MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 30 decembrie 1999

dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul pentru reforma protecţiei sociale şi implementarea acquisului comunitar în sectorul social (Consensus III)

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 3 septembrie 2000 *) Traducere.

Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte, au convenit următoarele:

Măsura la care se face referire la art. 1 de mai jos va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 de mai jos este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Dispoziţiile speciale anexate la acesta.

Articolul 1

Natura şi obiectul

Ca o componenta a programului sau de asistenţa, Comunitatea va contribui, sub forma finanţării nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri:


	Numărul Programului:	RO 9914
	Titlul:	Programul pentru reforma în domeniul protecţiei sociale şi implementarea acquisului comunitar în sectorul social - Consensus III
	Durata:	până la 31 decembrie 2001

Articolul 2

Angajamentul Comunităţii

Contribuţia financiară din partea Comunităţii este fixată la nivelul maxim de 2 milioane euro, denumita în continuare Finanţare gratuita.

Articolul 3

Durata şi data de expirare

Pentru prezenta măsura Finanţarea gratuita este disponibilă pentru contractare până la 31 decembrie 2001, făcând obiectul reglementărilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile rămase din Finanţarea gratuita care nu au fost contractate până la această dată vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plăţilor din cadrul Finanţării gratuite este 31 decembrie 2002. Toate plăţile trebuie să fie efectuate până la expirarea termenului limita al plăţilor. Comisia poate totuşi, în funcţie de împrejurări, să fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare (a perioadei de contractare sau de plati), dacă aceasta este cerută în timp util şi justificată în mod adecvat de către Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plăţilor din Finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.

Articolul 4

Adrese

Corespondenta privitoare la executarea măsurii, având menţionate numărul şi titlul măsurii, va fi adresată:

Pentru Comunitate:

Delegaţia Comisiei Europene în România

Str. Grigore Mora nr. 11

71278 Bucureşti

România

Fax: (40-1) 230 2453

Pentru Beneficiar:

Ministerul Afacerilor Externe

Departamentul pentru afaceri europene

Aleea Alexandru nr. 33

Bucureşti

România

Fax: (40-1) 312 6929

Articolul 5

Numărul de exemplare

Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.

Articolul 6

Intrarea în vigoare

Prezentul memorandum va intră în vigoare la data semnării lui de către ambele părţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilă pentru Finanţare gratuita.

Anexele reprezintă parte integrantă a prezentului memorandum.

Semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999


	Pentru Beneficiar,
	Petre Roman,
	ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
	coordonator naţional al asistenţei


	Pentru Comunitate,
	Fokion Fotiadis,
	şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România

Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A şi B)

Anexa nr. 2: Dispoziţii speciale (anexa C)

Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Uniunii Europene

Anexa 1 (A şi B)

ACORD-CADRU

Comisia Comunităţilor Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltă parte, şi împreună denumite părţi contractante,

având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţa PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,

având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţa al Comunităţii,

au convenit după cum urmează:

Articolul 1

Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare Memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).

România ia toate măsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor.

Articolul 2

Fiecare măsura finanţată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.

Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie.

Articolul 3

Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentată de Delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.

Articolul 4

Când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terta parte, stat sau agenţie.

În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionaţi în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.

Articolul 5

Orice disputa legată de acest acord ce nu poate fi rezolvată prin consultare va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B.

Articolul 6

Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza.

Articolul 7

Acest acord va intră în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecărei părţi. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, dacă nu îşi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă.

La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor Memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.

Articolul 8

Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi altor cooperări convenite între părţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţa PHARE, la cererea Guvernului României.

Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.

Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu,

ministru de stat

ROMÂNIA

Frans Andriessen,

vicepreşedinte al Comisiei Europene

COMUNITATEA

Anexa A

CONDIŢII GENERALE

privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

Titlul I

Finanţarea proiectelor

Articolul 1

Obligaţia Comunităţii

Angajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmează Finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionată în Memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.

Orice cheltuieli ce depăşesc Finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

Articolul 2

Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a CEE

Acolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, Finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în Memorandumul de finanţare.

Articolul 3

Cheltuirea

Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui Memorandum de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a Memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionala a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.

În cadrul limitei stabilite pentru Finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în Memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri atunci când Comisia o solicita.

Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.

Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca întreaga Finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.

În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care Memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primă transa de plată care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

Titlul II

Achiziţionarea

Articolul 4

Generalitati

Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări şi de cooperare tehnica va fi menţionată în Memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.

Articolul 5

Condiţii de participare

1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, iar pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzător.

2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE.

Articolul 6

Derogarea de la procedurile standard

Acolo unde este recunoscută urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:

- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;

- încheierea contractelor prin acord direct;

- realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.

O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în Memorandumul de finanţare.

Articolul 7

Acordarea contractelor de lucrări şi livrări

Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.

Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cat de repede posibil.

Articolul 8

Contractele de cooperare tehnica

1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţa tehnica, vor fi încheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.

2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în Memorandumul de finanţare.

3. În situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.

4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează sa încheie contractul.

5. Când exista recurs la o procedură de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Titlul III

Acordarea de facilităţi

Articolul 9

Privilegii generale

Personalului care participa la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenţa economică şi de cooperare tehnica.

Articolul 10

Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţă

În cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar în vederea efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna după desemnarea contractantului.

Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, livrări sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor apropiati ai familiei lui să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, sa lucreze acolo şi sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.

Articolul 11

Importul şi reexportul de echipament

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.

Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.

Articolul 12

Controlul importurilor şi schimburilor valutare

Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

Articolul 13

Impozitare şi vama

1. Plata impozitelor, a taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din Finanţarea gratuita a CEE.

2. Importurile în baza contractelor de livrări încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.

Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţă imediata conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.

3. Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe exista sau urmează să fie instituite.

4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.

5. Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţara conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.

6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede în art. 11, dacă solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, asa cum este definit prin legislaţia naţionala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

Titlul IV

Executarea contractelor

Articolul 14

Originea livrărilor

Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.

Articolul 15

Proceduri de efectuare a plăţilor

1. Pentru contractele finanţate din Finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului ori în valută statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului în care sunt produse livrările.

2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU din ziua precedenta efectuării plăţii.

3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil.

Titlul V

Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

Articolul 16

Inspecţie şi evaluare

1. Comisia va avea dreptul să îşi trimită propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiară ori de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuţia măsurii. În orice caz, Comisia va comunică în avans autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.

Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de Comisie şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducă la îndeplinire evaluarile sau inspecţiile.

2. Beneficiarul:

a) va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanţate în baza Memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; ... b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii menţionaţi mai sus ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza Memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţii Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea Finanţării gratuite a CEE. ...

Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.

Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile Memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

Articolul 17

Urmarea măsurilor

Ca urmare a executării măsurii Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.

Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în Memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii, şi asupra complementarii acesteia după încheiere.

Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

Titlul VI

Prevederi generale şi finale

Articolul 18

Consultări - dispute

1. Orice problema legată de executarea sau interpretarea Memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la Memorandumul de finanţare.

2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în Memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu au fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii, după consultarea cu Beneficiarul.

3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori.

Articolul 19

Anunţ. Adrese

Orice anunţ şi orice acord între părţi prevăzute aici trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicita la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate sa primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în Memorandumul de finanţare.

Anexa B

ARBITRAJ

Orice disputa între părţile contractante, rezultând din Acordul-cadru sau din Memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la Memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrarii de către un Tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru, denumit în continuare conducător, va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.

Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

Anexa 2 (C)

PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective

Scopul programului este orientarea spre adoptarea şi implementarea completa a acquisului în domeniul politicii sociale.

Realizarea acestui obiectiv implica următoarele prioritati pe termen scurt:

● întărirea instituţiilor responsabile pentru implementarea acquisului în domeniul social;

● întărirea sistemelor de protecţie socială astfel încât sa faciliteze adoptarea şi implementarea acquisului;

● întărirea dialogului dintre guverne şi partenerii sociali, organizaţii neguvernamentale şi public, în general, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea şi modernizarea protecţiei sociale şi adoptarea acquisului în domeniul social;

● pregătirea pentru consolidarea dimensiunii sociale în programele PHARE 2000-2002;

● furnizarea informaţiilor necesare pentru o eventuala participare la facilitatea multitara MISSOC.

2. Descrierea programului

(i) Acquisul în curs de dezvoltare

Extinderea prevederilor cu privire la politicile sociale în Tratatul de la Amsterdam aduce noi scopuri pentru dezvoltarea acquisului în domeniul social. Acquisul deja în vigoare include legea muncii, dialogul social, tratamentul egal, protecţia socială şi coordonarea schemelor de securitate socială.

Se acorda, de asemenea, importanţa dispoziţiilor care nu sunt obligatorii ale Consiliului în ceea ce priveşte stabilirea unui sistem administrativ şi juridic şi crearea unui mediu social şi economic corespunzător.

Combaterea saraciei şi excluziunii sociale şi protejarea justiţiei sociale sunt preconditii ale unei stabilitati sociale necesare pentru a se crea un mediu favorabil pentru extindere. Programul Consensus operează şi trebuie să continue sa opereze în acest context.

(îi) Situaţia actuala a politicii sociale în ţările Europei Centrale şi de Est

Procesul modernizării şi adaptării legislaţiei în domeniul protecţiei sociale şi a instituţiilor, astfel încât să permită implementarea totală a acquisului în evoluţie în politica socială de către ţările Europei Centrale şi de Est, este departe de a fi complet.

Printre problemele agendei se găsesc:

a) dezvoltarea unor structuri corespunzătoare ale pieţei muncii şi trecerea în revista a politicilor sociale, ca o pregătire pentru participarea la coordonarea UE; ... b) alinierea legislaţiei muncii şi sănătăţii şi siguranţei ocupationale şi dezvoltarea structurilor întărite, în special adoptarea directivelor-cadru în domeniul sănătăţii şi siguranţei la locul de muncă; ... c) intrarea în vigoare a egalităţii sanselor; ... d) dezvoltarea viitoare a dialogului activ, autonom; ... e) dezvoltarea în continuare a domeniului protecţiei sociale în conformitate cu normele UE; ... f) măsuri pentru a alinia standardele sănătăţii publice la normele UE. ...

Aceste sarcini au fost identificate ca prioritati pe termen mediu şi obiective în toate parteneriatele de aderare.

(iii) Consensus III - proiecte de ţara

În orientarea sa către aderare Consensus III va viza în mod special acquisul politicii sociale a Uniunii. Va sprijini direct implementarea acquisului, precum şi problemele de protecţie socială şi sănătate care sunt fundamentale pentru securitatea socială în UE şi care sunt preconditii pentru implementarea efectivă a acquisului. Ţările Europei Centrale şi de Est (ECE) se confrunta cu probleme semnificative manageriale şi financiare în acest sens.

Până în prezent Consensus a reprezentat un instrument major capabil sa sprijine adoptarea şi implementarea acquisului politicii sociale a UE de către ţările Europei Centrale şi de Est. Începând cu anul 2000 se asteapta ca adoptarea şi implementarea acquisului în domeniul social să fie susţinută din ce în ce mai mult prin programe naţionale, reflectand priorităţile existente în diferitele parteneriate de aderare. Consensus III va fi utilizat pentru a face legătură între programele anterioare multitara şi viitoarele programe naţionale. Aceasta legătură este reflectată în aranjamente de implementare propuse pentru program.

Programul Consensus III va susţine proiecte cum ar fi:

a) dezvoltarea unui parteneriat de înfrăţire instituţională (twinning) între o ţara din Europa Centrala şi de Est şi unul sau doua state membre; ... b) obţinerea de rezultate concrete, tangibile şi garantate în domeniul elaborării politicilor şi al dezvoltării instituţionale, în scopul însuşirii metodelor UE şi al pregătirii pentru sau al implementarii directe a acquisului în domeniul social; ... c) dezvoltarea know-how şi eficientei tehnice care a fost deja realizată în ţările Europei Centrale şi de Est, în special prin Consensus I şi II; ... d) mobilizarea de know-how şi a experienţei experţilor UE, în special a funcţionarilor naţionali; ... e) evitarea activităţilor paralele cu cele ale altor organizaţii umanitare regionale sau internaţionale, prin dezvoltarea dialogului şi a colaborării cu acestea. ...

(iv) Selecţia proiectelor

Componenta principala a programului se va desfăşura prin proiecte specifice de twinning care îndeplinesc criteriile menţionate anterior:

- reforma în domeniul protecţiei sociale (inclusiv al protecţiei sănătăţii);

- legislaţia muncii;

- sanse egale pentru bărbaţi şi femei;

- dialog social;

- sănătate şi securitate la locul de muncă;

- coordonarea schemelor de securitate socială.

Proiectele au fost elaborate de echipe de experţi din cadrul fiecărui minister al muncii şi protecţiei sociale şi au fost prezentate în forma fişelor de proiect standard. Ele trebuie să conţină o componenta de twinning. Proiectele au fost supuse unei verificări preliminare a conformitatii lor cu obiectivele programului. Proiectele selectate sunt prezentate în anexa.

Ţările partenere au fost invitate sa elaboreze fise de twinning foarte detaliate care trebuie să fie pregătite până la sfârşitul anului 1999.

O dată ce fişele de proiect au fost aprobate, va începe procesul de elaborare a convenţiilor de twinning. Aceasta durează până la 8 luni şi astfel se asteapta ca programele twinning (acordurile de twinning aprobate) să fie derulate începând cu luna septembrie 2000. O suma de până la 50.000 euro va fi folosită de fiecare ţara pentru a se acoperi acţiunile pregătitoare până când acordurile de twinning vor deveni operationale.

Riscurile legate de implementarea cu succes a programului includ:

(1) concentrarea excesiva asupra input şi output decât asupra impactului şi rezultatului garantat impus de programele twinning poate face dificila elaborarea unor fise de twinning adecvate; ... (2) angajamentul guvernelor statelor ECE de a îndeplini rezultatele garantate poate fi inadecvat în domeniul resurselor financiare, al capacităţii manageriale şi al voinţei politice. ...

(v) Consensus III - sprijin pentru ECE în vederea participării la facilitatea multitara MISSOC

Sprijinul acordat va permite tuturor ţărilor candidate PHARE să îşi pregătească participarea la exerciţiul MISSOC. Ţările partenere trebuie să ofere Comisiei informaţii referitoare la evolutiile legislative şi de reglementare şi aranjamente de implementare în domeniul politicilor sociale. Se intenţionează ca proiectul sa pună bazele unui proiect-pilot sprijinit prin programul Consensus II, prin care cinci tari candidate au fost implicate într-o versiune mult mai simplificata a bazei de date MISSOC.

Aceasta componenta a programului Consensus III va fi identificata şi monitorizata direct de Comisia Europeană (DG Forta de Muncă şi Afaceri Sociale), care va acorda consultanţa ţărilor ECE, monitorizare, controlul calităţii, management şi contabilitate pentru fondurile subdelegate, conform procedurilor PHARE. Fiecare ţara beneficiara va nominaliza un oficial care să colecteze şi sa confrunte materialele cerute la standarde adecvate. Oficialul nominalizat va fi asistat în activitatea sa de către un contractor numit de DG Forta de Muncă şi Afaceri Sociale)

3. Buget

Alocarea bugetară necesară pentru finanţarea extinderii propuse pe doi ani a programului Consensus este de 18.62 MEUR, după cum urmează:


	ACTIVITATE	MEUR
	Fondurile pentru proiecte/programe	18.120
	Facilităţi în programe destinate mai multor ţări	500
	TOTAL:	18.620

Bazate pe proiectele prezentate de ţările partenere la data de 24 septembrie 1999, alocarile maxime pe ţara vor fi după cum urmează:


	ŢARA	MEUR
	Bulgaria	1.88
	Republica Cehă	2.0
	Estonia	1.97
	Polonia	2.0
	Lituania	2.0
	România	2.0
	Ungaria	0.92
	Slovacia	2.0
	Slovenia	2.0
	Letonia	1.35
	TOTAL:	18.12

4. Aranjamente de implementare

Programul va fi condus în acord cu procedurile Sistemului descentralizat de implementare PHARE (SID), cu excepţia facilitatii multitara (MISSOC), care va fi gestionata de D.G. Forta de Muncă şi Afaceri Sociale a Comisiei. Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea asupra problemelor de ansamblu în ceea ce priveşte programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE.

Fondul Naţional (FN) în fiecare ţara este situat în cadrul Ministerului Finanţelor. Fiecare FN este condus de responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF) care va superviza administrarea financiară a Programului şi va fi responsabil pentru raportarile financiare către CE. Un control financiar adecvat va fi realizat de Autoritatea naţionala de control financiar competenţa cu privire la implementarea programului.

Comisia va transfera fonduri către FN conform Memorandumului de înţelegere semnat între Comisie şi Ministerul Finanţelor. Fondurile vor fi transferate la cererea RNAF.

O plata de până la 20% din totalul fondurilor pentru fiecare ţara va fi transferata în Fondul Naţional după semnarea, în fiecare ţara, a Memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) între Fondul Naţional şi agenţiile de implementare (AI)/Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP).

Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie de asemenea respectate. În plus, RNAF trebuie să propună Comisiei spre aprobare nominalizarea unui responsabil cu autorizarea plăţilor (RAP) şi o descriere a sistemului creat, a fluxului de informaţii între Fondul Naţional şi AI/OPCP şi a modului în care vor fi efectuate plăţile.

Se vor efectua patru alimentari ale fondului în cuantumul celei mai mici sume reprezentate, fie de maximum 20% din fondurile care urmează să fie administrate local, fie de diferenţa până la valoarea integrală a bugetului.

Prima alimentare a fondului va fi trasa în momentul în care o cota de 10% din buget a fost deja cheltuită de Agenţia de implementare (AI) şi de OPCP. A doua alimentare poate fi cerută atunci când 30% din bugetul total în exerciţiu au fost cheltuite. Punctul de tragere pentru a treia alimentare a fondului este de 50%, iar plata celei de-a patra rate se face în momentul în care s-au cheltuit 70%. Cu excepţia unei autorizaţii exprese prealabile din partea Comisiei, nici o cerere de alimentare a contului nu poate fi facuta dacă fondurile cumulate, aflate în depozit la Fondul Naţional şi la Agenţia de implementare depăşesc 10% din exerciţiul bugetar angajat. În mod excepţional RNAF poate solicita o plata în avans de peste 20%, în conformitate cu procedurile prevăzute în Memorandumul de înţelegere sus-menţionat.

Fondul Naţional va transfera fonduri către Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP), în conformitate cu acordurile de finanţare (AF) semnate între Fondurile Naţionale şi AI/OPCP, după caz. Fiecare acord AF va fi andosat de către Comisie. În cazurile în care FN este el însuşi agentul de plată pentru OPCP nu va avea loc nici un transfer de fonduri de la FN către OPCP. Fiecare OPCP va fi condus de un responsabil cu autorizarea plăţilor (RAP) numit de RNAF după consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil de toate operaţiunile efectuate de OPCP.

CFCU deţine responsabilitatea pentru evaluare, contractare şi plati.

Un cont bancar separat în euro va fi deschis şi administrat de către FN la o banca ce a fost anterior convenită cu Comisia Europeană. Contul va fi administrat într-un sistem contabil separat. În principiu toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi raportată Comisiei. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza propunerii RNA, dobânda poate fi reinvestita în Program. Aceleaşi proceduri vor fi aplicate pentru orice fonduri transferate către AI sau OPCP.

RNAF şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu procedurile stabilite în manualul SID, cu excepţia aranjamentelor twinning, pentru care sunt definite măsuri separate de către Comisie.

Toate contractele trebuie să fie încheiate până la data de 31 decembrie 2001 şi toate plăţile trebuie efectuate până la data de 31 decembrie 2002.

Toate fondurile neutilizate până la expirarea datei programului vor fi recuperate de către Comisie.

Pentru acele contracte ale căror fonduri sunt reţinute pentru o perioadă de garanţie prelungită până după data sfarsitului plăţilor programului, totalul fondurilor legate de aceste contracte, asa cum a fost calculat de RAP şi stabilit de către Comisie, va fi plătit către Agenţia de implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenţiile de implementare îşi asuma întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până la plăţile finale, trebuind să asigure ca aceste fonduri vor fi folosite doar pentru a face plati menţionate în clauzele programului. Agenţia de implementare îşi asuma întreaga responsabilitate şi faţă de părţile contractante în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor menţionate în contract. Fondurile care nu au fost plătite către părţile contractante după ce plăţile finale au fost încheiate vor fi rambursate Comisiei. O imagine de ansamblu asupra folosirii fondurilor depozitate în conturi de garanţie şi o buna parte a plăţilor făcute din acestea şi din creşterea dobânzilor vor fi furnizate anual de către RNAF Comisiei.

5. Monitorizare şi evaluare

Va fi înfiinţat un comitet comun de monitorizare (CCM) pentru fiecare ţara. El va include RNAF, CNA şi Comisia. Acest comitet se va reuni cel puţin o dată pe an pentru a trece în revista toate programele PHARE, pentru a evalua progresele făcute înspre îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Memorandumul de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. CCM poate recomanda schimbarea prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.

Comitetul comun de monitorizare va fi asistat de un subcomitet de monitorizare (SCM) care va include CNA, RAP şi serviciile Comisiei. SCM vor analiza în detaliu evoluţia programului, inclusiv componentele şi contractele sale, pe baza rapoartelor de evaluare şi monitorizare realizate cu ajutorul consultantului extern (şi în acord cu prevederile Manualului SID) şi vor face recomandări cu privire la diferite aspecte ale managementului programului, asigurându-se ca acestea vor fi puse în aplicare. SCM vor raporta către CCM, căruia îi vor supune spre aprobare rapoarte generale detaliate cu privire la toate programele finanţate prin PHARE.

5. Audit şi evaluare

Rapoartele şi operaţiunile Fondului Naţional şi, unde este cazul, cele ale OPCP şi ale agentiilor de implementare relevante pot fi verificate oricând la cererea Comisiei de către un contabil extern contractat de către Comisie, fără a fi prejudiciate responsabilităţile Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, asa cum este prevăzut în Condiţiile generale ale Acordului-cadru anexat la Memorandumul de finanţare.

După încheierea programului serviciile Comisiei vor lua măsuri pentru realizarea unei evaluări ex-post.

6. Vizibilitate şi publicitate

Toate proiectele finanţate prin Consensus III vor trebui să evidenţieze sprijinul PHARE în publicaţii, conferinţe şi în alte prezentări publice. RAP va fi responsabil de luarea măsurilor necesare pentru a asigura o publicitate adecvată pentru toate activităţile finanţate prin acest program. Aceasta se va realiza în strânsă legătură cu Delegaţia Comisiei Europene. Detalii suplimentare sunt prezentate în anexa nr. 3 - Informare şi publicitate.

Anexa 3

INFORMARE ŞI PUBLICITATE

pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Uniunii Europene

1. Scop şi obiective

Informaţiile şi activităţile de publicitate privind asistenţa Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creării unei imagini consistente privind activităţile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activităţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.

2. Principii generale

Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor financiare, precum şi a altor forme de asistenţa va fi responsabil cu publicitatea la faţa locului. Aceasta acţiune se va desfăşura în cooperare cu Delegaţia Comisiei Europene, care va fi informată asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva. Informarea şi măsurile publicitare descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

- art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Buletinul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;

- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.

Informarea şi măsurile publicitare trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor şi deciziilor mai sus menţionate. Ghidul informativ poate fi procurat de la autorităţile locale, regionale şi naţionale din cadrul delegatiilor Comisiei Europene din ţările beneficiare.

3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE

Informarea şi măsurile publicitare vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegaţia Comisiei, pentru toată durata Memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cat şi alte forme de asistenţa.

Costul informării şi publicităţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica măsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):

a) Autorităţile competente din ţara beneficiara trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţa în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzător şi trebuie ţinute la dispoziţia părţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse. ... b) Informarea şi măsurile publicitare la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele: ...

(i) pentru investiţiile de infrastructura ce depăşesc 1 milion ECU:

- panouri ridicate la faţa locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus;

- panouri informative pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi în concordanta cu indicaţiile tehnice din Ghidul informativ pus la dispoziţie de Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara;

(îi) în cazul investiţiilor de producţie, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:

- măsuri care să constientizeze beneficiarii potenţiali şi opinia publică cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SAPARD în concordanta cu reglementările paragrafului 3 b)(i) de mai sus;

- măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de aceşti solicitanţi, care să indice faptul ca o parte a acestui ajutor vine din partea UE, mai ales prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările de mai sus.

4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare măsura în asistenţa care le priveşte direct. Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alţi beneficiari potenţiali

Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregătire profesională implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autorităţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru acest fel de asistenţa vor trebui sa indice faptul ca UE şi, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenţa transmisă beneficiarilor trebuie să menţioneze procentul sau volumul de asistenţa finanţat de programele amintite. În cazul în care astfel de documente poarta stema naţionala sau regionala, trebuie să poarte şi un însemn al UE de aceeaşi mărime.

4.3. Publicul larg

Mass-media

Autorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE, PHARE, ISPA sau SAPARD în special. Contribuţia PHARE va fi reflectată corespunzător în aceasta informare.

În acest context demararea operaţiunilor (o dată adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precădere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu Delegaţia Comisiei din ţara respectiva.

Cele doua principii menţionate mai sus se aplică anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.

Acţiuni informative

Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicita participarea UE. În acest context se vor expune steagurile UE în camerele unde au loc intalniri şi se va pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, după necesitaţi, la pregătirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.

Materiale informative

Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conţină pe prima pagina o indicare clara a participării UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care este folosită stema naţionala sau regionala.

În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea UE.

Aceste publicaţii trebuie să se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.

Principiile menţionate mai sus se aplică, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.

5. Prevederile privind panourile, posterele şi placutele permanente

Ţările beneficiare vor asigura transparenta măsurilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu următoarele măsuri şi informaţii publicitare:

Panouri

Panourile cu informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie să fie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare UE în proporţie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacă autorităţile locale sau regionale nu ridica un panou care să menţioneze propria lor implicare, finanţarea UE trebuie menţionată pe un panou special. Aceste panouri trebuie să aibă o mărime corespunzătoare anvergurii (ţinând seama de mărimea contribuţiei UE) şi trebuie să corespundă instrucţiunilor prevăzute în Ghidul informativ care se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene.

Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrării şi în măsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu plăcuţe permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

Plăcuţe permanente

Aceste plăcuţe vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Placutele trebuie să cuprindă pe lângă simbolul UE şi o menţiune privind programele PHARE, ISPA sau SAPARD şi cofinantarea UE. În cazurile în care autorităţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta ori poster sau fac orice alt demers menit să asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicată participarea UE.

6. Prevederi finale

Autorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie măsuri suplimentare, dacă se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informată Delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta să poată participa, dacă considera necesar, la realizarea acestor măsuri.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenţa tehnica sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un Ghid informativ, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate referitoare la cerinţele de design.

-------