eliminarii corespunzatoare
	3.2.Deseuri din excavarea	3.2.1. Reutilizarea si reciclarea , in masura in care acestea nu sunt contaminate

solurilor (contaminate si necontaminate)	3.2.2. Dezvoltarea sistemului de facilitati pentru tratarea deseurilor contaminate de la excavarea solurilor in vederea recuperarii sau eliminarii şi eliminarea corespunzatoare
3.3.Deseuri din constructia drumurilor	3.3.1. Reutilizarea si reciclarea , in masura in care acestea nu sunt contaminate
3.3.Deseuri din constructia drumurilor	3.3.2.Tratarea deseurilor contaminate din constructia drumurilor in vederea recuperarii sau eliminarii si eliminarea corespunzatoare
4.Deseuri provenite de la statiile de epurare	4.1.Namoluri provenite de la statiile de epurare	4.1.1.Asigurarea, in masura posibilitatilor, a recuperarii si utilizarii ca fertilizant sau amendament agricol, a namolurilor ce corespund calitatii stabilite in cerintele legale
		4.1.2.Deshidratarea si pre-tratarea in vederea eliminarii prin co-incinerare in cuptoarele din fabricile de ciment
		4.1.3.Prevenirea eliminarii necontrolate pe soluri
		4.1.4.Prevenirea eliminarii namolurilor in apele de suprafata
5.Deseuri biodegradabile	5.1.Deseuri biodegradabile: menajere, deseuri asimilabile din comert, servicii, industrie, institutii, deseuri stradale, namoluri orasenesti)	5.1.1.Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile prin reciclare si procesare (minimizarea materiei organice pentru reducerea poluantilor emisi prin levigat si gazul de depozit)
6.Deseuri de ambalaje	6.1.Ambalaje	6.1.1. Cresterea gradului de reutilizare si reciclabilitate a ambalajelor
6.Deseuri de ambalaje	6.1.Ambalaje	6.1.2.0ptimizarea cantitatii de ambalaje pe produs ambalat (prin reproiectare)

20

6.2.Deseuri de ambalaje	6.2.1.Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje prin valorificare
	6.2.2.Cresterea cantitatilor de deseuri de ambalaje colectate precum si a eficientei colectarii selective a acestora
	6.2.3.Crearea si optimizarea schemelor de valorificare materiala
	6.2.4.Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje ("neadecvate" pentru valorificare materiala)
7.Anvelope	7. I .Anvelope	7.1.1. Cresterea gradului de valorificare materiala si energetica a anvelopelor uzate
8.Vehicule scoase din uz	8.1. Vehicule scoase din uz	8.1.1.Asigurarea unei retele de colectare a vehiculelor scoase din uz corespunzator repartizate in teritoriu
		8.1.2.Asigurarea posibilitatii ca ultimul detinator al vehiculului il poate preda gratuit unei unitati de colectare/valorificare
		8.1.3.Restrictionarea utilizarii metalelor grele la fabricarea vehiculelor
		8.1A.Extinderea reutilizarii si reciclarii materialelor din vehiculele uzate, precum si a valorificarii energetice a acelora care nu se preteaza la valorificare materiala

21

9.Echipamente electrice si electronice	9.I .Echipamente electrice si electronice (EEE)	9.1.1.Reproiectarea EEE in scopul de a facilita repararea, imbunatatirea, reutilizarea, dezasamblarea si reciclarea lor	9.1.1.1. Incurajare a proiectarii si producerii de EEE care faciliteaza repararea, imbunatatirea, reutilizarea , dezasamblarea si reciclarea lor
		9.1.2.Reducerea componentelor periculoase dinEEE	9.1.2.1. Incurajarea cercetarii in vederea înlocuirii materialelor periculoase cu materiale cu un impact redus asupra sanatatii omului si mediului
	9.2.Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE)	9.2.1.Elaborarea actului normativ national cu privire la gestionarea DEEE
		9.2.2. Incurajarea colectarii separate si a valorificarii materiale a deseurilor de echipamente electrice si electronice	9.2.2.1. Colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice într-o cantitate de cel putin 4 kg/loc/an incepand cu 2007
			9.2.2.2. Incurajarea consumatorilor in vederea returnarii DEEE
		9.2.3ăIncurajarea aparitiei de noi facilitati de reciclare si tratare a deseurilor de echipamente electrice si electronice

22

23

Tabel 3. Obiective strategice generale privind gestionarea deseurilor periculoase

Domeniul/ Activitatea	Obiective principale	Obiective subsidiare
1. Politica si cadrul legislativ	I. I .Dezvoltarea unei politici nationale care sa conduca la crearea/aparitia unui sistem de gestionare a deseurilor periculoase eficient din punct de vedere ecologic, economic si just din punct de vedere social (Ex.:Aplicarea principiului poluatorul plateste)	1.1.1.Crearea de sisteme administrative si mecanisme financiarecare sa stimuleze detinatorii de deseuri periculoase de a se conforma obligatiilor legale de gestiune a acestora
1. Politica si cadrul legislativ		1.1.2. Pregatirea transpunerii si implementarii constante pas cu pas a directivelor UE
2. Aspecte institutionale si organizatorice	2.1 Intarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale	2.1.1. Intarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale cu responsabilitati in aplicarea legislatiei, privind gestionarea deseurilor periculoase la toate nivelurile (national, regional, judetean,)
3.Resurse umane	3.1 Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala la toate nivelele.	gestionarii ecologice rationale a deseurilor periculoase.
4. Prevenirea si . . . .. mm1m1zarea generarn	4.1.Promovarea si aplicarea principiului prevenirii generarii deseurilor periculoase si	4.1.1. Sustinerea aplicarii tehnicilor de minimizare a deseurilor si tratare imbunatatita specifice diferitelor deseuri periculoase
deseurilor	pe cat posibil, a principiului proximitatii in
tratarea/eliminarea deseurilor periculoase
4.2.Minimizarea impactului deseurilor	4.2.1. Instruirea si responsabilizarea agentilor economici privind
periculoase asupra sanatatii si mediului.	intreprinderile si instalatiile care intra sub incidenta legii 645/2002
pentru aprobarea si modificarea OU 34/2002
5. Recuperarea materiala	5.1. Minimizarea impactului deseurilor	5.1.1.Promovarea reciclarii materialelor neferoase folosind topitoriile existente

3.1.1. Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional la toate nivelele, atat in sectorul public, cat si in sectorul privat :
- ■ intarirea capacitatii personalului APM-urilor in ceea ce priveste aplicarea prevederilor legale referitoare la deseurile periculoase.
- ■ intarirea capacitatii generatorilor de deseuri in vederea

(reciclarea) si recuperarea energiei din deseurile periculoase	periculoase asupra sanatatii populatiei si mediului.	5.1.2. Promovarea valorificarii termoenergetice a deseurilor periculoase in cuptoarele de ciment
6. Colectarea si transportul deseurilor	6.1 Infiintarea de servicii de colectare si transport pentru deseurile periculoase	6.1.1 Infiintarea unui sistem de colectare si transport al deseurilor periculoase care sa satisfaca necesitatile generatorilor
		6.1.2 Monitorizarea transportului si colectarii deseurilor periculoase in conformitate cu cerintele UE si dezvoltarea bazei existente.
7. Tratarea si eliminarea deseurilor	7.1. Eliminarea deseurilor periculoase intr-un mod ecologic rational si eficient economic si acceptabil social.
		7.1.2 Asigurarea de conditii adecvate pentru facilitatile de tratare si eliminare a deseurilor
		7.1.3 Crearea conditiilor ca noile instalatii si facilitati sa fie proiectate, construite si sa opereze la nivselul cerintelor Uniunii Europene
		7.1.4. Facilitarea exportului corespunzator al anumitor deseuri periculoase pentru o gestionare ecologic rationala
8. Gestionarea terenurilor contaminate	8.1 Asigurarea sanatatii publice prin prevenirea/minimizarea expunerii populatiei la riscurile generate de terenurile contaminate, apa contaminata si contaminantii in sine	8.1.1. Atingerea obiectivelor de calitate privind apele de suprafata, apa subterana si asigurarea indeplinirii obligatiilor internationale ale Romaniei in domeniul conservarii biodiversitatii si prevenirii accidentelor ecologice pe Fluviul Dunarea (Conventia Cadru a Dunarii)
		8.1.2.Punerea la dispozitia publicului a informatiilor privind terenurile contaminate
	8.2 Prevenirea aparitiei de noi terenuri contaminate	8.2.1.Aplicarea tehnologiilor adecvate de tratare/eliminare a deseurilor periculoase produse in mod curent

7.1.1 Incurajare a tratarii deseurilor periculoase in vederea:
- ■ valorificarii (claca este posibil)
- ■ facilitarii manipularii
- ■ favorizarii eliminarii
- ■ diminuarii caracteristicilor periculoase

24

26

Tabel 4. Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri periculoase

Categoria de deseuri periculoase	Sub-categorii	Obiective principale	Obiective subsidiare
1. Deseuri cu continut de PCB/PCT	1.1 Gestionarea in conformitate cu prevederile legislatiei nationale armonizata cu cea a UE	1.1.1 Actualizarea periodica a inventarului national de deseuri cu continut de PCB/PCT
		1.1.2 Responsabilizarea agentilor econom1c1 m vederea interzicerii utilizarii echipamentelor care contin PCB/PCT
		1.1.3 Depozitarea in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei Sl mediu a deseurilor cu continut de PCB/PCT
		1.1.4 Eliminarea stocurilor existente utilizand cele mai bune conditii tehnice si economice in cel mai scurt timp posibil
		1.1.5 .Interzicerea utilizarii uleiurilor Sl a echipamentelor care contin PCB/PCT
2. Pesticide expirate	2002 care fac obiectul proiectului PHARE 2002 al MAAP au fost/vor fi identificate in afara proiectului PHARE 2002	2.1 Gestionarea in conformitate cu cerintele legale aplicabile	2.1.1 Actualizarea periodica a inventarului national de pesticide expirate si inspectarea locurilor de stocare
			2.1.2 Colectarea separata si depozitarea in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu a tuturor deseurilor periculoase (existente si viitoare)
			2.1.3 Eliminarea stocurilor existente in cele mai bune conditii tehnice si economice cel mai curand posibil
3. Solventi organici clorurati	Toate grupele de solventi organici utilizate	3.1.Reducerea cantitatii de deseuri generate si a emisiilor in mediu	3.1.1 Reducerea consumului de solventi Sl a generarii de deseuri prin utilizarea tehnologiilor curate

• Uleiuri uzate cu continut de PCB/PCT
• Echipamente cu continut de PCB/PCT

• Pesticide expirate identificate pana la 30 mai
• Alte deseuri de pesticide si ambalaje de pesticide care

3.1.2. Reducerea cantitatii de deseuri de solventi organici clorurati generate prin recuperarea si reutilizarea acestora
3.2.Reducerea emisiilor in mediu	3.2.1 Reducerea deversarilor de deseuri de solventi in mediu
3.3. Eliminarea deseurilor in conditii corespunzatoare	3.3.1 Stabilirea unei gestionari si eliminari corespunzatoare a deseurilor de solventi organici clorurati
4. Uleiuri uzate	4.1.Cresterea gradului de colectare a uleiurilor uzate de la utilizatori/ populatie	4.1.1 Eliminarea pietei ilegale a uleiurilor uzate a caror utilizare genereaza un impact negativ asupra sanatatii populatiei si mediului
4. Uleiuri uzate	4.2.Reducerea impactului asupra sanatatii populatiei si mediului prin imbunatatirea gestionarii uleiurilor uzate	4.2.1 Incurajarea utilizarii uleiurilor intr-o maniera ecologic rationala in cuptoarele de ciment
5. Deseuri rezultate din activitatea medicala si din institutii de cercetare	rationala si eficienta economic
	5.3.Eliminarea in siguranta a deseurilor medicale fara afectarea sanatatii personalului medico-sanitar si a populatiei	5.3.1 Realizarea unei depozitări temporare ecologic sigure a deşeurilor infecţioase şi periculoase
		5.3.2. Interzicerea depozitarii finale a deseurilor periculoase fara pretratare, in vederea inertizarii totale. In cazul deseurilor infectioase şi periculoase vor fi excluse metodele de pretratare care transferă poluanţi în alţi factori de mediu.

• Deseuri infectioase (codurile 18.O1.O1 ; 02 si 03) din unitati medicale si de cercetare
• Deseuri periculoase, altele decat deseurile infectioase

5.1. Colectarea separata a 5.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri medicale deseurilor infectioase si infecţioase şi periculoase de către spitale prin periculoase (altele decat cele colectarea separata (pe categorii de deşeuri) si infectioase) eliminarea finală a acestora intr-o maniera ecologic
5.2. Colectarea separata a deseurilor ne})_ericuloase

27

5 INSTRUMENTE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE

Instrumente de reglementare - va fi completat şi îmbunătăţit cadrul legislativ referitor la activităţile de gestionare a deşeurilor prin:

acte de reglementare a impactului asupra mediului;

acte de reglementare a activităţilor de valorificare materială şi energetică;

acte de reglementare vizând responsabilităţile generatorilor de deşeuri/producatorilor de bunuri care devin deşeuri;

acte de reglementare vizând responsabilităţile autorităţilor publice şi relaţiile ce trebuie definite între acestea şi ceilalţi factori implicaţi.

Instrumente economice care să încurajeze reflectarea costurilor activităţilor de gestionare a deşeurilor atât în preţul produselor, cât şi în statutul pe piaţă al producătorului. Aplicarea corectă a stimulentelor financiare pe de o parte, şi a penalităţilor pe de altă parte, va încuraja activităţile de gestionare prin prevenire, reducere şi recuperare, conducând în acelaşi timp la eliminarea practicilor de gestionare cu impact asupra mediului sau care vin în contradicţie cu principiul "poluatorul plăteşte".

Instrumente statistice pe baza cărora să se obţină date corecte referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor şi care să permită evaluarea situaţiei actuale şi stabilirea obiectivelor de îndeplinit. Este necesară îmbunătăţirea şi adaptarea sistemului actual de colectare, validare şi raportare a datelor la nivel judeţean şi naţional.

Alte instrumente

aplicarea şi controlul aplicării legislaţiei existente; elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor;

crearea unor comitete care să cuprindă reprezentanţi ai tuturor factorilor implicaţi în activităţile de gestionare a anumitor tipuri de deşeuri;

analiza ciclului de viaţă al produselor şi realizarea "bilanţurilor ecologice", în scopul implementării celor mai bune practici de gestionare a deşeurilor.
6 FACTORI IMPLICAŢI

Pentru îndeplinirea obiectivelor naţionale şi europene în domeniul gestionării deşeurilor este necesară implicarea, practic, a întregii societăţi, reprezentată prin:

autorităţi publice centrale şi locale (mediu, administraţie, sănătate, industrie, finanţe);

generatori de deşeuri (persoane fizice şi juridice); asociaţii profesionale şi institute de cercetare-dezvoltare;

societate civilă (consumatori de bunuri, organizaţii non-guvernamentale etc.).
7 CONCLUZII

► Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor este elaborată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, în conformitate cu responsabilităţile ce îi revin ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor şi conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea 426/2001.
► Elaborarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.
► Prevederile SNGD se aplică pentru toate tipurile de deşeuri definite conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea 426/2001.
► Autoritatea competentă căreia îi revin atribuţii şi responsabilităţi pentru gestionarea deşeurilor este Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si alte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul gestionării deşeurilor sunt: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei si Comerţului, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării Naţionale.
► Incepând cu anul 1995, colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantităţile de deşeuri s-a făcut în conformitate cu cerinţele europene de clasificare (Catalogul European al Deşeurilor, înlocuit în anul 2002 cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase) şi de raportare la EUROSTAT şi la Agenţia Europeană de Mediu (prin reţeaua EIONET). Sunt colectate şi raportate informaţii referitoare la: deşeurile urbane (deşeuri menajere, deşeuri din parcuri şi grădini, nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti), deşeurile industriale (periculoase şi nepericuloase), deşeurile generate din activităţile medicale.
► Principiile pe baza cărora se realizează activităţile de gestionare a deşeurilor sunt: principiul protectiei resurselor primare, principiul masurilor preliminare corelat cu utilizărea BATNEEC, principiul prevenirii, principiul "poluatorul plăteşte" corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului, principiul substitutiei, principiul proximităţii corelat cu principiul autonomiei, principiul subsidiaritatii, principiul integrarii.
► Opţiunile de gestionare a deşeurilor sunt in ordinea descrescătoare a priorităţilor: prevenirea apariţiei/minimizare generare deseuri; reutilizare/reciclare; valorificare materiala sau energetica; tratare/ depozitareă
► Obiectivele Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor sunt stabilite după cum urmează: obiective generale pentru gestionarea deşeurilor; obiective specifice pentru gestionarea unor fluxuri speciale de deşeuri; obiective generale pentru gestionarea deşeurilor periculoase; obiective specifice pentru gestionarea unor fluxuri speciale de deşeuri periculoase.
► Pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei sunt necesare: instrumente de reglementare, instrumente economice, instrumente statistice, alte instrumente.
► Pentru îndeplinirea obiectivelor naţionale şi europene în domeniul gestionării deşeurilor este necesară implicarea, practic, a întregii societăţi, reprezentată prin: autorităţi publice centrale şi locale; generatori de deşeuri; asociaţii profesionale şi institute de cercetare; societate civilă.

PLANUL NAfiIONAL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR

ANEXA Nr. 2

pentru îndeplinirea acestora, creeaza conditiile pentru ca gestionarea deseurilor sa se desfasoare într-un cadru mai larg, mai logic si mai coerent. In plus, experienta europeana a demonstrat ca, desi necesita timp si costuri mai mari pentru elaborarea, planurile de gestionare a deseurilor bazate pe abordarea "integrata" sunt mult mai realiste, mai usor de pus in aplicare si deci mult mai eficiente.

Tinand cont de aceste aspecte, factorii responsabili din Romania au considerat ca, pentru situatia concreta in care se afla tara noastra, modul de abordare "integrat" raspunde cel mai bine cerintelor.

Conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001 (MO 411/25.07.2001), Planul National de Gestionare a Deseurilor se aplica pentru toate tipurile de deseuri solide si lichide, clupa cum urmeaza:

• deseuri municipale (menajere si asimilabile din comert, institutii si servicii),
• namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti,
• deseuri din constructii si demolari,
• deseuri de productie nepericuloase si periculoase.

Sunt exceptate de la prevederile prezentului Plan National urmatoarele tipuri de deseuri:
• deseuri radioactive,
• roci si deponii de sol, precum si depozite de resurse minerale rezultate de la foraje, din prospectiuni geologice si operatiuni de exploatare subterana a bogatiilor subsolului (inclusiv din cariere de suprafata),
• carcasele de animale si dejectiile animaliere,
• efluentii gazosi emisi in atmosfera,
• apele uzate,
• deseurile de explozibili expirati.

Planul National de Gestionare a Deseurilor se aproba prin Hotarare de Guvern si se revizuieste o data la cinci ani.

Partea I

1.1 ROMÂNIA - PREZENTARE GENERALĂ:

România este situată în partea de sud-est a Europei Centrale, în interiorul şi exteriorul arcului munţilor Carpaţi, pe cursul inferior al Dunării, cu ieşire la Marea Neagră, la o distanţă faţă de extremităţile continentului, ce variază între 1.050 km şi 2.800 km.

Europe

h""r,

·'ît- -

..

torsiei-- viet

"o "t; c

I:re 'and

ţ_,.,J

k-

. .

fh

p

Lu

Fr= e!'!

Portug.JLI S _

pa1n

Gib:ralt

k

Na.I ta

="

Poziţia geografică şi lungimea frontierelor României sunt redate în tabelele 1.1 şi 1.2.

Tabelul 1.1 Poziţia geografică a României

Punctul extrem		Judetul	Longitudine estică11	Latitudine nordică
Nord	Satul Horodiştea	Botoşani	26v42 05	48v15 06
Sud	Oraşul Zimnicea	Teleorman	25v23 32	43v37 07
Est	Oraşul Sulina	Tulcea	29v41 24	45vo9 36
[Vest	Comuna Beba Veche	Timiş	2ov15 44	46v07 27

i; după Greenwich

Tabelul 1.2 Lungimea frontierelor României

Granite	Lungimea frontierelor (km)
Granite	Totală	Terestră	Fluvială	Maritimă
Total granite	3149,9	1085,6	1816,9	247,4
Bulgaria	631,3	139,1	470,0	22,2
Iugoslavia	546,4	256,8	289,6	-
Republica Moldova	681,3	-	681,3	-
Ucraina	649,4	273,8	343,9	31,7
Ungaria	448,0	415,9	32,1	-
Marea Neagră	193,5	-	-	193,5

Sursa: Strategia Protecţiei Mediului

Suprafaţa României este de 238391 km2, fiind a treisprezecea ţară din Europa ca întindere.

1.1.1 Date de geografie fizică

Relieful României se compune din trei trepte majore şi anume: cea înaltă a Munţilor Carpaţi (cel mai înalt vârf - Moldoveanu 2544 m), cea medie, care corespunde subcarpaţilor, dealurilor şi podişurilor şi cea joasă, a câmpiilor, luncilor şi Deltei Dunării (cea mai tânără unitate de relief, în continuă formare şi cu o altitudine medie de 0,52 m).

Alături de Dunăre şi Marea Neagră, Muntii Carpaţi constituie elementul geografic fundamental pentru definirea teritorială a României. Aceştia sunt o bogăţie naturală de importanţă globală, care combină valoarea ecologică imensă cu bogăţia culturală şi diferite moduri de viaţă.

Munţii Carpaţi sunt numiţi, pe bună dreptate, "coloana vertebrală" a spaţiului mioritic şi ocupă o suprafaţă de 66303 km2, adică aproximativ 27,9% din suprafaţa ţării. Din cununa Carpaţilor, relieful coboară în trepte, dispuse aproape concentric. Cea mai mare parte a reliefului ţării se dezvoltă pe marea unitate structurală a orogenului carpatic, iar toate unităţile de relief de la exterior sunt constituite din sedimente de provenienţă carpatică, formarea lor fiind rezultatul evoluţiei lanţului carpatic.

Clima României este temperat-continentală de tranziţie, cu influenţe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest şi continental excesive dinspre nord-est. Precipitaţiile anuale scad în intensitate de la vest la est, cifrându-se de la 600 mm la 500 mm în Câmpia Română, la sub 400 mm în Dobrogea, în timp ce în zonele montane ating 1000-1400 mm.

Flora este alcătuită din specii de plante care apar şi se dezvoltă spontan, precum şi specii care s-au înmulţit artificial în diferite regiuni. Vegetaţia este condiţionată de relief şi de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de păduri de conifere (îndeosebi molid) şi păduri de fag. Pe culmile înalte se află pajişti alpine şi tufărişuri de jneapăn, ienupăr, afin şi altele. In regiunile de deal şi de podiş se întâlnesc păduri de foioase.

Vegetaţia de stepă şi de silvostepă, care ocupă zonele cu deficit de umiditate din Podişul Dobrogei, Câmpia Română, Podişul Moldovei şi Câmpia de Vest, a fost în cea mai mare parte, înlocuită prin culturi agricole.

Pădurile ocupă doar 26,7% din suprafaţa ţării.

Fauna include majoritatea speciilor de animale care trăiesc în libertate, precum şi specii care au fost reproduse artificial într-o anumită regiune.

Apele curgătoare ale României sunt dispuse radial, cele mai multe având izvoarele în Munţii Carpaţi, iar principalul colector al acestora este fluviul Dunărea, care străbate ţara în partea sudică pe o lungime de 1.075 km şi se varsă în Marea Neagră.

Reţeaua hidrografică a României are aproape întreaga suprafaţă (97,8%) cuprinsă în bazinul fluviului Dunărea, cu excepţia unei părţi din râurile Dobrogei, care se varsă în Marea Neagră.

Râurile interioare (4.864 inventariate şi codificate) au o lungime totală de 78.905 km.

Lungimea principalelor cursuri de apă este prezentată în tabelul 1.3.

Tabelul 1.3 Lungimea principalelor cursuri de apă de pe teritoriul României

Dunăre	1075	33250
Mureş	761	27890

Prut	742	10990
Olt	615	24050
Siret	559	42890
Ialomiţa	417	10350
Someş	376	15740
Argeş	350	12550
Jiu	339	10080
Buzău	302	5264
Dâmboviţa	286	2824
Bistriţa	283	7039
Jijia	275	5757
Târnava Mare	246	6253
Timiş	244	5673
Crişul Alb	234	4240
Vedea	224	5430
Moldova	213	4299
Bârlad	207	7220

I) Fără afluenţii care formează bazine de ordinul I.

Sursa: Institutul Naţional de Statistică-Anuarul Statistic al României, 2002

Fluviul Dunărea şi Marea Neagră constituie ecosisteme distincte care, pe teritoriul aparţinând României, au o importanţă economică şi ecologică aparte.

Dunărea este coloana de transport pe căile interioare de apă ale Europei. Prin canalele Dunăre - Marea Neagră şi Rin - Main - Dunăre se leagă două mări, Marea Nordului şi Marea Neagră, creând perspectiva creşterii traficului pe apă al mărfurilor pe teritoriul României. Dunărea este sursă de apă pentru diverse folosinţe, sursă de hrană (faună piscicolă) şi sursă de energie ieftină, prin hidrocentralele electrice de la Porţile de Fier I şi II.

Marea Neagră este poarta României spre mări şi oceane, iar zona de litoral şi de platou continental oferă condiţii pentru valorificarea bogăţiilor subterane (petrol, gaze naturale), acvatice (fauna piscicolă) şi de pe uscat (turism, agrement).

Canalul Dunăre-Marea Neagră, construit între 1975 şi 1984, leagă Dunărea (la sud de oraşul Cernavodă) cu Marea Neagră (la Agigea, la sud de Constanţa) şi scurtează drumul spre Constanţa cu aproape 400 km. Canalul, care poate fi utilizat în ambele sensuri, are o lungime de 64,2 km, o lăţime între 11O şi 140 de metri şi o adâncime între 7 şi 8,5 metri, şi poate primi nave cu un pescaj de până la 5,5 metri. O dată cu deschiderea pentru trafic în 1992 a canalului Main Dunăre de pe teritoriul Germaniei a fost realizată legătura directă între Marea Neagră şi Marea Nordului (între porturile Constanţa şi Rotterdam).

Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale (de diverse tipuri genetice), răspândite în toate unităţile majore de relief şi de origini variate, de la cele glaciare în zona muntoasă (lacul Mioarelor - Munţii Făgăraş la 2.282 m altitudine), la limanele fluvio-maritime (lacul Techirghiol la 1,5 m altitudine) şi lacuri antropice, construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic, pentru alimentare cu apă, irigaţii, piscicultură şi agrement.

Apele minerale constituie o resursă regenerabilă, încă insuficient valorificată, deşi unele din ele sunt apreciate pe plan mondial prin calităţile lor. Din rezerva totală de ape minerale ce pot fi îmbuteliate, de 122 mii m3/zi, se valorifică circa 40%.

Solul reprezintă formaţiunea naturală cea mai recentă de la suprafaţa litosferei; este format dintr-o succesiune de straturi care s-au format şi se formează permanent prin transformarea rocilor şi materialelor organice, sub acţiunea factorilor fizici, chimici şi biologici, în zona de contact a atmosferei cu litosfera.

Cele mai fertile soluri sunt cernoziomurile din Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, Câmpia Transilvaniei, Dobrogea şi alte zone (26,7% din învelişul de sol).

Din suprafaţa totală a ţării de 238.391 km2, 62% reprezintă suprafaţa agricolă, 26,7% - pădurile, 3,7% - apele şi 7,3% - alte suprafeţe. Astfel, solurile agricole ocupă 14,8 milioane ha (0,65 ha/loc), cele arabile reprezintă 9,34 milioane ha (0,41 ha/loc), iar cele forestiere cca 6,7 milioane ha (0,3 ha/loc).

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a diferitelor activităţi economice care generează presiuni asupra mediului a fost necesară punerea la punct a unor instrumente de gestionare a capitalului natural care să răspundă unor cerinţe de protecţie şi asigurare a valorii ecologice. Astfel, au fost delimitate mai multe categorii de arii protejate: rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale, rezervaţii naturale, rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii, parcuri naturale.

Figura 1.2 Harta fizică a României

-

- •

-

G

a

SLOVi K1

UKRAINE

1

S..a.tu Mare ,.._

Dorohaî

"-

Radautl • ,.,

• '.

ţ_

'J

• Ba.la Mare

HU GA Y

• suceava c.,"MOLDOVA

lrJ

las• ,,

A•fa(l

îlmis•oar

fOCSQţ1 •

•

R:esua

"

GaH•itl

era•.ia

Suliria

YUGOSLAVIA

T1.acla

(b

,t,

ELEVATION:

2000 m

1500m

Q

.Q

• Slatina

Bucha,es-t

@

• C-onstanta

1 OOO m

-

Craiova•

"500m

o

.. _

•

iu_rgt , -

200 m

(

:...,. ...........

Alf!xandri •

. -

•'

o

100

.200k:m

• Philippe Re acewic2.

- -- --

UNEPGRIDA!' nd.il. 1997.

Sursa: UNhP

1.1.2 Date de geografie administrativă

Din punct de vedere administrativ, România este organizată în 41 judeţe, cuprinde 265 municipii şi oraşe. Cele 40 de judete vor fi grupate in 7 regiuni, la care se adaugă municipiul Bucurestiul si judeţul Ilfov care reprezinta a 8 - a regiune Acestea sunt prezentate in figura 1.3.

Figura 1.3 Harta administrativă a României

Sursa: Institutul National de Statistica

Populaţia României este de 21.794.793 locuitori (conform unor date preliminare de la recensamantul din martie 2002).

Tabel 1.4 Evoluţia populaţiei pe ultimii 5 ani

Anul	Total	Populatia pe medii
Anul	Total	Mediul urban	Mediul rural
1998	22.502.803	12.347.886	10.154.917
1999	22.458.022	12.302.729	10.155.293
2000	22.435.205	12.244.598	10.190.607
2001	22.408.393	12.243.748	10.164.645
2002	21.794.793	11.608.735	10.186.058

Sursa: Institutul Naţional de Statisitcă-Anuarele Statistice 1999- 2002

Densitatea populaţiei pe judeţe fste reprezentată in figura I.4. La nivel naţional densitatea populaţiei este de 94 loc/km .

Figura 1.4 Densitatea populaţiei la nivelul anului 2001

ROMANIA

Densitatea populatiei

□ < 50 locuitori / kml

50 - 75 locuitori / krn1
□ 75 • 100 locuitori / km'

■ 100 - 1000 locuitori / km'
■ > 1000 IOaJitari I km'

/J1/grrria

Sursa: Prelucrare ICIM - date Anuarul Statistic al României -2002

Oraşele principale sunt: Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Galaţi, Craiova, Braşov, Ploieşti, Brăila.

Cel mai mare oraş şi cel mai important centru politic, economic şi cultural-ştiinţific al ţării - municipiul Bucureşti - este împărţit în şase sectoare administrative. Oraşul are o suprafaţă de 228 km2 şi o populaţie de 1.996.814 locuitori, ceea ce înseamnă cca 11% din totalul populaţiei ţării.

Porturile principale sunt:

• la Marea Neagră: Constanţa, cel mai mare port românesc şi de asemenea cel mai mare port la Marea Neagră, cu un trafic de peste 80 milioane tone pe an. Alte porturi la Marea Neagră sunt Mangalia (vechea colonie greacă Callatis, datând tot din secolul al VI-lea î.e.n.) şi Sulina.
• la Dunăre: Moldova Nouă, Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa Călăraşi, Cernavodă, Hârşova, Măcin, Brăila, Galaţi, Tulcea, Sulina.

Aeroporturile principale sunt: Bucureşti-Otopeni cel mai important aeroport internaţional (deschis în 1970), situat la 18 km de Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Arad, Sibiu, Suceava, Bacău, Baia Mare, Caransebeş, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Târgu Mureş, Tulcea.

1.1.3 Date de geografie economică

Evoluţia principalului indicator macroeconomic, produsul intern brut (PIB), care reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor rezultate din procesele de producţie în cadrul economiei naţionale pentru a fi consumate, investite, stocate sau exportate, este prezentată în figura I.5.

Această evoluţie a produsului intern brut a fost estimată în condiţii comparabile din punct de vedere metodologic. În acest sens, pentru perioada 1999-2002, indicii de volum au avut ca an de bază anul 1998, acesta fiind primul an pentru care s-a calculat produsul intern brut pe baza metodologiei SEC 19951).

Figura 1.5 Indicii produsului intern brut in perioada 1996-2001

i20 110 100 90 80 70 60
	-			.47
	-.. ---,
	H!9!I	llllll'I	IOC!8	1	2000	2001
	--r,rodimJI"1Em tnut	91,1	87.7	8-3.!i	M.3	,01	,oi..e
	----v---._..,...a a� lnllll		96	119	M.2	@.5	10'1.7	,ou
	-- Ila'(] a-.m-1n1!!m mit oe 1oeu.1r,r		§5$"	l!ll2.	S!U	IIQ	IO'l3	1D1'.2

Sursa: Institutul Naţional de Statistică -Anuarul Statistic al României, 2002

%

55,0 -,

50,0

45,0

40,0

35,0

30,0

25.0

20,0

Ponderea valorii adaugate brute in PIB

,

44,0

44,7

28,2

29,1

13,2

11,7

1o.o

15,0

4,9 5,0

5,0

0,0 ----

Industrie

Agricultura. silvicultura, exploatare forestiera

si economia vanatului

Construclii

Servicii')

2001 ■2002

Figura 1.6 Ponderea valorii adaugate brute in PIB (comparatie 2001 -2002)

Sursa: Institutul National de Statistica

l) lncepând cu anul 1989 conturile naţionale ale României au fost elaborate pe baza metodologiei Sistemului European de Conturi Economice Integrate 1979 (SEC 1979). Din anul 1998 s-a trecut la utilizarea noului Sistem European de Conturi 1995 (SEC 1995). Datele pentru anul 1998 au fost elaborate conform principiilor metodologice ale celor două sisteme (SEC 1979 şi SEC 1995), asigurându-se astfel un an de legătură între cele două versiuni ale SEC. lncepând cu anul 1999, calculul s-a realizat numai pe baza cerinţelor metodologice ale SEC 1995.

El:-ţ,eTtFOB (% falB

de 1997'.

-....-tmport CIF (%fata.de

981J

Figura I.7 Evoluţia PIB-ului, exportului si importului de bunuri in ultimii 5 ani (1997=100%)

19 8 199.9 2000 2001 2002

Sursa: Prelucrare ICIM - date de la Institutul Naţional de Statistică

Evoluţia producţiei industriale a înregistrat fluctuaţii importante. Producţia industrială în anul 2001 a înregistrat o scădere cu 7,1 % faţă de 1997, declinul fiind determinat de subutilizarea multor întreprinderi şi de existenţa unor disponibilizări masive, precum şi de reducerea cererii. Scăderea producţiei industriale a avut loc în toate cele trei sectoare (în industria extractivă cu 18,3 %, în sectorul energiei electrice şi termice, gaze şi apă cu 21,6 %, iar în industria prelucrătoare cu 6,0 %).

17 !r'/a

alimentara B. baumri

■ textila sl pmduse extlle

Dpralunraraa lemrmJut

Ei)(elusi-v mohflaJ

metalurgie
■ construc Lil rnelallce ş.I produse dln metal

alte- ramuri

Figura 1.8 Structura producţiei industriei prelucrătoare în anul 2001

Sursa: Institutul National de Statistica

Strategia economică a României pe termen mediu, precum şi Planul de acţiune al Programului de guvernare în perioada 2001-2004, evidenţiază necesitatea dezvoltării

Analizând evoluţia repartiţiei terenurilor agricole, pe tipuri de folosinţe, în anii 1996-2001 se constată că suprafaţa terenurilor arabile se menţine la cca 63 % din totalul suprafeţei agricole, iar restul se repartizează între păşuni (cca 23 %), fâneţe (cca 10 %), vii (1,8 %) şi livezi (1,7 %).

În mediul rural, agricultura reprezintă activitatea economică predominantă, ocupând peste 70% din forţa de muncă. Ea este singura ramură a economiei româneşti în care predomină persoanele în vârstă. Aproape 52 % din populaţia ocupată în agricultură avea, în anul 2001, 50 de ani şi peste, iar cca. 23 % 65 de ani şi peste. Doar 28 % din populaţia ocupată în agricultură erau tineri sub 35 de ani. Forţa de muncă în agricultură de sub 40 de ani ar fi suficientă pentru exploataţii de dimensiuni optime cu dotare corespunzătoare. Ca urmare a predominanţei persoanelor în vârstă în sectorul agricol, climatul general este mai puţin receptiv la inovare.

Sectorul transporturilor a fost şi rămâne în continuare un important consumator de energie (hidrocarburi şi energie electrică).

In prezent se fac eforturi importante pentru realizarea de noi autostrăzi şi pentru înzestrarea transportului urban, cu noi vehicule.

Liniile de cale ferată în exploatare au fost la sfârşitul anului 2001 de 11.015 km faţă de

11.385 km în 1996.

Situaţia drumurilor publice la sfârşitul anului 2001 este prezentată în tabelul I.5.

Tabelul 1.5 Drumurile publice

Tip drumuri	1996	1997	1998	1999	2000	001
Drumuri publice - total (km)	73.160	73.161	73.260	73.435	78.479	78.492
Modernizate	17.716	17.813	18.031	18.084	19.418	19.868
Din total drumuri publice:
Drumuri nationale	14.683	14.683	14.683	14.685	14.824	14.822
Drumuri .iudeţene şi comunale	58.477	58.478	58.577	58.750	63.655	63.670
Densitatea drumurilor publice pe 100 km2 teritoriu	30,7	30,7	30,7	30,8	32,9	32,9

Sursa: Institutul Naţional de Statistică -Anuarul Statistic al României, 2002

Construcţiile au înregistrat o scădere până în anul 1996 după care se observă o evoluţie net ascendentă până în anul 2001. Astfel, sumele investite în lucrările de construcţii la nivelul anului 2001, au crescut de 8 ori faţă de anul 1996 şi de 3 ori faţă de 1998.

E:l Ulll5trueti1llCll !l j r pwal:Î

espl!BlB

■ inlnat.lnure s1 repiillltiÎ

-c::1l!'ffllm

Figura 1.10 Lucrările de construcţii, după modul de execuţie pentru anul 2001

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Creşterea cea mai mare s-a înregistrat în anul 2001 faţă de 1998, în cadrul formei de proprietate majoritar privată, de circa patru ori, faţă de cea majoritar de stat unde creşterea a fost de două ori, la nivelul aceluiaşi an.

Principalele puncte turistice din România sunt: capitala ţării - Bucureşti, litoralul Mării Negre cu staţiunile sale, Delta Dunării, Munţii Carpaţi, în special Valea Prahovei şi Poiana Braşov (zonele montane cele mai frecventate), Bucovina (situată în nordul Moldovei) cu vestitele mânăstiri şi biserici, ale căror picturi exterioare (datând din secolul XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, Maramureş, sudul Transilvaniei, incluzând ţinutul Haţeg şi zonele înconjurătoare (leagănul civilizaţiei dacice) şi nordul Olteniei.

Figura 1.11 Evoluţia înnoptărilor în structurile de cazare turistică

9

. ,.romani

- -straln1

....,.total

-1-----------------------

g{)--1---------------.. 4

1999 2000

Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României - 2002

Reţeaua de cazare a turiştilor, existentă, are 3.266 de unităţi de cazare, având o capacitate existentă de 277.047 locuri. Dintre ele sunt 829 de hoteluri, cu un total de 157.703 locuri de cazare. Capacitatea de cazare a turiştilor, în funcţiune, este de 51.882 locuri (mii locuri-zile), din care

34.339 în hoteluri (mii locuri-zile). Privatizarea unităţilor şi a serviciilor din turism este în plină desîaşurare.

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, pe forme de proprietate, în anul 2001 se prezintă în figura I.12.

2qoooo 1_62'!1_Tr

ţSCiOOO -l---

• 00000 ---

50000 c>

18975

o--- ---

eapndlruea sftmîa (m.nnm ln un'j I! apa.crtatea În uneli une (mii1m:ur/.dia)

flliiW'iili:il:al

ifi>JMU.llfitpltrl!ut

Figura 1.12 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, pe forme de proprietate pentru anul2001

Sursa: Institutul Naţional de Statistică -Anuarul Statistic al României, 2002

1.1.4 Surse de date privind generarea şi gestionarea deşeurilor

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor a fost realizat pe baza datelor si informatiilor existente, principalele surse de date fiind prezentate succint in cele ce urmeaza.

Incepând cu anul 1993 a fost creată, în urma unui contract între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare privind Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti, baza de date privind generarea şi gestionarea deşeurilor la nivel naţional. Datele se referă atât la deşeurile industriale, cât şi la deşeurile municipale.

Din 1999, colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantităţile de deşeuri s-a făcut în conformitate cu Hotărârea de Guvern 155/1999; acastă hotărâre a introdus obligativitatea agenţilor economici de a-şi ţine evidenţa deşeurilor, de a le raporta la cererea autorităţilor judeţene de mediu (APM) şi de a le clasifica conform cerinţelor europene de clasificare (Catalogul European al Deşeurilor). În anul 2002 această hotărâre a fost abrogată prin Hotărârea de Guvern 856/2002 (MO 659/05.09.2002), care a introdus totodată noua Listă de deşeuri, inclusiv deşeurile periculoase. De asemenea, România raportează date privind deşeurile din 1995 către sistemul de raportare la EUROSTAT şi la Agenţia Europeană de Mediu (prin reţeaua EIONET).

Cantităţile de deşeuri generate au variat semnificativ de la un an la altul (vezi tabelul I.6), din motive cum ar fi:
- • modificările survenite în activităţile companiilor industriale şi de prestări serv1c11;
- • înregistrarea sau neînregistrarea ca deşeu a sterilului de la excavarea minereurilor;
- • modul de evaluare a cantităţii de către fiecare generator (cântărire sau estimare);
- • conştientizarea diferită de către generatorii de deşeuri a importanţei activităţii de colectare şi raportare a datelor;
- • controlul diferit, din partea autorităţilor de mediu locale, privind îndeplinirea obligaţiilor legale de colectare şi raportare a datelor de către generatorii de deşeuri;
- • modificarea periodica chestionarelor de anchetă in vederea imbunatatirii acestora (în 2000 şi 2002).
  
  Tabel 1.6 Generarea deşeurilor la nivel national (exclusiv steril minier)
  
  Parametru
  
  1997
  
  1998
  
  1999
  
  2000
  
  2001
  
  2002
  
  Cantitatea totala de
  
  deseuri (mil. tone)
  
  48,00
  
  42,66
  
  42,68
  
  33,26
  
  41,22
  
  34,08
  
  '
  
  Pentru următorii ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor îşi propune să îmbunătăţească modul de raportare, colectare şi prelucrare a datelor printr-o strânsă colaborare cu ICIM şi Institutul Naţional de Statistică.

1.2 PRINCIPII ŞI OBIECTIVE STRATEGICE

Principiile de bază ale politicii de mediu a României sunt stabilite în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia.

Principalele principii care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enunţate în cele ce urmează:

Principiul protecţiei resurselor primare este formulat în contextul mai larg al conceptului de "dezvoltare durabilă" şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

Principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC ("Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive"), stabileşte că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.

Principiul prevenirii stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei care trebuie acordată: evitarea apariţiei, minimizarea cantităţilor, tratarea în scopul recuperării, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu.

Principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului, stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de generatorul acestora.

Principiul substituţiei stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase.

Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei stabileşte că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate pe cât posibil pe teritoriul naţional şi cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase este acceptat numai către acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectării cerinţelor privind comerţul internaţional cu deşeuri.

Principiul subsidiarităţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.

Principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor a fost elaborat pentru perioada 2003 - 2013. In conformitate cu prevederile articolului 8(1) alin.7 din OUG 78/2000 (MO

283/22.06.2000) privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001 (MO 411/25.07.2001) Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor va fi revizuit periodic avându-se în vedere progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului, fără să se depăşească, însă, 5 am.

Având în vedere perioada pentru care a fost elaborat, Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor cuprinde obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu,. Totuşi, se regăsesc şi acţiuni cu termene mai îndepărtate, ca de exemplu anul 2020. Acestea au fost păstrate întrucât la elaborarea planului s-a avut în vedere şi o viziune pe termen lung ce derivă din implementarea anumitor directive cum ar fi depozitarea, incinerarea, etc., avandu-se in vedere constientizarea factorilor de decizie si a factorilor interesati asupra necesitatii continuarii implementarii legislatiei nationale si europene.

Obiectivele strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, precum şi măsurile necesare în următorii I O de ani, în domeniul gestionării deşeurilor, sunt prezentate sintetic în tabelele I.7 - I. IO, după cum urmează:

Tabelul I.7 Obiective şi tinte generale pentru gestionarea deşeurilor

Tabelul I.8 Obiective şi tinte specifice privind gestionarea anumitor fluxuri de deşeuri Tabelul I.9 Obiective şi tinte generale pentru gestionarea deşeurilor periculoase

Tabelul I. I O Obiective şi tinte pentru gestionarea anumitor fluxuri de deşeuri periculoase

47

Tabelul I.7 Obiective şi tinte generale pentru gestionarea deşeurilor

Domeniul / Activitatea	Obiective principale	Obiective subsidiare	Tinte
I .Politica si cadrul legislativ	1.1. Armonizarea politicii si legislatiei nationale in domeniul gestionarii deseurilor cu politicile si prevederile legislative europene, precum si cu prevederile acodurilor si conventilor internationale la care Romania este parte.	1.1. I.Crearea cadrului legislativ adecvat pentru intreg sistemul de gestionare a deseurilor cu specificarea clara a uturor "partilor implicate (asociatii profesionale, patronale,ONG-uri, sindicate, societatea civila etc.)" , responsabilitatilor si obligatiilor acestora	Definitivarea intregului cadru legislativ. rrermen:2007
	1.2. Integrarea problematicii de gestionare a deseurilor in politicile sectoriale si de companie.	1.2.1.Corelarea politicii si a actelor normative interne cu prevederile legislative europene si internationale in domeniul gestiunii deseurilor (completarea si corelarea cu viitoarele acte legislative internationale/europene)	[ermen: Permanent
	1.3. Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor.	1.3.1.Cresterea ponderii acordate aplicarii legislatiei si controlului acesteia in cadrul activitatii organelor de mediu cu atributii in domeniul deseurilor	[ermen: Permanent
		1.3.2. Intarirea capacitatii institutionale	[ermen: Permanent
		1.3.3.Incurajare a initiativei private in domeniul gestionarii deseurilor	Privatizarea a 70% din serviciile de gestiune a deseurilor Termen: 2007
2. Aspecte institutionale si organizatorice	2.1 Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indeplinirii cerintelor nationale si compatibilizarea cu structurile europene.	2.1. I.Crearea conditiilor pentru eficientizarea structurilor institutionale si a sistemelor aferente activitatilor de gestionare a deseurilor.	Modificarea Regulamentului de Organizare Sl Functionare al APM- turilor [ermen:2004

3. Resursele umane
1. 3.1. Asigurarea resurselor umane inumar si pregatire profesionala
  
  2.1.2. Intarirea capacitatii administrative a institutiil01iTermen: Permanent guvernamentale la toate nivelele (national, regional,
  
  48
  
  1 judetean, local) cu competente si responsabilitati in 1aplicarea legislatiei
  
  cl.1.1.Asigurarea de personal suficient si bine pregatit !Termen: 2007 rofesional si dotari corespunzatoare la toate nivelele,
  
  atat in sectorul public, cat si in sectorul privat.
4. Finantarea sistemului de gestionare a deseurilor

1
1. 4.1. Crearea si utilizarea de sisteme si4.1. I.Stimularea crearii si dezvoltarii unei piete viabile delTermen: Permanent ecanisme economico-financiaredeseuri reciclabile

1------------------------- l

entru gestionarea deseurilor i 4.1.2.Optimizarea utilizarii tuturor fondurilor disponibil Termen: Permanent conditiile respectarii principiilo (fondul de mediu, fonduri private, fonduri structurale,

generale, cu precadere a principiulu·etc) pentru cheltuieli de capital in domeniul gestionarii!

"poluatorul plateste" deseurilor

14.-1.-3.-Im-b-un-at-at-ire-a-m-e-ca-ni-sm-e-lo-r -e-co-no-m-ic-o--fi-na n-ci-ar-eT-er-m-en-:-20-0-7 l

entru gestionarea deseurilor municipale (calculare taxe, programe nationale speciale de la buget)

f

.1.4.Imbunatatirea mecanismelor economico-financiare!Termen: 2007 entru gestionarea deseurilor industriale (deseuri

ezultate direct din activitati industriale), inclusiv a celor ndustriale periculoase.

4.1.5.Crearea si sustinerea unor mecanisme economico-1Termen: 2007 financiare adecvate pentru gestionarea :fluxurilor de

deseuri speciale: acumulatori si baterii, uleiuri uzate, anvelope uzate, ambalaje, electrice si electronice, ehicule scoase din uz etc. (sisteme depozit, esponsabilizarea producatorului, mecanisme de eco finantare)

4.1.6.Utilizarea completa Sl eficienta a fondurilor nationale si intemationale disponibile (ISPA, etc)	Termen: Permanent
4.1.7.Finantarea sistemului national de monitorizare in domeniul gestionarii deseurilor	Termen: Permanent
4.1.8.Finantarea securizarii intermediare si a reabilitarii finale a zonelor contaminate orfane	Termen: Permanent
5.Constientizarea partilor implicate	5.1 Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare entru toate partile implicate	5. I. I .Intensificarea comunicarii intre toate partile implicate	Termen: Permanent
		5.1.2.Organizarea si sustinerea de programe de educare si constientizare a populatiei, de catre toate partile implicate (autoritati publice centrale si locale, societati comerciale, ONG-uri, institutii publice, etc.)	Termen: Permanent
		5.1.3.Stimularea agentilor economici ce finanteaza actiuni de educare si constientizare a populatiei, prin deduceri din sumele datorate la Fondul pentru Mediu	Termen: 2005
		5.1A.Elaborarea de ghiduri legislative si documente informative	Termen: 2005
6. Colectarea si raportarea de date si informatii privind gestionarea deseurilor	6.1.Obtinerea de date si informatii complete si corecte, care sa corespunda cerintelor de raportare la nivel national s1 european	6.1.1.Imbunatatirea sistemului national de colectare, prelucrare si analizare a datelor si informatiilor privind gestionarea deseurilor	Termen: 2006
		61.2.Imbunatatirea sistemului de raportare la nivel european si international a datelor privind gestiunea deseurilor	Termen: Permanent
7. Prevenirea generarii deseurilor	7.I .Maximizarea prevenirii generarii deseurilor	7.I. I .Promovarea si aplicarea principiului prevenirii in industrie	Termen: Permanent
7. Prevenirea generarii deseurilor	7.I .Maximizarea prevenirii generarii deseurilor	7.1.2.Promovarea si aplicarea principiului prevenirii la consumator	Termen: Permanent

49

8. _Va!orificare potentialului .1. Exploatarea tuturor posibilitatilor iutil dm deseun de natura tehnica si economica privind

alorificarea deseurilor

!

8.1.1.Dezvoltarea pietii pentru materiile prime secundare si sustinerea promovarii utilizarii produselor obtinute din

Imateriale reciclate

!Termen: Permanent

8.1.2. Decuplarea generarii deseurilor de cresterea

economica si realizarea unei reduceri globale a volumului de deseuri

12013

8.2. Dezvoltarea activitatilor de

!valorificare materiala si energetica

n

8.2.1.Promovarea prioritara a valorificarii materiale in lmasura posibilitatilor tehnice si economice in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu

!Valorificarea a

circa 1O % din deseuri menajere: 31 dec. 2010

8.2.2.Promovarea valorificarii energetice in instalatii cu dament energetic ridicat in cazul in care valorificarea ateriala nu este fezabila din punct de vedere tehnico

conomic, beneficiul energetic rezultat in urma ncinerarii este pozitiv si exista posibilitatea utilizarii ficiente a energiei rezultate

IValorificarea energetica a circa 1O

% din deseurile

!municipale: 2020 Conformarea cu

!Directiva UE a tuturor instalatiilor de incinerare a deseurilor roprii: 2007 Conformarea cu pirectiva UE a instalatiilor de co

incinerare: 2007

9. Colectarea si transportul 9.1. Asigurarea deservirii unui numar Ideseurilor eat mai mare de generatori de deseuri

de catre sistemele de colectare

l

si transport a deseurilor

9.I. I.Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor inj imediul urban si rural

!

Colectarea a 184% din deseurile

municipale generate: 2013

9.1.2.Optimizarea schemelor de transport

!Termen: Permanent

9.2. Asigurarea celor mai bune optiuni entru colectarea si transportul

deseurilor, in vederea unei cat mai

ficiente valorificari si eliminari a deseurilor

9.2.1.Stabilirea unor principii si cerinte unitare care sal stea la baza functionarii tuturor companiilor de salubritate

Termen: 2007

50

52

Tabelul 1.8 Obiective şi tinte specifice anumitor fluxuri de deşeuri

Categoria de deşeuri	Sub-categoria	Obiective	Tinte
1.Deseuri din agricultura, cresterea animalelor, silvicultura si industria lemnului, industria alimentara	1.1.Deseuri vegetale, dejectii, rumegus, deseuri de la industrializarea lemnului	1.1.1. Eficientizarea controlului privind depozitarea deseurilor netratate	Termen: 2010
		1.1.2.Incurajarea valorificarii prin procedee aerobe si anaerobe	Valorificarea materiala sau energetica a circa 50 % din deseurile biodegradabile pana in 2013
		1.1.3. Sustinerea valorificarii energetice acolo unde trecuperarea materiala nu este tehnico-economic fezabila, in conditii de siguranta pentru sanatatea oopulatiei si mediu.	Valorificarea energetica a 50% din cantitatea de rumegus pana in 2013
2.Deseuri de la producerea energiei termice si electrice, . . . mcmerare s1 co- mcmerare	2.1. Zgura, cenusa de vatra, cenusa zburatoare, gips de la centrale termoelectrice	2.1.1. Sustinerea valorificarii materiale si energetice	Valorificarea in constructii a 30% din cenusa zburatoare si gipsul rezultat de la termocentrale pana in 2015
	2.2.Zgura, cenusa de vatra, cenusa zburatoare, gips de la instalatii de incinerare . . . s1 co-mcmerare	2.2.1.Tratare inaintea depozitarii in cazul in care trecuperarea nu este posibila	Tratarea tuturor cantitatilor de zgura, cenuse si gips pana in 2017
3.Deseuri din constructii si demolari	3.1.Deseuri din constructii si demolari (contaminate si necontaminate)	3.1.1. Sustinerea reutilizarii si reciclarii deseurilor din constructii si demolari necontaminate	Recuperarea si valorificarea materiala si/sau energetica a deseurilor rezultate din demolari - responsabilitatea industriei -
3.1.2.Tratarea deseurilor contaminate din constructii şi demolari in vederea recuperarii sau eliminarii	Dezvoltarea unor facilitati de tratare prin inertizare a tuturor deseurilor contaminate rezultate din demolari/constructii (responsabilitatea industriei)

3.1.3. Dezvoltarea sistemului de facilitati in vederea eliminarii corespunzatoare	(responsabilitatea industriei)
3.2.Deseuri din excavarea solurilor (contaminate si 1necontaminate)	3.2.1.Reutilizarea si reciclarea, in masura in care acestea nu sunt contaminate	Implementarea practicilor de refolosire si !Valorificare materiala a tuturor deseurilor irezultate din excavarea solurilor (responsabilitatea industriei)
	3.2.2. Dezvoltarea sistemului de facilitati pentru tratarea deseurilor contaminate de la excavarea solurilor in vederea recuperarii sau eliminarii si eliminarea corespunzatoare	Dezvoltarea unor facilitati de tratare prin inertizare a tuturor deseurilor contaminate irezultate din excavarea solurilor (responsabilitatea industriei)
3.3.Deseuri din constructia drumurilor	3.3. I .Reutilizarea si reciclarea, in masura in care acestea nu sunt contaminate	Implementarea practicilor de refolosire si walorificare materiala a 50% din deseurile irezultate din constructia drumurilor (responsabilitatea industriei)
3.3.Deseuri din constructia drumurilor	3.3.2.Tratarea deseurilor contaminate din constructia drumurilor in vederea recuperarii sau eliminarii si eliminarea corespunzatoare	Dezvoltarea unor facilitati de tratare prin inertizare a tuturor deseurilor contaminate irezultate din constructia drumurilor (responsabilitatea industriei)
4.Deseuri provenite de la statiile de epurare	4.1.Namoluri tprovenite de la statiile de epurare	4.1.1.Asigurarea, in masura posibilitatilor, a recuperarii si utilizarii ca fertilizant sau amendament agricol, a namolurilor ce corespund calitatii stabilite in cerintele legale	Organizarea valorificarii agricole a namolului 1necontaminat de la statiile de epurare orasenesti generat începând din 2004
		4.1.2.Deshidratarea si pre-tratarea in vederea eliminarii prin co-incinerare in cuptoarele din fabricile de ciment	Implementarea co-incinerarii namolurilor de epurare după elaborarea studiilor de fezabilitate de către companiile de ciment
		4.1.3.Prevenirea eliminarii necontrolate pe soluri	Termen: Permanent din momentul adoptarii ireglementarii interne
		4.1.4.Prevenirea eliminarii namolurilor in apele de suprafata	Termen: Permanent din momentul adoptarii ireglementarii interne

53

5.Deseuri

iodegradabile

5.1.Deseuri [.1.1.Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile

todegradabile: rin reciclare si procesare (minimizarea materiei enajere, deseuri organice pentru reducerea poluantilor emisi prin

similabile din comert, levigat si gazul de depozit) servicii, industrie,

1institutii, deseuri stradale, namoluri

1orasenesti

Reducerea cu 25% pana in 2010

Reducerea cu 50% pana in 2013

Reducerea cu 65% pana in 2016

6.Deseuri de ambalaje 16

.1.Ambalaje

6.1.1.Cresterea gradului de reutilizare si reciclabilitatel

1a ambalajelor

Termen: Permanent

6.1.2.Optimizarea cantitatii de ambalaje pe produsl

1ambalat (prin reproiectare)

Termen: Permanent

6.2.Deseuri de 1ambalaje

6.2.1.Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje prin tvalorificare

e

e

Atingerea obiectivelor de reciclare

!de 60% din greutate pentru hartie si arton si a obiectivelor de reciclare

de 50% din greutate pentru metal ana la 31 Decembrie 2008;

- Atingerea obiectivelor de reciclare Ide 15 % din greutate pentru lemn ana la 31 Decembrie 2011;
- Atingerea obiectivului global de ciclare de 55%, a obiectivului global de valorificare de 60%, a obiectivelor de reciclare de 22,5 % din greutate pentru plastic, (considerandu-se numai materialul ciclat ca material plastic) si a obiectivelor de recilare de 60% din greutate pentru sticla, pana la 31 Decembrie 2013

54

6.2.2.Cresterea cantitatilor de deseuri de ambalaje colectate precum si a eficientei colectarii selective a acestora	Etape colectare selectivă la nivel national;
6.2.3.Crearea si optimizarea schemelor de valorificare materiala	Termen: Incepand din 2004
6.2.4.Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje ("neadecvate" pentru valorificare materiala)	Organizarea sistemelor zonale si valorificarea energetica, eventual ca si combustibil alternativ pentru cuptoarele de ciment, corelat cu punerea in functiune a instalatiilor de procesare adecvate Termen: Incepand din 2005
7.Anvelope	7.I .Anvelope	7.1.1. Cresterea gradului de valorificare materiala si energetica a anvelopelor uzate.	Organizarea sistemului de colectare valorificare materiala si termoenergetica a anvelopelor uzate Termen: 2005
8.Vehicule scoase din uz	8.1. Vehicule scoase din uz	8.1.1.Asigurarea unei retele de colectare a vehiculelor scoase din uz corespunzator repartizate in teritoriu	Realizarea unui sistem prin care ultimul detinator al vehiculului il poate preda gratuit unei unitati de colectare/valorificare: 2007
		8.1.2. Asigurarea posibilitatii ca ultimul detinator al !Vehiculului il poate preda gratuit unei unitati de co1ectare/valorificare	Termen: Permanent incepand din 2007
		8.1.3.Restrictionarea utilizarii metalelor grele la fabricarea vehiculelor.	Termen: Permanent incepand din 2007

- 2003 - 2006: experimentare (proiecte pilot), constientizare populatie;
- 2007 - 2017: extinderea colectarii selective

55

8.1.4.Extinderea reutilizarii si reciclarii materialelor din vehiculele uzate, precum si a valorificarii energetice a acelora care nu se preteaza la valorificare materiala	Incepand din 2007: din masa vehiculelor fabricate dupa 1 ianuarie 1980; vehiculelor fabricate inainte de 1 ianuarie 1980; din masa vehiculelor fabricate inainte de 1 ianuarie 1980;
9.Echipamente electrice si electronice	9.I .Echipamente electrice si electronice (EEE)	9.I. I .Reproiectarea EEE in scopul de a facilita repararea, imbunatatirea, reutilizarea, dezasamblarea si reciclarea lor	Termen:Permanent
	9.I .Echipamente electrice si electronice (EEE)	9.1.2.Reducerea componentelor periculoase din EEE prin incurajarea cercetarii privind inlocuirea materialelor periculoase cu materiale cu un impact redus supra sanatatii omului si mediului	Termen: Permanent
	9.2.Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE)	9.2.1.Elaborarea actului normativ national cu privire la gestionarea DEEE	Termen:2005
		9.2.2. Incurajarea colectarii separate si a valorificarii materiale a deseurilor de echipamente electrice si electronice	Realizarea sistemului de colectare si valorificare Termen:2007
		9.2.3..Incurajarea aparitiei de noi facilitati de reciclare si tratare a deseurilor de echipamente electrice si electronice	Organizarea unor centre zonale de dezmembrare/reciclare a DEEE Termen:2007

- reutilizare şi reciclarea a 80% din masa K,'ehiculelor fabricate dupa 1 ianuarie 1980;
- reutilizarea si valorificarea a cel putin 85%
- reutilizarea si reciclarea a 70% din masa
- reutilizarea si valorificarea a cel putin 75%

56

57

Tabelul 1.9 Obiective şi tinte generale privind gestionarea deşeurilor periculoase

Domeniul/ Activitatea	Obiective principale	Obiective subsidiare	Tinte
1. Politica si cadrul legislativ	I. I .Dezvoltarea unei politici nationale care sa conduca la crearea/aparitia unui sistem de gestionare a deseurilor periculoase eficient din punct de vedere ecologic, economic si just din punct de vedere social (Ex.:Aplicarea principiului poluatorul plateste)	1.1.1.Crearea de sisteme administrative si mecanisme financiarecare sa stimuleze detinatorii de deseuri periculoase de a se conforma obligatiilor legale de gestiune a acestora	Revizuirea politicii de sanctiuni si a amenzilor pentru neconformarea cu legile de mediu. Termen: Periodic
1. Politica si cadrul legislativ		1.1.2. Pregatirea transpunerii si implementarii constante pas cu pas a directivelor UE	Finalizarea şi aprobarea întregii legislaţii secundare referitoare la deşeurile periculoase în concordanţă cu cerinţele actelor normative privind deşeurile, inclusiv Legea 426/2001 pana in 2007. Pregătirea notelor de îndrumare tehnică, in sprijinul legislaţiei referitoare la deşeurile periculoase. Termen:2004-2006
2. Aspecte institutionale si organizatorice	2.1 Intarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale	2.1.1. Intarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale cu responsabilitati in aplicarea legislatiei, privind gestionarea deseurilor periculoase la toate nivelurile (national, regional, ·udetean,)	Intărirea capacităţii de inspecţie a APM- rilor în domeniul deşeurilor periculoase prin modificarea ROF şi a OM 541/2000 privind activităţile de inspecţie în domeniul deşeurilor periculoase. Termen: 2004

58

3. Resurse umane
1. 3.1 Asigurarea resurselor umane ca [.1.1. Asigurarea de personal suficient si Revizuirea responsabilităţilor personalului numar si pregatire profesionala la toate bine pregatit profesional la toate nivelele, din compartimentul de gestionare a nivelele. atat in sectorul public, cat si in sectorul deşeurilor şi a indicatorilor de performanţă
  
  rivat : rivind deseurile periculoase
  - ■ intarirea capacitatii personalului APM- Termen: 2004 urilor in ceea ce priveste aplicarea
    
    prevederilor legale referitoare la deseurile periculoase.
    
    intarirea capacitatii generatorilor de deseuri in vederea gestionarii ecologice lrationale a deseurilor _12_ericuloase.
4. Prevenirea si .I.Promovarea si aplicarea l.1.1. Sustinerea aplicarii tehnicilor de !Termen: 2007

1minimizarea rincipiului prevenirii generarii minimizare a deşeurilor şi tratare

gen_erarii deseurilor deseurilor periculoase si pe cat posibil, îm unătăţită specifice diferitelor deseuri U:Jenculoase a principiului proximitatii in enculoase

ratarea/eliminarea deseurilor ericuloase

.2.Minimizarea impactului deseurilor ericuloase asupra sanatatii si mediului.

14.2.1. Instruirea si responsabilizarea !Termen: 2007 agentilor economici privind intreprinderile

si instalatiile care intra sub incidenta Legii 645/2002 pentru aprobarea si modificarea OUG 34/2002
5. Recuperarea imateriala (reciclarea) si

!recuperarea energiei din deseurile periculoase

5.1.. Minimizarea impactului 5.1.1. Promovarea reciclării materialelor !Termen: 2005 deseurilor periculoase asupra sanatatii neferoase folosind topitoriile existente

si mediului. ,_5_.1_.2_.P_r_o_m_o_v-ar_e_a_v_a_l-or_i_fi_c_a-ri_i T_e_r_m_e_n_:_2_0_0_5 <

ermoenergetice a deseurilor periculoase in cuptoarele de ciment

6. Colectarea si

ransportul deseurilor ericuloase

6.1 Infiintarea de servicii de colectare 16

si transport pentru deseurile ericuloase

.1.1 Infiintarea unui sistem de colectare sil

ransport al deseurilor periculoase care sa satisfaca necesitatile generatorilor

Termen: 2005

6.1.2 Monitorizarea transportului si colectarii deseurilor periculoase in conformitate cu cerintele UE si dezvoltarea bazei existente.

Termen: 2005

7. Tratarea si eliminarea deseurilor ericuloase

7.1. Eliminarea deseurilor periculoase intr-un mod ecologic rational si eficient economic si acceptabil social

!E

!Retehnologizarea şi repunerea în funcţiune a instalaţiilor de tratare a deşeurilor ericuloase din cadrul intreprinderilor existente

Termen: 2007

7.1.2 Asigurarea de conditii adecvate

rentru facilitatile de tratare si eliminare a deseurilor

!Verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare, tratare şi depozitare a deşeurilor industriale

Termen: 2007

7.1.3 Crearea conditiilor ca noile instalatiitealizarea depozi elor conforme cu UE si facilitati sa fie proiectate, construite si s entru deşeun penculoase

opereze la nivselul cerintelor Uniunii Termen: 2007

uropene

7.1.4. Facilitarea exportului anumitor !Termen: incepand cu 2004 deseuri periculoase pentru o gestionare

ecologic rationala

7.1.1 Incurajarea tratarii deseurilor rericuloase in vederea:
- - valorificarii (daca este posibil)
- - facilitarii manipularii
- - diminuarii caracteristicilor periculoase

59

8. Gestionarea erenurilor contaminate	8.1 Asigurarea sanatatii publice prin prevenirea/minimizarea expunerii populatiei la riscurile generate de terenurile contaminate, apa contaminata si contaminantii in sine.	8.1.1. Atingerea obiectivelor de calitate tprivind apele de suprafata, apa subterana si asigurarea indeplinirii obligatiilor internationale ale Romaniei in domeniul conservarii biodiversitatii si prevenirii accidentelor ecologice pe fluviul Dunarea (Conventia Cadru a Dunarii)	Acţiuni legislative şi instituţionale pentru pregătirea politicii de gestiune a zonelor contaminate istorice de deşeuri periculoase din România Termen:2007
		8.1.2.Punerea la dispozitia publicului a informatiilor privind terenurile contaminate	Termen:2007
	8.2 Prevenirea aparitiei de noi terenuri contaminate	8.2.1.Aplicarea tehnologiilor adecvate de ratare/eliminare a deseurilor periculoase produse in mod curent	Intarirea controlului asupra modului de eliminare a deseurilor periculoase Termen: Permanent
9. Finantarea sistemului de gestionare a deseurilor tperieuloase	9.1. Dezvoltarea si utilizarea eficienta de sisteme si mecanisme economico- financiare pentru gestionarea deseurilor periculoase in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului poluatorul plateste.	9.1.1 Dezvoltarea si implementarea eficienta a unor instrumente economico- financiare care sa asigure o piata viabila a deseurilor de productie periculoase prin aplicarea principiului poluatorul plateste si a principiului responsabilitatii tproducatorului	Termen:2007
	9.2 Imbunatatirea accesului industriei la finantarea necesara pentru investitii eficiente si justificate economic in domeniul protectiei mediului, a tehnologiilor de productie curate si modernizarii instalatiilor	9.2.1. Capacitatea bancilor comerciale tpentru a finanta (oferi credite pentru) tproiecte de mediu in conditii avantajoase	Instructaje la toate nivelele privind elaborarea propunerilor de proiecte pentru investitii finantate prin ISPA si alte instrumente de finantare comunitara Termen: Permanent

60

62

Tabelul 1.10 Obiective şi tinte pentru gestionarea anumitor fluxuri de deşeuri periculoase

Categoria de deşeuri periculoase	Sub-categorii	Obiective principale	Obiective subsidiare	Tinte
1. Deseuri cu continut de PCB/PCT	cu continut de PCB/PCT cu continut de PCB/PCT	1.1 Gestionarea in conformitate cu prevederile legislatiei nationale armonizata cu cea a UE	1.1.1.Actualizarea periodica a inventarului national de deseuri cu continut de PCB/PCT	Reactualizarea si completarea inventarului national Termen: Periodic
			1.1.2. Responsabilizarea agentilor economici in vederea interzicerii utilizarii echipamentelor care contin PCB/PCT	Termen: Permanent pana la eliminarea finala
			1.1.3. Depozitarea in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu a deseurilor cu continut de PCB/PCT	Evidentierea in cadrul inventarului actualizat a tututror locurilor si conditiilor de depozitare. Termen:2005
			1.1A.Eliminarea stocurilor existente în cele mai bune conditii tehnice si economice si in cel mai scurt timp posibil	Evaluarea optiunilor pentru distrugerea PCB si eliminarea stocurilor existente prin solicitare de sprijin UE (fonduri PHARE) - 2007
			1.1.5.Interzicerea utilizarii uleiuril01 si a echipamentelor care contin PCB/PCT	Termen: 2010
2. Pesticide expirate	la 30 mai 2002 care fac obiectul proiectului PHARE 2002 al MAPDD	2.1 Gestionarea in conformitate cu cerintele legale aplicabile	2.1.1 Actualizarea periodica a inventarului national de pesticide expirate si inspectarea locurilor de stocare	Termen: Periodic pana la eliminarea finala

• Uleiuri uzate
• Echipamente

• Pesticide expirate identificate pana

de pesticide care au fost/vor fi identificate in afara proiectului PHARE2002	2.1.2 Colectarea separata si depozitarea in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu a tuturor deseurilor periculoase (existente si viitoare)	Termen: Permanent
	2.1.3 Eliminarea stocurilor existente in cele mai bune conditii tehnice si economice cel mai curand posibil	Termen: 2006
3. Solventi orgamc1 clorurati	Toate grupele de solventi organici utilizate	3. I .Reducerea cantitatii de deseuri generate si a emisiilor in mediu	3.1.1 Reducerea consumului de solventi si a generarii de deseuri prin utilizarea tehnologiilor curate	Termen:Permanent
			3.1.2. Reducerea cantitatii de deseuri de solventi organici clorurati generate prin recuperarea si reutilizarea acestora	Reducerea cu 20% a cantitatii de deseuri de solventi clorurati Termen: 2007
		3.2.Reducerea emisiilor in mediu	3.2.1. Reducerea deversarilor de solventi in mediu	Termen:Permanent
		3.3.Eliminarea deseurilor in conditii corespunzatoare	3.3.1 Stabilirea unei gestionari si eliminari corespunzatoare a deseurilor de solventi organici clorurati	Elaborarea si distribuirea catre utilizatori a unor note de instructiuni privind eliminarea in conditii de siguranta a deseurilor de solventi clorurati Termen:2006
4. Uleiuri uzate	4.1. Cresterea gradului de colectare a uleiurilor uzate de la utilizatori/populatie	4.1.1 Eliminarea pietei ilegale a uleiurilor uzate a caror utilizare genereaza un impact negativ asupra sanatati si mediului	Organizarea de inspectii tematice la obiectivele unde se genereaza cantitati mari de uleiuri uzate Termen: Periodic

• Alte deseuri de pesticide si ambalaje

63

4.2. Reducerea impactului asupra sanatatii populatiei si mediului prin imbunatatirea gestionarii uleiurilor uzate	4.2.1 Incurajarea utilizarii uleiurilor intr-o maniera ecologic rationala in cuptoarele de ciment	Realizarea unei retele de colectare uleiuri uzate care sa cuprinda cel putin trei puncte principale de colectare in fiecare judet Termen: 2006
5. Deseuri irezultate din activitatea medicala si din institutii de cercetare	unitati medicale si de cercetare deseurile infectioase	5. I.Colectarea separata a deseurilor infectioase si periculoase (altele decat cele infectioase)	5.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri medicale infecţioase şi tpericuloase de către spitale prin colectarea separata (pe categorii de deşeuri) si eliminarea finală a acestora intr-o maniera ecologic irationala si eficienta economic	Cresterea exigentei inspectiilor in domeniul deseurilor medicale Termen: Permanent
		5.2.Colectarea separata a deseurilor nepericuloase	5.2.1. Introducerea sistemului de colectare separata si pentru deseurile nepericuloase rezultate din activitatea medicala	Extinderea sistemului de colectare separata Termen:2007
		5.3.Eliminarea in siguranta a deseurilor medicale fara afectarea sanatatii personalului medico-sanitar si a populatiei	5.3.1. Realizarea unei depozitări emporare ecologic sigure a deşeurilor infecţioase şi periculoase	!Asigurarea conditiilor necesare pentru depozitarea temporară a deşeurilor infecţioase şi periculoase. Termen:Permanent
5.3.2. Interzicerea depozitarii finale a deseurilor periculoase fara tpretratare, in vederea inertizarii otale. In cazul deseurilor infectioase şi periculoase vor fi excluse metodele de pretratare care ransferă poluanţi în alţi factori de mediu.	!Aducerea la standardele europene a incineratoarelor existente. Termen: 31 decembrie 2006 Inchiderea etapizata a crematoriilor. Termen: 31 decembrie 2008 !Asigurarea numarului necesar de unitati de tpretratare a deseurilor medicale infectioase şi periculoase. Termen: 31 decembrie 2008

• Deseuri infectioase (codurile

18.01.01 ; 02 si 03) din
- • Deseuri periculoase, altele decat

64

6.Baterii si acumulatori	6.1.Gestionarea bateriilor si acumulatorilor uzati in concordanta cu cerintele specifice legislatiei nationale armonizata cu cea europeana	6.1.1. Restrictionarea introducerii pe piata a bateriilor si acumulatorilor, care contin anumite substante periculoase	Intarirea controlului privind respectarea conditiilor de calitate a bateriilor/ acumulatorilor introdusi pe piata romaneasca Termen: Permanent
		6.1.2. Colectare separata pentru bateriile si acumulatorii uzati	Optimizarea functionarii retelei de colectare Termen: 2006
		6.1.3. Eliminarea in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu a componentelor periculoase nevalorificabile din baterii si acumulatori uzati	Termen: 2006
		6.1.4. Recuperarea materialelor valoroase continute in baterii si acumulatori	Recuperarea si reciclarea a 50% din greutatea bateriilor/acumulatorilor (fara electrolit). Termen: 2010

• Baterii si acumulatori

65

1.3 CADRUL LEGISLATIV ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII DEŞEURILOR

Cadrul legislativ general pentru protecţia mediului în România este reprezentat prin:

• Legea protecţiei mediului 137/1995,

republicată cu modificările şi completările ulterioare (MO 505/14.07.2033);
• Legea apelor 107/1996 cu

modificările si completarile ulterioare (MO584/30.06.2004);
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului

243/2000 (MO 633/06.10.2000) privind protecţia atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 655/2001 (MO 773/04.12.2001);
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului

nr. 236/2000 (MO 625/04.12.2000) privind regimul ariilor naturale, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin legea nr. 462/2002 (MO 433/02.08.2001);
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului

78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 426/2001 (MO 411/25.07.2001);
• Hotărârea de Guvern 918/2002 (MO

686/17.09.2002) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;
• Ordonanţa de Urgenţă 34/2002 (MO

223/03.04.2002) privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobata cu modificări prin Legea 645/2002 (MO 901/12.12.2002);
• Hotărârea de Guvern 856/2002 (MO

659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Acquis-ul Communautaire în domeniul gestionării deşeurilor cuprinde un număr de 16 acte normative, dintre care cele mai multe au fost deja transpuse în legislaţia română, conform cu cele prezentate în tabelul I.11.

Tabel 1.11 Transpunerea Acquis-ului Comunitar în legislaţia românească

Legislatie europeană	Legislatie românească
Directiva Cadru privind deseurile nr.	Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001)
75/442/EEC, amendata de Directiva	tpentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.
nr.91/156/EEC	78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind
tregimul deseurilor
Hotararea de Guvern 123/2003 (MO
113/24.02.2003) privind aprobarea Planului
1National de etapa de Gestionare a Deseurilor
Directiva nr. 91/689/EEC privind	Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001)
deseurile periculoase	tpentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.
78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind
tregimul deseurilor

Directiva nr. 75/439/EEC privind uleiurileHotararea de Guvern nr. 662/2001 (MO uzate, amendata de Directiva nd446/08.08.2001) privind gestionarea 87/101/EEC si de Directiva nr.91/692/EEC uleiurilor uzate, completata si modificata de

Hotararea de Guvern 441/2002 (MO 325/16.05.2002)

Hotararea de Guvern nr. 1159/2003 (MO 715/14.10.2003) pentru modificarea Hotararii de Guvern nr. 662/2001 (MO 46/08.08.2001) privind gestionarea

uleiurilor uzate

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriileHG nr. I057/2001 (700/05.11.2001) privind si acumulatorii care contin anumitfregimul bateriilor s1 acumulatorilor care substante periculoase si Directiva nr.contin substante periculoase

93/86/EC privind etichetarea bateriilor

Directiva nr. 99/31/EC privindHotararea de Guvern nr. 162/2002 (MO

depozitarea deseurilor 164/07.03.2002) privind depozitarea deseurilor

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr. 867/2002 (MO 848/25.11.2002)

rrivind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica a unui depozit si lista nationala de deseuri acceptate m fiecare clasa de depozit de deseuri 2002

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr. 1147 din 10 decembrie 2002 (MO 150/07.03.2003) pentru aprobarea

!Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor - construirea, exploatarea,

monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri

Directiva nr. 2000/76/EC privindHotararea de Guvern nr.128/2002 (MO

incinerarea deseurilor 160/06.03.2002) privind mcmerarea deseurilor

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr.1215 din 10 ianuarie 2003 (MO

150/07.03.2003) pentru aprobarea [Normativului privind incinerarea deseurilor

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajeleHotararea de Guvern nr. 349/2002 (MO

si deseurile de ambalaje 269/23.04.2002) privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr. 1190/2002 (MO 2/07.01.2003)

privind procedura de raportare a datelor ireferitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje

Directiva nr. 96/59/EC privind eliminareaHotararea de Guvern m.173/2000 (MO bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB131/28.03.2000) pentru reglementarea si PCT) tregimului special privind gestiune si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi

similari.

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului m. 279/2002 (MO 459/27.06.2002)

tprivind infiintarea Secretariatului tehnic tpentru gestionarea si controlul compusilor desemnati in cadrul Directiei de gestiune a

deseurilor si substantelor chimice periculoase

Decizia nr. 2000/532/CE, amendata dfHotararea de Guvern m. 856/2002 (MO Decizia nr. 2001/119 privind lista659/05.09.2002) privind evidenta gestiunii deseurilor, (ce inlocuieste Decizia nr.deseurilor s1 aprobarea listei cuprinzand 94/3/CE privind lista deseurilor si Deciziadeseurile, inclusiv deseurile periculoase

nr. 94/904/CE privind lista deseurilor periculoase).

Directiva nr. 86/278/EEC privindOrdinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, protectia mediului si in particular alApelor s1 Mediului 49/2004 (MO solului, atunci cand namolul de la statiile66/27.01.2004) pentru aprobarea normelor de epurare este utilizat in agricultura ehnice privind protectia mediului in special a

solurilor, cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura

Directiva nr. 2000/53/EC privind(a fost elaborat Draft-ul de HG)

vehiculele scoase din uz

Regulamentul nr. 259/93/EEC privindHotararea de Guvern m. 1357/2002 (MO supravegherea si controlul transporturilor 893/10.12.2002) pentru stabilirea de deseuri autoritatiilor publice responsabile de controlul s1 supravegherea importului,

exportului si tranzitului de deseuri ;

Hotararea de Guvern m. 228/2004 (MO 189/04.03.2004) privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului;

Legea 6/1991 (MO 18/26.01.1991) pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel tprivind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase s1 al eliminarii

acestora

Directiva nr. 2002/95/EC privind(se va elabora in 2005)

restrictionarea utilizarii anumitor susbtante periculoase in echipamentele electrice si electronice precum si Directiva 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice

;DEEE)

Directiva nr.78/176/CEE privind deşeurile din industria dioxidului de titan

Directiva nr. 82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea si monitorizarea mediului datorita deseurilor din industria de dioxid de titan Directiva nr. 92/112/CEE privind pocedeele pentru armonizarea programelor pentru reducerea si eventual eliminarea poluarii cauzate de deseurile

din industria dioxidului de titan

(se va elabora in 2005)

Faţă de conţinutul Acquis-ului Communautaire şi de legislaţia - cadru pentru protecţia mediului, legislaţia română mai cuprinde o serie de acte normative ce conţin prevederi referitoare la gestionarea deşeurilor, după cum urmează:

• Ordonanţa Guvernului 87/2001 (MO

543/01.09.2001) privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, aprobată prin Legea 139/2002 (MO 233/08.04.2002) cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordonanţa Guvernului 21/2002 (MO

86/01.02.2002) privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale aprobată cu modificări şi completări prin Legea 515/2002 (MO 578/05.08.2002);
• Hotărârea de Guvern 188/2002 (MO

187/20.03.2002) pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
• Ordin 536/1997 (MO

140/03.07.1997) al Ministrului Sănătăţii, pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;
• Ordin 219/2002 (MO

386/06.06.2002) al Ministrului Sănătăţii şi Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale;
• Legea 98/1994 (MO 317/16.11.1994)

privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică cu modificările şi completările ulterioare;
• Hotărârea de Guvern 170/2004 (MO

160/24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor uzate;
• Ordonanata de Urgenta a Guvernului

16/2001 (MO 104/07.02.2002) privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile aprobată cu modificări prin Legea 465/2001 (MO 422/30.07.2001) şi modificată prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 61/2003 (MO 461/28.06.2003);
• Ordinul Comun al Ministrului

Industriei si Resurselor si Ministrului Administratiei Publice 265/503/2001 (MO 566/11.09.2001) pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice si a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile;
- • Ordin Comun al Ministerului
  
  Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 2/05.01.2004 (MO 324/15.04.2004), al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 211/06.02.2004, al Ministerului Economiei si Comertului nr. 118/02.03.2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei;
- • Hotărârea de Guvern 228/2004 (MO

189/04.03.2004) privind controlul introducerii în ţară a deşeurilor nepericuloase, în vederea importului, perfecţionării active şi a tranzitului.

Din analizarea prevederilor legislative au fost sintetizate o serie de obiective care sunt prezentate în cele ce urmează.

Tabel 1.12 Obiective rezultate din analiza prevederilor legislative

• gestionarea deşeurilor

1. Prevenirea generării deşeurilor şi a efectelor nocive ale acestora

2. Valorificarea deşeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces care vizează

obţinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de deşeuri ca sursă de energie

3. Elaborarea Planului National de Gestionare a Deşeurilor

4. Construirea şi exploatarea instalaţiilor, aplicarea metodelor şi tehnologiilor, stabilirea amplasamentelor şi amenajarea acestora pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor,

astfel încât să nu afecteze mediul şi sănătatea populatiei

5. Identificarea Şl înregistrarea deşeurilor periculoase la fiecare loc de producere, de

descărcare sau de depozitare

6. Interzicerea amestecului diferitelor categorii de deşeuri periculoase, precum şi al deşeurilo1 periculoase cu deşeuri nepericuloase, cu exceptia anumitor situatii

7. Utilizarea numai de mijloace de transport adecvate naturii deşeurilor transportate, care să nu

permită împrăştierea deşeurilor şi emanaţii de noxe în timpul transportului, astfel încât să fie respectate normele privind sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător

8. Utilizarea, de către operatorii m domeniul valorificării Şl eliminării deşeurilor, a

ehnologiilor şi instalaţiilor omologate pentru valorificarea deşeurilor

9. Asigurarea eliminării sau valorificării, de către operatorii in domeniul valorificării Şl

eliminării deşeurilor, în totalitate şi în timp util a deşeurilor care le sunt încredintate

10. Introducerea în depozitul final numai deşeurile permise de autorităţile competente ş respectarea tehnologiei de depozitare aprobată de acestea

11. Interzicerea importului în România de deşeuri de orice natură, în stare brută sau prelucrată, cu excepţia anumitor categorii de deşeuri ce constituie resurse secundare de materii prime utile, în conformitate cu reglementările dispuse prin acte normative propuse de autoritatea

1Publică centrală de protectie a mediului şi aprobate de Guvern

12. Stabilirea facilităţilor fiscale pentru cei care gestionează deşeuri şi, în mod deosebit, pentru cei care valorifică deşeuri, în scopul stimulării investitiilor (Guvernul)

13. Organizarea de programe de instruire şi educare a populaţiei în domeniul gestionării

deşeurilor (MMGA)

14. Elaborarea de strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor şi urmarirea realizării acestora (MEC, MTCT, MMGA)

15. Elaborarea de instrucţiuni pentru agenţii economici, instituţii şi populaţie privind modul de gestionare a deşeurilor în cadrul localităţii şi aducerea la cunoştinţă a acestora prin mijloace

adecvate ( primăriile şi consiliile locale)

• regimul deşeurilor periculoase

1. Obligativitatea înregistrării la fiecare generator

2. Obligativitatea colectării, transportului, recuperării şi eliminării separate

3. Elaborarea normelor pentru ambalarea Şl etichetarea deşeurilor periculoase în cursu

colectării, transportului şi stocării

4. Formular de transport

5. Planuri de gestionare a deşeurilor periculoase

• depozitarea deşeurilor

1. Clasificarea depozitelor în 3 clase: pentru deşeuri periculoase, pentru deşeuri nepericuloase, pentru deşeuri inerte

2. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile

3. Obligativitatea de a trata deşeurile periculoase

4. Obligaţia administraţiei publice locale de a iniţia acţiuni în cazul în care este necesară

deschiderea unui nou depozit (când depozitul existent atinge cca. 75% din capacitatea proiectată)

5. Procedura de clasificare a depozitelor de deşeuri periculoase

• incinerarea deşeurilor

1. Prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special poluarea aerului, solului, apelor de suprafaţă şi subterane, şi a oricăror riscuri pentru sănătatea populaţiei

2. Stabilirea regimului de funcţionare pentru instalaţiile de incinerare şi coincinerae, controlu

şi monitorizarea acestora

3. Stabilirea valorilor limită de emisie a poluanţilor în aer şi apă şi modul de calcul al acestor valori, precum şi tehnica de măsurare

4. Necesitatea introducerii unor valori limită de em1s1e pentru hidrocarburi aromatice tpoliciclice sau pentru alţi poluanţi, precum şi stabilirea perioadelor de măsurare acolo unde au fost precizate valori limită de emisie pentru hidrocarburi policiclice aromatice sau pentru alţi poluanţi

5. Instituirea unui sistem de control şi monitorizare, precum şi păstrarea minimum 5 ani a

registrului cu evidenţa deşeurilor incinerate sau coincinerate

6. Aprobarea programului pentru conformare

7. Imbunătăţirea tehnologiei şi asigurarea dotării cu un sistem de monitorizare a emisiilor

8. Operatorul trebuie să dispună de informaţii asupra deşeurilor pentru a verifica conformitatea cu cerinţele din autorizaţia de mediu

9. Instalaţiile de incinerare şi coincinerare trebuie să aibă şi să folosească un sistem automat de întrerupere a alimentării cu deşeuri

10. Toate instalaţiile de incinerare şi coincinerare trebuie proiectate, echipate, construite şi exploatate astfel încât să se prevină em1s11 în atmosferă care să genereze creşterea semnificativă a poluării aerului la nivelul solului. Gazele de ardere trebuie evacuate, într-o manieră controlată şi în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale privind calitatea aerului, prin intermediul unui coş a cărui înălţime este astfel calculată încât să asigure

sănătatea oamenilor şi a mediului.

11. Căldura generată prin procesul de incinerare sau coincinerare trebuie recuperată pe cât oosibil

12. Instalaţiile de incinerare trebuie proiectate, echipate, construite şi exploatate astfel încât în

gazele de ardere să nu fie depăşite valorile limită de emisie stabilite

13. Deversările în mediul acvatic ale apelor uzate provenite de la spălarea gazelor de ardere se

limitează cât mai mult posibil

Apa uzată de la spălarea gazelor de ardere poate fi deversată în mediu acvatic după epurarea separată

14. Trebuie asigurată capacitatea de stocare pentru scurgerile de apă de ploaie dinspre amplasamentul instalaţiei de incinerare sau coincinerare ori pentru apa contaminată, rezultată tprin scurgeri sau operaţiuni de stingere a incendiilor.

Capacitatea de stocare trebuie să fie adecvată pentru a avea siguranţa că asemenea ape pot fi estate şi tratate înainte de a fi deversate

15. Reziduurile rezultate din funcţionarea instalaţiei de incinerare sau coincinerare trebuie minimizate din punct de vedere al calităţii şi nocivităţii. Reziduurile trebuie reciclate pe cât posibil direct în instalaţie sau în afară.

Transportul şi depozitarea intermediară se va face astfel încât să prevină dispersarea în mediu, de exemplu în containere închise.

Se vor efectua teste adecvate pentru a se stabili caracteristicile fizice şi chimice şi potenţialul poluant al diferitelor reziduuri de la incinerare.

16. Trebuie instalate echipamente de măsurare şi trebuie folosite tehnici pentru a monitoriza

.par.ametrii, .con.diţi.ile de funcţionare şi concentraţiile de masă relevante pentru procesul de

mcmerare ş1 comcmerare

17. Toate rezultatele măsurătorilor trebuie înregistrate, prelucrate şi prezentate într-o formă

adecvată, pentru a permite autorităţilor competente să verifice conformitatea cu condiţiile de funcţionare

• gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambala.ie

1. Stabilirea priorităţilor de gestionare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje:
- - prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje;
- - reutilizarea ambalajelor;
- - reciclarea şi alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje;
- - depozitarea finală a acestor deşeuri

2. Sunt supuse acestor prevederi toate ambalajele introduse pe piaţă, indiferent de materialul din care au fost realizate şi de modul lor de utilizare în activităţile economice, comerciale, în gospodăriile populaţiei sau în orice alte activităţi, precum şi toate deşeurile de ambalaje care

nu mai corespund scopului pentru care au fost fabricate, indiferent de modul de gestionare, de recuperare, de depozitare, de reciclare sau de valorificare

3. Organizarea unui sistem care să asigure colectarea, în vederea reutilizării multiple a ambalajelor, prin agenţii economici care comercializează aceste produse sau prin centre specializate de recuperare a acestor tipuri de ambalaje - pentru agenţii economici care produc produse ambalate în ambalaje reutilizabile

4. Primirea ambalajelor reutilizabile, la schimb, iar în cazul în care utilizează sistemul-depozit

să returneze cumpărătorului valoarea acestuia - pentru agenţii economici care comercializează produse ambalate in ambalaje reutilizabile

5. Informarea autorităţilor competente de către agenţii economici care introduc pe piaţă ambalaje sau produse ambalate cu privire la:
- - planul de valorificare a deşeurilor de ambalaje;
- - planul privind informarea consumatorilor referitor la sistemele de valorificare a deşeurilor de ambalaje, precum şi alte informaţii utile;
- - cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă, cantitatea de ambalaje reutilizate şi cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificate
- - orice modificări apărute

6. Valorificarea unui procent de minim 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje.

7. Reciclarea unui procent de minim 25% din greutatea totală a materialelor de ambalaj

conţinute în deşeurile de ambalaj, cu un procent de minim 15% din greutatea fiecărui tip de material de ambalaj.

8. Modalităţi de valorificare a deşeurilor de ambalaje primare, secundare şi terţiare pentru

realizarea obiectivelor:
- - individual, utilizând propriile resurse;
- - prin transferarea acestei responsabilităti, pe baza de contract, către un agent economic legal constituit

9. Valorificarea trebuie să fie astfel organizata încât să nu introducă bariere în calea comerţului

10. Raportarea de date referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje

• regimul bateriilor şi acumulatorilor uzati

1. Informarea şi stimularea cumpărătorilor asupra modalităţilor de colectare a bateriilor şi/sau acumulatorilor uzaţi

2. Programe de cercetare pentru reducerea conţinutului de metale grele ŞI substanţe periculoase din baterii şi acumulatori, pentru utilizarea unor înlocuitori mai puţin poluanţi în baterii şi acumulatori, precum şi pentru găsirea de noi metode de valorificare a bateriilor şi

acumulatorilor

• gestionarea uleiurilor uzate

1. Necesitatea de a lua măsuri pentru a asigura colectarea, valorificarea şi eliminarea uleiurilor uzate în sigurantă

2. Necesitatea de a lua măsuri pentru a asigura că eliminarea uleiurilor uzate se realizează prin

valorificare termoenergetica

3. Asigurarea colectării separate a întregii cantităti de uleiuri uzate generate

4. Valorificarea uleiurilor uzate se realizeză prin regenerare sau prm combustie (daca

conditiile tehnice si economice fac neviabilă regenerarea)

5. Realizarea eliminării uleiurilor uzate prm mcmerare atunci când valorificarea prin

regenerare sau combustie nu sunt aplicabile

6. Informarea publicului asupra necesităţii colectării, valorificării şi/sau eliminării

adecvate a uleiurilor uzate de către producătorii si importatorii de uleiuri

• gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari

1. Elaborarea, actualizarea ŞI publicarea Inventarului naţional al echipamentelor şi materialelor ce contin compuşi desemnaţi

2. Elaborarea şi aprobarea planurilor de eliminare pentru compuşii desemnaţi

3. Luarea unor măsuri pentru a asigura că deţinătorii (agenţii economici) de echipamente sau

materiale ce conţin cantităţi de compuşi desemnaţi mai mari decât cantităţile minimale notifică autorităţilor competente această situaţie

4. Stabilirea unuia sau mai multor amplasamente de recepţie pentru depozitarea pe termen

lung sau pentru eliminarea compuşilor desemnaţi, urmărind reducerea la minimum a

impactului asupra mediului, produs de depozitarea pe termen lung, şi/sau eliminarea compuşilor desemnaţi

5. Fixarea metodelor de referinţă pentru determinarea conţinutului de compuşi desemnaţi din materialele contaminate

6. Fixarea standardelor tehnice pentru alte metode de eliminare a compuşilor desemnaţi

• utilizarea în agricultură a nămolurilor de epurare

1. Obligativitatea tratării nămolului înainte de împrăştiere

2. Responsabilitatea generatorului de nămol

3. Metode de analiză standardizate pentru sol şi nămol

Partea a II-a

Deșeuri municipale și asimilabile din comerț, industrie și instituții, deșeuri din construcții

și demolări și nămoluri de la stațiile de epurare orășenești

Tabelul II.1.1 prezintă sintetic situaţia deşeurilor municipale rezultate în ultimii 5 ani.

Tabel 11.1.1 Generarea deşeurilor municipale în perioada 1998 - 2002 (tone)

1998	1999	2000		2001	2002
l[l)eseuri Municipale		6.325.570	7.543.399	8.658.191		8.268.057	8.810.358
1.1	de la populatie	2.960.671	3.802.208		3.422.355	3.578.450	3.648.864
1.2	de la agenti economici	1.268.859	1.432.622	1.955.731		1.486.486	1.577.597
total colectate in amestec	4.229.530	5.234.830	5.378.086		5.064.936	5.226.461
1.3	colectate separat	fd	fd	1.232.900		122.681	491.916
1.4	voluminoase	fd	fd			34.982	56.174
1.5	din parcuri, gradini	fd	fd			136.947	212.745
1.6	din piete	fd	fd			106.891	124.922
1.7	stradale	415.640	491.886			612.558 752.446
1.8	necolectate	1.680.400	1.816.683	2.047.205 2.189.062			1.945.694
LINamol orasenesc (S.U.)		122.865 132.053		141.342		145.879	146.461
3IDeseuri din constructii		319.560	397.290	162.140		407.575 621.253
rroTAL GENERAL	6.767.995	8.072.742	8.961.673	8.821.511	9.578.072

Notă: f.d. = rară date S.U. = substanţă uscată Sursa: Baza de date privind deseurile - !C!M

Observaţii:

• cantitatea totală creşte de la aproximativ 6.800 mii tone în 1998 la peste 9.500 mii tone în 2002
• cantităţile de deşeuri din toate categoriile menţionate mai sus cresc, deşi populaţia a scăzut, însă a crescut consumul, procentul populaţiei racordate la canalizare şi la serviciile de salubritate
• cantitatea de deşeuri rămase necolectate (cantitate estimată) a crescut, deoarece se presupune ca a crescut indicele de generare a deşeurilor în mediul rural (kg/loc.zi) de la O,15 în 1998 la 0,4 în 2002, în timp ce indicele de generare în mediul urban a rămas relativ constant (medie: 0,9 kg/loc.zi).
• cantitatea de nămol orăşenesc creşte doar cu 19% în ultimii 5 ani
• cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări fluctuează, dar din 2000 are o creştere semnificativă, dublându-se în 2002 faţă de 1998, demonstrând ritmul crescut de construcţii civile din ultimii ani.

10000000

IHKlOOO{J

C

L')

8000000

g 4000000

.,,

.

-000000

o

1998 1999

2000

2001

2002

Figura 11.1.1 Evoluţia deşeurilor municipale generate

-=

Sursa: baza de date privind deşeurile - JCJM

Figura 11.1.2 Evoluţia nămolului orăşenesc şi a deşeurilor din construcţii

700000

600000

500000

g 400000 - -----------------j -■-nan"rll ,

t:i

...

a

C:

30:0000

200000

00000

o

deseJ.Jrlcln

1998 1999 2·000 2001

•

2002

Sursa: baza de date privind deşeurile - JCJM

Figura II.1.1 demonstrează tendinţa de creştere a deşeurilor municipale din ultimii 5 ani; figura II.1.2 ilustrează creşterea lentă a cantităţilor de nămol orăşenesc şi tendinţa de creştere rapidă a cantităţilor de deşeuri din construcţii şi demolări.

Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţilor, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare). Serviciile de salubrizare sunt organizate şi operează mai ales în zonele urbane. Se estimează că numai 5% din populaţia rurală (2002) beneficiază de aceste servicii (în special localităţile rurale aflate în apropierea oraşelor).

Din datele avute la dispoziţie, rezultă că din 1998 a crescut procentul populaţiei urbane care beneficiază de servicii de salubritate, de la 73% la 90% în 2002, ceea ce înseamnă o medie de 78% în ultimii 5 ani. Având în vedere procentul scăzut în mediul rural, procentul total de deservire a populaţiei (urban şi rural) a crescut de la 40% în 1998 la 48% în 2002 (în medie 43%).

În funcţie de aceste date s-a calculat cantitatea de deşeuri municipale necolectate, ţinând cont şi de indicii de generare a acestor deşeuri în mediile urban şi rural. Rezultă astfel o medie de 75% deşeuri colectate din totalul deşeurilor generate în perioada 1998 - 2002.

Procentul de colectare selectivă a deşeurilor municipale este mic; doar în 2001 s-a raportat un procent de 2%, iar în 2002 - 7% din totalul deşeurilor municipale colectate, reprezentând deşeuri reciclabile colectate separat în cadrul unor proiecte pilot de colectare selectivă, sau în cadrul întreprinderilor, instituţiilor şi chiar comerţ.

Tabelul II.1.2 prezintă indicatorii de generare a deşeurilor pe ultimii 5 ani.

0 e,seuri din constnJctii ae010lari (kg/Ioc.ar:i}

2002 �-:;;:: :=:at l : : l i:;:;;;:;l;;; t ::;;29

2001'

200-0

1999 ·:;:,-;:,7.-=:.,C:,...--..,1,..,--:_,.,--""'••..-w.:--_.-·

1998 •

Figura 11.1.5 Indicatori de generare a deşeurilor din construcţii şi demolări (conţin doar deşeurile colectate)

Sursa: baza de date privind deşeurile - !C!M

Observaţii:
- • doar un mic procent este colectat separat şi eliminat, de aici rezultând indicii atât de mici de generare a deşeurilor din construcţii şi demolări.
- • în general, aceste deşeuri sunt reutilizate. Există o piaţă nedeclarată a reutilizării deşeurilor din construcţii şi demolări, o piaţă rezultată în urma scumpirii materialelor de construcţie şi a creşterii necesităţilor populaţiei.

Figura 11.1.6 Evoluţia indicilor de volum privind lucrările de construcţii faţă de 1998

* date provizorii Sursa: prelucrare !C!M- date din Anuarul Statistic al României

11.1.2 Aspecte calitative

Principalele surse de date referitoare la calitatea deşeurilor municipale sunt:

• datele furnizate de către serviciile de salubritate în anchetele anuale realizate de MMGA

• datele rezultate din determinările efectuate în diferite proiecte pilot de analiză a compoziţiei deşeurilor municipale în câteva oraşe din România.

Din datele furnizate de serviciile de salubritate a rezultat următoarea structură a compoziţiei procentuale medii a deşeurilor menajere:

Tabel 11.1.3 Compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere pentru 1998 şi 2002

Componente	1998		2002
Componente	%	k!!/loc.an	%	k!!/loc.an
hartie, carton	13%	34	11%	39
Sticla	6%	16	5%	18
Metale	5%	13	5%	18
Plastic	9%	24	10%	35
Textile	6%	16	5%	18
Biodegradabile	53%	139	51%	179
Altele	8%	21	13%	46
Total	100%	263	100%	352

Observaţii:

Sursa: baza de date privind deseurile - !C!M

• scăderea procentului de deşeuri de hârtie, carton în perioada 1998 - 2002 cu 2%, datorită unor iniţiative locale de colectare separată şi a Programului Naţional "Să reciclăm hârtia" iniţiat de MMGA
• scăderea procentelor la deşeurile din sticlă, textile şi materii biodegradabile

• creşterea procentului deşeurilor din plastic la 10% în 2002 şi a altor tipuri de deşeuri (ex. deşeuri inerte) de la 8 la 13%.

Datele furnizate de diferite proiecte pilot pentru determinarea compoziţiei deşeurilor solide menajere de la populaţie sunt prezentate sintetic în Tabelul 11.1.4.

Tabel 11.1.4 Date privind compoziţia deşeurilor menajere de la populaţie (rezultate din determinări)

Compozitia	Bucuresti (2001)	Timisoara (1999)	Brasov (2001)	Rm Valcea (2000)	Pitesti (2002)	Piatra Neamt (1997)
hartie, carton	19,463/c	15,72%	8,373/c	4,40%	10,683/c	5,40%
Sticla	7,883/c	6,55%	4,10o/c	2,60%	4,353/c	2,59%
Metale	3,883/c	2,88%	2,373/c	1,60%	1,833/c	3,38%
Plastic	12,953/c	14,13%	10,343/c	4,50%	9,853/c	1,75%
Textile	3,363/c	4,80%	4,993/c	2,60%	2,303/c	2,19%
Biodegradabile	48,843/c	30,07%	65,683/c	71,70%	68,203/c	73,43%
!Altele	3,633/c	25,85%	4,153/c	12,60%	2,793/c	11,25%
TOTAL	100%	100%	100%	100%	100%	100%

Sursa: Studii APM, MMGA, JCJM

Rezultatele proiectelor de analiză a compoziţiei deşeurilor menajere provenite de la populaţie în unele oraşe mari au fost utilizate pentru a determina procentele medii ale componentelor, care demonstrează faptul că datele furnizate de companiile de salubritate

deseun plodegmcfablle gene,_.

(kg/loc.an)

2,002

2001

21)®

1

1998

Figura 11.1.8 Evoluţia deşeurilor biodegradabile generate

Sursa: baza de date privind deseurile - JCJM

Pentru deşeurile biodegradabile, HG 162/2002 privind depozitarea deşeurilor, stipulează necesitatea scăderii cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate cu 25% faţă de cantitatea de biodegradabile generată în 1995, până în anul 2011. Având în vedere faptul că în anul 1995 (an de referinţă), cantitatea de deşeuri biodegradabile generată a fost de 4.800.000 tone (reprezentând 70% din cantitatea de deşeuri municipale generată), se poate spune că deşeurile biodegradabile depozitate în perioada 1998 - 2002 au crescut cu 2% în medie, având o tendinţă de scădere. Tabelul II.1.6 prezintă evoluţia deşeurilor biodegradabile în această perioadă.

Tabel 11.1.6 Evoluţia deşeurilor biodegradabile în perioada 1998 - 2002

UM	1998*	1999	2000	2001	2002	media
Procent biodegradabile** in deseuri municipale	%	72	70	67	65	61	67
Cantitate biodegradabile generata	tone/an	4677276	5412432	5942330	5520116	5520779	5414587
Cantitate biodegradabile depozitata	tone/an	4500000	4900000	5100000	5000000	4900000	4880000
Cantitate depozitata / cantitate generata 1995	%	94%	102%	106%	104%	102%	102%
Tendinta fata de 1995	%	-6%	2%	6%	4%	2%	2%
Biodegradabile generate	kg/loc.an	208	241	265	246	253	243

* date incomplete Sursa: baza de date privind deseurile - JCJM

** inclusiv materia biodegradabilă de la deşeurile din grădini şi parcuri, deşeurile din pieţe, deşeurile stradale şi nămolul din statiile de epurare orăşeneşti, exclusiv hârtia şi cartonul.

11.1.3 Colectarea şi transportul deşeurilor municipale

Deşeurile municipale generate sunt colectate la nivelul localităţilor de către municipalităţi, ele având prin lege această responsabilitate (Legea 139/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor). Fiecare municipalitate (consiliu local) este obligat să organizeze acest serviciu pentru populaţie.A Municipalitatea îşi poate delega responsabilitatea unor firme de salubritate, prin contract. In unele localităti, de obicei mici, există câte o firmă de salubritate, însă în oraşele mari există mai multe fir e care se ocupă cu această activitate. În zonele rurale, activitatea de colectare a deşeurilor de la populaţie şi agenţi economici nu este organizată decât în localităţile rurale din vecinătatea unor oraşe. Se apreciază că doar 5% din populaţia rurală beneficiază de aceste servicii.

Deşeurile municipale rezultate în locuinţe, instituţii şi entităţi economice diverse (comerţ, industrie) sunt precolectate în recipienţi de diferite capacităţi, amplasaţi în spaţii special amenajate în acest scop.

Firmele de salubritate deţineau în 1999 un număr de peste 480.000 de recipienţi de diferite tipuri.

Tabel 11.1.7 Situatia recipientilor de colectare pentru deşeuri municipale (1999)

Tipuri de recipienţi

Număr

Europubele

143.720

Pubele metalice

112.862

Containere

29.914

Saci

149.872

Alti recipienti

47.480

Total

483.848

' '

Sursa: baza de date privind deşeurile - JCJM

Deşeurile municipale sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje specifice. Firmele de salubritate sunt dotate cu peste 1.900 de vehicule transportoare, precum: autogunoiere compactoare, autotransportoare de container, tractoare, autobasculante, autocamioane. Există şi situaţia în care agenţii economici îşi transportă deşeurile cu utilaje proprn.

Deşeurile stradale sunt colectate şi transportate tot de firmele de salubritate. În oraşe curăţenia stradală este întreţinută doar pe arterele principale cu ajutorul unor utilaje specifice (automăturători colectoare, aspiratoare şi mături pentru carosabil). Cea mai mare parte a deşeurilor stradale este însa colectată manual cu mijloace rudimentare.

O problemă a salubrizării străzilor în oraşe este lipsa sau numărul insuficient de recipienţi şi de coşuri de gunoi stradal, atât în locurile aglomerate, cât şi la periferia localităţilor.

Figura 11.1.11 Evoluţia colectării deşeurilor municipale

500

400

300

'l!l

200

total d8:,wrl gooerata

100

o

1998:

1999

.2HD

.2001

21102
- ■ ooseuri coiac.wlB
Sursa: baza de date privind deşeurile - !C!M

1998 1999 2:DDO 20D1 2:DD:2.

I□.locuit.ari de!iervltv'iocuilon rmdla

W-00!1
- ■ lociJitori desurvftlllotal ID.ci.litorl
Figura 11.1.12 Populaţia care beneficiază de serv1c11 pentru colectarea deşeurilor municipale, în mediul urban şi pe ţară

Sursa: baza de date privind deşeurile - JCJM

Pentru o planificare corespunzătoare a gestiunii deşeurilor într-o anumită regiune, sunt necesare cunoştinţe numeroase atât despre cantitatea de deşeuri rezultată, cât şi despre compoziţia şi originea acestora. Studierea deşeurilor menajere generate se constituie în fundamentul conceperii unor proiecte de gospodărire comunală a deşeurilor şi al implementării unor instalaţii de recuperare, reciclare şi eliminare a deşeurilor.

De exemplu, în Râmnicu Vâlcea în 2000 a fost realizat un proiect de sortare a deşeurilor menajere în vederea implementării unui sistem de colectare selectivă. Colectarea eşantioanelor s-a realizat separat faţă de colectarea deşeurilor de către agenţii de salubritate. S-au ales trei tipuri de clădiri pentru zone diferite. Recipientele alese pentru unităţile de eşantion au fost cântărite şi înainte de golire s-a măsurat gradul de umplere a recipientelor şi, de asemenea, eventualele caracteristici ieşite din comun. S-a remarcat o problemă deosebită pentru clădirile cu etaj la strângerea unităţilor de eşantion, şi anume că sunt adeseori repartizate mai multe recipiente pentru un bloc, aşa încât nu este posibilă stabilirea exactă a locuitorilor care folosesc cele patru recipiente aflate la dispoziţie. Din acest motiv, în astfel de locuri, s-a înregistrat gradul de umplere a tuturor recipientelor care se găseau acolo. Cu ajutorul masei eşantionului şi a volumului total al recipientelor de la adresa de ridicare, s-a calculat apoi cantitatea de deşeuri pe locuitor.

Rezultatele sortării deşeului menajer atestă faptul că implementarea colectării selective şi a compostării deşeurilor organice în oraşul Râmnicu Vâlcea reprezintă temelia proiectului de gestiune a deşeurilor, dacă se doreşte o reducere considerabilă a cantităţii de deşeuri biodegradabile. Fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere în Râmnicu Vâlcea, prezintă un

conţinut în apă ridicat în condiţiile unei participări structurale reduse, prin amestecarea lor cu alte agregate biodegradabile şi se poate realiza producerea unui amestec de pornire optim pentru procesul de compostare.

În ultimii ani colectarea selectivă a fost introdusă în România doar ca proiecte pilot. De exemplu în Iaşi proiectul avea ca obiectiv recuperarea deşeurilor de hârtie şi carton. Bugetul proiectului a fost de 50.000 USD. Proiectul pilot s-a concentrat asupra unei zone pilot de agenţi economici în partea centrală a oraşului pe o perioadă de un an de zile (1999-2000). Au fost colectate peste 80 de tone de deşeuri de hârtie şi carton. Hârtia a putut fi vândută pe sortimente sau presată vrac în baloţi. Aceste cantităţi reduse de deşeuri de hârtie şi carton colectate selectiv s-au datorat lipsei motivării agenţilor economici. Deoarece sortarea hârtiei necesită un minimum de 1O.OOO t/an pentru a constitui o soluţie economică fezabilă, colectarea selectivă nu s-a continuat şi nici nu s-a extins la nivel de oraş sau judeţ.

2.0.02-

200·1

:ZfQD!

...•-"' '

d_eset..1n lJU

coloclate

-•••.n I

1999

- · J

19ŞIS

•• ·.-,,. _J

dEtSC'iJ ri nu nleip;m.

colocLil'te s.eparat

deseun l1U.lliÎoipale

riOCQ!octsl:Q

o

se

10011

Figura 11.1.13 Evoluţia deşeurilor municipale colectate în amestec şi colectate separat

Sursa: baza de date privind deşeurile - !C!M
11.1.4 Valorificarea deşeurilor municipale

Deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice), decât într-o foarte mică măsură, la nivel local. Se poate afirma că aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale reprezintă materiale reciclabile, din care cca. 20% au mari sanse de recuperare, nefiind contaminate. În urma colectării selective prin proiecte pilot, doar 2% din materiale reciclabile total generate sunt valorificate. Restul se elimină prin depozitare, pierzându-se astfel mari cantităţi de materii prime secundare şi resurse energetice.

In ultimii 1-2 ani, agenţii economici privaţi au demarat acţiuni de colectare susţinută a cartonului şi PET-urilor. Materialele plastice colectate sunt trimise uneori la export (Ungaria, Bulgaria, Italia, China, Coreea). Nu există date certe privind exportul acestor deşeuri.

În unele localităţi s-a redemarat acţiunea de amplasare a unor "puncte de depunere / colectare" la care populaţia poate depune (cu sau fără remunerare) maculatură, carton, sticle, plastic. Din informaţii oferite de Ministerul Industriei şi Resurselor, rezultă că în perioada 1995 - 2000 au functionat 2500 puncte de colectare deşeuri reciclabile.

În România' sunt autorizate şi au început să preia aceste deşeuri din punctele de colectare în vederea reciclării şi/sau valorificării următoarele instituţii:
- • din industria sticlei (vezi anexa 1 pentru mai multe detalii):
  
  Stirom S.A. Bucureşti cu o capacitate de maxim 30.000 tone/an (funcţie de structura de producţie),
  
  Stimet S.A. Sighişoara cu o capacitate de maxim 15.000 tone/an (funcţie de structura de producţie);
- • din industria hârtiei şi cartonului( vezi anexa 1 si 2 pentru mai multe detalii):
  
  de maculatură brută, de maculatură brută, maculatură brută, de maculatură brută,
  
  Ambro S.A. Suceava cu o capacitate de 100.000 tone/an Vrancart S.A. Adjud cu o capacitate de 50.000 tone/an Letea S.A. Bacău cu o capacitate de 50.000 tone/an de Ecopaper SA Zarnesti cu o capacitate de 40.000 tone/an
  
  Celhart Donaris S.A. Braila cu o capacitate de 22.000
  
  tone/an de maculatură brută,
  
  Hicart S.A. Prundul Bargaului cu o capacitate de 15.000 tone/an de maculatură brută,
  
  Celrom S.A. Tr.Severin cu o capacitate de 15.000 tone/an de maculatură brută,
  
  Petrocart S.A. Piatra Neamt cu o capacitate de 12.000 tone/an de maculatură brută,
  
  Omnimpex Hartia S.A. Busteni cu o capacitate de
  
  10.000 tone/an de maculatură brută,
  
  Cahiro S.A. Scaieni cu o capacitate de 1O.OOO tone/an de
  
  maculatură brută,
  
  maculatură brută, maculatură brută,
  
  Mucart S.A. Cluj cu o capacitate de 1O.OOO tone/an de Pehart S.A. Petresti cu o capacitate de 8.000 tone/an de
  
  Comceh S.A. Calarasi cu o capacitate de 5.000 tone/an
  
  de maculatură brută.
  - • din industria maselor plastice(vezi anexa 1 si 3 pentru mai multe detalii):
    
    Plastor S.A. Oradea Recolo S.A. Oradea Prodplast S.A. Bucuresti Greentech S.A. Buzau
    
    Napochim S.A. Cluj Napoca AV-Flex S.R.L. Constanta
    
    Aydeniz Prest Corn S.R.L. Constanta Energia S.A. Constanta
    
    Tehno-Star S.R.L. Sf Gheorghe Berolina Plastics S.R.L. Miercurea Ciuc Harplast S.A. Miercurea Ciuc
    
    3P Romania S.R.L. Iasi
    
    Jin's International Trade S.R.L. Buftea Tecnoplast S.R.L. Bals
    
    Alfaplast S.R.L. Jebel, jud. Timis
    
    V.F.M. S.R.L. Rm. Valcea
    
    Balcanic Prod S.R.L. Focsani Uniplast S.A. Focsani
    
    Hans Elena International S.R.L. Brasov Genial Company S.R.L. Oltenita, jud. Calarasi
    
    În unele oraşe s-au înfiinţat staţii pilot de compostare a deşeurilor biodegradabile. De exemplu municipalitatea Râmnicu Vâlcea a susţinut un proiect pilot de colectare selectivă a deşeurilor pe două fracţii (biodegrabil şi restul) în vederea compostării fracţiei biodegradabile. Proiectul s-a concentrat asupra unei zone cu tipuri diferite de clădiri (blocuri cu 1O, 8 respectiv 4 etaje si case la curte) pentru 1.260 de familii.
    
    Colectarea era realizată tot de cei care se ocupau cu serviciile de salubritate în oraş cu zile diferite de colectare pentru acea zonă pilot şi erau transportate pe o platformă pilot pe depozitul existent de deşeuri a oraşului.
    
    Utilajele folosite pentru realizarea compostului sunt doar un tocător, un încărcător cu care sunt şi întoarse grămezile şi o sită. Procesul de compostare durează 18 săptămâni, timp în care grămezile sunt întoarse de 2 - 3 ori, atunci când temperatura în interiorul grămezii ajunge la 70°C.
    
    Compostul final este utilizat pe terenurile domeniului public, serele primăriei şi taluzul depozitului existent.
    
    Pentru colectarea selectivă nu se percepe tarif diferit, iar de curând a fost introdusă taxa de salubritate, taxă ce include colectarea, transportul şi închiderea depozitului existent. Astfel, această taxă ajunge la 12 €/tonă şi locuitor.
    
    Colectarea selectivă va fi generalizată la nivel de oraş printr-o Hotărâre a Consiliului Local începând cu anul 2004.
    
    În cazul nămolului de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, doar 3% din cantitatea produsă anual este valorificată în agricultură.
    
    În ceea ce priveşte valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări nu există un sistem bine stabilit, ci doar o reutilizare internă a acestor deşeuri în gospodăria proprie sau o comercializare a lor pe o piaţă nedeclarată.
11.1.5 Tratarea deşeurilor municipale

Cu excepţia compactării realizate în utilajele moderne de transport (gunoiere, autocompactoare), deşeurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare (de ex. balotare în vederea reducerii volumului, tratare mecano-biologică).
11.1.6 Incinerarea deşeurilor municipale

Incinerarea deşeurilor nu reprezintă o practică obişnuită pentru tratarea/eliminarea deşeurilor municipale în România. Deşi în ultima perioadă ponderea părţii combustibile a crescut, puterea calorică a deşeurilor este încă scăzută, îacând ineficient procesul de incinerare cu recuperare de energie. În câteva oraşe mari (Bucureşti, Craiova, Iaşi, Timişoara, Constanţa) au existat instalaţii pilot pentru incinerarea deşeurilor municipale, de capacităţi reduse, realizate în anii '80 în scopul experimentării unor soluţii tehnologice autohtone de incinerare a deşeurilor. Cu excepţia instalaţiei Militari din municipiul Bucureşti, care funcţionează temporar arzând produse cu valabilitate depăşită devenite deşeuri, celelalte incineratoare-pilot au fost scoase din functiune, acestea nefiind în conformitate cu Directivele Uniunii Europene. În prezent în România u există instalaţii de incinerare a deşeurilor municipale.
11.1.7 Depozitarea deşeurilor municipale

Depozitarea reprezintă principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale. Din totalul deşeurilor municipale generate, aproximativ 95% sunt depozitate în fiecare an. În fiecare localitate urbană există cel puţin un depozit pentru deşeuri.

În anul 2002 erau înregistrate 265 depozite de deşeuri municipale, aparţinând oraşelor şi municipiilor. Acestea ocupă sub 1.000 hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 7% din totalul suprafeţelor afectate de depozitarea deşeurilor.

Din totalul depozitelor inventariate, la nivelul anului 2002:
- • 11 depozite municipale de deşeuri sunt noi, cu capacitate liberă de depozitare, care se conformează cu cea mai mare parte a prevederilor Directivei 99/31, respectiv a HG 162/2002 privind depozitarea deşeurilor şi care necesită îmbunătăţirea activităţilor de operare şi monitorizare pentru o conformare totală (Tabel II.1.8)
- • 251 depozite de deşeuri municipale au capacităţi libere variabile, care nu îndeplinesc cerinţele Directivei 99/31 şi HG 162/2002.

La începutul anului 2003 erau în construcţie 3 noi depozite de deşeuri municipale: Brasov, Buzău, Arad, care vor fi date în folosinţă la începutul anului 2004.

Tabel II.1.8 Depozite noi de deşeuri municipale la nivel national

Nr	.Judeţ	Nurne depozit	An deschidere	An estimat de închidere
I	Constanta	Depozit mixt Ovidiu	1997	2025
2	Neamţ	Depozit orăşenesc Piatra Neamţ	1999	2005
3	Bucureşti	[Depozit IRIDEX - Chiajna	2000	2019
Brăila	[Depozit ecologic Tracon - Brăila	2001	2031
5	Ilfov	[Depozit orăşenesc Glina	2001	2005
6	Ilfov	[Depozit ecologic Vidra	2001	2023
7	Mureş	[Depozit orăşenesc Sighişoara	2002	2020
8	Prahova	Depozit ecologic Băicoi	2002	2012
9	Prahova	Depozit ecologic Boldeşti-Scăieni	2002	2014
10	Prahova	Depozit mixt Câmpina-Băneşti	2002	2012
11	Sibiu	Depozit ecologic Cristian	2003	2034

Sursa: baza de date privind depozitele de deseuri - TCTM

Figura 11.1.14 Poziţionarea depozitelor noi

Sursa: baza de date privind depozitele de deşeuri - TCTM

Pentru cele 265 de depozite inventariate, clasificarea în acord cu prevederile Directivei s-a realizat în funcţie de deţinătorul şi operatorul depozitului, tipul deşeurilor depozitate, tipul activităţilor industriale care se desfăşoară în zona amplasamentului. Astfel, a rezultat faptul că toate cele 265 depozite inventariate se încadrează în clasa de depozit "b" (depozite pentru deşeuri nepericuloase).

200.2

,----- -

,

• clopoz.llo lJmrutOmi

Figura 11.1.15 Evoluţia depozitelor municipale noi în funcţiune

Sursa: baza de date privind depozitele de deşeuri - ICIM

Cele mai multe depozite de deşeuri municipale sunt mixte (60%), acceptând pentru depozitare atât deşeuri de tip menajer, cât şi deşeuri de construcţii şi demolări, dar şi deşeuri industriale nepericuloase. Circa 30% din depozitele orăşeneşti sunt depozite municipale simple, acceptând spre depozitare numai deşeuri provenite din activităţi domestice. Doar 10% din depozitele municipale de deşeuri sunt autorizate de către Inspectoratele teritoriale de Protecţie a Mediului.

Aproximativ 80% din depozite ocupă suprafeţe relativ mici (între 0,5 şi 5 ha), restul de 20% fiind depozite orăşeneşti mari, care ocupă suprafeţe de la 5 la peste 20 ha.

În privinţa gradului de amenajare a depozitelor orăşeneşti, peste 40% nu beneficiază de nici un fel de facilităţi pentru protecţia mediului. Mai mult de 45% dintre depozite au doar împrejmuire cu gard.

Desfăşurarea activităţii pe depozite este, de asemenea, deficitară. Pe lângă deşeurile menajere, stradale, comerciale, pe depozitele orăşeneşti sunt acceptate, în mod ilegal, şi deşeuri industriale periculoase. Amestecul acestor tipuri de deşeuri conduce la producerea unui levigat încărcat cu substanţe nocive care, prin infiltrare, poluează apele de suprafaţă şi subterane sau solul şi implicit afectează starea de sănătate a populaţiei din zonă.

Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestionarea deşeurilor necesită adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deşeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor.

11.2 PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

În România, populaţia este în continuă scădere, conform evoluţiei pe ultimii 5 ani şi conform recensământului din martie 2002.

Astfel pornind de la o populatie de 21.600.000 pentru anul 2003 şi considerând o scadere de 0,25 % pe an până în 2007 şi de 0,20 % pe an până în 2013 rezultă următoarele date:

Tabelul 11.2.1 Prognoza evoluţiei populaţiei României

nul	2005	2007	2013
opulatia	21.492.135	21.384.809	21.087.159

Pentru realizarea unei prognoze cât mai detaliate şi corecte, în ceea ce priveşte generarea deşeurilor s-a realizat o separare pe medii locuite în funcţie de tipurile de localitati. Acestea se prezinta astfel: mediul urban dens reprezinta localitatile cu un numar de locuitori mai mare de 50.000, mediul urban reprezinta localitatile urbane cu un numar de locuitori mai mic de 50.000, iar mediul rural reprezinta toate localitatile rurale (sate şi comune);

Tabelul 11.2.2 Prognoza populat,iei pe tip de medii locuite

Anul	2003	2007	2013
Mediul urban dens	7.992.000	7.805.455	7.538.659
Mediu urban	3.348.000	3.314.645	3.268.510
Mediu rural	10.260.000	10.264.708	10.279.990
Total populatie	21.600.000	21.384.809	21.087.159

Datorită migrării populaţiei din mediile urban dens şi urban spre mediul rural, populaţia din acest mediu va creşte uşor.

În România, conform datelor oficiale, indicele mediu de generare a deşeurilor municipale (calculat în funcţie de numărul de locuitori din mediul urban şi din mediul rural, respectiv de indicii de generare a deşeurilor menajere corespunzători), a avut în perioada 1995 - 2000, o valoare medie de 293 kg/locuitor.an, respectiv 0,80 kg/locuitor.zi (în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană, aceste valori sunt cu cca. 40 % mai mici).

Pentru realizarea prognozei s-au considerat următoarele:

• tipurile de localitati
• distribuţia populaţiei pe tipuri de localităţi în 2002: mediu urban dens - 37 %,

mediu urban-15,5 %, mediu rural - 47,5 %;
• cantităţi de deşeuri menajere estimate pentru 2003:

370 kg/locuitor.an în zone urbane dens populate, 290 kg/locuitor.an în zone urbane,

150 kg/locuitor.an în zone rurale;
• cantităţi de deşeuri municipale estimate pentru 2003: 628 kg/locuitor.an în zone urbane dens populate,

488 kg/locuitor.an în zone urbane, 256 kg/locuitor.an în zone rurale;
• scăderea numărului populaţiei în zonele intens populate ŞI cresterea populaţiei din zonele rurale (tabelul II.2.2);
• rezultatele unor studii de caz realizate până în prezent privind cantităţile şi compoziţia deşeurilor produse în unele localităţi din România;
• prevederile din Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor.

Prognoza generării deşeurilor municipale pe tipul de mediu locuit este prezentată în tabele

II.2.3 - II.2.5.

Tabelul 11.2.3 Mediu urban dens:

Anul	2003	2007	2013
Evolutia populatiei (%)	37%	36,5%	35,8%
Evolutia populatiei (nr. loc.)	7.992.000	7.805.455	7.538.659
Cantitatea de deşeuri menajere 1generate (kg/locuitor.an)	370	371	400
Cantitatea de deseori municipale generate (kg/locuitor.an)	628	648	680

Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa

Tabelul 11.2.4 Mediu urban:

Anul	2003	2007	2013
Evolutia populatiei (%)	15,5%	15,5%	15,5%
Evolutia populatiei (nr. loc.)	3.348.000	3.314.645	3.268.510
Cantitatea de deşeuri menajere 1generate (kg/locuitor.an)	290	299	314
Cantitatea de deseori municipale generate (kg/locuitor.an)	488	504	528

Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa

Tabelul 11.2.5 Mediu rural:

Anul	2003	2007	2013
Evolutia populatiei (%)	47,5%	48,0%	48,8%
Evolutia populatiei (nr. loc.)	10.260.000	10.264.708	10.279.990
Cantitatea de deşeuri menajere 1generate (kg/locuitor.an)	150	154	162
Cantitatea de deseori municipale generate (kg/locuitor.an)	256	264	277

Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa

Cantitatea de deşeuri municipale generate creşte în această perioadă datorită creşterii consumului de bunuri la populaţie, estimată a fi de 0,8% pe an.

În continuare sunt prezentate prognozele la nivel naţional ŞI evoluţia anuală a cantităţilor de deşeuri municipale generate.

11.2.1. Prognoza generării deşeurilor

Prognoza generării va curpinde următoarele grupe de deşeuri :
1. 1. deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii;
2. 2. nămoluri de la staţii de epurare;
3. 3. deşeuri din construcţii şi demolări.
  
  Pornind de la date existente din anul 1995, comparate cu cele din 2002, a fost stabilită o creştere medie de 0,8 % pe an a cantităţii de deşeuri municipale şi asimilabile generate.
  
  Pentru cantitatea de nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti generate s-a luat în considerare populaţia racordată la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare şi s-a prognozat o creştere medie de 25% pe an a populaţiei racordate, astfel crescând proporţional şi cantitatea de nămol generată.
  
  Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a stabilit, de asemenea, o creştere medie de 0,8 % pe an în ceea ce priveşte generarea.
  
  076594-
  
  •evoluti.a dt'l:St'lutîlor munlolpale
  
  e.voJuU0. pop.ul.at!el
  
  160000_ l
  
  Figura 11 2.1. Ev'_C>l ţia populaţiei comparativ cu evoluţia deseurilor generate
  
  2(113
  
  2007
  
  2003
  
  Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa
  
  Figura 11.2.2 Evoluţia deşeurilor municipale pe tip de mediu locuit
  
  2500000
  
  2000000
  
  1500000
  
  mediu urban dens
  
  □mediu rural
  
  1000000
  
  00000
  
  200;3 2007 2013
  - ■ medlli urban
  Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa
  
  Figura 11.2.3 Evolutia deşeurilor menajere şi municipale
  
  "10000000.
  
  B000000
  
  BOOOOOO
  
  deseuri mi.mic p.ale,
  
  4000000
  
  2000000
  
  2003
  
  2007
  
  2013
  
  Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa
11.2.2. Prognoza privind colectarea deşeurilor :

Pornind de la cantităţile de deşeuri estimate a fi generate şi ţinând seama de obiectivele stabilite privind extinderea sistemului de colectare şi implementarea colectării selective, au fost estimate cantităţile de deşeuri care vor fi colectate, precum şi cantităţile de deşeuri care urmează a fi colectate separat. Pentru realizarea estimărilor s-au utilizat următoarele ipoteze privind evoluţia anuală a extinderii colectării şi a implementării colectării selective.

Pentru mediul urban dens coeficientul de colectare a deseurilor municipale ş1 asimilabile este de 100 %, iar pentru mediul urban este de 90 %, care se estimeaza ca va rămâne constant până în 2007, după care va creşte cu 2 % pe an până în anul 2012, când se va ajunge la o colectare de 100 %.

Pentru mediu rural, coeficientul de colectare în prezent este de circa 1O %, estimându-se o creştere de 1 % pe an până în 2007 şi de 7-8 % între 2008 şi 2012, după care creşterea va fi de 10 % pe an până în 2013, moment în care se va ajunge la 60 %.

În ceea ce priveşte colectarea nămolurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti, procentul este de 100%, iar colectarea deşeurilor din construcţii şi demolări este de 100% în mediu urban dens; în mediu urban procentul de colectare este de 90 %, estimându-se a creşte cu 1 % pe an şi ajungând în 2013 la 100%; pentru mediul rural coeficientul de colectare este de 10 %, estimându-se o creştere anuala de 5 % până în 2007, şi o creştere ulterioară de 10 % pe an până în 2014 când va atinge 100 %.

Din punct de vedere al populaţiei de la care se colectează - per total la nivel naţional, s-a considerat un coeficient actual de 56% şi s-a prognozat un coeficient de creştere de 0,24 până în anul 2007, după care s-a prognozat un coeficient de 4% până în anul 2012 şi de 5% până în anul 2013, moment în care atinge un procent de 84%.

Tabel 11.2.7 Prognoza privind sistemul de colectare a deşeurilor

An

2003

2007

2013

Procent colectare deşeuri (% populaţie deservită)

56%

58%

84%

Sursa: prelucrare date TCTM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa

Figura 11.2.4 Evoluţia colectării deşeurilor municipale şi asimilabile

10000000

8000000

eoooooo

11-desceurf generale

4000000

Odeseurf :colectate

2000000

2003

2007

201;3

Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa

Figura 11.2.5 Populaţia care beneficiază de serv1c11 pentru colectarea deşeurilor municipale, în mediul urban dens, urban, rural şi pe ţară

100%

60%

mediu urban en:s

□mediu mral

O niwl natipnal

0%

20%

2003 2007 2013
- ■ medlL.J urban
Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa

Această estimare a prognozei reprezintă o schiţare în linii mari a evoluţiei deşeurilor pentru următorii 1O ani, bazându-se pe datele şi cunoştinţele existente în ceea ce priveşte generarea deşeurilor municipale şi sistemele de colectare ale acestora. Odată cu dezvoltarea unor noi sisteme şi metode de gestionare a deşeurilor se vor putea adăuga noi date şi detalii.

11.3 ALTERNATIVE DE ATINGERE A OBIECTIVELOR STRATEGICE

11.3.3 Colectare

Pentru planificarea sistemelor tehnice de colectare a deşeurilor, România trebuie să 1a în considerare:
- • tipurile de structuri rezidenţiale;
- • tipurile de locuinţe;
- • accesul rutier pentru vehiculele de colectare;
- • acceptarea de către populaţie a noilor sisteme de colectare.
  
  În ceea ce priveşte extinderea colectării deşeurilor municipale în mediul urban şi mai ales în mediul rural România îşi propune realizarea unor programe de educare şi informare a populaţiei şi de stimulare a companiilor de salubritate existente şi de atragere a noilor investitori în domeniul gestionării deşeurilor.
  
  În ceea ce priveşte colectarea selectivă, prima acţiune necesară este identificarea tipurilor de containere utilizabile pentru colectarea selectivă la surse a deşeurilor (ambalaje, deşeuri organice şi restul deşeurilor menajere) şi, de asemenea, a modului de etichetare sau marcare a acestora. Se va avea în vedere asigurarea volumului şi numărului suficient de containere pentru diferitele tipuri de clădiri, funcţie de numărul de locuitori.
  
  Alegerea tipurilor de containere pentru colectarea deşeurilor trebuie să se realizeze în aşa fel încât să se evite depăşirea capacităţilor optime de colectare, respectând în acelaşi timp normele de igienă. Containerele trebuie selectate astfel încât:
  - • să poată fi uşor umplute de către populaţie;
  - • să poată fi uşor accesate şi golite de către cei ce asigură serviciul de salubrizare;
  - • să poată fi menţinute în condiţii satisfăcătoare de igienă.
    
    Golirea containerelor trebuie să se realizeze în funcţie de:
  - • gradul de umplere a acestora de către populaţie;
  - • variaţiile de temperatura (vara, datorită temperaturii ridicate frecvenţa de colectare a deşeurilor va fi mai mare).
    
    În prezent, în România este disponibilă întreaga gamă de containere UE, respectiv:
    - • containere de plastic de 80 l;
    - • containere de plastic de 120 l;
    - • containere de plastic de 240 l;
    - • containere de 1, 1 mc pentru clădiri cu mai mult de 5 nivele;
    - • containere de 2,2 mc pentru clădiri cu mai mult de 5 nivele.
În condiţii speciale, pot fi utilizaţi saci de plastic, în special pentru colectarea materialelor reciclabile.

Containerele mari nu trebuie utilizate pentru deşeurile menajere, ci pentru cele din comerţ (magazine, centre comerciale mari). Centrele comerciale vor selecta tipul de containere necesar, respectiv cu/fără sisteme de compactare în funcţie de necesităţile lor specifice.

Intenţia României este de a produce toate tipurile de containere şi nu a le importa. În prezent există o asemenea industrie în România şi se intenţionează dezvoltarea ei.

Utilizarea întregii game de containere disponibile.

Asigurarea volumului necesar al containerelor pentru toate gospodăriile private.

Asigurarea serviciului de colectare regulată la nivel naţional.

Se vor crea condiţii ca întreaga cantitate de deşeuri menajere să poată fi colectată şi să nu se practice moduri de eliminare ilegale.
11.3.4 Transport (inclusiv transfer)

România este conştientă de faptul că în viitor transportul deşeurilor şi a produselor derivate din acestea se va intensifica. Deşeurile trebuie transportate:
- • de la surse la staţii de pretratare;
- • de la punctele de colectare separată la staţii de procesare şi sortare;
- • de la staţii de sortare şi reprocesare la instalaţiile de reciclare finală;
- • de la surse la depozite sau staţii de incinerare regionale.
  
  Pentru mm1m1zarea costurilor şi a impactului ecologic, în special asupra populaţiei va fi necesară optimizarea activităţilor de transport cât mai mult posibil.
  
  Măsuri pentru optimizarea condiţiilor de transport a deşeurilor:
- • selectarea locaţiilor pentru staţiile de sortare, procesare şi pretratare în "centrul" zonelor de generare a deşeurilor;
- • amplasarea staţiilor de procesare a deşeurilor (staţii de tratare mecano-biologică) cât mai aproape de depozitele finale;
- • utilizarea pentru colectarea deşeurilor a unor vehicule de colectare cu emisii reduse de noxe (zgomot şi gaze de eşapament);
- • adaptarea autovehiculelor de colectare şi transport în funcţie de condiţiile de drum, structura localităţilor şi structura arhitecturală a diferitelor clădiri;
- • optimizarea distanţelor de transport pentru utilizarea la maxim a capacităţii autovehiculelor de transport;
- • minimizarea distanţelor de transport prin utilizarea staţiilor de transfer;
- • dacă distanţele de transport lungi nu pot fi evitate este indicat să se utilizeze căile ferate sau navale (exemplu, Dunărea)
  
  Numărul total şi capacitatea staţiilor de transfer va depinde de planificarea detaliată a gestionării deşeurilor în cadrul planurilor de dezvoltare locale sau regionale.
  
  Transportul deşeurilor se va dezvolta şi va acoperi mai multe sectoare.
  
  Sunt necesare măsuri pentru a minimiza distanţele de transport şi a reduce impactul ecologic al acestuia.

11.3.5 Reciclare şi valorificare

În ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor, inclusă atât în reglementările UE cât şi în cele naţionale, recuperarea reprezintă o prioritate aflată înaintea eliminării prin depozitare. Măsurile necesare trebuie planificate astfel încât să se ajungă la cea mai eficientă metodă de recuperare şi reciclare tinând cont de tipurile de deşeuri, de sursele de deşeuri şi de compozitia diferită a deşeurilor. În ceea ce priveşte deşeurile municipale, România se concentrează asupra deş urilor de ambalaje, de hârtie, deşeurilor biodegradabile, deşeurilor din construcţii şi demolări şi asupra nămolurilor rezultate din epurarea aeplor menajere. În ceea ce priveşte bunurile de consum reciclarea şi recuperarea se vor concentra asupra deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, vehiculele şi anvelope uzate.

IL3.5.1 Deşeuri de ambalaje

Pentru a atinge ţintele stabilite în legislaţia europeană şi naţională sistemul pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje va cuprinde:
- • colectarea separată;
- • sortarea şi procesarea;
- • reciclarea finală.
  
  În ceea ce priveşte colectarea separată trebuie luate în considerare aceleaşi obiective ca ş1 pentru colectarea generală a deşeurilor.
  
  Tipul de colectare şi de containere trebuie alese în functie de condiţiile şi tipurile de materiale din ambalaje. Ambalajele din sticlă pot fi colectate, în primul rând, în containere speciale amplasate în locuri publice, în apropierea centrelelor comerciale. Amplasarea containerelor de colectare a sticlei trebuie planificată în aşa manieră încât să fie uşor accesate de populaţie, să nu creeze probleme în zonele respective (zgomot), locaţiile să fie uşor accesate de către companiile de colectare, să se încadreze în imaginea arhitecturală a zonei şi containerele să poată fi menţinute curate. Ţinând cont de tipul de sticlă cel mai vandabil, interiorul containerelor trebuie să fie împărtit în compartimente pentru sticlă de culoare albă, maro şi verde. În zonele urbane dense containerele de colectare a sticlei trebuie amplasate în apropierea locuintelor.
  
  Ambalajele din plastic, metale şi materiale compozite trebuie colectate în amestec într-un singur container sau în saci de plastic speciali. Aceste containere trebuie amplasate în apropierea locuinţelor. Este recomandabil ca hârtia şi ambalajele de hârtie să fie colectate în recipienţi separaţi. Dar, în funcţie de condiţiile regionale specifice se poate lua în considerare colectarea într-un singur container a ambalajelor din hârtie, plastic, metal şi compozite. Chiar şi în acest caz, sticla trebuie colectată strict separat.
  
  Indiferent de sistemul de colectare a deşeurilor de ambalaje este necesară crearea sau dezvoltarea unor instalaţii de sortare şi procesare a acestora în vederea reciclării.
  
  Ambalajele din sticlă colectate trebuie sortate pentru a se asigura că sticla sortată după culoare este lipsită de impurităţi precum aluminiu, plumb şi silicaţi (pietre, porţelan şi ceramică).
  
  Hârtia şi cartonul trebuie sortate pentru a elimina impurităţile şi pentru a atinge calitatea necesară industriei de hârtie şi carton. De exemplu, sortarea în categorii precum hârtia de scris, carton şi hârtia de joasă calitate din ambalaje asigură atingerea calităţii necesare pentru reciclare.
  
  Ambalajele din diferite materiale, colectate în amestec, trebuie sortate pentru a ajunge la materiale cu aceeaşi compoziţie, cel puţin după cum urmează:
  - • tablă inoxidabila;
  - • aluminiu;
  - • tetrapak;
    
    şi în ceea ce priveşte plasticele, cel puţin:
  - • PVC;
  - • PP;
  - • PE;
  - • PET.
  Pentru primele staţii de sortare care se vor înfiinţa este recomandabil să se opteze pentru sortarea manuală, dar România are intenţia de a utiliza cât mai curând, sistemele de sortare mecanică sau automată recunoscute internaţional. Aceste sisteme sunt în special disponibile pentru sortarea în funcţie de culoarea sticlei, pentru sortarea hârtiei, a metalelor feroase şi neferoase. Sortarea magnetică a aluminiului şi a tablei inoxidabile poate fi utilizată şi în cadrul staţiilor de sortare manuală.
  
  România este conştientă că recuperarea şi reciclarea vor fi un succes numai dacă materialele colectate şi sortate vor fi în final utilizate în cadrul ramurilor specifice ale industriei. De aceea, tehnologiile de producţie din industria de sticlă, metal, hârtie, carton şi plastic trebuie adaptate pentru utilizarea acestor materiale. Programe economice speciale vor fi utilizate pentru a motiva industriile să se implice în procesul de reciclare şi pentru a crea pieţe de desfacere pentru astfel de produse rezultate în urma reciclării materialelor pentru companiile deja implicate în acest proces.
  
  România intenţionează să planifice campanii de informare a populaţiei, de stimulare a administraţiilor locale, a industriilor şi a tuturor factorilor implicaţi pentru a asigura succesul acestor sisteme de recuperare şi reciclare.
  
  Crearea iniţială a unor staţii de sortare manuală, urmând a se îmbunătăţii acest sistem prin implementarea unor instalaţii mecanice şi automate.
  
  Dezvoltarea unor programe economice speciale pentru a stimula industriile.
  
  Campanii de informare a publicului.

ILJ.5.2 Deseuri biodegradabile

După cum s-a menţionat în capitolele anterioare deşeurile biodegradabile reprezintă circa 51% din deşeurile municipale din România.

Pentru a atinge obiectivele generale de recuperare/reciclare şi de reducere a materiilor biodegradabile trimise spre depozitarea finală trebuie utilizate toate măsurile posibile de valorificare a deşeurilor biodegradabile.

În principiu, soluţiile de recuperare şi reciclare disponibile sunt:

• compostarea (digestia aerobă);
• digestia anaerobă cu producerea şi colectarea de biogaz.

Având în vedere experienţa internaţională, România este conştientă că pentru a utiliza în mod eficient compostarea este necesară o colectare separată a materiei organice din deşeuri. Trebuie evitată compostarea deşeurilor municipale colectate în amestec, deoarece deşeurile municipale amestecate au un conţinut ridicat de metale grele cum ar fi: Cd, Pb, Cu, Zn şi Hg.

Datorită condiţiilor referitoare la concentraţia de metalele grele admisă în compost se recomandă a se evita colectarea materialelor biodegradabile din mediile urbane dense. Experienţa internaţională a demonstrat că din aceste medii nu este posibilă colectarea separată a unor materii biodegradabile de calitate.

Colectarea separată a materiei biodegradabile poate fi realizată în toate regiunile în care populaţia locuieşte în "medii verzi", gospodării cu grădini. Cel mai mare volum de deşeuri biodegradabile poate fi colectat în mediul rural, dar acest lucru trebuie evitat, deoarece populaţia din aceste medii practică metode ecologice de a reutiliza materiile biodegradabile în propriile gospodării.

În condiţiile situaţiei existente, în România este recomandabilă introducerea colectării separate a materiei biodegradabile în mediul urban mai puţin dens, în zonele verzi ale marilor oraşe şi unele zone rurale, acestea reprezentând un procent de 25-35% din populaţie. Din aceste zone, dacă se estimează o generare medie de deşeuri de circa 300 kg/loc.an cu un conţinut de 51% material biodegradabil, ar fi posibilă o colectare separată a circa 120-145 de kg/loc.an de materiale biodegradabile. Astfel cantitatea de deşeuri biodegradabile teoretic posibil a fi colectată ar fi 648.000 şi 1.000.000 t/an. Aceste valori se reduc dacă:
• populaţia din mediile rurale nu acceptă să colecteze separat deşeurile biodegradabile;
• nu se acceptă instalarea staţiilor de compostare;
• nu există o piaţă de desfacere pentru compost;
• se preferă, din diferite motive, tratarea mecano-biologică.

România nu are experienţa necesară în planificarea şi operarea staţiilor de compost, de aceea se recomandă etapizarea acestei acţiuni. România va selecta în jur de 4-6 regiuni în care să se

construiască şi să opereze instalaţii de compostare demonstrative. În aceste staţii-demonstrative vor fi utilizate diferite tehnologii de compostare. Condiţiile de operare şi rezultatele activităţilor de compostare în special privind calitatea şi utilizarea finală a compostului, vor fi monitorizate de o instituţie independentă. Rezultatele vor fi compilate, evaluate şi prezentate în dezbateri publice cu toţi partenerii implicaţi. Experienţa şi rezultatele evaluate vor fi baza pentru continuarea planificării şi realizarii altor instalaţii de compostare.

Pentru colectarea separată în gospodării a deşeurilor biodegradabile trebuie asiguraţi recipienţi speciali. Pentru gospodăriile mici pot fi distribuiţi saci, iar pentru gospodării mai mari pot fi distribuite containere (80-120 1). Acestea vor fi amplasate aproape de locuinţe. Colectarea va fi organizată într-o asemenea manieră încât să se evite problemele de igienă.

În ceea ce priveşte capacitatea staţiilor de compostare, se cer respectate cel puţin următoarele condiţii:
• amplasarea staţiilor de compostare în "centrul" ariei de colectare;
• selectarea locaţiei trebuie să ia în considerare condiţiile climatice specifice pentru a minimiza impactul emisiilor (miros supărător) asupra mediului;
• distanţa dintre cea mai apropiată gospodărie şi staţia de compostare trebuie să fie de cel puţin 500 m;
• fiecare staţie de compostare trebuie să includă facilităţi de pretratare prin măcinare, sitare, presortare şi amestecare a materiei biodegradabile (prin aceasta se asigură că staţia de compostare poate să utilizeze materie biodegradabilă din diferite surse: gospodării private, instituţii publice, restaurante, industrii, pieţe şi zone verzi publice);
• pentru a minimiza emisiile mirositoare va fi necesar ca, în anumite regiuni, să se prevadă faze de digestie anaerobă (clădiri închise) premergătoare compostării propriu-zise;
• toate staţiile de compost trebuie să includă tehnologii de ambalare a compostului pentru introducerea acestuia pe piaţă.

Colectarea neselectivă a biodegradabilelor în zonele cu densitate mare a populatiei.

Colectarea selectivă a 120-145 kg/loc.an deşeuri biodegradabile.

Capacitate de compostare pentru 680.000-1.000.000 t/an deşeuri biodegradabile.

Realizarea de staţii-demonstrative de compostare.

Realizarea unor proiecte de testare a pietei şi de "utilizare" a compostului înaintea integrării staţiilor de compostare în sistemul de gestionare a deşeurilor.

IL3.5.3 Deşeurile din construcţii şi demolări

În România, în prezent cantitatea de deşeuri din Aconstrucţii şi demolări este mult mai mică în comparaţie cu statele membre ale Uniunii Europene. In paralel cu dezvoltarea economică a ţării, activităţile de construire a clădirilor noi, de reconstrucţie şi renovare a clădirilor existente şi demolarea clădirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor creşte substanţial cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări şi se va schimba mult calitatea acestora fapt pentru care este necesară dezvoltarea măsurilor pentru reciclarea, recuperarea şi eliminarea deşeurilor rezultate. În această categorie, se disting trei grupuri mari de deşeuri:

• materiale de construcţie (materiale tehnice pentru construirea pereţilor, nu accesorii) metale, diferite materiale plastice, textile, din lemn şi ambalajele acestora;
• materiale din "demolări" conţinând în mare parte cărămizi, beton, lemn, metale, pietre, oţel;
• sol excavat - necontaminat sau contaminat.

Datorită previziunii de creştere a cantităţii de deşeuri din construcţii şi demolări vor fi luate în considerare toate măsurile disponibile de reciclare şi recuperare. Astfel de măsuri ar fi:
• stocarea strict separată a solurilor contaminate şi a celor necontaminate;
• reutilizarea solurilor necontaminate fără alte tratamente, în diferite activităţi de construcţii;
• evitarea utilizării directe a solurilor contaminate şi depozitarea lor în locuri special amenajate în vederea reabilitării;
• separarea strictă a deşeurilor din construcţii faţă de cele din demolări;
• îmbunătăţirea continuă a schemelor de procesare şi reciclare;
• păstrarea separată pe cât posibil, a materialelor diferite cum ar fi metalele, plasticul, dacă capacitatea de construcţie şi spaţiul disponibil va permite;
• procesarea deşeurilor din construcţii în staţii de sortare, cât posibil, împreună cu deşeurile comerciale (pentru recuperarea calitativă a diferitelor materiale reciclabile);
• procesarea deşeurilor din demolări prin tehnologii de zdrobire, clasificare şi/sau sortare în funcţie de densitate în staţii mobile, semi-mobile sau staţionare;
• utilizarea fracţiei fine (8 - 40 mm) rezultate, pentru diferite activităţi de constructie, în special pentru construirea de străzi, astfel încât solurile şi apa subterană să nu fie contaminate.

Pentru a evita impactul ecologic asupra solurilor şi asupra apei subterane trebuie să se asigure colectarea deşeurilor din construcţii şi demolări în toate regiunile (urban dens, urban şi rural) şi utilizarea acestora după pretratare, în reamenajări de drumuri sau alte activităţi.

Cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări va creşte substanţial.

Deşeurile din demolări vor fi utilizate ca o sursă alternativă de materiale de construcţii.

Materialele reciclabile utilizate trebuie să nu genereze impact asupra solului şi apei subterane.

IL3.5.4. Nămolurile din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti

Având în vedere legislaţia referitoare la depozitarea deşeurilor şi faptul că România trebuie să îndeplinească obiectivele pentru reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri nepericuloase. De aceea, România încurajează utilizarea în agricultură a nămolului rezultat din epurarea apelor uzate orăşeneşti, atâta timp cât acesta nu pune în pericol calitatea solurilor şi a produselor agricole rezultate. Pentru alinierea legislaţiei naţionale la Acquis-ul Communautaire şi, de asemenea, pentru stabilirea condiţiilor de utilizare a nămolurilor în agricultură, România a aprobat prin Ordinul de Ministru nr. 49/2004 Normele Tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură. Prin acest act normativ s-au adoptat limite mai joase decât cele prevăzute în actuala Directivă în vederea prezervării calităţii solurilor. S-a tinut cont de faptul ca in proiectul noii Directive limitele diversilor poluanti sunt mai scazute decat cele din Directiva aflata in forta.

România va lua măsuri care vizează reducerea importantă a componentelor nedorite din nămoluri, precum şi impunerea de controale specifice pentru calitatea nămolurilor atunci când acestea sunt utilizate în agricultură, pentru evitarea acumulării excesive şi necontrolate în sol a substanţelor contaminante care pot afecta pe termen lung caracteristicile sale agrochimice.

Din datele existente privind staţiile de epurare orăşeneşti şi caracterisiticile nămolului rezultat s-a evidenţiat calitatea inadecvată pentru împrăştierea pe câmp a acestuia. Deoarece multe întreprinderi îşi deversează apele uzate industriale în sistemele de canalizare orăşeneşti, nămolul rezultat în urma epurării acestor ape nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru utilizarea acestuia în agricultură. De aceea România are în vedere:

• asigurarea funcţionării corespunzătoare a instalaţiilor de preepurare a apelor uzate industriale înainte de deversarea acestora în sistemele de canalizare orăşeneşti;
• prevenirea contaminării nămolului de epurare prin controlarea calităţii efluenţilor industriali descărcaţi în canalizările orăşeneşti.

In prezent se realizează o bază de date pentru nămoluri şi o evidenţiere a staţiilor de epurare care tratează ape uzate industriale împreună cu apele menajere de cele care epurează doar ape uzate menajere sau ape similare cu acestea. Baza de date va avea o formă finală la sfârşitul anului 2004. Criteriile cheie pentru evaluarea calităţii nămolului sunt:
• chimice;
• biologice;
• fizice;
• acceptabilitate (miros, considerente estetice, etc)

Având în vedere compoziţia sa predominant organică şi conţinutul în nutrienţi, nămolul are utilizare benefică în agricultură şi în recuperarea energiei. Obiectivul pe termen lung al României este de a reintroduce în agricultură nutrienţii nepoluanţi, rezultaţi din nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti.

Pentru nămolurile ce nu îndeplinesc condiţiile de utilizare în agricultură România investighează alte metode de tratare sau eliminare a acestuia.

De exemplu, industria cimentului va elabora un studiu pentru utilizarea nămolurilor rezultate din staţiile de epurare ca materie primă alternativă în cuptoarele de clincher, pentru inlocuirea unei parti din argila. Studiul se realizează pentru judeţele limitrofe fabricilor de ciment, acesta cuprinzând referiri la calitatea nămolului şi cantitatea ce va putea fi utilizată în acest proces. Studiul se va finaliza până la sfârşitul anului 2004.

De asemenea, există şi pot fi aplicate tehnologii de recuperare a conţinutului de metale grele din nămolurile de epurare.

Reducerea importantă a componentelor nedorite din nămoluri.

Impunerea de controale specifice pentru calitatea nămolurilor atunci când acestea sunt utilizate în agricultură.

Investigarea altor metode de tratare sau eliminare a nămolului.

IL3.5.5 Deseuri de echipamente electrice şi electronice

Conform Directivei Europene privind deşeurile de la echipamentele electrice şi electronice (DEEE) există I O tipuri diferite care trebuie colectate de la consumatori şi reciclate sau recuperate în rate specifice.

Deşeurile de echipamente electrice şi electronice pot fi colectate de la populaţie prin centrele comerciale care vând produsele respective.

Pe de altă parte, administraţiile locale (municipale, judeţene, regionale,) vor instala un sistem de colectare separată. Colectarea separată trebuie organizată şi realizată în aşa manieră încât să se colecteze o cantitate de circa 4kg/loc.an. Încă nu s-a decis ce tip de colectare separată va fi utilizată în România.

Administraţiile locale vor trimite materialele colectate către industria responsabilă de reciclare finală şi recuperare. Este indicat ca cel putin reciclarea şi recuperarea deşeurilor de la echipamentele electrice şi electronice să fie finanţată de însăşi industria responsabilă.

Colectarea separată a deseurilor de echipamente electrice si electronice de catre municipalitate.

Reciclarea si recuperarea va fi realizata de catre industria responsabila.

IL3.5.6 Vehicule scoase din uz

România are în vedere măsurile necesare pentru implementarea Directivei Europene privind vehiculele scoase din uz, şi anume:

• limitarea utilizării substanţelor periculoase la fabricarea vehiculelor şi reducerea acestora începând cu faza de concepţie;
• integrarea unei cantităţi crescânde de materiale reciclate provenind de la vehiculele scoase din uz în vehiculele noi şi în alte produse pentru a dezvolta pieţele pentru materialele reciclate ;
• punerea la punct de către operatorii economici a sistemelor pentru colectarea vehiculelor scoase din uz şi în măsura în care este fezabil tehnic şi economic a deşeurilor de piese rezultate din operaţiile de reparare a vehiculelor ;
• punerea la punct a unui sistem conform căruia radierea unui vehicul scos din uz să se facă numai în baza unui certificat de distrugere (eliminare).

Directiva privind vehiculele scoase din uz este prevăzută a fi transpusă în 2004, iar în prezent există câteva prevederi ale Directivei transpuse prin alte acte normative. De exemplu, în ceea ce priveşte regimul vehiculelor abandonate sau fără stăpân există Legea 421/2002, care permite autorităţilor admistraţiei publice locale să identifice, să ridice si să valorifice aceste vehicule.

În România, există în prezent 3 producători de vehicule: Dacia, Daewoo şi Aro. În ceea ce priveşte sistemul de eliminare a vehiculelor scoase din uz, în prezent există un shredder aparţinând societăţii S.C. Remayer S.A cu o capacitate de 8.000 tone/lună instalat în Bucureşti. Numărul de vehicule scoase din uz anual este estimat la 30.000. Din componentele vehiculelor scoase din uz se valorifică doar părţile metalice, ceea ce reprezintă aproximativ 70 % din masa vehiculului, restul fiind eliminate.

Există o reţea de 46 de societăţi comerciale răspândite relativ uniform în teritoriu care au desfăşurat şi desfăşoară operaţiuni de dezmembrare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz.

Pentru realizarea măsurilor de implementare a Directivei, România propune aplicarea principiului responsabilităţii producătorului. Pentru aplicarea eficientă a acestui principiu se are în vedere crearea unui sistem comun de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz la care să participe, dacă este posibil, toţi producătorii şi importatorii de vehicule. Colectarea şi transportul vehiculelor scoase din uz către unităţile autorizate de dezmembrare şi valorificare trebuie asigurată fără impunerea unor costuri adiţionale asupra ultimului proprietar, astfel finanţarea necesară atingerii obiectivelor de reciclare poate fi asigurată prin impunerea unei taxe la prima înmatriculare în România a vehiculelor de clasă M1 si N1.

România va asigura o atenţie specială implemetării şi operării unităţilor de reciclare a plasticului şi de valorificare a fracţiei uşoare rezultate în urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz. Astfel, România va încuraja utilizarea materialelor reciclate, inclusiv printre producătorii de automobile.

România va îmbunătăţi normele tehnice în ceea ce priveşte necesarul mmnn pentru dezmembrarea şi valorificarea vehiculelor scoase din uz, respectiv pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor şi componentelor periculoase regăsite într-un vehicul.

Implemetarea unui sistem de colectare a vehiculelor scoase din uz.

Incurajarea societăţilor ce desfăşoară operaţiuni de dezmembrare.

Valorificarea fracţiei usoare şi reciclarea materialelor reciclabile rezultate în urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz.

IL3.5. 7 Anvelope uzate

Nu există nici o Directivă Europeană specifică privind anvelopele uzate. Există reglementări privind reciclarea şi valorificarea numai pentru anvelopele colectate de la vehiculele scoase din uz.

Anvelopele uzate nu trebuie eliminate prin depozitare controlată, nici în formă originală nici mărunţite. Anvelopele uzate nu trebuie incinerate în instalaţii de incinerare a deşeurilor menajere. Pe baza Directivei Cadru a Deşeurilor anvelopele uzate trebuie reciclate sau valorificate termoenergetic cât mai mult posibil. Ambele metode sunt recomandate.

Pe de o parte anvelopele de la maşinile private precum şi cele de la autocamioane, au un conţinut ridicat de cauciuc şi otel ce poate fi reciclat. Pentru recuperarea cauciucului şi otelului sunt disponibile şi operationale diferite tehnologii (procesarea la temperatură normală şi la temperatură joasă).

Pe de altă parte anvelopele au o valoare calorică mare şi pot fi utilizate ca sursă de energie, în special, în cuptoarele de ciment. Emisiile care provin de la aceste cuptoare de ciment au fost măsurate în diferite situaţii şi au arătat clar că arderea anvelopelor în condiţii controlate nu produce daune mediului.

Pentru implementarea Directivei privind vehiculele scoase din uz este recomandabil ca toţi agenţii economici care comercializează anvelope să preia anvelopele uzate şi să le predea întreprinderilor specializate în reciclare.

Anvelopele uzate pot fi procesate pentru reciclarea cauciucului atât sub formă de granule cât şi sub formă de pulbere. Anvelopele uzate pot fi de asemenea utilizate şi drept combustibil suplimentar în procesul de precalcinare sau în arderea primară în cuptoarelor de ciment.

În aceste condiţii magazinele de anvelope vor percepe o taxă specifică de depozitare pentru anvelopele uzate, iar schema de transport, sortare şi reciclare va fi finanţată prin taxele de depozitare şi veniturile provenite din comercializarea cauciucului granulat sau pulbere şi oţelului recuperat.

România a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern privind gestionarea anvelopelor uzate, aceasta fiind aprobat prin HG I 70/2004.

Implementarea unui sistem de colectare a anvelopelor uzate.

Incurajarea reciclarii si valorificarii materiale a anvelopelor uzate.

Valorificarea energetică a anvelopelor uzate se va realiza numai în cazul in care nu este posibila valorificarea materiala.

Interzicerea depozitării anvelopelor uzate de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern modificate privind depozitarea deşeurilor.

11.3.6 Tratare (inainte de eliminare)

IL3.6.1 Tratarea mecano-biologica

După cum s-a menţionat, deşeurile municipale din România au o compoziţie de aproximativ 61% materie biodegradabilă. Pentru a atinge ţintele din Directiva 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor şi din HG 162/2002, conţinutul de materie organică trebuie minimizat după cum urmează:
Tratarea mecano-biologică este una din tehnicile de bază pentu reducerea cantităţilor de materie biodegradabilă şi producerea de combustibili alternativi obţinuţi din deşeuri.

Realizarea unor staţii pilot de tratare mecano-biologică.

În prezent, tratarea mecano-biologică poate fi recomandată doar pentru acele regiuni care nu au in plan construirea de staţii de compostare.
11.3.7 Eliminare finală (depozitare)

În momentul de faţă este acceptată ideea că depozitarea în condiţii ecologice este necesară în toate regiunile din România pentru eliminarea finală a deşeurilor nerecuperabile şi nereciclabile. Toate depozitele trebuie să atingă întreaga gamă de condiţii din legislaţia naţională şi europeană. Va fi luată în considerare planificarea realizării de noi depozite.

România are în vedere, de asemenea, necesităţile de a atinge standardele tehnice şi de emisii ale UE şi de a refinanţa investiţiile şi funcţionarea unor depozite.

Capacitatea minimă de depozitare pentru mediul urban si urban dens este de 100.000 tone/an, astfel incat depozitele sa fie fezabile din punct de vedere economic, sa poata fi acoperite costurile de investitie, de operare, de inchidere si monitorizare post-inchidere in stransa corelare cu capacitatea de plata a cetatenilor.

Noile depozite trebuie planificate şi localizate în "centrul" regiunii de generare a deşeurilor în vederea minimizării eforturilor de transport.

Selectarea locaţiilor pentru noile depozite trebuie să ia în considerare restricţiile geologice, hidrogeologice, geografice şi aspectele privind protecţia mediul înconjurător. Pe cât posibil depozitele trebuie să aibă şi sisteme de acceptare a deşeurilor aduse direct de consumatorii privaţi. Este recomandabil, în zona depozitelor să fie asigurat teren adiţional pentru activităţi de recuperare, reciclare şi tratare a deşeurilor.

În urma evaluărilor din cadrul grupului de lucru s-a considerat ca până spre sfârşitul deceniului 2, România va avea nevoie de aproximativ 50 depozite din clasa b) conforme cu standardele UE. Având în vedere faptul ca până în prezent au fost construite deja 14 depozite România are nevoie de completarea acestui număr de depozite din clasa b) conforme cu standardele UE.

Pe plan regional trebuie să se ţină cont de problemele ridicate de existenţa unor zone izolate si a condiţiilor specifice de transport; în acest sens s-a stabilit un maxim de încă 15 depozite din clasa b) cu o capacitate medie de 50.000 tone/an care să deservească zonele izolate şi cu dificultăţi de transport.

Va trebui să se treacă la o nouă abordare de tip regional a construirii depozitelor municipale, astfel încât fiecare regiune să rezolve problema gestionării şi eliminării deşeurilor în funcţie de condiţiile regionale specifice şi luând în calcul toate aspectele privind eficienţa economică, acoperirea costurilor de investiţie şi operare, a costurilor de închidere, monitorizare post-închidere, precum şi gradul de suportabilitate a costurilor de operare de către cetăţeni.

11.4 PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU GESTIONARE A DEŞEURILOR MUNICIPALE

112

Tabelul 11.4.1 Obiective şi măsuri generale pentru gestionarea deşeurilor municipale

Domeniul / Activitatea	Obiective	Măsuri pentru atingerea obiectivelor	Responsabil	Termen
I .Politica şi cadrul legislativ	1.1. Dezvoltarea politicii naţionale de gestionare a deşeurilor municipale în vederea implementării unui sistem integrat şi eficient din punct de vedere ecologic şi economic.	• elaborarea de reglementări naţionale privind gestionarea integrată a deşeurilor municipale • modificarea actelor legislative existente, conform cerinţelor privind gestionarea integrată a deşeurilor munici_12_ale	MMGA MAI	2007
	1.2. Conformarea politicii şi legislaţiei naţionale în domeniul gestionării deşeurilor municipale cu prevederile legislative europene.	• Transpunerea integrală, în legislaţia naţională, a reglemetărilor europene, prin consultarea tuturor părţilor implicate.	MMGA MAI	Permanent
	1.3 Stabilirea cadrului legal pentru producerea de statistici privind generarea şi eliminarea deşeurilor municipale, în formatul cerut de Comunitatea Europeană	• Preluarea Regulamentului CE nr. 2150/2002 privind statistica deşeurilor	MMGA INS	2007
		• Includerea anchetelor statistice privind deşeurile municipale, realizate în conformitate cu Regulamentul nr. 2150/2002/EC în Programul cercetărilor statistice	MMGA INS	începând cu 2004
		• Realizarea anchetelor statistice pnn care se colectează datele privind deşeurile municipale, în conformitate cu cerinţele Regulamentului	MMGA	anual, începând cu 2005
		• Prelucrarea şi publicarea datelor finale privind deşeurile municipale	INS MMGA	anual, începând cu 2005

• Raportarea datelor naţionale privind deşeurile, conform cerinţelor Regulamentului, către EUROSTAT	INS	periodicitate o dată la doi ani, începând cu 2006
1.4 Creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor municipale.	• Asigurarea procedurilor si resurselor necesare pentru aplicarea si controlul aplicarii legislatiei	MMGA MAI
	• Stabilirea unor programe de inspecţii	MMGA Garda de Mediu	permanent
	• Monitorizarea aplicării legislaţiei	MMGA MAI	permanent
	• Finalizarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD)	MMGA	2004
	• Elaborarea unui Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor Municipale	Consiliile judetene ale judetelor din regiunea Centru Agentia Regionala de Mediu Sibiu	septembrie 2004
	• Elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor pentru cele 8 regmm	Consiliile judetene Agentiile Regionale de Mediu	decembrie 2006
2. Aspecte instituţionale şi organizatorice	2.1 Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale ş1 europene.	• Îmbunătăţirea cooperării între instituţiile cu responsabilităţi în domeniu (comitete interministeriale, grupuri de lucru, etc) şi definirea clară a fluxurilor de informaţie.	Ministere responsabile	2005

113

• Definirea clară a responsabilităţilor şi Ministere asumarea acestora la toate nivelele, Consilii judetene si ţinând cont de principiul locale subsidiarităţii.	I permanent
• Dezvoltarea de mecanisme care să Ministere I asigure funcţionarea organizaţiilor / Consilii judetene si agenţilor econom1c1 în vederea locale îndeplinirii ţintelor prevăzute în unele Directive euro_Q_ene	2007
3.Resursele umane	3.1. Asigurarea resurselor umane 1 ca numar si pregatire profesionala	• Organizarea de cursuri de pregatire si MMGA calificare in domeniul gestiunii MAI deseurilor municipale pentru: Consilii judetene s1 - personalul din APM-uri locale - personalul administratiei publice locale (Consilii judetene, şi locale) - personalul agentilor de salubritate - personalul operatorilor de facilitati de tratare si eliminare deseuri	I permanent
3.Resursele umane		• Crearea de noi locuri de muncă în Operatori în domeniu domeniul gestionării deşeurilor munici_Q_ale	I permanent
4. Finantarea sistemului de gestionare a deseurilor municipale	4.1. Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor 1- municipale in conditiile respectarii principiilor generale	• Gestionarea deseurilor municipale de Consilii judetene si catre primarii, administratii, sisteme locale mixte (parteneriat public-privat), -_s.:_i.:_st.:_e_m_eLp_ri_v_at_e_.--------- ------------ţ---- • Stabilirea exacta a sistemului de taxe specifice pentru deseurile municipale Consilii judetene Sl locale • Instruiri tematice privind Consilii judetene si I oportunitatile de finantare pentru locale gestionarea deseurilor municipale	I permanent - --. 2007

114

• Calculul tarifelor astfel incat sa acopere costurile tuturor operatiunilor de gestionare deseuri municipale (colectare, inclusiv colectare selectiva, transport, tratare, eliminare, inchidere, monitorizare postinchidere ).	Consilii judetene Sl locale Operatorii de salubritate	permanent
• Introducerea unei taxe suplimentare pentru depozitare in vederea stimularii minimizarii cantitatilor depozitate, reducerii biodegradabilitatii si gradului de periculozitate a deseurilor depozitate in conditiile legii	Consilii judetene Sl locale	2007
• Pregatirea si propunerea de proiecte eligibile, in functie de cerintele donorilor	MMGA MAI Consilii judetene Sl locale Agenti economici
5. Constientizarea partilor	5.1 Promovarea unui sistem de	• Elaborarea la toate nivelele a unor planuri de comunicare si educare ce vor cuprinde: - Tintele: marele public (si educatie scolara), colectivitati locale, agenti economici, mediul asociativ - Mesajele - Mijloacele de intercomunicare si educare: mass-media, realizarea de pagini web, audituri, sondarea opiniei publice etc.	MMGA	permanent
implicate	informare,constientizare si		MAI
motivare pentru toate partile	Consilii judetene Sl
implicate	locale
Asociatii profesionale
ONG-uri de profil

115

6. Sistem de date si informatii privind gestionarea deseurilor

6.1. Obtinerea de date si informatii complete si corecte care sa corespunda cerintelor de raportare la nivel national si european

• Introducerea unui sistem de evidenta si operatiuni de gestionare a deseurilor

municipale

MMGA

INS

anual, din 2004

• Stabilirea unui sistem de raportare si inregistrare date si informatii pentru

deseuri municipale, conform cerintelor europene

MMGA

INS

anual, din 2004

• Crearea unui sistem informational integrat, bazat pe sistemul de control,

care poate fi utilizat pentru

reglementare si raportare pe plan intern si international

MMGA

Autoritatea Nationala de Control prinGarda de Mediu

anual, din 2004

7. Prevenirea generarii deseurilor municipale

7.I.Maximizarea prevenirii aparitiei deseurilor municipale

• Initiative de prevenire a generarii deseurilor municipale

Consilii judetene Sl

locale Operatori

permanent

• Incurajarea unor cai de consum mai durabile, prin orientarea consumului

catre produse si servicii cu impact redus asupra mediului

Consilii judetene Sl

locale

ONGuri

permanent

• Schimbarea comportamentului cu privire la prevenirea generarii de

deseuri municipale prin activitati de constientizare a populatiei

MMGA

Consilii judetene Sl

locale

ONGuri

• Incurajarea sistemelor de reutilizare a unor componente din deseurile

municipale

MMGA

Consilii judetene Sl

locale

2007

116

8. Colectarea si transportul deseurilor municipale	8.1. Asigurarea deservirii unui numar cat mai mare de locuitori / generatori de deseuri municipale si asimilabile de catre sistemele de colectare si transport	• Acoperirea întregii arii de generatori de deseuri municipale	Consilii judetene Sl locale Operatori de salubritate	2017
	8.2. Asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor municipale, in vederea unei cat mai eficiente valorificari si eliminari a acestora	• Elaborarea unui ghid de buna practica pentru agentii de salubritate	MAI MMGA	2007
		• Stabilirea unui sistem de eliberare a autorizatiilor pentru operatiunile de transport deseuri municipale	MTCT MAI MMGA	2007
		• Extinderea colectarii selective pentru deseurile municipale la nivelul întregii tari	Consilii judetene Sl locale	2017
		• Constructia statiilor de transfer deseuri	Consilii judetene Sl locale Operatori	pana in 2017
9. Valorificarea potentialului util din deseurile municipale	9.1. Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deseurilor municipale	• Identificarea tuturor agentilor economici care au obligatia de a recupera / recicla unele componente din deseurile municipale	MMGA MAI MEC	2005
	9.2. Dezvoltarea activitatilor de valorificare materiala si energetica	• Dezvoltarea unui sistem care sa functioneze pentru atingerea tintelor de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje din deseurile municipale	MMGA MEC Ambalatori Consilii judetene Sl locale	2005
		• Constructia de incineratoare cu recuperare de energie pentru deseurile muncipale	Operatori de instalatii de incinerare	dupa 2017
		• Dezvoltarea unei piete interne a materialelor reciclate	MEC	dupa 2005

117

1O. Tratarea deseurilor municipale	10.1. Promovarea tratarii deseurilor municipale in vederea asigurarii unui management ecologic rational	• Incurajarea investitiilor in domeniul tratarii deseurilor municipale	MMGA- Administratia Fondului pentru Mediu Consilii judetene Sl locale	2008
1O. Tratarea deseurilor municipale		• Constructia tuturor capacitatilor necesare pentru tratarea deseurilor municipale	MMGA Consilii judetene Sl locale Operatori	2017
11. Eliminarea deseurilor municipale	11.1. Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea deseurilor municipale	• Inchiderea depozitelor de deseuri municipale neconforme cu cerintele legislative nationale	MMGA Consilii judetene Sl locale	2017
		• Conditionarea / extinderea capacitatilor existente de depozitare a deseurilor municipale	MMGA Consilii judetene Sl locale	2017
		• Constructia a 50 de noi depozite de deseuri municipale	MMGA Consilii judetene Sl locale	2017
12. Cercetare-dezvoltare	12.1 Incurajarea si sustinerea cercetarii romanesti in domeniul gestionarii deseurilor municipale	• Dezvoltarea unui plan pentru imbunatatirea continua a activitatii institutelor de cercetare	MMGA MEC	2007
		• Gasirea solutiilor de finantare pentru cerecetare-dezvoltare	MMGA MEC	2007
		• Realizarea unei proceduri de identificare a prioritatilor in domeniul cercetarii	MMGA MEC	2007
		• Elaborarea planurilor sectoriale de cercetare - dezvoltare care vor cuprinde toate fluxurile principale de deseuri, in vederea indeplinirii cerintelor tehnice din legislatia romana armonizata cu legislatia U.E.	MMGA	anual
		• Sustinerea de simpozioane, intalniri pentru promovarea cercetarii romanesti in domeniul gestionarii deseurilor municipale	MMGA	permanent

118

119

Tabelul 11.4.2 Obiective şi măsuri specifice anumitor fluxuri de deşeuri

Categoria de deşeuri	Obiective	Măsuri pentru atingerea obiectivelor	Responsabil	Termen
1. Deseuri din constructii si demolari	I. I .Reutilizarea si reciclarea, in masura in care acestea nu sunt contaminate	• Colectarea separata a deseurilor din demolari (contaminate si necontaminate)	Administratie publica locala Firme de constructii civile	din 2008
	1.2.Tratarea in vederea recuperarii sau eliminarii si eliminarea corespunzatoare	• Tratarea deseurilor din demolare necontaminate prin instalatii fixe si mobile si utilizarea produselor ca agregate in constructii	Administratie publica locala Firme de constructii civile Operatori	din 2008
		• Tratarea deseurilor contaminate din demolari inainte de depozitarea finala	Administratie publica locala Firme de constructii civile Operatori	din 2008
		• Tratarea deseurilor in cazul in care acestea sunt contaminate	Administratie publica locala Firme de constructii civile Operatori	din 2008
2. Deseuri provenite de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti	2.1 Prevenirea eliminarii necontrolate pe soluri a namolurilor orasenesti	• Interzicerea eliminarii necontrolate pe soluri	MMGA	permament
	2.2 Prevenirea eliminarii namolurilor orasenesti in apele de suprafata	• Interzicerea eliminarii namolurilor in apele de suprafata	MMGA	permament
		• Interzicerea folosirii in agricultura a namolurilor ce nu corespund cerintelor de limitare a noxelor din OM 49/2004	MMGA	permanent

• Monitorizarea si controlul calitatii solului si namolurilor cand acestea sunt eliminate pe sol.	MMGA	permanent
• Implicarea activa a autoritatilor competente in domeniul gestionarii si valorificarii agricole a namolurilor provenite de la statiile de epurare orasenesti	MMGA -APM-uri Directii Agrricole Judetene Garda de Mediu	2004
• Intarirea legaturilor intre autoritatile competente, generatorii de namol, utilizatorii de namol, agentiile de consultanta agricola si laboratoarele de analiza	MMGA	2004
• Identificarea actiunilor ce urmeaza a fi realizate m vederea implementarii directivei	MMGA Directii Agrricole Judetene ANCA Garda de Mediu	2004
• Fumizarea periodica de catre producatorii de namol catre utilizatori a informatiilor privind calitatea namolurilor	MMGA Statii de epurare orasenesti	2004
2.3 Asigurarea, in masura posibilitatilor, a recuperarii si utilizarii ca fertilizant sau amendament agricol	• Organizarea infrastructurii pentru valorificarea agricola a namolului orasenesc	MMGA
3. Deseuri biodegradabile	3.I.Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, prin reciclare si	• Incurajarea potentialilor investitori pentru realizarea de investitii in vederea reciclarii si procesarii	MMGA Administratie publica locala	din 2008

120

procesare (minimizarea materiei organice pentru reducerea cantitatii de levigat si gaz de halda)	• Constructia tuturor capacitatilor necesare de tratare	MMGA Adminitratie publica locala Operatori	2020
4. Deseuri de ambalaje	4.1 Administratie si planificare in vederea asigurarii infrastructurii	• Intarirea capacitatii institutionale	MMGA	2003-2007
		• Stabilirea de tinte pentru valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje si prevederea acestora in Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si in Planul National de Gestionare a Deseurilor	MMGA	realizat
		• Identificarea tuturor agentilor economici care au obiligatia valorificarii deseurilor de ambalaje	MMGA -APM-uri MEC Garda de Mediu	2005
		• Dezvoltarea unui mecanism pentru asigurarea cooperarii intre sectoarele relevante in vederea atingerii tintelor de valorificare si reciclare	MMGA, Administratia publica locala, Agenti economici care introduc pe piata ambalaje si produse ambalate	2004
		• Dezvoltarea unei strategii nationale privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si incorporarea acesteia in PNGD; prevederea de masuri pentru atingerea tintelor nationale de valorificare si reciclare	MMGA	realizat

121

• Pregatirea de campanii de informare pentru public si agentii economici privind masurile si tintele nationale, implicarea tuturor factorilor interesati pentru incurajarea utilizarii de materiale obtinute din deseuri de ambalaje reciclate	MMGA MEC MAI	din 2004
• Stabilirea de instrumente economice care sa promoveze implementarea obiectivelor prevazute in cadrul acestei directive	MMGA Administratia Fondului de Mediu	2004
• Prevederi legislative privind incurajarea sistemului de reutilizare a ambalajelor	MMGA,MEC	2004
4.2 Adoptarea si implementarea de masuri in vederea prevenirii generarii deseurilor de ambalaje, asigurarii valorificarii si reciclarii si minimizarea riscului determinat de substantele periculoase din ambalaje	• Stabilirea unui sistem eficient pentru reutilizare / colectare si reciclare / valorificare a ambalajelor post-consum si a deseurilor de ambalaje	MMGA MEC MAI Organizatii infiintate in acest scop	realizat
	• Includerea de masuri in strategia nationala si in PNGD privind prevenirea producerii de deseuri de ambalaje prin incurajarea sistemelor de reutilizare a ambalajelor	MMGA	realizat

122

• Crearea unor entitati economice care, in baza autorizarii obtinute din partea autoritatii competente, sa preia responsabilitatea producatorilor si importatorilor de produse ambalate in vederea atingerii obiectivelor	Agenti economici care introduc pe piata ambalaje si produse ambalate	2004
• Realizarea de proiecte pilot privind colectarea selectiva. Actiuni de constientizare a populatiei	Agenti economici care introduc pe piata amblaje si produse ambalate (entitate economica autorizata), Administratia publica locala, Societatea civila	2003 -2006
• Monitorizarea proiectelor pilot si diseminarea rezultatelor	MMGA, MAI, MEC	2003 -2006
• Extinderea colectarii selective de la populatie la nivelul intregii tari	MAI, Administratia publica locala	2007 -2017
• Dezvoltarea unui sistem de masurare si raportare a cantitatii de deseuri de ambalaje produsa si procentului de valorificare si reciclare in vederea controlului atingerii tintelor	MMGA, MEC	2004
• Implementarea unui sistem de marcare si identificare a ambalajelor pentru a identificarea materialului ambalajului si a posibilitatilor de reciclare.	MMGA, MEC	realizat

123

• Adoptarea standardelor privind continutul anumitor metale grele in materialele de ambalaje si pentru respectarea cerintelor Anexei II referitoare la proiectarea si caracteristicile ambalajelor	MEC, ASRO	2003 -2004
• Stabilirea de sisteme de inspectie si control in vederea asigurarii respectarii standardelor privind ambalajele	MEC	2004
4.3 Incurajarea comunicarii intre factorii implicati si informarea Comisiei in legatura cu stadiul implementarii	• Obligativitatea agentilor economici implicati in sectorul ambalajelor de raportare a datelor relevante catre autoritatea competenta	MMGA	realizat
	• Campanii de informare a consumatorilor si a altor utilizatori de ambalaje privind obligatiile si rolul acestora in implementarea acestei directive, in special cu referire la: sistemele de recuperare, colectare si valorificare, modalitati de participare la reutilizarea, valorificarea si reciclarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, seminificatia marcajului de pe ambalajele puse pe piata planuri de gestionare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje	Agentii economici care introduc pe piata ambalaje si produse ambalate, MMGA, MEC	permanent
	• Realizarea unei baze de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje, in conformitate cu cerintele Deciziei Comisiei 97/138/EC	MMGA	realizat

124

• Instruirea responsabililor pentru baza de date din cadrul Inspectoratelor de

Protectie a Mediului privind colectarea si procesarea datelor

MMGA

permanent

• Informarea Comisiei privind: texte ale standardelor nationale care se

conformeaza cu cerintele directivei, transpunerea si implementarea directivei, date sub forma de baze de date, alte informatii

MMGA

2006

4.4 Optimizarea reutilizarii si reciclabilitatii ambalajelor

• Realizarea obiectivului de valorificare de 50% si de reciclare de 15 % pentru

plastic si lemn

Ambalatori

Industria de ambalaje

2011

• Realizarea obiectivului de reciclare de 25 % si de 15 % pentru sticla,

hartie/carton si metale.

Ambalatori

Industria de ambalaje

31 decembrie 2006

• Cresterea ponderii ambalajelor reutilizabile din total ambalaje

Ambalatori

Industria de ambalaje

• Optimizarea modului de ambalare si a formei ambalajului

Ambalatori

Industria de ambalaje

• Aplicarea standardelor europene armonizate pentru prevenirea formarii

deseurilor de ambalaje sau dupa caz limitarea consumului specific de material/ tip de ambalaj si produs

Ambalatori

Industria de ambalaje

• Pregatirea si diseminarea de ghiduri privind gestionarea ambalajelor si

deseurilor de ambalaje

MMGA

Adminitratie publica locala

Ambalatori

Industria de ambalaje

pana in 2007

125

4.5 Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje generate	• Crearea si dezvoltarea unui sistem de colectare eficient si eficace din punct ecologic si economic , care ofera un optim referitor la calitatea si cantitatea deseurilor colectate	Adminitratie publica locala Ambalatori	2007
4.5 Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje generate	• Incurajarea folosirii materialelor si produselor obtinute din reciclarea deseurilor de ambalaje	MEC MAI Administratie publica locala	permanent
5. Anvelope uzate	5.1 Minimizarea eliminarii anvelopelor uzate pnn depozitare sau incinerare fara recuperare de energie	• Interzicerea eliminarii pe depozitele de deseuri a anvelopelor uzate intregi (conform prevederilor HG privind depozitarea)	MMGA	2004
		• Limitarea eliminarii pe depozite a anvelopelor uzate taiate	MMGA	2004
		• Incurajarea valorificarii materiale a anvelopelor uzate	MMGA MEC
		• Valorificarea termoenergetica prin co- incinerare in cuptoarele din fabricile de ciment a anvelopelor uzate	MMGA MEC Industria cimentului
		• Incurajarea utilizarii produselor din cauciuc reciclat	MMGA MEC
		• Organizarea unui sistem de colectare - valorificare a anvelopelor uzate si introducerea unui instrument economic pentru stimularea functionarii acestui sistem	MMGA MFP MEC Producatori anvelope

126

6.Vehicule scoase din

uz

6.1 Asigurarea unei retele de colectare a vehiculelor scoase din uz uniform raspandita in

teritoriu

• Crearea unei retele de colectare uniform raspandita in teritoriu, prin care sa se

asigure preluarea gratuita a vehiculelor scoase din uz

Producatori / importatori de autovehicule

pana in 2007

6.2 Asigurarea ca ultimul detinator al vehiculului il poate preda gratuit unei unitati de colectare/valorificare

• Se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani pentru aplicarea articolului 12(2)

alineatul 2 privind obligativitatea preluarii gratuite a vehiculelor fabricate

inainte de 1 iulie 2002

Producatori / importatori de autovehicule

pana in 2007

6.3 Restrictionarea utilizarii metalelor grele la fabricarea vehiculelor

• Se solicita o perioada de tranzitie de 2 ani pentru producatorii interni, in

aplicarea articolului 4 (2) privind interzicerea punerii pe piata a componentelor si materialelor continand

metale grele

Producatori / importatori de autovehicule

pana in 2007

6.4 Atingerea obiectivelor de:

- reutilizare si valorificare a cel putin 75% din masa vehiculelor fabricate inainte de 1 ianuarie 1980
- reutilizare si valorificare a

cel putin 85% din masa vehiculelor fabricate dupa 1 ianuarie 1980
- reutilizare si reciclare a cel

putin 70% din masa vehiculelor fabricate inainte de 1 ianuarie 1980
- reutilizare si reciclare a cel putin 80% din masa vehiculelor fabricate dupa 1

ianuarie 1980

• Crearea unui sistem de dezmembrare si reciclare a vehiculelor scoase din uz

prin care sa se asigure atingerea obiectivelor de reciclare prevazute in directiva.

Producatori / importatori de autovehicule

Agenti economici care dezmembreaza autovehicule

Reciclatori

2007

• Crearea unui mecanism financiar prin care producatorii si importatorii de

autovehicule sa suporte integral sau intr- o masura semnificativa, costurile generate de atingerea obiectivelor de

reciclare.

MMGA

Registrul Auto Roman

2007

• Se solicita o perioada de tranzitie de 5 ani pentru articolul 7(2) privind

stabilirea si monitorizarea obiectivelor de reciclare.

MMGA

Registrul Auto Roman

pana in 2012

127

• Crearea unei asociatii a producatorilor si importatorilor de vehicule si a reciclatorilor pentru implementarea Directivei 2000/53/CEE privind vehiculele scoase din uz - stadiu de negociere	MMGA Asociatii profesionale	trimestrul II 2004 - decizia
• Realizarea unui proiect pilot prin care sa se evalueze posibilitatile de tratare a vehiculelor scoase din uz la nivelul cerut de directiva, precum si costurile acestei tratari	Producatorii, importatorii, reciclatorii de vehicule scoase din uz	perioada trim. IV 2003 - trim. I 2004
7.Echipamente electrice si electronice (EEE)	7.1 Transpunerea Directivei 2002/95/CE privind restrictionarea utilizarii anumitor substante periculoase in EEE si a Directivei 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE) in legislatia nationala	• Realizarea proiectului de HG pentru transpunerea Directivelor 2002/95/CE si 2002/96/EC	MMGA	aprobata in semestrul II 2005
	7.2 Reutilizarea si reciclarea EEE	• Modificarea procesului de fabricare in conditiile in care nu sunt incalcate regulile de siguranta a personalului, respectiv a consumatorului si reglementarile de protectie a mediului	Producatori de EEE	pana in 2007
	7.2 Reutilizarea si reciclarea EEE	• Informarea populatiei asupra posibilitatilor de reutilizare/reciclare	Administratie locala MMGA ONGuri	pana in 2007
	7.3 Reducerea componentelor periculoase din EEE	• Interzicerea utilizarii materialelor periculoase atunci cand exista alte posibilitati	Producatori de EEE	din 2006

128

• Inlocuirea componentelor periculoase cu substituenti adecvati, acolo unde este posibil	Producatori de EEE	din 2006
• Restrictionarea utilizarii, in noile echipamente electrice si electronice, a plumbului, mercurului, cadmiului, cromului hexavalent, bifenililor polibromurati (BPB) sau a eterilor de difenil polibromurati (DEPB)	Producatori de EEE	incepand de la 1 iulie 2006
7.4 Incurajarea colectarii separate	• Crearea unei retele de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice prin care sa se asigure colectarea gratuita a unui echipament uzat la achizitionarea unuia nou de acelasi tip.	Producatori de EEE Administratie publica locala	2007
	• Realizarea punctelor de colectare separata speciale	Producatori de EEE Administratie publica locala	2007
	• Stimularea comerciantilor de EEE in vederea colectarii DEEE	MMGA MEC	2007
	• Atingerea unei rate medii anuale de colectare selectiva de cel putin 4 kg de DEEE/locuitor, provenite de la gospodariile particulare.	Producatori de EEE Administratie publica locala	2010
7.5 Incurajarea facilitatilor de reciclare si tratare a DEEE	• Identificarea potentialilor investitori	Administratie publica locala	2006
• Stimularea producatorilor de EEE sa introduca in procesul de fabricatie materiale prime secundare	MEC MMGA MFP

129

II. 5 FINANŢARE

Crearea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor trebuie suportat prin instrumente economice şi, totodată, prin instrumente legale integrate cu alte politici sectoriale. Finantarea se efectueaza potrivit legislatiei in vigoare, din urmatoarele surse:

• Fondul pentru Mediu
• in completare de la bugetul de stat , pe baza de programe in limita sumelor alocate cu aceasta destinatie
• bugetele locale
• parteneriat public-privat
• fonduri structurale de pre-aderare (ISPA, PHARE etc)
• bănci / finanţatori de credite rambursabile
• investitori privaţi
• Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare prin Programele Naţionale (pot avea acces şi companiile, în special !MM-urile)
• programe sectoriale de cercetare-dezvoltare.

Referitor la Fondul pentru Mediu se fac următoarele menţiuni:

În conformitate cu Legea nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicată, cu modificările ulterioare prin OUG nr.86/2003, Fondul pentru mediu a fost înfiinţat ca un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor prioritare pentru protecţia mediului, în conformitate cu normele şi standardele de mediu în vigoare.

Obiectivul Fondului pentru mediu este de a acorda asistenţă financiară investiţiilor prioritate necesare pentru a facilita implementarea noii legislaţii de protecţie a mediului armonizată cu cea a Uniunii Europene, prin preluarea şi transpunerea Acquis ului Comunitar.

Fondul pentru mediu combină propriile resurse cu resursele celor care propun proiectele, a pieţelor de capital, a investitorilor şi donatorilor pentru a asigura realizarea proiectelor cele mai eficiente din punct de vedere al protecţiei mediului, cu scopul de a contribui la:

controlul şi reducerea poluării aerului, apei şi solului, inclusiv prin utilizarea unor tehnologii curate;

protecţia resurselor naturale;

gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase; protecţia şi conservarea biodiversităţii;

educarea şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului.

Pentru realizarea obiectivelor sale, Fondul pentru mediu trebuie să fie un instrument financiar care să furnizeze stimulenţi economici şi sprijin financiar pentru activităţile privind protecţia mediului din perioada de tranziţie, până când alte instrumente şi mecanisme financiare specifice unei economii de piaţă mature vor deveni funcţionale.

Detalii referitoare la investiţii, costuri de operare şi monitorizare precum şi sursele de finanţare sunt incluse în planurile de implementare pentru fiecare Directivă în parte, respectiv în fişele financiare aferente acestora.

11.6 MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE ACŢIUNE

131

Tabel 11.6.1 Indicatori pentru monitorizarea Planului de Acţiune pentru Gestionarea Deşeurilor Municipale

Indicator	UM	1998	1999	2000	2001	2002	media
deseuri municipale generate	kg/loc.an	281	336	386	369	404	355
namol orasenesc generat	kg/loc.an	13	14	15	16	16	15
deseuri constructii, demolari	kg/loc.an	14	18	7	18	29	17
total deseuri generate	kg/loc.an	308	368	408	403	449	387
deseuri colectate	kg/loc.an	206	255	295	271	315	268
deseuri municipale colectate/ generate	%	73%	76%	76%	74%	78%	75%
deseuri municipale colectate separat/ colectate	%	0%	0%	0%	2%	7%	2%
locuitori deserviti / locuitori mediu urban	%	73%	74%	75%	79%	90%	78%
locuitori deserviti / total locuitori	%	40%	41%	41%	43%	48%	43%
depozite urbane controlate	nr	1	2	3	6	10	-
deseuri biodegradabile generate	kg/loc.an	208	241	265	246	253	243
cantitate deseuri biodegradabile depozitata	tone	4500000	4900000	5100000	5000000	4900000	-
tendinţa deseuri biodegradabile fata de 1995	%	-6%	2%	6%	4%	2%	2%
ponderea deseurilor municipale	%

Deșeuri de producție

Partea a III-a

In tabelul III.2 este prezentată situaţia generării deşeurilor de producţie, la nivelul anului 2002, pe ramuri de activitate.

Tabelul 111.2 Cantităti de deşeuri de productie raportate pentru anul 2002 pe ramuri de activitate

Activitate economică		Cantitate generată (mii tone)	Cantitate valorificată (mii tone)	Cantitate eliminată (mii tone)
Agricultura si zootehnie		161	91	70
Silvicultura si exploatare forestiera		89 83		6
Industria alimentara, bauturi si tutun		1.227 401		826
Industria textila, confectii		271	74 197
Industria pielariei, incaltamintei		14	2 12
Industria de prelucrare a lemnului		847		746	101
Industria celulozei, hartiei, cartonului, edituri		505	424 81
Petrochimie, chimie		1.131	289 842
Industria cauciucului, mase plastice		30		20	10
Industria altor produse minerale nemetalice		957		732	234
Industria	metalurgica	4.828	3.275	1.553
Industria constructiilor metalice		170 123		47
Industria de masini si echipamente		486		312	174
Industria mijloacelor de transport		394	217 177
Alte activitati neclasificate		534	468 66
Recuperarea deseurilor		21	20 1
Energie		11.749		54	11.695
Comert		201	42	159
Transport si depozitare		771	736	35
!Alte activitati		73	33	40
TOTAL		24.459	8.133	16.326

Sursa: Baza de date privind deseurile - ICIM

Din totalul cantităţii de deşeuri de producţie generate, aproximativ 600.000 tone au reprezentat deşeuri de producţie periculoase, din care 43 % au fost valorificate, restul de 57% fiind eliminate.

Situaţia depozitelor pentru deşeuri de producţie (inclusiv haldele de steril minier şi iazurile de decantare), ca număr total şi suprafaţă, este prezentată în tabelul III.3.

Tabelul 111.3 Depozite pentru deşeuri de producţie pentru anul 2002

Regiune	Nr depozite industriale	Suprafata ocupata (ha)	Capacitate ocupata (m3)	Cantitate de deseori depozitata in 2002 (mii tone)
Nord-Vest	144	1.122	63.483.434	6.391
Nord-Est	94		350	33.520.549	785
!Vest	128	1807	565.774.217	7.829
Centru	62		610	110.129.019	7.680
Sud-Vest	74	5.582	1.189.773.273	295.536,5
Sud	101	341	23.327.879	4.298,8
Sud-Est	77		532	113.351.036	3.374
Bucuresti-Ilfov	7		3	54.053	0,4
TOTAL	687		10.347	2.099.413.460	325.895

Nota: Este posibil ca numărul de depozite industriale să se modifice în urma reanalizării datelor şi încadrării depozitelor existente conform cu prevederile Legii 426/2001 şi al HG 162/2002.

Sursa: Baza de date privind deseurile ICIM

Figura 111.2 Pozitionarea instalatiilor de incinerare si co-incinerare existente si viitoare

ROMANIA

TNST,\J.J\TTTDE TNrTNERJ\RE

• f.:.\ ISTFNTF {l'll.Ol'll.11)

IN:C:T.-\L-\Tll llE INCINEK-\KE
• fSTSTFN7T'. (l'Kll._-\Tl.i)

Hungary

.--y sT,\L:\TII IJF INCINFR,\RE

■

• \IIIO.-\RE

INST.\L:\TII IJf.:

COLI\JCl!'\JEKAllli E.\ISTl.iNTl.i

Yugoslavia

') Black Sea

" SJ\NTIFRIIT. N,\\-/\T.

135

CONS'L-\N'J'_-\

Sursa: prelucrare date ICIM

Bulgaria

111.2 DEŞEURI DE PRODUCŢIE NEPERICULOASE

111.2.1 Situaţia existentă

Din totalul cantităţii de deşeuri de producţie generate de 24,5 mil. tone, peste 95% reprezintă deşeurile de producţie nepericuloase.

Din datele transmise de Comisia Nationala de Reciclare a Materialelor din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, pentru pentru anul 2002 au fost prelucrate datele referitoare la următoarele tipuri de deşeuri:

deşeuri metalice feroase (tabelul 111.6); deseuri metalice neferoase (tabelul III. 7) deşeuri de sticlă (tabelul 111.8);

deşeuri de hârtie şi carton (tabelul 111.9); deşeuri de plastic (tabelul 111.1 O);

Tabelul 111.6 Cantităţi totale de deşeuri metalice feroase colectate, prelucrate si livrate in anul 2002

Tip deseu

Cantitate colectata si prelucrata

(tone)

Cantitate livrata la intern

(tone)

Cantitate livrata la

export (tone)

Deseori metalice

feroase

3 200 OOO

800 OOO

2 100 OOO

Sursa: baza de date CNVM

Tabelul 111.7 Tipuri de deşeuri metalice neferoase colectate, prelucrate si livrate in anul 2002

Tip deseu	Cantitati colectate si prelucrate (tone)	Cantitati livrate la intern (tone)	Cantitati livrate la export (tone)
k\luminiu si aliaje	2 500	34 500	7 OOO
Cupru si aliaje	39 300	17 200	19 500
!Plumb si aliaje	14 300	12 200	I 500
Acumulatori uzati	33 OOO	22 OOO	9 OOO
k\lte deseuri neferoase	8 900	8 900
TOTAL	138 OOO	85 500	37 OOO

Sursa: baza de date CNVM

Tabelul 111.8 Cantitati totale de deseuri de sticla colectate, prelucrate si livrate in anul2002

Tip deseu	Cantitati colectate si prelucrate (tone)	Cantitati livrate la intern (tone)	Cantitati livrate la export (tone)
Deseori de sticla	16 608	16130

-

Sursa: baza de date CNVM

Tabelul lll.9 Cantitati totale de deseuri de hartii-cartoane colectate, prelucrate s1 livrate m anul2002

Tip deseu

Cantitati colectate si prelucrate

(tone)

Cantitati livrate la intern

(tone)

Cantitati livrate la export

(tone)

Deseori de hartii-carton

173 OOO 172 500 -

Sursa: baza de date CNVM

Tabelul 111.10 Cantitati totale de deseuri de mase plastice colectate, prelucrate si livrate in anul 2002

Tip deseu

Cantitati

colectate si prelucrate (tone)

Cantitati

livrate la intern (tone)

Cantitati

livrate la export (tone)

Deseori de mase plastice

7171

5 740

856

Sursa: baza de date CNVM

Din datele obtinute pe baza chestionarelor de ancheta elaborate de ICIM si MMGA , au fost prelucrate si date referitoare la urmatoarele tipuri de deseuri:

cenuşi (tabelul TTT.11);

nămoluri de la epurarea apelor industriale uzate (tabelul IIl.12, tabelul IIl.13);

deşeuri de lemn (tabelul IIL14).

Tabel lll.11 Tipuri de cenuşi pentru anul 2002

Tip deseu	Cantitate generata (tone)	Cantitate valorificata (tone)	Cantitate eliminata (tone)
Cenusa de vatra, zgura si praf de cazan (cu exceptia prafului de cazan specificat la 1O O1 04)	7.284.989	4.514	7.280.474
Cenusa zburatoare de la arderea carbunelui	1.290.124	818	1.289.305
Cenusa zburatoare de la arderea turbei si lemnului netratat	3.202	10	3.193
Cenusa de vatra, zgura si praf de cazan de la co-incinerarea altor deseuri decat cele specificate la 10 O1 14	414	80	335
Cenusa zburatoare de la co-incinerare, alta decat cea specificata la I O O I 16	I	o	I
Cenusa de zinc	1.940	1.935	4
!Materiale feroase din cenusile de ardere	3	3	o
Cenusi de ardere si zguri, altele decat cele mentionate la 19 01 11	31.110	741	30.370
Cenusi zburatoare, altele decat cele mentionate la 19 O1 13	5	o	5
TOTAL	8.611.788	8.101	8.603.687

Sursa: Baza de date privind deseurile - ICIM

Tabel III.12 Tipuri de nămoluri pentru anul 2002

Tip deseu	Cantitate generata (tone)	Cantitate valorificata (tone)	Cantitate eliminata (tone)
!Nămoluri din agricultură şi industria alimentară	214.287	12.552	201.735
!Nămoluri de la prelucrarea lemnului şi producerea celulozei şi hârtiei	323.173	312.175	10.998
!Nămoluri din industria pielăriei şi industria textilă	1.222	o	1.222
[Nămoluri de la rafinarea petrolului şi purificarea gazelor naturale	1.785	105	1.680
!Nămoluri din procese chimice anorganice	8.437	40	8.397
!Nămoluri din procese chimice organice	I	1	o
[Nămoluri de la producerea şi utilizarea straturilor de acoperire	1.926	1.006	920
!Nămoluri din procese termice	116.593	113.568	3.025
!Nămoluri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor	2.514	5	2.509
!Nămoluri de la tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor	224	43	181
[Nămoluri de la epurarea apelor uzate industriale	1.026.313	22.932	1.003.381
TOTAL	1.696.475	462.427	1.234.048

Sursa: Baza de date privind deseurile - JCJM

Tabel 111.13 Nămoluri şi deşeuri solide de la epurarea apelor industriale uzate pentru anul 2002

Tip deseu	Cantitate generata (tone)	Cantitate valorificata (tone)	Cantitate eliminata (tone)
Namoluri de la epurarea, efluentilor proprii	24.006	407	23.599
Namoluri de la epurarea efluentilor proprii	12.398	6	12.392
Namoluri de la epurarea efluentilor proprii	26.170	o	26.170
Namoluri de la epurarea efluentilor proprii	37	o	37
Namoluri de la epurarea efluentilor proprii	6.377	6.376	I
Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta	1.051	288	763
Namoluri de la epurarea efluentilor proprii, altele decat cele specificate la 03 03 I O	5.328	o	5.328
Namoluri, in special de la epurarea efluentilor in incinta cu continut de crom	984	o	984
Namoluri, in special de la epurarea efluentilor in incinta, fara continut de crom	29	o	29
Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 04 02 19	209	o	209
Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 05 O I 09	1.785	105	1.680
Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 06 05 02	8.437	40	8.397
Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 O1 11	1	1	o
Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la I O O I 20	441	o	441
Namoluri si turte de filtrare, altele decat cele specificate la I O 02 13	113.545	113.525	20
Namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele decat cele specificate la I O 11 17	108	o	108
Deseuri solide de la epurarea efluentilor proprii, altele decat cele specificate la 1O 11 19	40	o	40
Namoluri de la epurarea efluentilor proprii	2.383	18	2.365
Namoluri de la epurarea biologica a apelor reziduale industriale, altele decat cele specificate la 19 08 11	11.263	658	10.606
Namoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor eziduale industriale decat cele specificate la 19 08 13	8.848	255	8.594
Namoluri de la epurarea efluentilor proprii, altele decat cele specificate la 19 11 05	1.005	20	985
TOTAL	224.447	121.699	102.748

Sursa: Baza de date privind deseurile - ICIM

Tabel 111.14 Tipuri de deşeuri de lemn pentru anul 2002

Tip desen	Cantitate generata (tone)	Cantitate valorificata (tone)	Cantitate eliminata (tone)
Deseuri de scoarta si de pluta	46.678	26.795	19.883
Rumegus, talas, aschii, resturi de scandura si furnir, altele decat cele specificate la 03 O I 04	754.170	724.109	30.061
Deseuri de lemn si de scoarta de la producerea si procesarea pastei de hartie, hartiei si cartonului	183.175	135.626	47.549
Lemn de la tratarea mecanica a deseurilor, altul decat cel specificat la 19 12 06	18	18	o
Alte tipuri de deseuri din lemn	8.631	8.549	82
TOTAL	992.672	895.097	97.575

Sursa: Baza de date privind deseurile - JCJM

In anexele 1-3 sunt prezentate date referitoare la societatile de reciclare astfel:

Anexa 1. Lista agentilor economici care utilizeaza ca materii prime cioburi de sticla si deseuri de hartie-carton;

Anexa 2. Lista societatilor comerciale autorizate sa valorifice deseurile de hartie/carton; Anexa 3. Lista societatilor comerciale autorizate sa desfasoare activitati de valorificare a deseurilor de materiale plastice

Totuşi, se poate estima că generarea anumitor tipuri de deşeuri va urma o curbă descendentă, ca urmare a necesităţii respectării noilor cerinţe legislative (Directiva IPPC transpusă în legislaţia naţională), care implică utilizarea tehnologiilor curate ş1 intensificarea activităţilor de prevemre ş1 m1mm1zare a deşeurilor.

111.2.3 Plan de acţiune pentru atingerea obiectivelor

Principalele acţiuni care trebuie realizate pentru gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase sunt:

• revizuirea periodica şi implementarea "strategiilor şi planurilor sectoriale" prevazute în legea privind regimul deşeurilor şi corelarea lor pentru gestionarea deşeurilor la nivel naţional;
• completarea si imbunatatirea legislaţiei secundare şi pregătirea notelor tehnice de îndrumare pentru a sprijini legislaţia;
• imbunatatirea sistemul naţional informaţional si a bazei de date pentru gestionarea deşeurilor, pentru toate tipurile de deseuri, inclusiv a celor de productie, nepericuloase;
• modificarea cerinţei de raportare a informaţiilor pentru autorizare astfel încât să includă planul de gestionare a deşeurilor;
• verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare I depozitare a deşeurilor de producţie;
• retehnologizarea instalaţiilor existente de tratare a deşeurilor din cadrul fabricilor;
• întărirea capacităţii de inspecţie a APM-urilor;
• revizuirea politicii şi a amenzilor pentru aplicarea neconformării;
• revizuirea responsabilităţilor personalului de gestionare a deşeurilor ş1 stabilirea indicatorilor de performanţă;
• difuzarea practicilor de minimizare a deşeurilor şi de tratare către sectoare specifice;
• stabilirea unei abordări practice pentru difuzarea lPPC;
• promovarea reciclării externe folosind instalaţiile existente;
• promovarea tratării/reciclării termice a deşeurilor în cuptoarele de ciment;
• promovarea dezvoltării instalaţiilor specifice de tratare, inclusiv tratarea fizico chimică şi stabilizarea deşeurilor predominant anorganice;
• realizarea depozitelor pentru deşeuri nepericuloase (pe care pot fi depozitate atât deşeuri municipale, cât şi deşeuri de producţie nepericuloase).

Promovarea valorificarii materiale (reciclarii) si energetice interne si externe folosind instalaţiile existente sau retehnolozizarea acestora.

Intărirea capacităţii de inspecţie a APM-urilor.

Imbunatatirea sistemului naţional de raportare şi a bazei de date pentru deşeuri.

111.3 DEŞEURI DE PRODUCŢIE PERICULOASE

Strategia şi Planul de Acţiune pentru Gestionarea Deşeurilor Periculoase în România au fost elaborate în cadrul unui studiu realizat în anii 2002 - 2003 de către o echipă de experţi străini şi români şi finanţat de guvernul japonez prin intermediul Agenţiei de Cooperare Internaţională a Japoniei (JICA).

In cele ce urmează sunt prezentate principalele aspecte cupnnse în studiul menţionat anterior.
1. 111.3.1 Principii propuse pentru gestionarea deşeurilor periculoase
  
  Principiile specifice care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor periculoase
  
  sunt:
  - • Responsabilitatea gestionării deşeurilor periculoase
    
    Generatorii de deşeuri periculoase sunt responsabili pentru gestionarea deşeurilor periculoase pe baza principiului "poluatorul plăteşte". Statul român îşi asumă responsabilitatea în cazul în care generatorul nu mai este existent sau identificabil.
  - • Obiectivele gestionării deşeurilor periculoase
    
    Minimizarea impactului deşeurilor periculoase asupra sănătăţii şi mediului înconjurător Maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale
  - • Tehnologiile pentru gestionarea deşeurilor periculoase
    
    Aceste tehnologii trebuie să fie disponibile, fezabile economic şi să respecte cerinţele pentru protecţia mediului. Oriunde este posibil ar trebui aplicate tehnologiile "win-win".
  - • Implementarea directivelor UE
    
    Programul pentru implementarea directivelor UE trebuie să fie stabil şi realist, Guvernul României trebuie să aibă un plan de implementare credibil.
  - • Aplicarea legilor
    
    MMGA direct si prin intermediul organismelor de inspectie si control din teritoriu trebuie să asigure condiţiile pentru aplicarea legilor într-o manieră stabilă şi gradată astfel încât toate întreprinderile să asigure standarde minime de protecţia mediului. Aplicarea severă a legii este cel mai eficient mod pentru ca generatorii de deşeuri să fie stimulaţi să promoveze acţiuni pentru prevenirea, recuperarea, tratarea şi eliminarea corectă a deşeurilor. In acelaşi timp, se va crea şi cadrul necesar pentru dezvoltarea pieţii pentru serviciile de gestionare a deşeurilor periculoase.
  - • Creşterea conştientizării
    
    România va promova acţiuni pentru:
    
    Conştientizarea generatorilor de deşeuri periculoase despre posibilităţile 'win-win' Conştientizarea cetăţenilor şi a personalului APM cu privire la riscurile asupra sănătăţii umane asociate cu deşeurile periculoase, inclusiv refolosirea ilegală a uleiurilor uzate.
  - • Furnizarea fondurilor pentru retehnologizare industrială şi îmbunătăţirea calităţii mediului
    
    Este foarte dificil pentru întreprinderile româneşti de a obţine fonduri pentru retehnologizare industrială şi îmbunătăţire a calităţii mediului, din cauza faptului că piaţa financiară nu este suficient dezvoltată. In această situaţie, ar fi justificat ca Guvernul României să stabilească un mecanism de finanţare prin care să furnizeze împrumuturi cu dobândă mică acelora care doresc să investească în retehnologizare industrială şi îmbunătăţirea calităţii mediului, folosind fonduri interne şi/sau externe.
    - • Reforma politicilor
      
      Folosirea eficientă a energiei, apei şi a materiilor prime constituie baza unei bune administrări industriale şi a mediului, inclusiv a gestionării deşeurilor periculoase. Un rol cheie al Guvernului este de a asigura un stimulent pentru folosirea eficientă a acestor resurse. Reforma preţurilor energiei şi apei, privatizarea întreprinderilor de stat, liberalizarea pieţei şi creşterea conştientizării constituie instrumente cheie pentru îmbunătăţirea unor astfel de stimulente, în particular pentru o economie aflată în tranziţie ca a României.
2. 111.3.2 Alternative de atingere a obiectivelor strategice
  
  III.3.2.1. Aspecte generale
  
  Gestiunea deşeurilor periculoase devine o problematică la scară mondială. În mod cert, şi prin definiţie, aceste deşeuri dau cel mai mare posibil impact asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător. Deşeurile periculoase, pe lângă faptul că reprezintă o resursă pierdută, pot avea una sau mai multe proprietăţi (ex. inflamabilitate, corozivitate, toxicitate etc.), necesitând o gestionare riguroasă din "leagăn şi până în mormânt". Deţinătorii unor astfel de deşeuri vor înţelege potenţialele costuri de responsabilitate asociate cu acest regim riguros de gestionare. Experienţa din alte ţări indică faptul că acest lucru poate da naştere comerţului ilegal, depozitare ilegală, precum şi unor contaminări semnificative de mediu (ex. sol, canalizări şi staţii de tratare a apelor uzate etc.).
  
  Conform legislaţiei în vigoare producătorii de deşeuri periculoase sunt răspunzători pentru gestionarea deşeurilor periculoase generate. Statul român va prelua responsabilitatea gestionării acelor deşeuri istorice pentru care producătorii nu mai există sau nu pot fi identificaţi. Având aceasta în vedere, totuşi, România trebuie să ia măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor în care generatorii de deşeuri periculoase încearcă să evite responsabilitatea de gestionare prin lichidare voită, depozitare ilegală sau alte scenarii răuvoitoare.
  
  România are drept ţel să adere la Uniunea Europeană în 2007. Este de notat că directiva cadru pentru deşeuri a Uniunii Europene defineşte priorităţile, după cum urmează:
  1. 1. Reducere
  2. 2. Reutilizare/Reciclare sau Valorificare Termică
    
    Produs/Materiale
    
    Deşeuri
    
    Evitare Reducere la Reutilizare
    
    Reciclare Incinerare
    
    Incinerare
    
    strictă sursă
    
    produs
    
    Depozitare ecologică
    
    Prevenirea deşeurilor
    
    Reducerea deşeurilor
    
    Eliminarea
    
    deşeurilor
    
    Prioritatea acţiunilor
    
    (Sursa: Stutz 1999)
  3. 3. Tratare şi eliminare
  Activităţile economice în cadrul cărora s-au generat cele mai mari cantitati de deşeuri periculoase in anul 2002 au fost:
  Din punct de vedere tehnic, deşeurile periculoase pot fi definite din trei puncte de vedere:
  - • tipul de deşeu, ce prezintă una din "proprietăţile periculoase" în anumite procese sau deşeul ce conţine unul dintre constituenţii cuprinşi în listă ce au proprietăţi periculoase;
  - • componente ale diferitelor tipuri de deşeuri, ce dau posibilitatea deşeurilor de a fi periculoase atunci când au un anumit grad de periculozitate;
  - • proprietăţi ce pot face ca deşeurile să fie periculoase.
    
    Producătorii de deşeuri periculoase au responsabilitatea gestionării de o maniera care sa asigure un management rational al deşeurilor periculoase precum şi cea pentru prevenire şi reciclare, suplimentar faţă de manipulare, stocare, colectare, transport, tratare, eliminare a deşeurilor produse.
    
    Rolul şi responsabilităţile României în legătură cu deşeurile periculoase sunt după cum urmează:
  - • imbunatatirea si completarea legislatiei nationale, şi in special aplicarea acestei legislaţii relevante în vederea implementarii prevederilor directivelor UE şi aquis-ului de mediu;
  - • imbunatatirea sistemului naţional de raportare şi a bazei de date pentru deşeurile periculoase;
  - • creşterea conştientizării din partea producătorilor de deşeuri periculoase;
  - • creşterea conştientizării pentru public în general cu privire la impactul deşeurilor periculoase asupra sănătăţii şi mediului;
  - • încurajarea utilizării tehnologiilor care folosesc materii prime nepericuloase;
  - • asigurarea de stimulente economice şi financiare pentru dezvoltarea unei gestionări adecvate a deşeurilor periculoase precum şi pentru crearea unei pieţe pentru serviciile din domeniul gestionării deşeurilor periculoase;
  - • gestionarea acelor deşeuri periculoase pentru care producătorii sau deţinătorii nu există sau nu pot fi identificaţi, cum ar fi de exemplu deşeurile istorice;
  - • încurajarea întreprinderilor de a implementa Sistemul de Management de Mediu (ISO
    
    14001).
    
    Imbunatatirea sistemului naţional de raportare şi a bazei de date pentru deşeurile periculoase
    
    Dezvoltarea unor campanii de informare şi instruire a industriei producătoare şi a populaţiei, în ceea ce priveşte impactul deşeurilor periculoase asupra mediului şi sănătăţii oamenilor.
    
    Incurajarea utilizării tehnologiilor care folosesc materii prime nepericuloase.
    
    Asigurarea de stimulente economice şi finaciare pentru dezvoltarea unei gestionări adecvate a deşeurilor periculoase.

III.3.2.2 Prevenire şi minimizare

România este conştientă că politica de bază pentru gestionarea deşeurilor ar trebui să fie acordarea priorităţii activităţii celor 3R. Deşeurile destinate eliminării trebuie făcute nepericuloase pe cât posibil. În mod deosebit, se acordă, în general, prioritate reducerii deşeurilor în etapa dezvoltării materiilor prime şi producţiei actuale, înainte de generarea de deşeuri. In conformitate cu acest concept, OCED clasifică "reducerea" şi "reutilizarea" in evitarea strictă, reducerea la sursă şi reutilizarea produsului şi numeşte aceste trei tipuri de activităţi "prevenirea producerii de deşeuri".

Evitarea strictă implică prevenirea totală a generării de deşeuri prin eliminarea virtuală a substanţelor periculoase sau prin reducerea materialelor sau intensităţii energiei utilizate în producţie, consum şi distribuţie.

Reducerea la sursă implică utilizarea a cât mai puţine substanţe toxice şi periculoase şi/sau reducerea consumului de materiale sau energie.

Reutilizarea produsului implică folosirea multiplă a produsului în forma sa originală, pentu scopul său original sau pentru o alternativă.

O gestionare eficientă a deşeurilor reprezintă o problematică complexă şi necesită o abordare sistematică şi coerentă cu evidenţiere asupra prevenirii. Prevenirea generării de deşeuri de producţie periculoase trebuie planificată în strânsă corelare cu gospodărirea materiilor prime utilizate, a produselor rezultate şi tehnologiilor folosite.

Prevenirea poate fi realizată prin:
Prevenirea producerii de deşeuri nu numai că reduce costurile de gestionare a deşeurilor pentru companiile implicate, dar şi economiseşte resurse şi energie, ceea ce conduce la reducerea costurilor de producţie. In mod deosebit, se consideră a fi o strategie importantă luarea de măsuri de protecţie a mediului pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Există şi posibilitatea să se poată face, fără investiţii ulterioare, unele îmbunătăţiri şi schimbări şi modificări în utilizările materiilor prime, instalaţiilor şi proceselor, rezultând o reducere reală a costurilor de investiţie.

De asemenea, prin reducerea consumului de materiale, energie şi instalaţii industriile pot reduce volumul de deşeuri periculoase generate, implicit reducând costurile pentru gestionarea acestor deşeuri. Aceasta este o abordare de tipul "câştig de ambele părţi" (reducerea costurilor şi a potenţialului de risc) care, în cele din urmă, conduce la reducerea încărcării periculoase impuse asupra mediului.

Obiectivele generale cu privire la prevenirea generării de deşeuri periculoase şi la reciclarea lor sunt considerate, după cum urmează:
- • micşorarea impactului asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător;
- • creşterea productivităţii prin sporirea randamentului utilizării materiilor prime;
- • economisirea la costurile de producţie ca rezultat al activităţii de mai sus;
- • conservarea resurselor naturale.
  
  In concordanţă cu structura prezentă de generare a deşeurilor periculoase, sectoarele prioritare pentru prevenirea şi minimizarea deşeurilor sunt: industria chimică, industria prelucrării ţiţeiului şi petrochimia, industria metalurgică neferoasă, galvanizare şi tratarea suprafeţelor.
  
  Pentru atingerea obiectivelor prezentate mai sus, România prevede ca pnm1 paşi diseminarea informaţiei şi creşterea conştientizării privind metodele de producţie curată, precum şi măsuri de promovare a instrumentelor economice. Prin autorităţile pentru protecţia mediului (MMGA, APM, etc.) România va asigura instruirea agenţilor economici generatori de deşeuri pentru a identifica, clasifica şi raporta corect datele privind deşeurile precum şi pentru a-şi stabili un sistem de gestionare adecvată a deşeurilor.
  
  Diseminarea informaţiei şi creşterea conştientizării privind metodele de producţie curată, precum şi măsuri de promovare a instrumentelor economice.
  
  Instruirea agenţilor economici generatori de deşeuri pentru a identifica, clasifica şi raporta corect datele privind deşeurile precum şi pentru a-şi stabili un sistem de gestionare adecvată a deşeurilor.
  
  Corelarea costurilor de gestionare a deşeurilor cu noile sisteme integrate de gestionare a deşeurilor.
  
  O condiţie fundamentală pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor periculoase este disponibilitatea producătorilor de deşeuri periculoase de a plăti costuri mai mari decât cele actuale. Nivelul actual al cheltuielilor generatorilor de deşeuri periculoase în ceea ce priveşte eliminarea acestora este foarte scăzut. O dată cu alinierea legislaţiei naţionale la Acquis-ul Communautaire şi cu implementarea unor sisteme de gestionare a deşeurilor periculoase în conformitate cu această legislaţie, costurile privind eliminarea deşeurilor vor creşte foarte mult. Astfel, prevenirea şi minimizarea generării deşeurilor periculoase vor fi principalele acţiuni vizate pentru gestionarea deşeurilor în cadrul industriilor.
III.3.2.3 Colectare şi transport

România nu dispune de o reţea dezvoltată de furnizori de serv1c11 m domeniul gestionării deşeurilor, care să efectueze colectarea şi/sau recuperarea / tratarea / eliminarea deşeurilor periculoase. Agenţii de colectare a deşeurilor par a fi, în general, companii private şi sunt mai degrabă întreprinderi locale decât organizaţii naţionale. Majoritatea agenţilor de colectare existenţi în România se ocupă cu colectarea şi transportul deşeurilor municipale, în principal. Câţiva dintre aceşti agenţi de colectare, colectează deşeuri din sectorul comercial şi industrial, deşeuri de grădină, precum şi deşeuri din construcţii şi demolări. Aceşti agenţi pretind că nu colectează nici un deşeu periculos.

Există, de asemenea, şi organizaţii de reciclare a deşeurilor care colectează deşeurile de la generatori, câţiva dintre aceştia colectează deşeuri periculoase, cel mai notabil uleiuri uzate, baterii de automobile şi, mai puţin, solvenţi.

In ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor periculoase în România există un număr foarte mic de furnizori de astfel de servicii. Iar aceştia oferă în general doar colectarea deşeurilor nu şi transportul acestora, deoarece capacitatea lor de transport este redusă. Astfel, transportul deşeurilor periculoase este realizat în general de către generatorii de deşeuri. Totuşi, mai mult de 80% din totalul deşeurilor periculoase sunt depozitate sau stocate, şi acest lucru se întâmplă, în general, la sau foarte aproape de locul de generare a deşeurilor periculoase, ceea ce necesită un transport minim. Excepţie fac, în prezent, deşeurile spitaliceşti, uleiurile uzate şi bateriile, deşeuri colectate şi transportate în vederea tratării, valorificării şi/sau eliminării.

Pentru planificarea sistemelor tehnice de colectare a deşeurilor periculoase, România trebuie să ia în considerare:
- • tipul industriei;
- • tipurile deşeurilor periculoase;
- • tipurile containerelor specifice pentru fiecare tip de deşeu periculos (unde este cazul);
- • separarea corectă a deşeurilor pe tipuri;
- • accesul rutier pentru vehiculele de colectare.
  
  În ceea ce priveşte containerele de colectare a deşeurilor periculoase, România îşi propune să reglementeze tipuri de containere de colectare în funcţie de tipul deşeurilor şi de gradul de periculozitate a acestora.
  
  Având o cantitate relativ mică de deşeuri transportate pentru eliminare în afara incintelor industriale, România nu dispune în prezent de infrastructura şi abilităţile necesare pentru transportul în siguranţă al deşeurilor periculoase. Aspectele legislative din domeniul transportului de deşeuri sunt foarte recente şi încă în curs de dezvoltare. In legătură cu transportul deşeurilor, Ordonanţa de Urgenţă 78/2000 (amendată prin legea 426/2001) stabileşte toate măsurile necesare în ceea ce priveşte autorizarea, controlarea şi obligaţiile transportatorilor de deşeuri periculoase. Transportatorul trebuie sa respecte legislatia privind transportul mărfurilor periculoase şi anume: Ordonanţa Guvernului 48/1999 privind
  
  transportul rutier al mărfurilor periculoase, Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului 1044/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru desemnarea, pregătirea profesională şi examinarea consilierilor de siguranţă pentru transportul rutier, feroviar sau pe căile navigabile interioare al mărfurilor periculoase, Hotărârea de Guvern 1374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizată în traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea 31/1994, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern 258/20004 şi Ordinul 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România..
  
  Toate cerinţele referitoare la vehicule, ambalare, etichetare, semnalizare, pregătirea şoferului sunt stabilite prin legislaţia 'substanţelor periculoase' (OUG 200/2000 [asupra Clasificării, Etichetării şi Ambalării Substanţelor şi Compuşilor Chimici Periculoşi], aprobată şi modificată prin Legea 451/2001 şi utilizată împreună cu prevederile HG 490/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de punere în aplicare a OUG 200/2000.
  
  Astfel, România trebuie să dezvolte un sistem de gestionare a deşeurilor periculoase care să acopere şi următoarele puncte:
- • minimizarea probabilităţii ca deşeurile periculoase să fie eliminate împreună cu alte deşeuri industriale la acelaşi depozit;
- • dezvoltarea unui serviciu de colectare şi transportare a deşeurilor la instalaţiile autorizate pentru tratare, valorificare şi/sau eliminare, care să nu fie în dezavantajul industriei;
- • reglementarea şi controlarea activităţilor de colectare şi transport pentru a se asigura faptul că deşeurile periculoase aflate în tranzit sunt în siguranţă şi ajung la instalaţia autorizată de recuperare I tratare / eliminare;
- • evitarea reglementărilor excesive precum şi duplicarea reglementărilor şi a controlului.
  
  In scopul minimizării costurilor şi riscurilor transportării unor cantităţi relativ mici de deşeuri periculoase pe distanţe lungi, va trebui să se acorde atenţie dezvoltării şi exploatării staţiilor de transfer amplasate în mod strategic. Acestea vor asigura stocarea deşeurilor anterior colectării aestora şi eliminării/tratării finale la o instalaţie centralizată. Astfel de staţii de transfer pot, de asemenea, să includă procese de pre-tratare în scopul reducerii volumului şi/sau potenţialul periculos al deşeurilor anterior unui transport. Multe dintre statele membre deţin astfel de instalaţii. Necesităţile operaţionale ale staţiilor de transfer vor fi similare acelora descrise pentru activitatea de stocare a centrelor regionale de tratare a deşeurilor.
  
  Măsuri pentru optimizarea condiţiilor de transport a deşeurilor:
- • metodele şi sistemele pentru separarea, depozitarea temporară şi transportul deşeurilor să fie suficiente pentru a înlesni respectarea tuturor cerinţelor europene
  
  / naţionale pentru gospodărirea deşeurilor :
  
  -să se pună în practică sisteme adecvate pentru separarea şi stocarea tipurilor specifice de deşeuri înainte de colectare ;
  - - obligaţia responsabilităţii să fie introdusă în cadrul transferului de deşeuri ;
  - - să se dezvolte sistemele de separare şi de stocare a materialelor reciclabile la sursă, înainte de colectare ;
  - - să se introducă colectarea selectivă a materialelor periculoase din deşeurile orăşeneşti
- • toate serviciile pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase să devină eficiente şi din punct de vedere al operării şi al costurilor:
  - - preţurile/tarifele pentru colectarea deşeurilor periculoase să reflecte costurile reale ale serviciului furnizat.
- • prevenirea şi monitoringul traficului ilegal al deşeurilor periculoase:
  
  Diseminarea informaţiei şi creşterea conştientizării industriilor privind metodele de colectare şi transportare a deşeurilor periculoaseîn vederea tratării,valorificării şi/sau eliminării.
  
  Colectarea separată a tipurilor de deşeuri periculoase.
  
  Dezvoltarea unui serviciu de colectare şi transportare a deşeurilor la instalaţiile autorizate pentru tratare, valorificare şi/sau eliminare.
  
  Reglementarea şi controlarea activităţilor de colectare şi transport.
  
  -întărirea măsurilor de conformare în legătură cu Convenţia de la Basel
III.3.2.4 Reciclarea şi valorificarea

In ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor, reciclarea şi valorificarea reprezintă o prioritate înaintea eliminării prin depozitare. Reciclarea se poate realiza atât pe amplasament cât şi în afara amplasamentului.

Deoarece, în prezent nu există instalaţii dedicate reciclării deşeurilor periculoase, cu excepţia bateriilor cu acid, utilizarea instalaţiilor existente trebuie să fie prioritizată în concordanţă cu gestionarea deşeurilor periculoase. In acestă privinţă, industria română a cimentului are un rol important de jucat în activitatea de reciclare şi eliminare a deşeurilor periculoase.

O parte din nămolul ce conţine metale grele se poate recicla şi recupera în instalaţiile de metalurgie neferoasă. Totuşi, aceste instalaţii sunt unele dintre cele mai mari instalaţii generatoare de deşeuri periculoase. In consecinţă, la aceste instalaţii este necesară aplicarea unor măsuri de minimizare a deşeurilor periculoase şi îmbunătăţire a instalaţiilor. De asemenea, nămolurile obţinute prin epurarea soluţiilor tehnologice uzate cu un anumit conţinut de metale grele pot fi folosite ca pigmenţi şi/sau materii prime în industria sticlei ambientale.

Deşeurile periculoase prioritare pentru reciclare sunt deşeurile petroliere şi uleiurile uzate, deşeuri de solvenţi şi deşeurile periculoase ce conţin metale grele.

III 3.2.4.1 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi

În categoria deşeurilor uleioase intră următoarele tipuri de deşeuri:
- • deşeuri de la rafinarea petrolului;
- • uleiuri uzate;
- • deşeuri de la separatoarele ulei/apă.
  
  Conform datelor colectate şi prelucrate în ICIM pentru anul 2002 a fost generată o cantitate totală de aproximativ 110.000 tone uleiuri uzate, din care 37 % a fost valorificată. Valorificarea uleiurilor uzate s-a realizat în principal prin (pentru mai multe detalii vezi anexa 4):
- • regenerare - principala unitate specializată pentru această activitate este Rafinăria Venus Oil REG Râmnicu Sărat care procesează anual circa 1.000 tone de ulei uzat;
- • utilizare drept combustibil - în instalaţii de ardere proprii agenţilor economici generatori sau ale terţilor;
- • ardere în cuptoarele de ciment.
  
  În ceea ce priveşte deşeurile de la rafinarea petrolului, în România generatorii de astfel de deşeuri petroliere înclină să creadă că acestea reprezintă ceva ce le-ar aduce beneficii decât ceva ce necesită cheltuieli. Această gândire se bazează şi pe existenţa unei
  
  pieţe negre a deşeurilor de produse petroliere, unde aceste deşeuri sunt vândute la un anumit preţ sau chiar la preţul pieţii. Acesta este motivul pentru care generatorii de deşeuri petroliere nu sunt dispuşi a plăti operatorilor de cuptoare de ciment un cost adecvat pentru tratarea deşeurilor. Aceste costuri vor fi mai mari decât nivelul costurilor actuale pe care le plătesc producătorii, dar cu mult mai mici decât costurile pentru incinerarea specială a deşeurilor periculoase.
  
  Acesta este de asemenea un motiv pentru care generatorii de deşeuri periculoase nu acordă atenţia cuvenită prevenirii şi reciclării deşeurilor, ceea ce implică de asemenea anumite costuri. Dacă producătorii de deşeuri ar plăti un cost mai mare pentru eliminare, impus prin standarde îmbunătăţite, atunci aceştia ar fi mai interesaţi în dezvoltarea şi utilizarea posibilităţilor de prevenire şi reciclare a deşeurilor.
  
  O activitate de creştere a conştientizării şi o aplicare mai susţinută a legislaţiei de către autorităţile pentru protecţia mediului (MMGA şi unităţile sale subordonate) sunt esenţiale pentru eliminarea pieţii negre de deşeuri de produse petroliere precum şi pentru asigurarea ca generatorii de deşeuri să aplice metodele de tratare a deşeurilor la un standard ecologic minim acceptabil.
  
  Principalele actiuni referitoare la gestionarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi, care urmează a fi întreprinse în vederea conformării României cu cerinţele legislative comunitare, sunt:
- • îmbunătăţirea gradului de colectare a deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi;
- • creşterea gradului de informare şi conşientizare al publicului referitor la obligaţiile de gestionare ecologic ratională a deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi;
- • pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectării prevederilor legale privind gestionarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi;
- • îmbunătăţirea sistemului de raportare a datelor către autorităţile de protecţie a mediului;
- • stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectării prevederilor legislative.
  
  Aplicarea prevederilor legislative va duce la crearea unui sistem de colectare a uleiurilor uzate şi de regenerare sau valorificare energetică a acestora în instalaţii autorizate. Rezolvarea eficientă a acestor probleme se va face prin asumarea de către producători, importatori şi distribuitori a obligaţiilor ce le revin prin prevederile legislative.
  
  Agenţii economici vor fi obligaţi să asigure colectarea, valorificarea respectiv eliminarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi prin:
- • mijloace proprii sau,
- • predarea uleiurilor uzate către unităţile autorizate să desfăşoare astfel de activităţi.
Agenţii economici care distribuie produsele petroliere sunt obligaţi să amenajeze un spaţiu de colectare a uleiurilor uzate, pentru tipurile de uleiuri comercializate şi să colecteze uleiul uzat oferit de clienţii proprii, în limita cantităţii cumpărate.

Producătorii şi importatorii de uleiuri de motor şi de transmisie sunt obligaţi să asigure colectarea uleiurilor uzate de la staţiile de distribuţie a produselor petroliere şi de la alte persoane juridice care comercializează aceste tipuri de uleiuri.

Autorităţile competente de protecţia mediului asigură afişarea listei cuprinzând agenţii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de gestionare a uleiurilor uzate.

Principalii factori implicaţi în colectarea, recuperarea şi reciclarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi sunt:
- • staţiile de distribuţie a produselor petroliere şi persoanele juridice care comercializează uleiuri;
- • producătorii şi importatorii de uleiuri;
- • valorificatorii de uleiuri;
- • generatorii de deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi.
Creşterea gradului de informare şi conşientizare a publicului referitor la obligaţiile de gestionare ecologic ratională a deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi.

Imbunătăţirea gradului de colectare a deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi.

Pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectării prevederilor legale privind gestionarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi.

Imbunătăţirea sistemului de raportare a datelor către autorităţile de protecţie a mediului.

Stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectării prevederilor legislative.

Necesarul instituţional, material şi de personal pentru implementarea prevederilor legislative europene este asigurat de către structurile instituţionale existente. Se impune o creştere a numărului de personal în aceste structuri şi o mai bună corelare între ele.

III 3.2.4.2 Deşeuri de baterii şi acumulatori

În România există 3 producători de acumulatori pentru autovehicule: Acumulatorul, Rombat şi Caranda. Nu există producători de baterii portabile, acestea fiind importate în totalitate.

In prezent, în România nu există o colectare selectivă a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili de la populaţie, doar în cadrul agenţilor economici. Astfel, o mare cantitate de deşeuri de baterii şi acumulatori este eliminată prin depozitare împreună cu deşeurile menajere.

Pentru acumulatorii auto uzaţi se aplică sistemul depozit la cumpărarea unui acumulator nou, ceea ce conduce la colectarea într-o anumită proporţie a acumulatorilor auto uzaţi, atât de la populaţie cât şi de la agenţii economici.

Din reciclarea deşeurilor de baterii şi acumulatori de plumb (pentru mai multe detalii vezi anexa 5) în cadrul industriei nu rezultă un plumb rafinat, ci un amestec de plumb şi antimoniu. Acest amestec de plumb şi antimoniu poate fi reutilizat doar pentru bateriile cu plumb pe bază de acid. De aceea este indicată implicarea topitoriilor de plumb primare bateriilor pentru recuperarea unui plumb, al cărui preţ este mult mai mare decât al plumbului nerafinat. Este important ca topitorii de plumb primari să participe în activitatea de reciclare, întrucât bateriile tip MF vor deveni mai populare în viitor în România şi va fi necesar să se producă noi cantităţi de plumb reciclat. De vreme ce topitorii de plumb primari deţin instalaţii de tratare a apelor uzate, ei vor fi capabili să neutralizeze soluţia de acid sulfuric uzat fără instalarea unor noi staţii de neutralizare.

Principalele acţiuni referitoare la gestionarea deşeurilor de baterii ş1 acumulatori sunt următoarele:
- • crearea unui sistem eficient de colectare a bateriilor si acumulatorilor uzaţi portabili de la populaţie;
- • îmbunatăţirea gradului de colectare a bateriilor ş1 acumulatorilor uzaţi din industrie;
- • creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului referitor la obligaţiile de gestionare ecologic ratională a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi;
- • pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectării prevederilor legale privind gestionarea bateriilor si acumulatorilor uzati;
- • îmbunătăţirea sistemului de raportare a datelor către autorităţile de protecţie a mediului;
- • stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectării prevederilor legislative.
  
  Aplicarea prevederilor legale va duce la crearea unui sistem de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori, şi de reciclare sau eliminare în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei.
  
  Persoanele fizice autorizate care desfăşoară activităţi independente şi persoanele juridice care comercializează baterii/acumulatori pentru autovehicule au obligaţia de a asigura colectarea bateriilor/acumulatorilor uzaţi în schimbul celor vânduţi.
  
  Persoanele juridice care produc baterii şi/sau acumulatori, reprezentanţii autorizaţi ai acestora sau importatorii sunt obligaţi să stabilească şi să organizeze un sistem propriu de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi.
  
  Producătorii şi importatorii de baterii şi acumulatori alţii decât pentru autovehicule au obligaţia de a asigura colectarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi de la persoanele juridice care le comercializează.
  
  Autorităţile competente au obligaţia de a verifica respectarea prevederilor legale şi de a sancţiona neconformările.
  
  Principalii factori implicati în colectarea, recuperarea şi reciclarea sunt:
- • persoanele fizice autorizate care desfăşoară activităţi independente şi persoanele juridice care comercializează baterii/acumulatori pentru autovehicule;
- • persoanele fizice autorizate să colecteze, transporte, valorifice, elimine, baterii şi acumulatori uzaţi ;
- • producătorii, reprezentanţii autorizaţi şi importatorii de baterii şi/sau acumulatori pentru autovehicule ;
- • producătorii si importatorii de baterii ş1 acumulatori alţii decât pentru autovehicule.
  
  Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului referitor la obligaţiile de gestionare ecologic ratională a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi.
  
  Crearea unui sistem eficient de colectare a bateriilor si acumulatorilor uzaţi portabili de la populaţie.
  
  Imbunătăţirea gradului de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi din industrie.
  
  Pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectării prevederilor legale privind gestionarea bateriilor si acumulatorilor uzati.
  
  Imbunătăţirea sistemului de raportare a datelor către autorităţile de protecţie a mediului.
  
  Stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectării prevederilor legislative.
  
  Rezolvarea eficientă a acestor probleme se va face prin asumarea de către producători, importatori şi distribuitori a obligaţiilor ce le revin prin prevederile legale.
III.3.2.5 Tratare şi eliminare

Gestionarea deşeurilor periculoase este variabilă în România. La fel ca în multe alte ţări aflate în tranziţie, multe din companiile industriale româneşti au procesele şi echipamentele industriale învechite, perimate şi ineficiente. In particular acest lucru este adevărat şi pentru sistemele de tratare şi eliminare a deşeurilor, acolo unde ele există.

Multe fabrici au avut, în trecut, sisteme de tratare fizico-chimice şi sisteme de incinerare care, datorită presiunilor economice, s-au uzat şi au devenit nefuncţionale. Similar, datorită declinului general, unele fabrici au optat să nu folosească instalaţiile lor existente de tratare şi, de asemenea, să depoziteze deşeurile netratate sau să le stocheze. In timp ce aceasta este o problemă generală, există, de asemenea, câteva exemple de bune practici.

Pentru a asigura o gestionare a deşeurilor periculoase adecvată din punct de vedere al protecţiei mediului, România trebuie să identifice aceste instalaţii neadecvate şi să impună proprietarilor/operatorilor să le retehnologizeze (îmbunătăţirea lor după cum este necesar) sau să le înlocuiască, astfel incat sa se conformeze prevederilor legale in vigoare. Pentru intreprinderile care nu detin sau nu isi pot construi instalatii de incinerare proprii in conformitate cu prevederile legale in vigoare, alternativa este ca deşeurile respective să fie trimise la terţe persoane pentru tratarea şi/sau eliminarea lor adecvată (ca de exemplu la "incineratoarele zonale", instalatii de tratare, etc.).

România nu are mulţi furnizori de servicii pentru gestionarea deşeurilor periculoase (companii care colectează, transportă, tratează şi/sau elimină deşeurile periculoase). Există două instalaţii comerciale pentru terti pentru incinerarea deşeurilor periculoase (pentru mai multe detalii vezi anexa 6 si 7), iar una acceptă, de asemenea, deşeuri periculoase organice. Amândouă aceste instalaţii sunt mici şi nu au o mare importanţă strategică. Totuşi, existenţa acestor două instalaţii indică o conştientizare lentă, dar în creştere, a faptului că gestionarea deşeurilor periculoase poate deveni o afacere viabilă.

In ceea ce priveşte eliminarea prin incinerare a deşeurilor de producţie periculoase, acestea vor fi incinerate numai in incineratoare cu recuperare de energie. In cazul inexistenţei unei metode eficiente de reciclare a acestora sau in cazul in care, din motive obiective, industria cimentului nu se poate implica in procesul de co-incinerare a unor deseuri periculoase, acestea vor fi incinerate in incineratoare cu recuperare de energie. Construcţia şi operarea unor incineratoare de deşeuri periculoase va fi foarte costisitoare şi, în consecinţă, se impune implementarea conceptului de "incinerator zonal" care sa deserveasca mai multe regiuni. Aceste incineratoare zonale pot deservi atat indusria generatoare de deseuri periculoase, cat si unitatile medicale in vederea incinerarii deseurilor infectioase si periculoase provenite din aceste unitati.

Noile incineratoare de deşeuri periculoase vor trebui sa fie în deplina concordanţă cu prevederile legislative naţionale şi europene si vor avea o capacitate de cel putin 1O.OOO tone/an.

Industria cimentului (pentru mai multe detalii vezi anexa 8) din România este dornică de a fi implicată în gestionarea deşeurilor periculoase iar o companie a dezvoltat, în parteneriat cu o companie de gestionare a deşeurilor periculoase o instalaţie de amestecare a deşeurilor organice la una din fabricile de ciment. Incinerarea deşeurilor periculoase în cuptoarele de ciment este de importanţă strategică majoră pentru România, aceasta reprezentând opţiunea cea mai viabilă în tratarea deşeurilor periculoase la nivel regional/zonal.

Nu au fost identificate instalaţii de tratare fizică/chimică ale terţelor părţi, astfel de instalaţii sunt cu siguranţă necesare pentru a permite gestionarea deşeurilor anorganice într-o manieră adecvată din punct de vedere al protecţiei mediului.

Reglementarea şi controlul eficient reprezintă aspecte de maximă importanţă pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor periculoase. Structura instituţională de bază există, împreună cu mare parte din legislaţia necesară. Este necesar să se îmbunătăţească aplicarea reglementărilor şi un control eficient, prin:

• continuarea dezvoltării bazei legislative pentru reglementare şi control în domeniul gestionării deşeurilor periculoase;
• furnizarea de resurse suficiente;
• instruirea personalului de reglementare şi control astfel încât să poată efectua eficient activităţile de reglementare şi control.

Infrastructura necesară pentru gestionarea deşeurilor periculoase este subdezvoltată. Investitorii potenţiali întâmpină dificultăţi atât din cauza lipsurilor generale, cât şi din partea generatorilor de deşeuri periculoase, care trebuie să plătească pentru gestionarea adecvată a deşeurilor lor. Dezvoltarea unei infrastructuri îmbunătăţite trebuie să fie accelerată.

Toţi actorii implicaţi (generatorii de deşeuri, companiile de gestionare a deşeurilor, autorităţile de reglementare, publicul) au roluri de jucat pentru încurajarea şi facilitarea acestei dezvoltări. Furnizarea unor stimulente economice a fost o acţiune de foarte mare succes în Europa şi trebuie luată în considerare şi în România.

In ceea ce priveşte eliminarea prin depozitare a deşeurilor de producţie periculoase, acestea vor fi acceptate pe depozite de deşeuri periculoase, doar în cazul inexistenţei unei metode de reciclare/velorificare a acestora sau de tratare termică în vederea eliminării. Construcţia şi operarea unor depozite de deşeuri periculoase va fi foarte costisitoare şi, în consecinţă, se impune implementarea conceptului de "depozit zonal". Acest concept va conduce la reducerea suprafeţelor ocupate de depozite şi a numarului acestora, şi va încuraja dezvoltarea facilităţilor de reciclare, valorificare şi tratare a deşeurilor periculoase şi a staţiilor de transfer pentru optimizarea transportului deşeurilor.

Noile depozite de deşeuri periculoase vor trebui sa fie în concordanţă cu prevederile legislative naţionale şi europene. România va îmbunătăţii normele tehnice privind depozitele de deşeuri (nepericuloase, inerte şi periculoase) până la sfârşitul anului 2004.

III 3.2.5.1 Deşeuri cu conţinut de PCBIPCT

In prezent, există o singura instalaţie autorizata în România care să preia aceste deşeuri care sunt în particular dificil de manipulat şi tratat ; incineratorul de la Pro Air Clean care are si o instalatie de spalare a echipamentelor contaminate cu PCB/PCT. O alta instalaţie, cea de la Sotem poate să trateze cantităţi mici dar politica industriei cimentului este în prezent de a nu accepta deşeuri de PCB (deşeuri organice cu conţinut> 50 ppm PCB).

Variantele pentru gestiunea corectă pentru mediul înconjurător a acestor deşeuri

includ:

• tratarea în cuptoare de ciment echipate special
• tratarea în incineratoare special construite pentru deşeurile periculoase
• procese de tratare fizico-chimică (de ex. dehidroclorinarea PBC-urilor)
• exportul pentru gestiunea corectă faţă de mediul înconjurător în interiorul ţării cu instalaţiile necesare

Un cuptor de ciment corespunzător echipat poate să trateze aceste deşeuri dacă sunt amestecate cu alte deşeuri organice pentru a asigura faptul că au un conţinut în compuşi halogenaţi între limitele acceptabile (şi conţinutul în PCB-uri rămâne sub 50 ppm). Aceste procese de amestecare reprezintă o activitate normală de pre-prelucrare pentru toate incineratoarele şi cuptoarele de ciment şi nu trebuie considerată ca şi contravenind regulilor de a nu amesteca deşeurile în scopul reducerii toxicităţii. Deşeurile solide de pesticide pot, de asemenea, să fie prelucrate într-un cuptor de ciment, de exemplu prin echiparea cuptorului cu un tun pneumatic care să împingă butoaiele de plăci fibrolemnoase ale pesticidelor solide in zona fierbinte a cuptorului.

Barierele către o gestionare a acestor deşeuri în cuptoarele de ciment includ:
- • reţinerea operatorilor de cuptoare de a accepta cele mai periculoase deşeuri;
- • posibila reacţie extremă a publicului.

Agenţii economici care deţin echipamente sau materiale cu conţinut de PCB au obligaţia de a notifica autorităţile competente de mediu şi de a întocmi planuri de eliminare a acestora.

Dezvoltarea unui incinerator corespunzător special construit pentru deşeurile periculoase ar putea fi o variantă extrem de costisitoare (costul de investiţie între 20 milioane şi 50 milioane USD). O alternativă viabilă posibilă, în particular pentru deşeurile care nu vor fi generate în viitor, dar există stocuri în prezent, este exportul în scopul distrugerii în instalaţii de incinerare a deşeurilor periculoase dedicate.

Reinventarierea tuturor echipamentelor şi materialelor cu conţinut de PCB.

Exportul deseurilor si echipamentelor cu continut de PCB in conditii mai bune si mai sigure pentru mediu si sanatatea populatiei.

Cercetarea alternativelor de eliminare a deşeurilor cu conţinut de PCB în condiţii mai bune şi mai sigure pentru mediu şi pentru sănătatea populaţiei.

III 3.2.5.2 Deşeuri din activităţi medicale

Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor din activităţile medicale revme Ministerului Sănătăţii.

Raportarea şi prelucrarea datelor existente referitoare la generarea deşeurilor spitaliceşti, precum şi gestionarea deşeurilor în funcţie de tipul acestora, se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului 219/2002 al Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale.

In ceea ce priveste deşeurile medicale spitalele vor trebui să întreprindă măsuri pentru minimizarea cantităţii totale de deşeuri periculoase. Pentru eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase cele 3 instalatii private existente vor fi modernizate, iar crematoriile vechi din spitale vor fi inchise, in mod etapizat, in functie de existenta incineratoarelor zonale autorizate pentru deseuri periculoase. Pentru pretratarea deşeurilor medicale periculoase vor fi implementate tehnologii specifice mobile sau staţionare.

Principalele acţiuni care trebuie întreprinse pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate din activităţile medicale sunt:

• îmbunătăţirea colectării separate a deşeurilor generate din activităţi medicale, pe următoarele categorii:

deşeuri infecţioase

deşeuri anatomo-patologice deşeuri înţepătoare-tăietoare deşeuri chimice şi farmaceutice

deşeuri asimilabile celor menajere (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli infecţioase);
• utilizarea recipienţilor de colectare specifici stabiliţi pnn norme tehnice pentru fiecare tip de deşeuri;
• realizarea ambalării şi marcării (etichetării) corespunzătoare a diferitelor tipuri de deşeuri;
• asigurarea condiţiilor pentru stocarea temporară în secţie şi cântărirea deşeurilor generate;
• utilizarea tehnologiilor de pretratare anterior eliminarii finale a deşeurilor periculoase;
• realizarea unui circuit funcţional în ceea ce priveşte colectarea, depozitarea temporară, pretratarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase rezultate din activităţi medicale în conformitate cu cerinţele legale;
• asigurarea resurselor financiare în vederea realizării activităţilor de colectare, depozitare temporară, pretratare şi eliminare finală a deşeurilor rezultate din activitatea medicală;

Imbunătăţirea colectării separate - pe categorii de deşeuri - a deşeurilor generate din activităţi medicale

Utilizarea tehnologiilor de pretratare anterior eliminarii finale a deşeurilor periculoase.

Realizarea unui circuit funcţional în ceea ce priveşte colectarea, depozitarea temporară, pretratarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase rezultate din activităţi medicale.

Realizarea unor capacitati noi de incinerare deşeuri periculoase (medicale şi de producţie).
• instruirea personalului implicat în activităţile de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale, inclusiv în ceea ce priveşte colectarea şi raportarea datelor conform prevederilor legale în domeniu.

159

lll.3.3 Planul naţional de acţiune pentru gestionarea deşeurilor de producţie periculoase

Domeniul/ Activitatea	Obiective	Măsuri pentru atingerea obiectivelor	Responsabili	Termen
1. Strategia şi Planul pentru gestionarea deşeurilor periculoase	1.1. Adoptarea Strategiei şi a Planului şi implementarea Planului	1.1.1. Completarea şi adoptarea rezultatelor acestui Proiect, Strategia şi Planul Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor Periculoase	MMGA Alte Ministere Guvern	2004
		1.1.2. Obţinerea bugetului şi a asistenţei financiare străine pentru implementarea Planului Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor Periculoase	MMGA Alte Ministere Guvern	2005
		1.1.3. Implementarea Strategiei si Planului Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor Periculoase	MMGA Alte Ministere Guvern	2004-2013
	1.2. Dezvoltarea şi implementarea "strategiilor şi planurilor sectoriale" listate în Legea privind regimul deşeurilor	1.2.1. Dezvoltarea şi implementarea "strategiilor şi planurilor sectoriale" listate în Legea 426/2001 pentru a sprijini PNAPM precum şi strategiile şi planurile naţionale pentru gestiunea deşeurilor	MMGA Alte Ministere Guvern	2005
	1.3. Revizuirea acestor Strategii şi Planuri pentru gestiunea deşeurilor la nivel naţional	1.3.1. Stabilirea Comitetului de Coordonare [CC] şi a Grupurilor de lucru [GL] incluzând reprezentanţi naţionali, regionali şi locali, din partea organizaţiilor cu responsabilităţi stipulate în Legea 426/2001, de implementare, monitorizare şi revizuire a Strategiei şi Planurilor	MMGA	2006
		1.3.2. Stabilirea Grupului de lucru pentru gestiunea deşeurilor periculoase	MMGA	începând cu 2007
		1.3.3. Revizuirea şi raportarea către CC a acţiunilor şi măsurilor luate, şi a indicatorilor de performanţă	MMGA	2007
		1.3.4. Monitorizarea propunerilor UE referitor la deşeurile periculoase pentru identificarea implicaţiilor asupra strategiilor şi planurilor pentru gestiunea deşeurilor periculoase şi industriale.	MMGA	2007

1.3.5. Revizuirea şi adoptarea Strategiei şi Planului revizuit pentru gestiunea deşeurilor periculoase	MMGA	2009
2. Legislaţie şi armomzarea legislativă	2.1. Legislaţie secundară	2.1.1. Finalizarea şi aprobarea întregii legislaţii secundare, regulamente, standarde/norme referitoare la gestiunea deşeurilor periculoase conform cu cerinţele legislaţiei deşeurilor.	MMGA	permanent
2. Legislaţie şi armomzarea legislativă	2.2. Pregătirea notelor tehnice de îndrumare pentru a sprijini legislaţia	2.2.1. Pregătirea notelor tehnice de îndrumare pentru a sprijini legislaţia, inclusiv: • procedurile de autorizare, inspecţie şi aplicare a legii • identificarea şi clasificarea corectă, precum şi raportarea datelor referitoare la deşeurile periculoase • minimizarea, recuperarea şi refolosirea adecvată a deşeurilor • eliminarea adecvată a deşeurilor • planuri pentru gestiunea deşeurilor periculoase ale generatorilor de deşeuri • planuri pentru gestiunea deşeurilor periculoase la nivel judeţean şi regional	MMGA	până în 2007
3. Administrare şi formarea capacităţii	3.1. Imbunătăţirea calităţii datelor introduse în sistemul aţional de gestionare a deşeurilor periculoase	3.1.1. Elaborarea unei note de îndrumare despre identificarea şi clasificarea deşeurilor pe baza recomandărilor Proiectului JICA.	MMGA	2004
		3.1.2. Modificarea formatului de raportare a datelor de la mtreprinderi, pentru a face o distincţie mai clară între cantitatea generată şi cea aflată în stoc, între deşeurile periculoase şi cele nepericuloase, şi între cele gestionate intern sau extern.	MMGA INS	2004
		3.1.3. Diseminarea acestei note de îndrumare şi a noului format de raportare a datelor către APM-uri şi întreprinderi, prin seminarii regionale.	MMGA	Incepand din 2004

160

3.2. Dezvoltarea unui Sistem naţional informaţional pentru gestiunea deşeurilor (SNIGD)	3.2.1. Realizarea unui Sistem naţional informaţional pentru gestiunea deşeurilor (SNIGD): • dezvoltarea conceptului şi a termenilor de referinţă pentru dezvoltarea SNIGD. • pregătirea proiectării detaliate a SNIGD. • dezvoltarea aplicaţiei. • procurarea sistemelor hard şi soft. • testarea şi finalizarea sistemului. • instalare şi instruire. • raportarea datelor de intrare iniţiale.	MMGA,APM	până în 2007
	3.2.2. Pregătirea unui ghid in formatul specific pentru olanul de gestiune al societăţii privind deşeurile periculoase pe baza ghidului recomandat de JICA, şi furnizarea către APM-uri împreună cu recomandările de completare.	MMGA,APM	oână în 2007
	3.2.3. Solicitarea întreprinderilor de a înainta un plan de gestionarea deşeurilor. O diagramă a fluxului tehnologic cu intrări/ieşiri de materiale va fi cerută societăţilor producătoare şi industriei energetice.	MMGA,APM	până în 2007
3.3. Modificarea cerinţei de raportare a informaţiilor pentru autorizarea companiilor, astfel încât să includă planul de gestiune a deşeurilor	3.3.1. Pregătirea îndrumarului pentru planul de gestiune a deşeurilor pentru companie, pe baza ghidului recomandat de PROIECTUL JICA, şi diseminarea acestui îndrumar către APM-uri	MMGA,APM, industrie	2004
	3.3.2. Solicitare adresată întreprinderilor de a furniza planul de gestiune a deşeurilor.	MMGA,APM, industrie	2004
3.4. Investigarea posibilităţilor pentru înfiinţarea unui forum (Federaţie) pentru progresul ştiinţific, specte tehnice şipractice ale gestionării deşeurilor.	3.4.1. Dezvoltarea şi publicarea Strategiei şi a Planurilor oentru gestiunea deşeurilor, şi specifice gestiunii deşeurilor periculoase, literatură de referinţă (pagini Web) pentru conştientizarea celor implicaţi	MMGA	2004-2005
	3.4.2. Dezvoltarea şi implementarea atelierelor de lucru şi a materialelor de instruire pentru gestiunea deşeurilor periculoase	MMGA	periodic

161

4. Conformarea de mediu

4.1. Verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare / depozitare a deşeurilor industriale

4.1.1. Pregătirea unei note practice de îndrumare pentru APM-uri, pentru identificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare/depozitare.

MMGA

li\NC-GM

Incepand din 2005

4.1.2. Stabilirea unui program pentru identificarea acestor

locatii, integrat cu activitătile normale de inspectie.

MMGA

l-\NC-GM

Incepand din

2005

4.1.3. Inspecţii în teren pentru a verifica statutul legal/ilegal, şi stabilirea statutului legal.

MMGA

l-\NC-GM

Incepand din 2005

4.1.4. Stabilirea programului de îmbunătăţire a zonelor

functionale pentru a le aduce sub un control adecvat.

MMGA

l-\NC-GM

Incepand din

2005

4.2. Retehnologizarea şi wepunerea în funcţiune a instalaţiilor existente de tratare a deşeurilor din cadrul fabricilor

4.2.1. Pregătirea unei note de îndrumare pentru IPM-uri pentru aplicarea retehnologizării instalaţiilor pentru tratarea deşeurilor, existente în cadrul întreprinderilor.

MMGA,MEC,

industrie

permanent

4.2.2. Stabilirea unui program de identificare a locaţiilor, integrat cu activitătile normale de inspectie.

MMGA,MEC,

industrie

permanent

4.2.3. Inspecţia locaţiilor pentru identificarea instalaţiilor neconforme şi a echipamentului necesar pentru gestiunea

adecvată a deşeurilor.

MMGA,MEC,

l-\NC-GM Industrie

permanent

4.2.4. Dezvoltarea acordurilor de tipul "Program de conformare", necesare pentru a reactiva, îmbunătăţi sau

înlocui echipamentele şi uzinele de tratare.

MMGA-APM, MEC,

industrie

permanent

4.3. Stabilirea unor acorduri oluntare, ca model, între Guvern şi întreprinderile industriale selectate

4.3.1. Identificarea întreprinderilor care pot constitui modele

potenţiale

MMGA-APM,

MEC, industrie

Incepand din

2004

4.3.2. Elaborarea acordurilor legale între administraţia locală, sau centrală, şi companiile selectate

MMGA,MEC,

industrie

Incepand din 2004

4.3.3. Acordurile trebuie să acopere obiectivele propuse pentru performanţa de mediu, monitoring şi penalităţi pentru neconformare, şi rolul potenţial al responsabilului pentru

protecţia mediului

MMGA,MEC,

industrie

Incepand din 2004

4.3.4. Publicizarea beneficiilor economice, duplicarea lor, şi extinderea principiului la controlul poluării în general

MMGA,MEC,

industrie

Incepand din 2004

162

4.4. Intărirea capacităţii de inspecţie în domeniul deşeurilor în cadrul APM-urilor şi Modificarea ROF şi a Ordinului Ministrului nr. 541/2000 privind activităţile de inspecţie în domeniul deşeurilor	4.4.1. Revizuirea sarcinilor şi a responsabilităţilor APM- urilor pentru a lua în considerare modul în care se poate întări activitatea de inspecţie la acest nivel	MMGA ANC-GM, MEC, industrie	2007
	4.4.2. Actualizarea instruirii personalului APM referitor la ehnicile de inspecţie şi de evaluare a documentaţiei de solicitare a societăţii	MMGA ANC-GM	până în 2007
	4.4.3. Dezvoltarea unui îndrumar/manual de inspecţie şi materiale asociate de instruire.	MMGA ANC-GM	până în 2007
	4.4.4. Furnizarea instruirii curente folosind materialele dezvoltate şi capacitatea construită.	MMGA ANC-GM	până în 2007
4.5. Revizuirea politicii şi a amenzilor pentru aplicarea conformării cu legile de mediu	4.5.1. Dezvoltarea termenilor de referinţă pentru asistenţa ehnică	ANC-GM	2005
	4.5.2. Organizarea licitaţiei, selectarea consultanţilor, implementarea proiectului şi aprobarea rezultatelor	ANC-GM	2005
	4.5.3.Revizuirea şi adoptarea legislatiei	ANC-GM	2005
	4.5.4. Termenii de referinţă trebuie să ia în considerare proiectele similare anterioare, experienţa UE, principiile recuperării costurilor, inflaţia şi costurile remedierilor. Vor fi necesare schimbări instituţionale pentru a sprijini politica de aplicare mai puternică a legii.	ANC-GM	2005
4.6. Revizuirea responsabilităţilor personalului de gestiune a deşeurilor şi a indicatorilor de performanţă	4.6.1. Analiza legislativă a sarcinilor şi responsabilităţilor	MMGA	2004
	4.6.2. Revizuirea activităţilor pentru a stabili necesităţile prioritare şi indicatorii de performanţă	MMGA	2004
	4.6.3. Evaluara timpului necesar pentru implementarea uturor activităţilor şi responsabilităţilor personalului	MMGA	2004
	4.6.4. Solicitarea bugetului, recrutarea şi instruirea noului personal de la inspecţia de deşeuri (acordarea dreptului de inspecţie departamentului de deşeuri)	MMGA	2004

163

5. Prevenire	5.1. Răspândirea practicilor de minimizare a deşeurilor şi de tratarea îmbunătăţită în industria de finisare a suprafeţelor metalice	5.1.1. Identificarea tuturor companiilor care folosesc procesul de finisare a suprafeţelor (a se folosi informaţii de la furnizorii de substanţe chimice pentru identificare)	MEC, industrie	2006
		5.1.2. Implementare proiecte demonstrative pentru industria de finisare a suprafeţelor, pentru fiecare regiune.	MEC, industrie	până în 2006
		5.1.3. Organizarea de ateliere de lucru în fiecare regiune, pentru difuzarea bunelor practici.	MEC, industrie	tperiodic
	5.2. Stabilirea unei abordări practice pentru difuzarea IPPC	5.2.1. Implementarea proiectelor demonstrative IPPC la întreprinderile selectate.	MEC, industrie	tpână în 2006
		5.2.2. Cooperare cu întreprinderile pentru a identifica efectele asupra mediului, a utiliza şi dezvolta sistemele lor existente de producţie pentru a preveni efectele asupra mediului şi de a demonstra folosirea eficientă a resurselor, în concordanţă cu cerinţele IPPC	MEC, industrie	până în 2006
		5.2.3. Identificarea motivaţiilor şi a barierelor, precum şi a modurilor cum pot fi depăşite acestea, pe baza proiectelor demonstrative.	MEC, industrie	tpână în 2006
		5.2.4. Formularea unei strategii practice pentru difuzarea IPPC către alte sectoare industriale.	MEC, industrie	tpână în 2006
	5.3. Difuzarea practicilor "Activitate Responsabilă" şi "Administrarea voluntară a mediului înconjurător" către industria chimică şi petrochimică	5.3.1. Identificarea tuturor marilor companii chimice şi petrochimice (a se folosi FEPACHIM pentru identificare)	MEC, industrie	până în 2005
		5.3.2. Implementarea proiectelor demonstrative în fiecare tregiune.	MEC, industrie	până în 2005
		5.3.3. Organizarea de ateliere de lucru în fiecare regiune, pentru difuzare.	MEC, industrie	periodic
	5.4. Indepărtarea/ interzicerea anumitor substanţe chimice periculoase	5.4.1. Implementarea unui studiu, folosind FEPACHIM.	MEC,MMGA	2004

164

5.4.2. Elaborare de legislaţie	MEC,MMGA	2004
6. Reciclare	6.1. Promovarea introducerii auditului deşeurilor periculoase	6.1.1. Pregătirea manualului practic pentru auditul deşeurilor periculoase elaborat de către generatori	MMGA, MEC, APM, generatori	2005
		6.1.2. Stabilirea programului pentru sistemul de planificare, implementare şi raportare	MMGA, MEC, APM, generatori	2005
		6.1.3. Organizarea de seminarii informative, ateliere de lucru şi instruire pentru generatorii importanţi de deşeuri periculoase	MMGA, MEC, APM, generatori	periodic
		6.1.4. Implementarea auditului deşeurilor periculoase	MMGA, MEC, APM, generatori	până în 2005
		6.1.5. Organizarea de ateliere de lucru în care să se prezinte altor generatori de deşeuri periculoase, bunele practici ale auditului deşeurilor periculoase	MMGA, MEC, APM, generatori	periodic
		6.1.6. Diseminarea auditului deşeurilor periculoase către alţi generatori	MMGA, MEC, APM, generatori	2005
	6.2. Promovarea reciclării externe folosind topitoriile existente	6.2.1. Dezvoltarea termenilor de referinţă pentru activităţile de asistenţă tehnică	Topitorii de metale neferoase (potenţiali reciclatori), consultanţi	până în 2005
		6.2.2. Selectarea furnizorului de asistenţă tehnică	Topitorii de metale neferoase (potenţiali reciclatori), consultanţi	până în 2005
		6.2.3. Dezvoltarea conceptelor proiectului	Topitorii de metale neferoase (potenţiali reciclatori), consultanţi	până în 2005
		6.2.4. Dezvoltarea unui pachet de măsuri de sprijin pentru reciclatorii potenţiali	Topitorii de metale neferoase (potenţiali reciclatori), consultanţi	până în 2005

165

6.2.5. Efectuarea studiului de fezabilitate şi proiectare conceptuală	Topitorii de metale neferoase (potenţiali reciclatori), consultanţi	până în 2005
6.2.6. Proiectarea detaliată şi construirea instalaţiei	Topitorii de metale neferoase (potenţiali reciclatori), consultanţi	până în 2005
7. Tratare şi eliminare	7.1. Promovarea tratării/reciclării ermice a deşeurilor periculoase în cadrul cuptoarelor de ciment	7.1.1. Organizare de seminarii pentru creşterea conştientizării generatorilor de deşeuri periculoase (pentru a crea/creşte cererea pentru servicii de tratare a deşeurilor)	MEC,MMGA, industrie	incepand cu 2004
		7.1.2. Difuzare de clipuri publicitare la TV (sau alte metode publicitare) pentru stoparea folosirii/tratării ilegale a uleiurilor uzate (şi a altor deşeuri petroliere), gudroanelor acide şi altor deşeuri periculoase	MEC,MMGA, industrie	incepand cu 2004
		7.1.3 Implementarea unui program cu scopul identificării folosirii neadecvate a uleiurilor uzate şi a altor deşeuri orgamce.	MEC,MMGA, industrie	incepand cu 2004
		7.1.4. Dezvoltarea îndrumărilor de incinerare referitoare la cuptoarele de ciment, cu protocolul privind combustibilul derivat din deşeuri.	MEC,MMGA, industrie	incepand cu 2004
		7.1.5. Integrarea activităţii de creştere a conştientizării cu activităţile normale de inspecţie ale APM	MEC,MMGA, industrie	incepand cu 2004
		7.1.6. Acordul asupra programelor de conformare (după cum este necesar) pentru majoritatea generatorilor de deşeuri petroliere (şi uleiuri uzate).	MEC,MMGA, industrie	incepand cu 2004

166

7.1.7. Imbunătăţirea instalaţiilor de producere a cimentului, pentru a accepta deşeuri periculoase: - Efectuarea unui studiu detaliat de generare axat pe utilizarea fabricii de ciment - Examinarea planului de îmbunătăţire a instalaţiei pentru acceptarea deşeurilor periculoase - Proiectarea detaliată şi construirea instalaţiei	MEC,MMGA, industrie	2004
7.2. Promovarea dezvoltării instalaţiilor dedicate de tratare, necesare pentru a include tratarea fizico-chimică şi stabilizarea deşeurilor predominant anorganice	7.2.1. Identificarea furnizorilor potenţiali de instalaţii (printre furnizorii existenţi de servicii de gestiune a deşeurilor).	Industrie	oână în 2005
	7.2.2. Organizarea de seminarii pentru creşterea conştientizării generatorilor de deşeuri periculoase	Industrie	până în 2005
	7.2.3. Organizarea de seminarii pentru companiile de gestiune a deşeurilor - creşterea conştientizării	Industrie	până în 2005
	7.2.4. Dezvoltarea unui pachet de măsuri de sprijin pentru asistarea dezvoltatorilor potenţiali (inclusiv instrumente economice).	Industrie	până în 2005
	7.2.5. Dezvoltarea conceptelor raportului/ rapoartelor de fezabilitate şi proiectarea conceptuală pentru două instalaţii regionale.	Industrie	până în 2005
	7.2.6 Proiectarea detaliată şi construirea instalaţiei, evalua- rea impactului asupra mediului, autorizare / licenţiere.	Industrie	până în 2005
	7.2.7. Punerea în functiune a instalaţiei.	Industrie	până în 2005
7.3. Dezvoltarea depozitelor ecologice pentru deşeuri periculoase	7.3.1. Elaborarea termenilor de referinţă pentru studiul de fezabilitate.	MMGA,MEC, industrie	2004-2007
	7.3.2. Organizarea de seminarii pentru creşterea conştientizării generatorilor de deşeuri periculoase	MMGA,MEC, industrie	2004-2007
	7.3.3. Efectuarea unui studiu de fezabilitate.	MMGA,MEC, industrie	2004-2007

167

7.3.4. Selectarea locaţiei pentru depozitul ecologic (sau a depozitelor existente care au celule dedicate pentru deşeuri periculoase).	MMGA,MEC, industrie	2004-2007
7.3.5. Inceperea lucrărilor pentru depozitul ecologic (sau pentru celule dedicate în cadrul depozitelor existente)	MMGA,MEC, industrie	2004-2007
7.4. Imbunatatirea activitatilor care vizeaza eliminarea finala a deseurilor medicale	7.4.1. Finalizarea studiului de fezabilitate privind incinerarea si punerea in functiune a instalatiilor de eliminare finala	ICIM, investitori	până în 2007
	7.4.2. Finalizarea studiului de fezabilitate privind modalitatile de pretratare si eliminare finala a deseurilor medicale periculoase	MS	pana la sfarsitul anului 2004
	7.4.3. Implementarea recomandărilor studiilor de fezabilitate	MS, ICIM, investitori	până în 2008
	7.4.4. Punerea în funcţiune a instalaţiilor depretratare a deşeurilor medicale	MS, investitori	până în 2008
7.5. Evaluarea opţiunilor pentru distrugerea PCB şi sprijin pentru implementarea HG 173/2000	7.5.1. Elaborarea termenilor de referinţă pentru asistenţa tehnică	MMGA	2004-2005
	7.5.2. Verificarea selectivă a registrului PCB prin vizite în teren, prelevare de probe şi măsurarea nivelului PCB în mediu	MMGA	2004-2005
	7.5.3. PCB-urile prezintă un risc semnificativ pentru mediul înconjurător şi sănătatea umană. In România există cantităţi mari. Acestă problemă necesită o mai bună definire pentru cuantificarea riscului şi a asistenţei tehnice, acest lucru va fi benefic datorită naturii speciale a acestui subiect	MMGA	2004-2005
7.6. Eliminarea pesticidelor expirate	7.6.1. Implementarea proiectului Phare 2002 pentru eliminarea pesticidelor expirate	MMGA	până în 2006

168

8. Deşeurile istorice şi locurile de depozitare a deşeurilor periculoase	8.1.. Acţiuni legislative şi instituţionale pentru pregătirea politicii de gestiune a zonelor contaminate istorice de deşeuri periculoase din România	8.1.1. Pregătirea şi emiterea de ordine ministeriale noi rivind zonele contaminate istorice (acolo unde sunt depozitate sau stocate cantităţi mari de deşeuri istorice)	MMGA, Consilii Judeţene	până în 2007
		8.1.2. Numirea unui birou însărcinat cu zonele contaminate în cadrul MMGA	MMGA, Consilii Judeţene	până în 2005
		8.1.3. Stabilirea grupului de lucru naţional pentru zonele contaminate	MMGA, Consilii Judeţene	până în 2006
		8.1.4. Stabilirea responsabilităţii autorităţilor locale	MMGA, Consilii Judeţene	până în 2006
		8.1.5. Reglementarea sistemului de înregistrare a zonelor contaminate istorice în documentele cadastrale	MMGA, Consilii Judeţene	până în 2007
		8.1.6. Stabilirea sistemului de aprobare a planurilor de investigare şi reabilitare	MMGA, Consilii Judeţene	până în 2007
		8.1.7. Realizarea unei declaraţii de implementare a stabilirii programului de acţiune în baza Hotărâriii 118/2002	MMGA, Consilii Judeţene	până în 2007
		8.1.8. Intocmirea de studii despre sistemul de finanţare a remedierii şi curăţării zonelor orfane	MMGA, Consilii Judeţene	până în 2007
	8.2. Acţiuni pentru constituirea bazei de date, difuzarea datelor, pregătirea îndrumărilor tehnice şi creşterea conştientizării	8.2.1. APM-urile vor pregăti inventarul preliminar al zonelor contaminate.	MMGA,APM	până în 2007
		8.2.2. MMGA/ICIM vor pregăti un inventar naţional al zonelor contaminate.	MMGA,APM	până în 2007
		8.2.3. MMGA va întocmi un program de ridicare a conştientizării pentru personalul APM.	MMGA,APM	până în 2007
		8.2.4. APM-urile vor include inventarul zonelor contaminate în cărţile albe ale declaraţiilor de mediu şi în planurile de gestiune a deşeurilor.	MMGA,APM	până în 2007

169

8.2.5. Punerea la dispoziţie a datelor pentru public prin site web pe internet	MMGA,APM	până în 2007
8.2.6. Pregătirea îndrumărilor tehnice pentru inventarul zonelor contaminate	MMGA,APM	până în 2007
8.2.7. Pregătirea îndrumărilor tehnice la nivel naţional pentru evaluare şi măsuri de remediere	MMGA,APM	până în 2007
8.3. Acţiuni pentru dezvoltarea măsurilor de remediere şi lanificarea proiectelor de curăţare	8.3.1. Solicitarea societăţilor de a include informaţiile despre haldele sau depozitele istorice de deşeuri periculoase ale societăţii în planurile lor de gestiune a deşeurilor.	MMGA,APM	până în 2005
	8.3.2. Solicitarea proprietarilor de zone contaminate de a monitoriza impactul poluanţilor asupra solului şi apei subterane.	MMGA,APM	până în 2005
	8.3.3. APM-urile vor inspecta zonele de depozitare istorice a deşeurilor periculoase ca parte a activităţii lor de inspecţie.	MMGA kc\NC-GM, APM	până în 2005
	8.3.4. APM-urile vor solicita autorităţilor locale să realizeze supravegherea şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru prioritizarea zonelor. Măsurile pot să includă restricţia de utilizare a terenului şi a apei.	MMGA, kc\NC-GM APM	până în 2005
	8.3.5. MMGA va pregăti lista preliminară a zonelor contaminate de prioritate naţională.	MMGA, kc\NC-GM APM	2005
	8.3.6. MMGA va pregăti planuri de remediere sau de curăţare şi studii de fezabilitate pentru zonele prioritare cu risc ridicat	MMGA,APM	2005
9. Dezvoltarea serviciilor de gestionare a deşeurilor	9.1. Promovarea serviciilor de gestiune a deşeurilor periculoase	9.1.1. Identificarea potenţialelor companii care pot oferi servicii de gestiune a deşeurilor periculoase (transport, stocare, tratare, recuperare, depozitare).	MEC	Incepand cu 2005
9. Dezvoltarea serviciilor de gestionare a deşeurilor		9.1.2. Creşterea conştientizării generatorilor de deşeuri periculoase pentru a crea o cerere în creştere pentru serviciile de gestiune a deşeurilor periculoase	MEC	Incepand cu 2005

170

9.1.3. Identificarea barierelor din calea dezvoltării serviciilor de gestionare a deşeurilor periculoase	MEC	Incepand cu 2005
9.1.4. Indepărtarea barierelor pentru a facilita demararea acestor servici	MEC	Incepand cu 2005
9.2. Asigurarea sistemelor şi procedurilor pentru transferul şi/sau transpmiul deşeurilor periculoase	9.2.1. Elaborarea, adoptarea şi implementarea legislaţiei, standardelor, normelor şi notelor de îndrumare pentru facilitarea colectării şi transportului deşeurilor, cu referire specială la subiectele următoare: • stocarea temporară şi zonele de recepţie pentru acumularea deşeurilor periculoase în vederea colectării • obligaţia responsabilităţii la transferul deşeurilor • sistemul "formular" pentru supervizarea, monitoriza- rea, înregistrarea şi raportarea transferului deşeurilor • specificaţiile vehiculelor şi operarea lor	MMGA,MTCT	Incepand cu 2005
10. Studiu de fezabilitate în vederea finanţării pentru modernizarea industrială	10.1. Intocmirea unui studiu de fezabilitate pentru modernizarea industrială	10.1.1. Studiul cerinţelor financiare pentru investiţiile industriale în gestiunea deşeurilor periculoase	MEC, MFP, MMGA	Incepand cu 2005
		10.1.2 Revizuirea mecanismelor existente de finanţare şi necesitatea pentru noi aranjamente instituţionale	MEC, MFP, MMGA	Incepand cu 2005
		10.1.3. Studiul şi elaborarea recomandărilor pentru crearea de intermedieri financiare	MEC, MFP, MMGA	Incepand cu 2005
		10.1.4. Identificarea cerinţelor financiare, instituţionale şi ehnice pentru eficienţa proiectului	MEC, MFP, MMGA	Incepand cu 2005

MMGA: Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor MEC: Ministerul Economiei şi Comerţului

MS: Ministerul Sănătăţii

MFP: Ministerul Finanţelor Publice

171

MTCT: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului ANC-GM: Autoritatea Nationala de Control prin Garda de Mediu

111.3.4 Aspecte economice

III.3.4.1 Situaţia existentă

Controlul poluării, în general, şi gestionarea deşeurilor periculoase, în special, are o prioritate foarte scăzută în cadrul deciziilor privind cheltuielile sectorului public şi privat din România.

Se utilizează relativ puţin instrumentele economice pentru controlul poluării şi gestionarea deşeurilor periculoase.

Imbunătăţirile rapide din politicile economice şi financiare referitoare la controlul poluării şi producţia curată în general, şi gestionarea deşeurilor periculoase în particular, sunt ameninţate de diferite ineficienţe din cadrul sistemului economic naţional, ca de exemplu: existenţa întreprinderilor de stat, politici neadecvate de preţuri pentru resursele importante ca energia şi apa, şi pieţe de capital ineficiente.

Este necesară îmbunătăţirea sistemului informaţional asupra impactului fizic, social şi economic al descărcărilor de deşeuri periculoase, implicit asupra beneficiilor determinate de tehnologiile de producţie curată şi metodele de tratare şi eliminare îmbunătăţite.

In mod clar, investiţiile prioritare pentru controlul poluării, producţie curată şi gestionarea deşeurilor periculoase, care sunt justificate foarte exact în termeni economici şi de protecţie a mediului, sunt deseori impracticabile din cauza unei funcţionări neadecvate a sistemului financiar. Din această cauză trebuie dezvoltate măsuri financiare interimare.
III.3.4.2 Instrumente economice pentru gestiunea deşeurilor periculoase

Utilizarea instrumentelor economice specifice pentru gestiunea deşeurilor periculoase ar trebui în primul rând să fie sub formă de sancţiuni sau penalizări pentru a ajuta aplicarea de reglementări sau standarde, sau de a furniza finanţare şi motivaţii pentru facilitarea tratării şi eliminării deşeurilor periculoase în conformitate cu cerinţile legislative sau de reglementare. În România, penalizările pentru neconformare, taxele de utilizare, precum şi sistemele de depozite cu rambursare există deja, dar întărirea acestor sisteme constituie o prioritate. Rolul acestora precum şi a altor măsuri sunt descrise pe scurt mai jos.

Penalizări pentru neconformare.

Astfel de penalizări există în legislaţia românească pentru toate tipurile de încălcare a standardelor pentru controlul poluării. De fapt , în practic deficienţele din sistem includ o distingere neadecvată între diferitele tipuri de încălcări şi d eşeuri pentru determinarea penalizărilor; penalizările sunt în general prea mici şi probabil în cazul deşeurilor periculoase

!?1-ult sub nivelul costurilor pentru daune; monitorizarea şi inspecţia sunt deasemenea neadecvate. Imbunătăţirea sistemului existent reprezintă o mare prioritate.

Taxele de utilizare

Taxele de utilizare sunt cerute pentru folosirea rampelor de depozitare sau reprezintă taxe plătite unor companii specializate în domeniul reciclării şi eliminării deşeurilor periculoase (sau acelor companii ce deţin o capacitate în exces pentru incinerare proprie sau a altor modalităţi de eliminare) ce vor fi revizuite. Astfel de instrumente trebuie însoţite prin reglementări de impunere şi control prin care se cere generatorilor de deşeuri să elimine deşeurile periculoase prin aprobare, ori chiar prin generatorii de deşeuri ori printr-un operator certificat pentru tratarea deşeurilor. Costuri de mediu eficiente, şi destul de mari din punct de vedere administrativ; cerinţele pentru monitorizare şi inspecţie pun probleme în utilizarea unor astfel de instrumente, dar astfel de probleme apar deasemenea şi la un sistem de impunere şi control. În principiu, taxele pentru serviciile de eliminare şi tratare a deşeurilor ar trebui să fie egal cu costurile marginale pe termen lung.

Sistemele de depozit cu rambursare

Prin studiul EPIQ s-a propus utilizarea de sisteme de depozite cu rambursare ca parte a unui pachet de acţiuni ce se referă la aspectele de mediu ce apar datorită eliminării bateriilor şi uleiurilor uzate.

În ceea ce privesc uleiurile, s-a p ropus o intercalare a motivaţiilor de impunere şi control cu cele economice, cu un sistem de deposit cu rambursare întregit cu reglementări şi penalizări stricte pentru cazurile de depozitare ilegală precum şi a altor acţiuni. Această propunere includea şi obligaţia detaliştilor uleiurilor de lubrefiere să aibă puncte de colectare, precum şi un program de subvenţie a taxei, cu un nivel al taxei de 15-20% asupra vânzărilor de uleiuri noi, iar veniturile să fie utilizate acolo unde există nevoia de subvenţie a eliminării neeconomice a uleiurilor. Principiile generale au fost cuprinse în Hotărârea nr. 662/12 Iulie 2001 cu privire la gestiunea uleiurilor uzate.

Studiul EPIQ a luat în considerare diferite mecanisme pentru implementarea unui sistem de depozit cu rambursare pentru acumulatorii de autovehicule, propunând un sistem prin care detalşitii de acumulatori trebuie să accepte acumulatorii vechi. Un sistem de deposit cu rambursare ar fi esenţial pentru ca acest lucru să funcţioneze. Totuşi, prin hotărârea nr. 1057/18 octombrie 2001 cu privire la baterii şi acumulatori se impune producătorilor sau importatorilor de acumulatori mici şi portabili de a avea un sistem de colectare fără taxă.

EPIQ a p ropus de asemenea informal de a introduce controlul (rambursarea depozitului sau altele) asupra eliminării acumulatorilor şi calculatoarelor vechi.

Taxele pe produs

Taxele pe produs, ce se bazează pe costurile daunelor asupra mediului, pot fi în principiu aplicate asupra unei game de intrări industriale sau bunuri de consum, inclusiv uleiuri şi baterii. Astfel de pârghii pot fi eficiente din punct de vedere al mediului şi fezabile administrativ şi pot fi folosite în combinaţie cu alte măsuri, cum ar fi sistemul de deposit cu rambursare.

Taxele asupra emisiilor şi autorizaţiile comercializabile

După cum s-a menţionat mai devreme, experienţa internaţională sugerează un rol limitat pentru taxele asupra emisiilor sau evacuărilor pentru gestiunea deşeurilor periculoase, în mare parte datorită impactului incert asupra mediului ce se bazează implicit asupra motivaţiilor economice, cerinţele administrative extreme pentru monitorizare şi inspecţie, precum şi necesitatea închiderii directe a multor activităţi. Ultimele aceste două obstacole se aplică deasemenea asupra utilizării asupra autorizaţiilor comercializabile.

Subvenţiile

Subvenţiile reprezintă un instrument economic des utilizat în alte ţări, dar sunt în mod clar în contradicţie cu pricipiul poluatorul plăteşte şi în particular sunt dificil de justificat în contextul românesc în care deficitul fiscal public reprezintă o constrângere majoră pentru dezvoltarea economică. În orice caz există multe bune motive pentru utilizarea subvenţiilor, poate şi prin folosirea ajutorului concesional străin, ca măsură interimară. Se va reţine că raţionamentul pentru fondul de mediu depinde esenţial de necesitatea unei forme de subvenţie.

Acţiuni complementare - poluarea aerului şi apei,_

Ar fi ideal de a se utiliza taxele pentru emisii, dar datorită costurilor administrative de monitorizare, în practic taxele asupra produsului legate de poluarea aerului şi apei ar putea fi mai fezabile. Înăsprirea controalelor sau aplicarea taxelor pentru eliminarea deşeurilor periculoase trebuie corelate cu controale la fel de aspre (metode economice sau de reglementare) asupra formelor alternative de eliminare a deşeurilor, adică acelea ce rezultă în poluarea aerului sau apei. Trebuie realizate eforturi pentru introducerea taxelor de poluare pe lângă taxa asupra SO2 propusă în studiul EPIQ, pentru a influenţa comportamentul cu privire la mediu.

Responsabilitatea legală pentru daune

Legislaţia UE recunoaşte rolul important ce î-1 poate avea recunoaşterea explicită a daunei asupra mediului ca subiect de litigiu. Pentru ca acest lucru să fie efectiv şi eficient, vor fi necesare metode pentru evaluarea costurilor economice a daunei asupra mediului. Cum un obstacol clar este dat de deficienţa unor astfel de informaţii, este oricum necesar de a se evalua investiţia de mediu precum şi nivelul de taxă/tarif.

Schimbul de deşeuri

Aplicabil în principiu pentru toate formele de deşeuri, guvernul joacă un rol în facilitarea creării unei pieţe pentru materiile din deşeuri, sau pentru schimbul de deşeuri. Măsuri cum ar fi zonarea industrială şi asigurarea de informaţii pot încuraja măsuri de tratare şi eliminare eficiente din punct de vedere al costului.

Acorduri voluntare

Acestea fac parte din conceptul responsabilităţii extinse a producătorului, menţionate de către EPIQ şi alţii. În present trebuie o abordare de la caz la caz, în parte datorită inabilităţii de a monitoriza emisiile de la un număr mare de întreprinderi.Acordurile voluntare pot ajuta acest aspect, concentrându-se asupra poluanţilor majori. Se propune ca întreprinderile industriale să fie alese pentru astfel de negocieri bazat pe gradul de periculozitate a deşeurilor sau altor poluanţi evacuaţi şi/sau asupra disponibilităţii acestora de a demonstra metodele pentru cea mai bună practică. Prin aceste acorduri se vor specifica penalizările economice precum şi alte sancţiuni

pentru cazul de neconformare. Ţintele iniţiale ar trebui să fie industriile de uleiuri, automobile, farmaceutică. Ca şi Jn Japonia ce se demonstreză prin aceste convenţii voluntare ar putea stimula

inovaţii similare. In paralel cu aceasta, introducerea de responsabili profesionişti pentru problema controlului poluării în întreprinderile mari, cu responsabilitate legală pentru încălcarea legislaţiei de mediu, ca şi în Japonia, ar trebui luată în considerare.
III.3.4.3 Fondul de mediu

În evaluarea rolului potenţial a unui Fond de Mediu în România, aspectele fiscale reprezintă o importanţă crucială. Ordonanţa de Urgenţă 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicata, cu modificarile ulterioare prin OUG nr.86/2003 stabileşte liniile directoare cu privire la sursele de venit ce trebuie atrase pentru Fondul de Mediu.

Astfel de recomandări elaborate de către experţii de mediu tind să ignore posibilităţile de strângere a fondurilor prin taxele asupra produselor sau prin alte taxe, pentru că acestea ar trebui să fie vărsate în fondul general de venituri pentru alocare la o prioritate naţională de către Ministerul Finanţelor, decât să fie în mod specific disponibile pentru îmbunătăţiri de mediu. Astfel de scheme de depozite cu rambursare - ce constituie sisteme netaxabile - ar reprezenta tipul preferat de instrument economic.

Aparent, taxele de utilizare nu aduc o opoziţie din partea Ministerului de Finanţe pentru că practic acestea nu constituie taxe. S- a propus ca o parte a taxelor plătite către reciclatori să fie vărsate la fondul de mediu.

Subvenţiile sunt inerente pentru conceptul de fond de mediu. Totuşi, operaţia globală, dacă implică colectarea de taxe şi tarife de la poluatori, ar putea fi considerată ca o acţiune venit neutru astfel devenind acceptabil din punct de vedere fiscal. Dacă totuşi, este finanţat din alte surse, atunci implică faptul ca poluatorii în general să fie subvenţionaţi; aceasta este clar împotriva principiului poluatorul plăteşte, şi, dacă nu este corect îndreptată spre necesităţile prioritare, atunci este inadecvat în contextul românesc de austeritate fiscală extremă.

Crearea de fonduri ce pot aduce o contribuţie utilă vor necesita un efort considerabil pentru clădirea capacităţii din partea donorilor externi sau a guvernelor. Aici există pericolul ca

fondurile să devină atât de competente şi puternice, formând un constituent protectiv, încât vor fi dificil de a fi eliminate. Iar orice suces ce l-ar putea avea aceste fonduri în generarea de venituri le-ar putea face şi mai atractive pent ru Ministerul de Finante ca surse de venit general.

În timp ce fondurile de mediu pot juca un rol important pentru situaţii de urgenţă, în mod normal acestea ar trebui privite ca măsuri temporare, şi în mod cert nu ca substitut pentru reforme fundamentale. Altfel, existenţa acestora în practică amână soluţia problemelor de mediu decât să le grăbească soluţionarea.
III.3.4.4 Factori ajutători: Procesul de ajustare

Reformele politicii pentru deşeurile periculoase, sau chiar reformele pentru politica de mediu în general, pot fi ineficiente chiar dacă alţi factori ajutători nu sunt prezenţi. În contextul actual, aspectele relevante cuprind politicile de preţuri pentru activităţi complementare, stadiul liberalizării pieţii în cadrul economiei globale, capacitatea financiară şi tehnică a sectorului public, precum şi educaţia şi conştientizarea factorilor implicaţi. Clar, acest aspect este de importanţă primară într-o economie de tranziţie cum este cea a României, unde în absenţa unor factori cheie ajutători, o abordare graduală ar putea fi necesară, implicând stabilirea obiectivelor pe t ermen lung şi scurt, multe din care sunt în strânsă legătură cu dezvoltarea economică în general. Unele din exemplele cheie sunt date mai jos.

Pentru a fi fezabili, astfel de recomandări trebuie croite în confomitate cu realităţile economice şip olitice. Un element cheie a unei strategii a unei economii în tranziţie cum este cea a României îl reprezintă înlocuirea întreprinderilor de stat cu întreprinderi ale sectorului privat. Constrâgerile unui buget slăbit şi lipsa stimulărilor economice pentru astfel de întreprinderi implică un răspuns slab la orice instrumente bazate pe piaţă cum ar fi taxele pentru poluare, după cum indică recordul de neputinţă a plăţilor pentru utilităţi. Progresul în demontarea întreprinderilor de stat precum ăi abilitatea guvernului de a gestiona consecinţele sociale a unor astfel de schimbări vor constitui determinantul principal a previziunilor pentru utilizarea efectivă a instrumentelor economice în domeniul administrării mediului.

Obiectivele generale pentru tehnologia unei producţii mai curate şi o administrare adecvată a mediului până la urmă vor depinde în mare măsură de existenţa stimulărilor economice ce asigură ca energia şi apa precum şi alte inputuri să fie eficientă utilizate şi astfel a se evita deşeurile. Politica de preţuri pentru energie şi apă reprezintă o problemă majoră pentru România, având preţuri nu numai sub costurile financiare dar mai mult în termeni ai costurilor marginale pe termen lung, mai ales dacă acestea sunt definite de a include pe cele externe.

Există desigur multe motive pentru care reforma de preţuri pentru energie şi apă sunt necesare, acestea t ranscedentând cu mult aspectele specifice ale deşeurilor periculoase. Aceasta se resimte mai ales în România care are o situaţie fiscală acută . Energia electrică şi alimentarea cu apă subvenţionate (şi preţurile pentru gazele naturale la extracţie fiind la o cincime din preţurile internaţionale astfel sub nivelul costurilor de oportunitate economice) implică subvenţii explicite sau implicite ce au un impact negativ asupra economiei globale, cu deficite fiscale şi costuri de împrumuturi mari ce constituie un obstacol major pentru creşterea economică. Aspectul deşeurilor periculoase reprezintă încă un motiv pentru care reforma în aceste domenii este necesară. Totuşi este foarte important pentru aspectul cu privire la deşeurile periculoase să fie evidenţiat, furnizând astfel încă un motiv pentru care reforma politicii în acest domeniu este necesar.

Relevanţa eforturilor de a "acorda fin" preţurile legate de resursele de mediu în prezenţa masivă a distorsiunilor de preţuri în general trebuie deasemenea evaluată (exemplu propunerea pentru o taxă pe produs pentru generatorii de energie electrică unde inputuirile au preţuri mult sub valoarea reală, aceasta constituind doar un exerciţiu pur academic).

Atât proiectul pentru tarifele pentru energie şi apă precum şi nivelurile instrumentelor economice pentru administrarea de mediu trebuie să ia în considerare că distorsiunile de preţ se reflectă în cadrul întregii economii. Strategia generală ar fi să se propună ca orice creşteri a tarifelor sau a altor instrumente economice să fie croite în paralel cu orientările generale pentru liberalizarea pieţii a economiei româneşti, sau al procesului de ajustare.

Alţi factori ajutători cheie cuprind conştientizarea din partea guvernelor la diferite nivele, muncitori şi consumatori asupra pericolelor de sănătate ce rezultă din producerea sau utilizarea unor anumite produse. Un exemplu ar fi vânzarea uleiurilor uzate drept combustibili de calitate inferioară, cu aferentele riscuri asupra sănătăţii. Astfel de conştientizare şi abilitate de a articula preocupările părţilor implicate în mod informal este necesar dacă condiţiile locale trebuie să fie corect reflectate în politicile de mediu şi ca instrumentele economice sa funcţioneze eficient.
III.3.4.5 Finanţarea: Posibil împrumut intermediar

Unul din factorii ajutători cheie la care s-a făcut referire mai sus este dat de existenţa unei pieţe de capital eficiente prin care industria poate obţine fonduri atât pentru scopuri de producţie precum şi pentru controlul poluării la rate rezonabile a dobânzilor. Reformele pieţii financiare au întârziat să producă un efect în România, acolo unde investiţii justificate economic, inclusiv de multe ori costuri mici pentru oportunităti "câştig-câştig" ce nu pot fi realizate.

Multe ineficienţe din sectorul financiar, inclusiv acele responsabilităţi legale ambiguue, implică un mare nivel de risc pentru potenţialii investitori, rezultând rate ale dobînzii foarte mari chiar dacă investiţiile sunt foarte atractive din punct de vedere financiar. Aceasta reprezintă o constrângere majoră pentru creşterea industrială şi economică din România. Oricum donorii străini ar putea, atât cât nu există pericolel e specifice iar măsurile de dezvoltare instituţională sunt încadrate în proces, îşi vor asuma astfel de riscuri şi vor fumiza fondurile României la rate ale dobânzii semnificativ mai mici decât sunt disponibile în prezent.

Bazat pe sprijinul străin, trebuie propus un program dirijat de subvenţionare ca măsură interimară, şi o compensare justificată pentru nerealizările pieţii de capital.

Un mecanism adecvat ar putea fi constituit de un împrumut interimar de tipul celui tipic utilizat de către donorii străini cum ar fi Banca Mondială şi BERD pentru sprijinirea intermediarilor financiari ce operează în diferite sectoare. Aceste instituţii sunt create pentru a replica procesele de sprijin ale proiectului a agenţiilor externe pentru identificarea proiectului, evaluare şi monitorizare.

Avantajul unui astfel de proces ar fi de a facilit a investiţiile pentru controlul poluării, sau tehnologia unei producţii curate, pentru ca industria să se conformeze reglementărilor cu privire la poluare precum şi standardelor, şi deasemenea să realizeze acest mod eficient din punct de vedere al costurilor acolo unde există schimbări în procesul industrial, ce ar putea necesita finanţări substanţiale. Mai mult, atunci când sunt văzute din punct de vedere al donorilor, acest proces permite ca sprijinul financiar să fie acordat unui număr mai mare de societăţi mai mici, un proiect ce nu ar putea fi atins printr-un proiect prea mare.

Condiţiile necesare ar trebui în consecinţă să includă: un cadrul legal şi de reglementare ce specifică sarcinile şi obligaţiile noilor instituţii; contribuţiile financiare sau de altă natură ce sunt suportate de către guvern; condiţiile de pornire şi procedurile de e':aluare; personal instruit adecvat,atât pentru domeniul financiar /bancar cât şi pentru cel tehnic. In particular, personalul trebuie să poată aprecia eficienţa costurilor a sub-împrumuturilor propuse şi măsura în care acestea sunt deapt destinate controlului poluării sau producţiei curate.
III.3.4.6 Relevanţa generală a analizei economice

Există două mari domenii, ce se disting prin deşeuri istorice şi deşeuri nou produse, ce corespund aproximativ la două grupări a analizei economice. Strategia pentru gestiunea deşeurilor istorice este practic un aspect al prioritizării (în teorie, proiectele alternative de clasare din punct de vedere al costurilor şi beneficiilor relative). Acolo unde este posibil, responsabilitatea pentru aplicarea unui proiect ar trebui să fie a industriilor implicate, dar în cele mai multe cazuri desemnarea responsabilităţii nu va fi fezabilă, în care caz investiţia sau alte măsuri pentru gestiunea deşeurilor periculoase devin responsabilitate publică. Pe de alt parte, gestiunea deşeurilor nou produse ar trebui să se conformeze principiului "poluatorul plăteşte" practic responsabilitatea revenindu-i sectorului privat, cu stimulări şi reglementări determinate şi implementate de către guvern. Existenţa continuă a sectorului întreprinderilor de stat complică această problemă în practică, dar în principiu întreprinderile de stat ar trebui să se conformeze aceloraşi cerinţe ca şi întreprinderile sectorului privat.

Problema principală este de cum să se dezvolte o strategie rezonabilă având în vedere problemele cu p rivire la date, în mod special, informaţii cu privire la sursele deşeurilor periculoase, precum şi impactele acestora, mai ales asupra sănătăţii publice.

111.4 ADMINISTRAREA ZONELOR CONTAMINATE

111.4.1. Definiţie

Termenul "zonă contaminată" nu este definit în mod juridic în România. Ceea ce numim zone cu sol contaminat sau zone contaminate sunt în principal depozitele de deşeuri periculoase şi zonele de depozitare unde substanţele periculoase prezente în deşeuri au poluat solul şi apa subterană. Poluarea cu substanţe toxice a fost în general determinată ca urmare a unei activităţi din trecut a depozitului de deşeuri, dar, de asemenea, poate fi generată de o activitate care continuă şi în prezent. Problema principală a gestiunii zonelor contaminate constă în modul în care se face controlul poluării generate de activităţile de depozitare din trecut şi de manipulare a deşeurilor periculoase.

Termenul "zone contaminate istorice" este folosit în scopul desemnării zonelor contaminate cu activitate din trecut.

Termenul "zone contaminate orfane" este folosit pentru zonele contaminate, în general zone istorice, pentru care nu mai există un agent poluator responsabil şi răspunzător care să ia măsurile necesare de investigare, remediere şi curăţare. Termenul "zone orfane" este în mod obişnuit folosit în rapoartele UE, pe lângă alţi termeni cum ar fi, de exemplu, "zone abandonate".

Există oricum tipuri suplimentare de zone contaminate care ar trebui incluse în definiţie, deşi acestea nu aparţin în mod strict categoriei depozitelor de deşeuri periculoase, în scopul stabilirii unei politici de gestiune a zonelor contaminate din România. Zonele industriale vechi, depozitele de deşeuri, zonele subterane de depozitare, precum şi substanţele toxice de pe sol sunt toate surse potenţiale de poluare a solului şi apei subterane de substanţele periculoase şi vor fi luate în consideraţie în definiţia zonelor contaminate. Astfel, există în principal 4 categorii de surse de contaminare care pot fi luate în consideraţie pentru definiţia zonelor contaminate, cu posibilitatea suprafeţelor de teren contaminate din jurul acestor surse datorită mobilităţii trecute sau actuale a poluanţilor în apa subterană:
- • depozitele de deşeuri, inclusiv haldele şi batalurile ;
- • stocarea deşeurilor periculoase ;
- • scurgerile accidentale : Scurgeri din trecut sau recente/actuale ;
- • intreprinderile scoase din funcţiune după închidere (fabrici abandonate).

Strategia şi acţiunile propuse în acest plan sunt aceleaşi pentru zonele depozitelor de deşeuri periculoase şi pentru alte categorii de de zone care implică poluarea solului şi apei subterane cu materii şi substanţe reziduale periculoase. In fiecare caz acţiunile vor trebui angajate în scopul prevenirii sau eliminării pagubelor existente şi potenţiale pentru sănătate şi mediul înconjurător prin expunerea neacceptabilă la substanţele reziduale periculoase prezente în depozitele de deşeuri şi zonele de stocare şi în solul şi apele subterane contaminate.

111.4.2 Cadrul legislativ si strategia

Pana in present in România există câteva reglementări şi acţiuni care au fost întreprinse cu efecte pozitive directe asupra gestiunii zonelor contaminate. Totusi trebuie stabilit cadrul legislativ şi strategia pentru gestiunea zonelor contaminate, deoarece nu există o abordare integrată structurată şi explicită pentru gestiunea acestei probleme. Mai precis, nu este luat în considerare cazul referitor la contaminarea determinată de sursele de poluare istorică din trecut.

Hotărârea de Guvern nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deşeurilor este semnificativă în special deoarece această oferă implicit o definiţie a ceea ce este zona contaminată în cazul specific al depozitelor de deşeuri periculoase în exploatare: este o zonă de depozitare aflată în exploatare la data la care această Hotărâre intră în vigoare fără să fi obţinut autorizaţia de mediu. Astfel de zone trebuie să fie închise în conformitate cu procedura legală.

Programul de acţiune al Hotărârii nr. 118/2002 include un inventar al surselor de contaminare al apelor de suprafaţă şi subterane cu substanţe periculoase. Oricum, relevanţa pentru problema zonelor contaminate nu este suficient de clară. Ordinul 756 emis în 1997 prevede faptul că valorile de calitate a solului reprezintă referinţele actuale pentru luarea deciziei în cazul contaminării solului şi apei subterane în România. Oricum, gestiunea zonelor contaminate nu a avut drept ţintă aceste valori în acest moment şi va fi necesar să se stabilească valori şi proceduri noi pentru a se potrivi condiţiilor specifice gestiunii zonelor contaminate.

111.4.3. Situatia existenta

Sursele actuale de informaţii pentru zonele contaminate sunt: Inventarul depozitelor de deşeuri (ICIM), inventarul zonelor fierbinţi pentru ape (ICIM), inventarul zonelor fierbinţi pentru accidente (ICIM) şi punctele cu risc de accidente (Apele Române), inventarul zonelor de stocare şi depozitare a pesticidelor (Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor) şi inventarele zonelor de vulnerabilitate a apelor subterane (ICIM, INMH). Cu excepţia inventarului pesticidelor, nici unul din aceste inventare nu se referă la depozitele istorice de deşeuri. In plus, atâta timp cât acestea se referă la sursele de poluare, aceste inventare se referă mai mult la protecţia calităţii apei de suprafaţă decât la protecţia resurselor de sol şi apă subterană.

Raportul naţional asupra Stării Mediului Inconjurător prezintă faptul că aproximativ

900.000 ha de sol sunt contaminate cu metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd) şi dioxid de sulf, cu exemple tipice ca Baia Mare, Zlatna, şi Copsa Mică. Din aceste zone, aşa zisele zone excesiv poluate ajung până la 200.000 ha. Nivele ridicate de poluare a solului sunt raportate şi pentru Târgu Mures, Turnu Măgurele, Tulcea şi Zlatna. Poluarea cu petrol şi apă sărată de la exploatarea ţiţeiului este importantă pentru o suprafaţă de aproximativ 50.000 ha. Aceste informaţii par să fie rezultatul unui program de monitorizare a calităţii solului bazat pe o situaţie din 1992 şi mai târziu în 1997. Nu există nici o descriere sau inventar al zonelor cu soluri contaminate din România.

111.4.4 Gestiunea informaţiilor

IIL4.4.1 Disponibilitatea informaţiilor

• Informaţiile din domeniul contaminării solului şi apei subterane sunt în general limitate la acelea ale monitorizării obligatorii la depozitele active de deşeuri.
• Nu există o bază de date naţională pentru zonele contaminate cu o atenţie deosebită pe impactul potenţial asupra calităţii apei subterane şi a solului, precum şi nici un inventar al depozitelor necontrolate de deşeuri periculoase din trecut.
• Nu există nici o descriere naţională a nivelurilor de contaminare a solului şi apei subterane, a extinderii geografice, a impactului asupra mediului, a acţiunilor de remediere în curs sau planificate.
• Stabilirea unei baze de date va furniza o informare mai bună asupra substanţelor periculoase care nu sunt contabilizate în cadrul sistemului de informaţii despre deşeuri gestionate de ICIM şi va da posibilitatea estimării impactului şi a riscurilor pentru sănătate şi mediul înconjurător.

IIL4.4.2 Inventarul la nivel naţional
• Stabilirea unui sistem de bază de date şi a unui inventar obligatoriu al zonelor cu sol contaminat este acţiunea cea mai urgentă şi necesară care trebuie luată pentru începerea procesului de gestiune a zonelor contaminate.
• APM-urile vor trebui să elaboreze inventare ale depozitelor necontrolate inactive de deşeuri periculoase şi ale altor zone contaminate şi să integreze datele în planurile de gestiune a deşeurilor.
• Va trebui iniţiat un inventar la nivel naţional al zonelor contaminate pe baza experienţei obţinute la nivel de judeţ şi a îndrumărilor tehnice ale procesului de inventariere.

IIL4.4.3 Sistemul de raportare
• Se va stabili un sistem de raportare a datelor relevante pentru inventar şi de urmărire a zonelor contaminate. Raportarea se va face implicând operatori locali, APM-urile locale şi ICIM.
• Lista datelor pentru articolele cheie în scopul stabilirii bazei de date se va pregăti în cadrul scopului procesului de inventariere.
• Informaţiile asupra zonelor contaminate vor trebui difuzate pe scară largă prin documentele la nivel local/naţional referitoare la prezentarea gestiunii mediului înconjurător şi a deşeurilor.

IIL4.4.4 Sistemul de notare şi ierarhizare pentru evaluarea zonelor contaminate

• Procesul de notare şi de ierarhizare pentru evaluarea zonelor contaminate se bazează pe date despre condiţiile de gestiune a zonelor contaminate. Obiectivul său este de a clasifica zonele contaminate în conformitate cu nivelurile de risc şi urgenţă. Notarea şi ierarhizarea zonelor contaminate reprezintă aspectul principal al activităţii de inventariere după colectarea datelor de bază.
• MMGA a adoptat un sistem de evaluare a priorităţilor pentru planificarea închiderii depozitelor de deşeuri orăşeneşti. Acesta poate fi utilizat ca o referinţă metodologică pentru notarea şi ierarhizarea în cazul inventarului zonelor contaminate.
• Metodele de ierarhizare vor trebui stabilite la nivel de judeţ înainte de a fi transpuse la nivel naţional, dacă este necesar.

IIL4.4.5 Investigaţia
• Există foarte puţine exemple de investigaţie pe teren pentru contaminarea solului şi apei subterane.
• Criteriile de decizie pentru începerea investigaţiei sunt stabilite în prezent în conformitate cu Ordinul 756, care oricum nu a fost elaborat pentru scopul specific al zonelor contaminate. Va trebui stabilită o procedură specifică.
• Există diferite reglementări legale pentru supravegherea şi metodele de recoltare a probelor, dar vor trebui elaborate îndrumările tehnice pentru investigarea zonelor contaminate.

IIL4.4.6 Remedierea
• Nu există o procedură clară pentru remediere în România.
• Nu există o agenţie responsabilă cu dezvoltarea şi controlul lucrărilor de remediere şi nu există o descriere legală clară a criteriilor de decizie pentru remedierea şi alegerea alternativelor de remediere corespunzătoare.
• Există măsuri de remediere temporare şi permanente care vor trebui luate în considerare în conformitate cu situaţia de fapt şi nivelul de risc.
• O măsură temporară o reprezintă prevenirea la expunere/absorbţie a solului şi apei subterane contaminate şi împiedicarea răspândirii poluanţilor. Luarea acestor măsuri nu este necesară pentru zonele în care riscul este la un nivel acceptabil.
• Restricţia de utilizare a terenului va trebui luată în consideraţie ca măsură practică de bază a remedierii atunci când este cazul. Această abordare este rezonabilă şi este adoptată în numeroase ţări ale UE. Inregistrarea terenurilor în documentele cadastrale reprezintă o bună condiţie pentru utilizarea măsurilor de restricţie privind folosirea terenurilor.

111.4.5 Abordarea strategica

IIL4.5.1 Obiective

Obiectivul de bază al strategiei pentru managementul zonelor cu sol contaminat şi mai ales al zonelor cu depozite necontrolate istorice de deşeuri periculoase este de a împiedica posibilele efecte asupra mediului şi sănătăţii ale surselor de contaminare din trecut şi din prezent determinate de substanţele reziduale periculoase. Acest obiectiv este stipulat în legislaţia de mediu din România. Un alt obiectiv este evitarea formării de noi zone cu sol contaminat şi protejarea resurselor de sol şi apă subterană pentru generaţiile viitoare.

Strategia propusă pentru managementul zonelor cu soluri contaminate constă în următoarele aspecte principale:

• inceperea stabilirii unei politici de gestiune a depozitelor istorice de deşeuri de la identificare până la remedierea şi întărirea sistemului instituţional pentru prevenirea contaminării solului de la depozitele necontrolate inactive de deşeuri din trecut.
• stabilirea responsabilităţilor pentru operatorii depozitelor şi proprietarii terenurilor, precum si pentru autoritatile locale in cazul zonelor istorice şi orfane, în scopul realizării evaluării şi a măsurilor de remediere necesare.
• stabilirea bazei de date a inventarului la nivel judeţean şi apoi naţional a zonelor contaminate.
• stabilirea standardelor pentru procedurile de identificare, investigare şi remediere.
• inceperea identificării priorităţilor pentru un program de investigare şi de măsuri de remediere şi planificare a curăţării în zonele unde vor trebui întreprinse măsuri urgente pentru a reduce riscul de expunere (oprirea răspândirii poluanţilor).
• punerea în aplicare a legislaţiei privind controlul poluării şi depozitării deşeurilor în scopul prevenirii aparitiei de zone contaminate.
• ridicarea conştientizării personalului din administratie şi din alte agenţii guvernamentale implicate în scopul promovării şi implementării activităţilor de inventariere şi a măsurilor de remediere pentru cazurile prioritare.
• identificarea şi implementarea măsurilor eficiente şi cu costuri reduse pentru prevenirea expunerii la riscuri cum ar fi împrejmuirea şi panourile semnalizatoare şi restricţiile pe scară redusă de utilizare a terenurilor.

Acţiunile recomandate au ca scop gestiunea zonelor inactive şi a zonelor contaminate în scopul reduceriisi/sau eliminării riscului de mediu. Recomandarile contin actiuni pe termen scurt, mediu si lung, asa cum sunt prezentate in tabelul de mai jos.

183

Tabel. 111.4.5.1 Lista recomandărilor pentru strategie

Domeniu	Termen scurt 2004-2005	Termen mediu 2006-2008	Termen lung 2009 - 2015
I. Necesităţi legislative şi instituţionale	• stabilirea in cadrul MMGA a unui birou responsabil cu zonele contaminate • stabilirea unui grup de lucru naţional pentru zonele contaminate	• pregătirea şi emiterea de ordine ministeriale noi privind zonele contaminate istorice • desemnarea zonelor de depozite istorice de deşeuri periculoase în cadrul sarcinilor serviciului de inspecţie • sistemul de aprobare a planurilor de investigare şi reabilitare • reglementarea sistemului de înregistrare a zonelor contaminate istorice în documentele cadastrale • stabilirea responsabilităţii autorităţilor locale
2. Constituirea bazei de date şi gestiunea datelor	• program de inventariere preliminară a zonelor contaminate	• includerea descrierilor în cadrul cărţilor albe de declaraţii de mediu şi planurilor de gestiune a deşeurilor • descrierea rezultatelor implementării programului de acţiune stabilit prin Hotărârea I I 8/2002	• inventarul naţional detaliat al zonelor contaminate
3. Planificarea şi luarea măsurilor	• includerea haldelor şi depozitelor istorice de deşeuri periculoase ale societăţilor în planurile lor de gestiune a deşeurilor	• luarea măsurilor de monitorizare corespunzătoare pentru sol şi apă subterană pentru zonelor istorice • propunerea măsurilor de supraveghere şi control care vor trebui luate cât de curând posibil • lista preliminară a zonelor contaminate de mare prioritate • luarea măsurilor de restricţionare a utilizării terenurilor şi a apei	• pregătirea planurilor de remediere şi curăţare şi a studiilor de fezabilitate pentru zonele prioritare cu risc ridicat • implementarea planurilor de remediere pentru zonele prioritare cu risc ridicat

Stabilirea responsabilitatilor la nivel central si local referitoare la gestiunea zonelor contaminate;

Elaborarea unui sistem naţional de raportare, a bazei de date pentru zonele contaminate si prioritizarea acestora;

Dezvoltarea unor campanii de conştientizare pentru autoritatile publice regionale/judetene/locale si pentru agentii

econom1c1;

Elaborarea unor planuri de urgenta si de remediere

primara;

Monitorizarea si restrictionarea utilizarii terenurilor si apelor din zonele contaminate;

Implementarea sistemului de finantare pentru remedirea zonelor orfane si pentru zonele prioritare cu risc ridicat.

ANEXA Nr. 1

la plan

CALARASI	COMCEH S.A. CALARASI	Str. Prelungirea Bucurestilor nr.1, Calarasi, Jud. Calarasi	0242/312942 0242/311401	0242/315723
CLUJ	MUCART S.A. CLUJ	Str. Gladiolelor nr.1,Cluj, Jud. Cluj	0264/435515
NEAMT	PETROCART S.A. PIATRA NEAMT	Str. Decebal nr.171, Piatra Neamt, Jud. Neamt	0233/213513 0233/218330	0233/231513
MEHEDINTI	CELROM S.A. TR.SEVERIN	Str. Traian nr. 297, Drobeta Turnu Severin,Jud. Mehedinti	0252/315982 0252/316558	0252/313370
PRAHOVA	OMNIMPEX HARTIA S.A. BUSTENI	B-dul Libertatii nr. 90, Busteni, Jud. Prahova	0244/320091 0244/321355	0244/320975
SUCEAVA	AMBRO S.A. SUCEAVA	Str.Unirii nr.24, Suceava,Jud. Suceava	0230/250725 0230/250714	0230/517506
VASLUI	HITROM S.A. VASLUI	Str. Metalurgiei nr. 1, Vaslui, Jud. Vaslui	0235/340063	0235/315093
VRANCEA	VRANCART S.A. ADJUD	Str. Ecaterina Teodoroiu nr.17, Adjud, Jud. Vrancea	0237/641902 0237/640800	0237/641720

187

Din industria maselor plastice

Judet	Persoana juridica care desfasoara activitati de colectare, valorificare si/sau eliminare		Telefon	Fax	E-mail	Persoana de contact
Judet	Denumirea societatii	Adresa	Telefon	Fax	E-mail	Persoana de contact
BUZAU	GREENTECH SA BUZAU	Str. Aleea Industriilor nr. 17, Buzau	0238/725759	0238/711050	Cristinei Drobeta - administrator
BRASOV	HANS ELENA INTERNATIONAL SRL BRASOV	Str. Iuliu Maniu nr. 15, Brasov	0268/440111	0268/412734	Elena Liebhardt - administrator
CALARASI	GENIAL COMPANY SRL OLTENITA	Str. Mircea Eliade nr. 149-150, BI.G80, Ap.8, Oltenita	0242/515915	0242/515909	Iacob Florea - director general
PRAHOVA	POLIMERI EST-IMPEX SRL CAMPINA	Str. Grivitei nr. 35, Campina	0244/333612	Daniel Desliu - director

ANEXA Nr. 2

la plan

COVASNA	REMAT COVASNA SA	Sfantu Gheorghe, str. Constructorilor nr. 13	0267/317156, 0267/351184
COVASNA	ARIADNE IMPEX SRL	Sfantu Gheorghe, str. Muncitorilor nr. 13 A	0267/314986	0267/324043	Pozna David
DAMBOVITA	REMAT DAMBOVITA SA	Tarqoviste, str. Laminorului nr. 10	0245/632967	Spanu Poior
DOLJ	REMAT DOLJ SA	Craiova, str. Drumul Industriilor nr. 7	0251/185336	Ghinea Cornelia
	OLTMETAL SA	Craiova, Cartier Craiovita Noua, BI. 134, ap.20	0251/436101	Patrut Ion
	3 R CRAIOVA SA	CRAIOVA, str. Rozelor nr. 68	0251/152747	Cazacu Dumitru
	COMAT DOLJ SA	Craiova, str. Sararilor nr. 37	0251/147960	0251/162530	Ungureanu Gheorghe
	MECONF SA	Craiova, Bdul. Maresal Antonescu nr. 100	0251/134942	0251/419917	Fulger Nicolae
	VASCOM SRL	Craiova, str. Alexandria nr. 2	0744506534	Vlad Stefania
GALATI	REMAT GALATI SA	Galati, Calea Prutului nr. 53	0236/460750	Axente Marin
GIURGIU	REMAT GIURGIU SA	Giurgiu, Sos. Bucuresti Km 5	0246/210010	Opreanu George
GORJ	REMAT GORJ SA	Targu Jiu, str. 23 August nr. 113	0253/246386	Cotojman Aurelian
GORJ	HODOSANA COM SRL	Rovinari, str. Prieteniei nr. F.N.	0251/436819	Stanica Dorei
HARGHITA	REMAT HARGHITA SA	Miercurea Ciuc, str. Bailor nr. 72	0266/171046	Biro Iosif
HARGHITA	ZOLD ET COMP SA	Miercurea Ciuc, str. Patinoarului nr. 12 B	0744507812	0266/111145	Zold Ludovic
HUNEDOARA	REMAT HUNEDOARA SA	Deva, str. Grivitei nr. 37	0254/214408	0254/216962	Suciu Corina
HUNEDOARA	ERA XXI SRL (schimbat denumire din CLASS PROIECT SRL)	Deva, str. Liliacului nr. F.N., BI. 24, ap. 13	0254/226149	Nistor Claudiu
IALOMITA	REMAT IALOMITA SA	Slobozia, sos. Amara nr. 1	0243/213513	0243/211942	Donase Ionel
IASI	REMAT IASI SRL	lasi, str. Aurel Vlaicu nr. 88	0232/237535	Mihailescu Victor
MARAMURES	REMAT MARAMURES SA	Baia Mare, Bdul. Bucuresti nr. 51	0262/222661	0262/225690	Nechita Florin
MEHEDINTI	REMAT MEHEDINTI SA	Drobeta Turnu Severin, str. Cerneti nr. 14	0252/324826	0252/327376, 0252/324826	Tilca Petru
MEHEDINTI	CELROM SA	Drobeta Turnu Severin, Bdul. Nicolae lorqa nr. 2	0252/316559	0252/316559	Sarbu Mihai
MURES	REMAT MURES SA	Targu Mures, str. Gheorghe Doja nr. 8	0265/165506	Saluta Constantin
	POLIGLOT COMIMPEX SRL	Corn Adamus, sat Dambau nr. 66	0265/440525	Miklos Levente
	MARETIN MATERIALE RECUPERABILE SRL	Cristesti, str. Principala nr. 805	0265/326339	Tincu Maria
	ORMATIN MUR MATERIALE RECUPERABILE SRL	Cristesti, str. Principala nr. 808	0265/435154	Orban Stefan
	SIREF SRL	Siqhisoara, str. Tarnavei nr.13,ao. 1	0265/772421	Gherca Codruta
NEAMT	REMAT NEAMT SA	Piatra Neamt, str. General Dascalescu nr. 287	0233/210240	Gafa Tudor
NEAMT	PETROCART SA	Piatra Neamt, Bdul. Decebal nr. 171	0233/213513, 0233/218330	0233/213513	Vais Adrian

189

OLT	ALPROM SA	Slatina, str. Milcov nr. 1	0249/432520	0249/433883	Stroica Gheorghe
OLT	REMAT OLT SA	Slatina, str. Depozitelor nr. 13	0249/432730	Ustuca Sandu
PRAHOVA	REMAT PRAHOVA SA	Ploiesti, str. Muzelor nr. 38	0244/524916	Beldiman Stelian
	BLUE BIRD PASARE ALBASTRA SRL	Ploiesti, str. Mihai Bravu nr. 29	0244/512035	Hanu Florentin
	DRAGERO COM SRL	Filipestii de Padure	0244/387360	Dracea Gheorghe
SATU MARE	REMAT SATU MARE SA	Satu Mare, str. Depozitelor nr. 35	0261/769465	lakab Stefan
SATU MARE	FEROMETAL SRL	Satu Mare, Str. Magnoliei Nr. 46	0261/769080	Janki Gheza
SALAJ	REMAT SALAJ SA	Zalau, Str. Macesilor Nr. 3	0260/662026	Ciupe Liviu
SIBIU	REMAT SIBIU SA	Sibiu, str. Otelarilor nr. 71	0269/238118	Lazar Ion
	REMAT MEDIAS SA	Medias, str. Drumul Garii nr. 1	0269/843160	Buda Mihai
	POLSIB SA	Sibiu, Sos. Alba Iulia nr. 40	0269/210085, 0269/210058	0269/218350	Neagoe Daniela
SUCEAVA	REMAT SUCEAVA	Suceava, Calea Unirii nr. 31 A	0230/250122, 0230/250372	Podoleanu Mircea
TELEORMAN	DANCONSTRUCT COM SRL	Alexandria, str. C. Brancoveanu nr. F.N., BI. G 4, ap. 13	0247/315938	Dan Constantin
TELEORMAN	SIMPAS SA	Alexandria, str. 1 Mai nr. 107, BI. B 6	0247/322708	Georgescu Alexandru
TIMIS	COMATTIMIS SA	Timisoara, str. Ion Ionescu de la Brad nr. 15	0256/210531	0256/210539	Ritivoiu Toma
	NEFER PROD IMPEX SRL	Timisoara, str. Ion Slavici nr. 113	0256/217063	Boe Nicolae
	CELULOZA SI OTEL SRL	Timisoara, str. Marat nr. 8	0256/215055	Arpad Gal
	REMATTIMIS SA	timisoara, str. Polona nr. 2	0256/221788	Bercea Florin
	YVETTE SRL	Timisoara, str. Prahova nr.15,ap. 1	0256/217513	Gal Georqeta
	RECOMET M.B.M. SRL	Timisoara, lntr. Ursului nr. 1, sc. B, ap.8	0256/183420, 0745520780	Mungiu Vasile
TULCEA	REMAT TULCEA SA	Tulcea, str. 7 Noiembrie nr. 1	0240/517888	Andrei Gheorghe
VASLUI	REMATVASLUI SA	Vaslui, str. Podul lnalt nr. 9	0235/360309	Turbatu Costica
VASLUI	RULMENT! SA	Barlad, str. Republicii nr. 320	0235/411120	0235/413838	Halii Kaymal
VALCEA	REMAT VALCEA SA	Rm. Valcea, str. Buioreni nr. 52	0250/741442	Cazacu Florin
VRANCEA	REMAT VRANCEA SA	Focsani, str. Milcovul nr. 42	0237/227126	0237/222515	Mateiu Georgeta
VRANCEA	VRANCART SA	Adjud, str. Ecaterina Teodoroiu nr. 17	0237/640800	Simionescu Dan
BUCUREST 3	ROMRECYCLING SRL	Bucuresti, Piata Alba Iulia nr. 7, BI. I 6, sc. 1, et. 9, ao. 54	021/312 82 30	021/312 82 31	Sofian Mihai
BUCURESTI 4	REMAT BUCURESTI SUD SA	Bucuresti, str. Berceni Fort nr. 5	021/499 09 19	021/499 08 08	Porumb Corneliu
BUCURESTI 4	TOMARVA G V IMPEX SRL	Bucurestl, Calea Vacaresti nr. 207	021/684 86 25	Radulescu Ecaterina
ILFOV	REMAT BUCURESTI NORD SA	Buftea, Sos. Veche Bucuresti- Pitesti, Km 15,2	021/310 19 13	021/792 06 04	Rocsin Sever

190

ANEXA Nr. 3

la plan

HUNEDOARA	REMAT HUNEDOARA SA	DEVA, str. Grivitei nr. 37	0254/214408	0254/216962	Suciu Corina
IALOMITA	REMAT IALOMITA SA	SLOBOZIA, Sos. Amara nr. 1	0243/213513	0243/211942	Donose Ionel
IASI	REMAT IASI SRL	IASI, str. Aurel Vlaicu nr. 88	0232/237535	Mihailescu Victor
MARAMURES	REMAT MARAMURES SA	BAIA MARE, Bdul. Bucuresti nr. 51	0262/222661	0262/225690	Nechita Florin
MEHEDINTI	REMAT MEHEDINTI SA	DROBETA TURNU SEVERIN, str. Cerneti nr. 14	0252/324826	0252/327376, 0252/324826	Tilca Petru
MURES	REMAT MURES SA	TARGU MURES, str. Gheorghe Doja nr. 8	0265/165506	Baluta Constantin
NEAMT	REMAT NEAMT SA	PIATRA NEAMT, str. General Dascalescu nr. 287	0233/210240	Gafa Tudor
OLT	ALPROM SA	SLATINA, str. Milcov nr. 1	0249/432520	0249/433883	Stroica Gheorghe
OLT	INSTIRIG SA BALS	BALS, str. Nicolae Balcescu nr. 192	0249/450007	0249/450294	Caliciu Victor
PRAHOVA	REMAT PRAHOVA SA	PLOIESTI, str. Muzelor nr. 38	0244/524916	Beldiman Stelian
SALAJ	REMAT SALAJ SA	ZALAU, str. Macesilor nr. 3	0260/662026	Ciupe Liviu
SIBIU	REMAT MEDIAS SA	MEDIAS, str. Drumul Garii nr. 1	0269/843160	Buda Mihai
	SIMEROM SA	SIBIU, str. Lector nr. 3	0269/431102	0269/211170	Dichel Constantin
	FLARO SA	SIBIU, str. Raului nr. 33	0269/220080	0269/220977	Rosca Floare
	PROMBAT SA	COPSA MICA, str. Sibiului nr. 25	0744786170	0269/847444	Rosca Nicolae
SUCEAVA	REMAT SUCEAVA	SUCEAVA, Calea Unirii nr. 31 A	0230/250122, 0230/250372	Podoleanu Mircea
TIMIS	COMAT TIMIS SA	TIMISOARA, str. Ion Ionescu de la Brad nr. 15	0256/210531	0256/210539	Ritivoiu Toma
	ALCRICO SRL	TIMISOARA, str. 7 Aprilie nr. 4	0256/190214	Munteanu Cristian
	ALFAPLAST SA	Localitatea JEBEL	0256/20001O	Balica Mihaela
TULCEA	REMAT TULCEA SA	TULCEA, str. 7 Noiembrie nr. 1	0240/517888	Andrei Gheorghe
VASLUI	REMAT VASLUI SA	VASLUI, str. Podul lnalt nr. 9	0235/360309	Turbatu Costica
VASLUI	RULMENT! SA	BARLAD, str. Republicii nr. 320	0235/411120	0235/413838	Halii Kaymal
VALCEA	REMAT VALCEA SA	RM. VALCEA, str. Bujoreni nr. 52	0250/741442	Cazacu Florin
VRANCEA	UNIPLAST SA	FOCSANI, Bdul. Bucuresti nr. 76	0237/613900	0237/613952	Anitoaei Marcel
BUCURESTI 1	NEFERAL SA	BUCURESTI, Bdul. Biruintei nr. 100	021/255 20 41	Obadau Marin
BUCURESTI 2	ARMETAL SRL	BUCURESTI, Sos. Stefan cel Mare nr. 56, BI. 38, ap. 35	021/211 25 78	Tahu Mihaela
BUCURESTI 3	ROMRECYCLING SRL	BUCURESTI, Piata Alba Iulia nr. 7, BI. 16, sc.1, et. 9, ap. 54	021/312 82 30	021/312 82 31	Sofian Mihai
BUCURESTI 4	REMAT BUCURESTI SUD SA	BUCURESTI, str. Berceni Fort nr. 5	021/499 09 19	021/499 08 08	Porumb Corneliu
BUCURESTI 5	RER-RWE ECOLOGIC SERVICE BUCURESTI - REBU SA	BUCURESTI, Bdul. Tudor Vladimirescu nr. 35	021/410 4434, 021/410 6937	021/410 59 87	Preda Cezar
ILFOV	REMAT BUCURESTI NORD SA	BUFTEA, Sos. Veche Bucuresti-Pitesti Km 15,2	021/310 1913	021/792 06 04	Rocsin Sever
	ATRA ECO SRL	Corn. CHIAJNA, str. 9 Mai nr. 39	0722369499	021/493 61 19	Cherciu Ionel
	ACUMULATORUL SA	Corn. PANTELIMON, Bdul. Biruintei nr. 98	021/255 34 80	021/255 01 23	Hojbota Florentin

192

ANEXA Nr. 4

la plan

DAMBOVITA	Statia PECO nr.1 Razvad	Razvad	0245/614 731	0245/611533	m.manea@petrom.ro
DOLJ	SNP PETROM SA.-Suc. Peco Craiova	Cva,strada Savinesti, nr.3	0251/413404	0251/412183	DI.Patruna
GALATI	SNP PETROM SA -Suc PECO Galati	Galati, str. Calea Basarabiei nr.62	0236/417678	0236/418719	ioana.r;1rico12e@ r;1etrom.ro	Radan Petrisor
GALATI	CN APDM SA - complex DEPOL	Galati, str. Portului nr.34	0236/460660	0236/460140	aQdm@aQdm.galati.ro	Bejenaru Doru
GIURGIU	SC IMPEX CANGUR 92 SRL	Giurgiu	0246/210609	0246/210621	Paun Petre
	SC DANA V SRL	Giurgiu	0246/215007	Vochin Marin
	SC LUCMAR SRL	Giurgiu, str. Negru Voda, nr.73B	0246/230620	0246/230620	Logofatu Maria
	SC EUROCAR SERVICE SA	Giurgiu, sos. Bucuresti, km.60	0246/210371	Stanisteanu Norut
	SC CONSIG SA	Giurgiu, str. Libertatii, nr. 9	0246/216704	Raducu Gheorghe
	SC SKANDIA BRITT SRL	Bolintin Deal
GORJ	SNP PETROM-SUC PECO GORJ	B-dul Ecat Teodoroiu 518	0253/219430	0253/215909	ing Petrache Irina
HARGHITA	Service-uri diferite
HARGHITA	PECO Harghita	M-Ciuc, Cosbuc 51
HUNEDOARA	PETROM-Sucursala PECO Huned.	Deva, Str.22 Decembrie Bl.11
IALOMITA	SC Coral prodexim SRL	Fierbinti	0243/280919	Silvestru Florian
	SC Petronius oii SRL	Slobozia,Variantei 31	0243/214702	Rosca Nicolae
	SC Mobile service SRL	Fetesti,Calarasi-Horticons	0243/364574	Surcea Constantin
	SNP Petrom SA Slobozia	Slobozia,Brailei
	SC Ciril corn SRL	Ion Roata,sat Malu	0243/262059	Cazacu Marinica
	SNP Petrom SA Slobozia PECO 1	Slobozia,st peco nr 1	0243/235800	Dinu Milica
	SNP Petrom SA	Tandarei,st peco	0243/273551	Culea George
	SNP Petrom SA depozit peco	Slobozia,Brailei 17
	SNP Petrom SA depozit peco	Fetesti,Independentei 7
	SNP Petrom SA depozit peco	Urziceni,Calea Bucuresti
ILFOV	SNP PETROM-SUC.Competrol Buc.	com.Voluntari,sos.Afumati nr.93-95	021/2306074	021/2306109	-	Ariadna Opris
ILFOV	SNP PETROM-SUC.Competrol Buc.	Buftea, sos.Buc-Tirgoviste nr.96
MARAMURES	SNP PETROM SA BUCURESTI, SUCURSALA PECO MARAMURES	Baia Mare,bd. Bucuresti nr.55	0262/221005	0262/224078	Zaharia Otilia
MEHEDINTI	S.N.P. PETROM S.A	Str.Dr.Saidac nr.45;Dep.Simian	0252/315330	0252/325134	Mircea Elvira
MURES	SNPPETROM-SUC.PECO MURES	Tg. Mureş P-ta Trandafir. nr13	0265/133428	0265-131723	peco.mures@fx.ro	ing. Turcu Stefan
NEAMŢ	SNP PETROM - SUC. PECO NEAMT	P. Neamt, bd. Decebal, nr. 28	0233/215760	233211701	ing.Rusanu Petronela
OLT	SC MARCONF SA PIATRA OLT	Piatra Olt
PRAHOVA	S.N.P. PETROM - Sucursala Prahova	Ploieşti, str. Văleni nr.44 telefon	0244/524751	0244/517676	Marin Elena
SATU MARE	SNP Petrom SA, Sucursala Preco Satu Mare	Str. A.I. Cuza, nr.16, Satu Mare	0261/750411	261750470	Weisenbacher Cecilia
SALAJ	SC CIMPS SA Zalău	M.Viteazul, nr.63	0260/611393	260611280	-	Spin Dumitru
SALAJ	SNP Petrom SA-Sucursala PECO Sălaj	Zalău, str.Depozitelor,nr.4	0260/661084	260661572	-	Damian Maria

194

SIBIU	SNP PETROM SA -SUC. PECO SIBIU	Sibiu, Otelarilor 67	0269/238595	0269/237432	peco.sibiu@petrom.ro	Angela Pantea
SUCEAVA	SNP PETROM SA-SucPECO Suceava	str. Bazelor nr.1	0230/517231	0230/517235
TELEORMAN	SNP PETROM Buc. Sucursala PECO Tr	Poroschia	0247/318659	0247/318638	ing.Rusanu Monica
TELEORMAN	SC FIB SERV COM SRL ZIMNICEA	Zimnicea, sos Alexandriei nr.5	0247/366099	0247/366099	ing. Boldisor Florin
TIMIS	SN Petrom SA, Filiala PECO Timis	Timisoara, bv Eroilor 32 A	0256/198041	Blajovan Lucia
TULCEA	SC STAR 2000 SRL Tulcea	Str. Babadag, nr. 163, Tulcea	0240/531215	Lungu Costica
	SC DONSCO SRL Tulcea	Str.G. Corneliu, nr. 163, Tulcea	0240/532415	0240/532145	Donscoi Traian
	SC BUSSACHE SRL Tulcea	Str. Elizeului, nr. 49 A, Tulcea	0240/514496	Putanu Vasile
	SC THEO CILI SRL Constanta	Corn. Baia, jud. Tulcea	0744322979	Hira Cili
	SC BEMOSA COM SRL Topolog	Corn. Topolog, jud. Tulcea	0240/568214	Samata Nicolae
	SC HALCIU SRL Topolog	Corn. Topolog, jud. Tulcea	0723305892	Halciu Stere
	SC AGASAM SRL Nalbant	Corn. Nalbant, jud. Tulcea	0723544382	Masaca Stere
	SNP PETROM SA Tulcea	Str. Combustibilului, nr. 2, Tulcea	0240/534468	0240/534481	Gheorghe Viorel
	SC ROMPETROL SRL Constanta	Str. lsaccei, nr. 78, Tulcea	0240/534023	Burcea Nicolae
	SC CONVENABIL SRL TULCEA	Str. Barajului, nr.6, Tulcea	0240/514608	0240/533552	Mauna Gigi
VASLUI	SNP PETROM SA Vaslui	str. Metalurgiei, nr.5, Vaslui
VASLUI	SC RULMENT! SA Barlad	str. Republicii, nr.320, Barlad
VALCEA	SC Petrom Sucursala Peco	Str. Libertatii nr. 25	0250/739330	0250733067	funaru.e@petrom.ro	lnsp. Danut Vasile
VRANCEA	S.C. C.U.P. RA Focsani	Focsani , str. Horea, Closca si Crisan nr. 1-3	0237/226400	0237/222402	Gheorghe Vasilescu - Dir. General
	S.C. CISCOM S.R.L. Adjud	Adjud , str. Stadionului 2	0722389608	Vasile Bogdan- Administrator
	SNP PETROM S.A. Vrancea	Focsani , str. Barsei nr. 1O	0237/221OOO	0237/235070	Crudu Floricica - Resp. mediu

195

ANEXA Nr. 5

la plan

BISTRITA NASAUD	SC ROMBAT SA	Bistrita, str. Drumul Cetatii, nr. 6
	SC REDIVIVUS PRODCOM SRL	Bistrita, str. Ion Caianu, nr. 4
	SC REMAT SA	Bistrita, str. Drumul Cetatii, nr. 1/A
BOTOSANI	SC REMAT SA-Botosani	str.Manolesti Deal nr. 3A	0231/514846	0231/514846	Aparaschivei Stelian
	SC REMAT SA-lasi-Dep.Botosani	str.Manolesti Deal nr.1	0231/536878	Alexandru Constantin
	SC GOLDANA SRL-Botosani	str.Petru Rares nr.45	0231/537794	Apetroaie Constantin
	SC BELCARO SRL-Botosani	str.Alexandru cel Bun nr.6	0231/514432	Belcescu Mircea
	SC LETONA SRL-Botosani	str.Uzinei nr.5	0231/511739	Vasilian Gheorghe
BRASOV	SC.REMAT SA Brasov	Str.Timisul Sec	0268/331455	0268/331455	Papacica Marcel
	SC.RUSU RMV SRL Brasov	Str.Jupiter 3	0268/122612	0268/122612	Rusu Valentin
	SC.SILNEF SRL Brasov	Str.C.Porumbescu 2	0268/426138	NU	Strejut Silviu
	SC.APE LIMPEZI SRL Brasov	Str.DACIA 25	0268/130478	NU	Andriuc Valentin
	SC.STE SO SAMAC SRL	Str.Macului 41	0268/336474	NU	Stoleru Stefan
BRAILA	SC EAS	Str. Grivita nr. 201	0239/612642	Andrei Adrian
BRAILA	SC REMAT	Bd. Independentei nr. 74	0239/619516	0239/618893	Stroe Viorel
BUCURESTI	SC REMAT SUD SA	Sos.Berceni-Fort 5, sect.4	021/334.53.89	021/334.52.94	D-na Draghici
	SC DOVA COM SRL	Bd Chisinau nr. 77 sect 2, bi a 13	021/256.18.28	Avramoiu Virgil, Director Exec.
	SC STAB BATERII SRL	Bd. Basarabiei nr. 250,sect 3	021/255.32.61	Stancu Niculae, Director
BUZAU	SC REMAT SA BUZAU	Str. Transilvaniei, nr. 429
	SC SCORPION EXIM SRL BUZAU	Buzau, str. Traian Vuia, nr. 39
	SC MSD COM SRL BUZAU	Buzau,str.Transilvaniei,nr.425bis
CARAS SEVERIN	SC TEHNODINAMIC SRL	Caransebeş St Şesul Roşu 17
	SC REMAT SA	Reşiţa Str Timişorii 16
	SC DOLY COM SRL	Bocşa Str Republii 183
CALARASI	SC REMAT SA	Varianta Nord nr.1	0242/331821	0242/331861	Sing.lon Gabreanu
	SC OMAR LOD SRL	Prel.Bucuresti Bloc C3 Sc5 Ap.11	0242/314125	Sing. Ion Olarasu
	SC ECOM IMPEX SRL	Varianta Nord nr. 3	0242/314800	0242/314800	Emilia Chetrone
	SC TONEANU LUMY	Calarasilor Bloc A7, Ap.5	0242/337702	Ion Toneanu
	CE CETINA SRL	Belsugului nr. 12	0242/316850	Vasile Dumitru
	SC SOIMII IMPEX SRL	Str.Navodari Bloc 19, Se. C, Ap.3	0242/314624	Ion Soimaru

197

CLUJ	SC REFORMATEX SRL	Cluj-Napoca, str.Nadasel nr.4-A	0264/433323	0264/433315	Toderas Rodica
	SC CHIMSZED SRL	Cluj-Napoca, str.Donath nr.186/12	0264/420172	0264/420172	Szekely Jozsef
	SC DURACOM SRL	Cluj-Napoca, str.Calea Floresti nr.117	0264/162038	0264/162038	Marginean Dorei
	SC REMAT SA CLUJ	Cluj-Napoca, str.Burebista nr.8	0264/134087	0264/432916	Anca Monica
CONSTANTA	S.C. REMAT S.A.	Str. Interioara nr.2 Halta Traian, Constanta	0241/62241O	0241/623220	-	Manea Daniela
	S.C. TOBIAS S.R.L.	Str. Garii, Corn. Nicolae Balcescu, Constanta	0241/257009	0241/546654	-	Zamfir Ion
	S.C. VMB LUX SONOR S.R.L.	Str. Unirii nr.63, BI.G7,Sc.A, Ap.3, Constanta	0241/546949	0241/542962	vmbluxsonor @ hotmail.com.	Malciu Constantin
	S.C. COMAT S.A.	Str. Interioara nr. 3, Constanta	0241/621033 0241/622148	0241/639579	marketing@ comat.cta.ro	Culcearu Larisa
	S.C. MARCO CHIM S.R.L.	Str. Panselei nr.10, BI.C1, Constanta	0241/519036	0241/519036	-	Stamate Marius
COVASNA	SC ARIADNE SRL- Sf.Gheorghe	str.Lt.Paius David, nr.12/A	0267/314986	0267/314986	ariadne im12ex@	ing. Pozna David
	SC ARIADNE SRL- Sf.Gheorghe	str.Lt.Paius David, nr.12/A	0267/314986	0267/314986	hotmail.com	ing. Pozna David
	SC REMAT COVASNA SA-Sf.Ghe.	str.Constructorilor, nr.13	0267/317156	0267/317156	rematcv@yahoo.	ing. Trif Ioan
	SC REMAT COVASNA SA-Sf.Ghe.	str.Constructorilor, nr.13	0267/317156	0267/317156	corn	ing. Trif Ioan
	SC IAN COMSERV SRL-Sf.Gheorghe	str.Campului, nr.1	0267/352771	Madar Emeric
DAMBOVITA	S.C.Remat SAD-ta	Laminorului-10 Targoviste	0245/632967	0245/632967	-	Spanu Pojor
DAMBOVITA	S.C.Nelson S.R.L.Targoviste	str.Magrini-1A Targoviste	0245/213786	0245/213786	-	Ghita Ion
DOLJ	SC.REMAT SA.CRAIOVA	Strada Industriei, nr.7,Cva	0251/185336	0251/185336	Dl.Mitrei Ctin
	SC.3R SA.CRAIOVA	Strada Rozelor, nr.68,Cva	0251/152747	251152747	Dl.Cazacu Dtru
	SC.OLTMETAL SA.CRAIOVA	Strada Calea Bucuresti, nr.191	0251/436101	0251/436101	DI.Petrut Ion
	SC.ADIDRAD COM SRL CRAIOVA	Str.Prelungirea Severinului, 176	0251/186413	0251/186413	Dl.Dragomir Ctin
GALATI	SC REMAT SA	Galati,str. Calea Prutului 53	0236/460750	0236/460504	nu are	Ouatu Constanta
	SC IRICAD SRL	Galati,str.Drumul de Centura nr. 16	0236/319380	0236/415039	irimia@yahoo.co	lrimia Mihai
	SC IRICAD SRL	Galati,str.Drumul de Centura nr. 16	0236/319380	0236/415039	m	lrimia Mihai
	SC TASTROM 2 SRL	Galati,str. Regiment 11Siret	0236/319405	0236/411362	tastrom@xnet.ro	Lefter Sorin
	SC TANGO-SCRAPS RECYLING SRL	Galati,str.Stelei 44	0236/312061	0236/312061	nu are	Pruteanu Sorin
GIURGIU	SC REMAT SA	Giurgiu, sos. Bucuresti, km.5	0246/210010	0246/21001O	-	Nitu Laurentiu
GIURGIU	SC CRETULESCU SRL	Giurgiu, str. Puisor, bl.511, ap.16	0246/210123	0246/210123	Cretulescu
GORJ	SC REMAT SA TG-JIU	Str 23 August nr.113	0253/246386	0253/210679	ing Corobea Victor
GORJ	SC UVA ROVINARI	Rovinari str Principala nr 97	0253/372396	0253/372396	lng Cucu Maria

198

SC OLIZIN srl TG-JIU	Str Calea Bucuresti nr 168	0744/302167	Stanescu Maria
SUC PECO GORJ	TG-JIU str VICTORIEI 5-7 Mezanin	0253/219430	0253/215909	ing Petrache Irina
SC METALCOLECT srl TG-JIU	B-dul Rep0ublicii bl.20 ap.1	0253/206025	0253/206025	lng Puiu Mihai
HARGHITA	SC REMAT HARGHITA SA	M-Ciuc, Bailor 77
HUNEDOARA	SC REC PROD IMPEX SRL DEVA	Deva, str. Zarandului, nr.2
	SC DRECHER CICU SNC	Santamaria Orlea, nr.50
	SC ARDIS METAL SRL DEVA	Deva, str.Aurel Vlaicu, nr.44
	SC REMAT SA DEVA	Deva, str. Grivitei, nr.37
IALOMITA	SC Emgi corn SRL	Alexeni
	SC Bibicu prod SRL	Fetesti,Romilor 6
	SC Alex lido SRL	Tandarei,lunca 31
	AF Mihai Bratianu	Fetesti,Teilor 10
	SC Natalia SRL	Gh.Lazar
	SC Fluturas SRL	Fetesti,Scolii 31
	SC Zmeurar SRL	Fetesti,Eternitatii 9
	SC Grinter SRL	Fetesti,Teilor 10
	SC Remat SA lalomita	Slobozia,Amara 1
	SC Agricoserv SRL	Tandarei,Bucuresti,bl 182 A
	SC Corn auto sport SRL	Tandarei,Bucuresti,bl 160
	SC Mecantu impex SRL	Slobozia,M.Basarab MB20
	SC Convexim SRL	Slobozia,M.Basarab MB20
	SC Miva SRL	Slobozia,M.Basarab MB20
	SC Mixaj corn SRL	Slobozia,M.Basarab MB17
	SC Selena impex SRL	Grivita
	SC Luminita SRL	Fetesti,Dropiilor 27
	SC Baxim SRL	Cosereni
	SC lnternational Service SRL	Slobozia,DN2A KM11O
	SC Misu serv SRL	Slobozia,Closca nr 3
	SC Rom mobil SRL	Urziceni,cal.Bucuresti 11
IAŞI	REMAT SA laşi - SEDIU	laşi, Str. Aurel Vlaicu nr. 88	0232/236278	0232/236061	director: Victor Mihăilescu
IAŞI	RECUPERARE SRL Paşcani	Paşcani, str. Gării nr. 1,	0232/764598	adm. Neculai Ionel

199

PANEURO TRADING SRL Bucureşti - Filiala laşi *l	laşi, şos. Păcurari nr. 85,	0232/259359	0232/257997	adm. Mihai lrimia
SNP Petrom SA - SUCURSALA PECO laşi, Staţia 13 Bucium *l	laşi, str. Bucium nr. 17	0232/272165
MOLDOTRANS AUTO SA laşi *1	laşi, str. Primăverii nr. 62	0232/221565	Petronela Păun
COMAT SA laşi*)	laşi, str. Serg. Ioan Grigore nr. 7	0232/241OOO	0232/240699	comatis@mail.dnt	resp. p.m. Ovidiu Iorga
COMAT SA laşi*)	laşi, str. Serg. Ioan Grigore nr. 7	0232/241OOO	0232/240699	is.ro	resp. p.m. Ovidiu Iorga
C.M.M. CYCLON laşi *)
SNP Petrom SA - SUCURSALA PECO laşi, Staţia 13 Bucium *l	laşi, str. Bucium nr. 17	0232/272165
MOLDOTRANS AUTO SA laşi *1	laşi, str. Primăverii nr. 62	0232/221565
ILFOV	SC ROMRECYCLING SRL	pct.de lucruJilava,str.Sabarului 1	021/4570263	021/4570269	-	Dana Popoiu
	SC NEFERAL SA	Bd.Biruintei 100, corn.Pantelimon	021/2552041	021/2552086	-	Dan Branzei
	SC LEMATEC TRADE IMPEX	sos.Alexandriei 77, com.Bragadiru	021/4932389	021/4932389	-	Doina Dumitrache
MARAMURES	SC CORESERV SRL	BAIA MARE,str. 8 Martie nr.38	0262/211750	0262/211750	Osan Victoria
	SC CORESERV SRL	SIGHETU MARMATIEI, Statia CFR, Camara 5
	SC RE-CONF-MET SRL	BAIA MARE,str. Ariesului nr.19	0262/211844	lanki Gheorghe
	SC RE-CONF-MET SRL	BAIA MARE,str. 8 Martie nr.4A
	SC RE-CONF-MET SRL	BAIA MARE,str. Gutinului nr.14
	SC RE-CONF-MET SRL	BAIA MARE,str. Electrolizei nr.3
	SC RE-CONF-MET SRL	SASAR, incinta rampa deseuri industriale
	SC RECOMAT SRL	BAIA MARE,str. Postfundus nr.7	0722321243	Caza Alexandru
	SC METRAN SRL	BAIA MARE, str. V. Lucaciu nr. 162	0262/211356	0262/211356
	SC REMAT SRL MARAMURES	BAIA MARE, bd. Bucuresti nr.51	0262/222661	0262/225960	Nechita Florin
	SC REMAT SRL MARAMURES	VISEU DE SUS, str. Garii nr. 10
	SC REMAT SRL MARAMURES	SIGHETU MARMATIEI, str.N.Titulescu nr.66
	SC REMAT SRL MARAMURES	BAIA MARE, str. Oborului nr.1
	SC REVALCOM SRL	BAIA MARE,str. Ariesului nr.19	0262/277692	0262/277692	Barcs Vasile

200

SC TENET SRL distribuitor en -gross 2610 buc. baterii recuperate si trimise la Rombat Bistrita	BAIA MARE, bd. Traian nr. 17	0262/223070	Szekely Adrian
SC SERAD SRL distribuitor en -gross, 1900 buc baterii recuperate si expediate la Rombat Bistrita	BAIA MARE, bd. Bucuresti nr.55	0262/221063	0262/224618	Sasarman M.
MEHEDINTI	S.C. REMAT S.A.	Str. Cernetiului nr. 14	0252/312.704	0252/327.376	-	Motantau Elvira
MURES	SC REMAT SA	Tg. Mureş str. Depozitelor 19	0265/165506	0265/166761	remat@orizont.ne	ing. Constantin Beluta
	SC REMAT SA	Tg. Mureş str. Depozitelor 19	0265/165506	0265/166761	1	ing. Constantin Beluta
	SC POLIGLOT COMIMPEX SRL	Dîmbău str. Principală 107	0265/446473	0265/446473	Miklos Levente
	SC RETA COM SRL	Tg. Mureş str. Ghe. Doja 181/B	0265/253739	0265/253739	Szasz Mihai
	SC MBO SRL	Tg. Mureş E60 km 1	0265/252526	0265/252526	mbo@mbo.ro	Muresan Lucia
	SC SIREF SRL	Sighisoara str. Tirnavei 12/A	0265/772421	0265/772421	Gherka Vicentiu
	SC ORMATIN MAT SRL	Cristeşti str. Principală nr.32	0265/435154	0265/435154	Orban Stefan
NEAMŢ	S.C. REMAT S.A. NEAMŢ	P. Neamţ, str.Dăscălescu,287	0233/212990	0233/216750	ec. Panduru Tudor
OLT	SC REMAT SA OLT	Slatina,str.Depozitelor nr.13
PRAHOVA	S.C. BLUE BIRD S.R.L. Ploieşti	Ploieşti, str. M. Bravu nr. 29	0244/512035	Oprea Daniel
	S.C. REMAT S.A. Ploieşti	Ploieşti, str. Muzelor nr. 38	0244/523182	0244/512659
	S.C. DASIROMI COM S.R.L. Ploieşti	Ploieşti, str. Trandafirilor nr. 36	0244/596434	Ionescu Victoria
	S.C. EFMETAL SERV S.R.L. Ploieşti	Ploieşti, str. M Bravu nr. 169	Neata Aurelia
	S.C. NIAGARA COM S.R.L Ploieşti	Ploieşti str. Ştrandului nr. 20 0244- 122405	0244/522405	0244/522405	niagarar;1I2002@	Iacob Lucian
	S.C. NIAGARA COM S.R.L Ploieşti	Ploieşti str. Ştrandului nr. 20 0244- 122405	0244/522405	0244/522405	mmc.ro	Iacob Lucian
	S.C. CESA IMPEX S.R.L. Ploieşti	Ploieşti str Poştei nr. 63	0244/596136	0244/510308	cesa@ploiesti astral.ro	Voinescu Lucian
	S.C. ELECTROAUTOSERVICE S.R.L.	Ploieşti str. Transilvaniei nr. 28	0244/524507	0244/524507
SATU MARE	SC Rom-lus SRL Satu Mare	str. Magnoliei, nr. 39/A, Satu Mare	0744939221	dl.Roman Gheorghe
	SC Remat Sa Satu Mare	str. Depozitelor, nr. 35, Satu Mare	0261/741400	0261/769465	dl.Pop Remus
	SC Ferometal SRL Satu Mare	str. Magnoliei, nr. 46, Satu Mare	0261/769080	dl.Gava Vasile
SALAJ	SC PERFECTA PROD SRL	Criseni Nr. 11	0260/619402	0260/619402	-	Gavriş Daniela
SALAJ	SC REMAT SALAJ SA	Zalau Str. Maciesilor Nr. 3	0260/662025	0260/662027	remat@netcomps j.ro	Ozsvath Kalman
SIBIU	SC REMAT SA SIBIU	Sibiu, Otelari 71	0269/238118	0269/239711	Mihai Roman
SIBIU	SC REMAT SA MEDIAS	Medias, Garii 1	0269/84541O	Laurentiu Vasile

201

SC GELUK COM SRL	Slimnic, Cetatii 27	0269/230208	0269/230208	Tocaciu Ovidiu
SC ROMPLASTICA ILIESCU SRL	Sibiu, Praga 31	0269/223707	0269/235747	Iliescu Vasile
SC DOREANA IMPEX SRL	Avrig, Garii 12	0269/525200	0269/525200	Chioaru Maria
SC TUDOR AUTO SRL	Sibiu, 9 Mai 46	0269/216258	Calcioiu Ana
SC DENY SRL	Sibiu, Macaralei 19	0269/213902	0269/213902	Curechean Cornel
SC NINA SRL	Sibiu, Balea 1a	0269/212218	0269/218454	Dubeu Marioara
SC ROGVAIV SRL	Sibiu, Kiev 15	0269/218461	0269/218461	Orasteanu Dumitru
SC EMA SRL	Sibiu, Carlova 26	0269/226618	0269/220995	Lorneta Mircea
SC PROMBAT SA	Copsa Mica, Os. Sibiului 25	0269/847444	Rosca Ion
SUCEAVA	SC OMT METAL SRL GURA HUMOR	str Gara Păltinoasa f.n.	0230/230587	0230/234155	Onu Vasile, Macovei R
	SC ACUROM SRL SUCEAVA	Aleea Jupiter nr.2B	0722/345219	Budeanu Romeo
	SCMARICOL SRL SUCEAVA	Calea Unirii nr.35	0722/627788	0230/514871	Babalean Ghreorqhe
	SC REBONA SRL SUCEAVA	str. Gr. Al. Ghica nr.12	0230/525235	0230/525235	Dăscălescu Petru
	SCCOREMAT IS FĂLTICENI	str. Topitoriei f.n.	0230/541020	0230/541020	Sandu Robertino Ioan
	SC COMREMAT SRL VATRA DORNEI	str. Luceafărului nr. 2	0230/371520	Todaşcă Porfirie
TELEORMAN	SC IDEAL COM SRL	Turnu Magurele,str.Calarasi
	SC DAN CONSTRUCT SRL	Alexandria,str.C.Brancoveanu
	SC CRETULESCU SRL Giurgiu	Zimnicea,str.M.cel Batrin,nr.3
	SC CRETULESCU SRL Giurgiu	Videle
	SNP PETROM Buc.sucursala PECO Tr	Poroschia
TIMIS	SC Moticica Grup SRL	Timisoara, ci Buziasului nr 6
	SC Tudorache SRL Caransebes	Timisoara, str Sulina nr 6
	SC Erina Prest SRL	Lugoj, str Bobalna nr 11
	SC Steel Petrol SRL Oradea	Tm. str Constructorilor nr 2
	SC Guttenbrunn Recycling SRL	Timisoara,cl Sagului km 7
	SC Comat-Timis SA	Tm. str I. I. de la Brad nr 15
	SC Octali Chimprod SRL	Timisoara, ci Buziasului nr 19
TULCEA	SC REMAT SA TULCEA	Str. Mahmudiei, nr. 12, Tulcea	0240/517888	0240/517888	ing. Micu Chivuta
VASLUI	SC REMAT SA Vaslui	str.Podul lnalt,nr.9, Vaslui	0235/360309	0235/360309	-	Radu Iorgu
	SNP PETROM SA Vaslui	str.Metalurgiei, nr.5, Vaslui	0235/315290	0235/340273	gabi.p@petrom.ro	sing.Codreanu Elena
	SC RULMENT! SA Barlad	str. Republicii, nr.320,Barlad	0235/411120	0235/413838	dpduirb@tag.star nets.ro	ing.lbanescu Marius

202

VALCEA	SC Remat Valcea SA	str. Bujoreni nr. 52	0250/741442	0250/741290	remat@onix.ro	lng. Cazacu Elena
VRANCEA	S.C. REMAT VRANCEA S.A.- pct. Focsani,Marasesti,Adjud	Focsani , str. Milcov 38	0237/227126	0237/227126	-	Eufrosie Camelia - Dir. Economic
	S.C. REMAT IASI S.A.- pct. Focsani	Focsani , str. Antrepozite 1	0237/238736	Racoviteanu Nicolae- sef depozit
	S.C. REMAT IASI S.A.- pct. Marasesti	Marasesti , str. Doinei 2	0237/261796	0237/261796	lftenie Romelia - sef depozit
	S.C. MULTIM S.R.L. BARLAD- pct. Focsani	Focsani , str. Anghel Saligny 5 bis	0744615007	Capraru Constantin - Sef depozit
	S.C. ATLAS S.R.L. FOCSANI	Focsani , str. Leon Kalustian 2	0744275082	Hangan Maria - Administrator

203

Pentru acumulatori portabili tip NiCd

Judet

Persoana juridica care desfasoara activitati de colectare, valorificare si sau/eliminare

Telefon

Fax

E-mail

Persoana de contact

Denumirea societatii

Adresa

Serv.-Motors SRL Bucuresti

Sector 5, str. 13 Septembrie, nr. 75-

79, Se. C, Et. 4, Ap 60

021/411 41 76

021/411 41 76

Gheorghe Ardelean

ANEXA Nr. 6

la plan

ANEXA Nr. 7

la plan

ANEXA Nr. 8

la plan