LEGE nr. 182 din 17 iunie 2022

pentru modificarea și completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului

EMITENT

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 599 din 20 iunie 2022

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ARTICOL UNIC

Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 1

Cecul cuprinde:

1. Denumirea de cec exprimată în limba română;

2. Ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani;

3. Denumirea instituției de credit care trebuie să plătească, având calitatea de tras;

4. Locul plății;

5. Data și locul emiterii;

6. Semnătura emitentului, având calitatea de trăgător. Prin semnătura trăgătorului se înțelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de trăgător sau a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor juridice care se obligă ori ale altor categorii de entități care utilizează astfel de instrumente, după caz;

7. Numele/Denumirea trăgătorului, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă. În cazul în care numele trăgătorului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cec primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea trăgătorului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cecului;

8. Codul trăgătorului, respectiv un număr unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale trăgătorului.

Cecul original este cecul emis pe suport hârtie, purtând semnătură olografă. Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original.

2. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 2

Cecul căruia îi lipsește unul din elementele prevăzute la art. 1, cu excepția locului plății și a locului emiterii, nu va fi considerat cec.

În cazul în care locul plății lipsește, se consideră plătibil la sediul social al trasului.

3. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 3

În scopul prezentei legi, cecul nu poate fi tras decât asupra unei instituții de credit.

Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil în contul său deschis la tras.

4. La articolul 4, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 4

Cecul nu poate fi acceptat. Mențiunea de acceptare trecută pe cec se consideră nescrisă.

5. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 6

Cecul nu poate fi tras asupra trăgătorului însuși.

6. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 7

Orice clauză cu privire la dobânda înscrisă în cec se consideră nescrisă.

7. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 8

Cecul este plătibil numai la instituția de credit trasă.

8. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 9

Într-un cec suma de plată este scrisă în litere și în cifre, iar în cazul în care există neconcordanțe, prevalează suma de plată scrisă în litere.

Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de neconcordanțe suma de plată este cea mai mică.

9. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 10

În cazul în care cecul poartă semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnături false ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul sau în numele cărora a fost semnat, obligațiile celorlalți semnatari rămân totuși valabile.

10. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 11

Orice semnătură a unui cec trebuie să respecte prevederile art. 1 pct. 6.

11. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 12

Persoana fizică care semnează un cec în calitate de reprezentant legal sau de împuternicit al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a o reprezenta în acest scop este ținută personal, în temeiul cecului, și, dacă a plătit, are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat ori împuternicit. Aceeași regulă se aplică reprezentantului sau împuternicitului care a depășit împuternicirea sa.

Orice persoană se poate obliga prin cec, prin mandatar sau, după caz, prin împuternicit, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali, în ce privește dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.

12. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 13

Trăgătorul răspunde de plată. Orice clauză, prin care trăgătorul se descarcă de această răspundere, se consideră nescrisă.

13. La articolul 15, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu clauza «nu la ordin» sau o expresie echivalentă, este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni ordinare.

14. Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 16

Girul trebuie să fie necondiționat. Orice condiție la care este supus se consideră nescrisă.

Girul parțial este nul.

Este de asemenea nul girul trasului.

Girul «la purtător» este echivalent unui gir în alb.

Girul în folosul trasului are valoarea unei chitanțe, în afară de cazul când trasul are mai multe dezmembrăminte și dacă girul este făcut în folosul unui dezmembrământ, altul decât acela asupra căruia cecul a fost tras.

15. La articolul 17, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 17

Girul trebuie scris pe cec; el trebuie să fie semnat de girant sau de către reprezentantul său legal sau, după caz, de împuternicitul acestuia.

16. La articolul 18 alineatul 2, punctele 1 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins:

1. Să îl completeze cu propriul său nume/propria sa denumire sau cu numele/denumirea unei alte persoane.

..............................................................................................

3. Să predea cecul unui terț fără să îl gireze și fără să completeze girul în alb.

17. La articolul 19, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 19

Girantul, dacă nu există clauză contrară, răspunde de plată.

18. Articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 20

Deținătorul unui cec transmisibil prin gir este considerat legitim dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile șterse se consideră în această privință nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este considerat că a dobândit cecul prin gir în alb.

19. Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 22

Dacă o persoană a pierdut, din orice motiv, posesia unui cec, posesorul în mâinile căruia a ajuns cecul, fie că este un cec la purtător, fie că este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifică dreptul său, conform art. 20, nu este obligat să predea cecul, cu excepția cazului în care l-a dobândit cu rea-credință sau dacă a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea lui.

20. Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 23

Persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepțiile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, cu excepția situației în care posesorul a dobândit cecul cu intenția de a păgubi debitorul.

21. La articolul 24, alineatele 1 și 2 se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 24

Dacă girul cuprinde mențiunea «valoare pentru acoperire», «pentru încasare», «pentru procură» sau orice altă mențiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile ce decurg din cec, dar nu îl poate gira decât cu titlu de procură.

Cei obligați nu pot opune în acest caz posesorului decât excepțiile pe care le-ar fi putut opune girantului.

22. Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 25

Girul înscris posterior protestului sau unei alte constatări echivalente sau după expirarea termenului de prezentare produce numai efectele unei cesiuni ordinare.

Girul fără dată este considerat, până la dovada contrară, ca fiind înscris înaintea protestului sau constatării echivalente sau înaintea expirării termenului la care se referă alin. 1.

23. Articolul 27 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 27

Avalul se dă pe cec. El se exprimă prin cuvintele: «pentru aval» sau orice formă echivalentă; el este semnat de avalist.

Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei mențiuni el se consideră dat pentru trăgător.

24. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 28

Avalistul este ținut în același mod ca și persoana pentru care a dat avalul.

Obligația sa este valabilă chiar dacă obligația pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de formă.

Când avalistul plătește cecul, el dobândește drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat și împotriva celor care sunt obligați față de acesta din urmă, în temeiul cecului.

25. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 29

Cecul este plătibil la vedere. Orice clauză contrară se consideră nescrisă.

26. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 30

Cecul emis și plătibil în România trebuie, sub sancțiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranților, garanților și a trăgătorului, să fie prezentat la plată în termen de 15 zile.

Cecul emis într-o țară străină și plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacă este emis în afara Europei în termen de 70 de zile.

Termenele prevăzute la alin. 1 și 2 se calculează pe zile calendaristice, începând cu ziua următoare datei emiterii.

Dacă cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare la plată va fi cel stabilit de legea locului plății.

27. Articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 32

Prezentarea unui cec la instituția de credit a plătitorului sau la o casă de compensare echivalează cu o prezentare la plată.

28. Articolul 32^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 32^1

Prezentarea unui cec la plată se poate face în original sau prin trunchiere.

În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înțelege procedeul informatic care constă în următoarele operațiuni succesive:a) transpunerea în format electronic a informațiilor relevante din cecul original sau din cecul remis la încasare de către beneficiar printr-un canal electronic securizat; ... b) reproducerea imaginii cecului original sau a imaginii cecului remis la încasare de către beneficiar printr-un canal electronic securizat, astfel cum a fost recepționată în condițiile art. 32^4; și ... c) transmiterea informației electronice obținute prin operațiunile prevăzute la lit. a) și b) către instituția de credit plătitoare. ...

Prezentarea la plată a unui cec prin trunchiere produce aceleași efecte juridice ca și prezentarea la plată a cecului original, cu condiția ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.

Instituțiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiția ca între ele și între instituția de credit a beneficiarului și beneficiar să existe o convenție prealabilă în contextul unui aranjament de plată și de transfer de documente sau o convenție constând în aderarea lor la un sistem de plăți.

În relația dintre instituțiile de credit, informațiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cecul original sau în imaginea cecului original, transmis printr-un canal electronic securizat, sunt stabilite potrivit convenției prevăzute la alin. 4.

Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original. Imaginea cecului original trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convenției prevăzute la alin. 4.

Momentul recepționării de către instituția de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăți a informațiilor relevante pentru trunchiere și a imaginii electronice a respectivului cec, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată.

Transmiterea către instituția de credit plătitoare a informațiilor relevante și a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea și integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege.

Pentru ca instituția de credit a beneficiarului să prezinte la plată cecul, beneficiarul, client al său, trebuie să îi transmită fie cecul în original, fie imaginea cecului original, printr-un canal electronic securizat.

29. Articolul 32^2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 32^2

Când prezintă la plată un cec în original sau imaginea cecului original, prin trunchiere, instituția de credit este obligată:a) să verifice dacă cecul original sau imaginea cecului original respectă prevederile legale cu privire la formă și

conținut, inclusiv succesiunea girurilor, cu excepția autenticității semnăturilor trăgătorului și giranților sau a reprezentanților legali ori, după caz, a împuterniciților acestora;

... b) să garanteze acuratețea și conformitatea informațiilor relevante pentru trunchiere, transmise electronic, cu datele din cecul original, precum și conformitatea imaginii cecului cu cecul original. ...

Instituția de credit care prezintă la plată un cec prin trunchiere răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. 1.

30. Articolul 32^3 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 32^3

Refuzul total sau parțial la plată al unui cec prezentat la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituția de credit plătitoare.

În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituția de credit care deține cecul original sau căreia beneficiarul i-a remis imaginea cecului original, printr-un canal electronic securizat, va înscrie pe cecul în original: a) data prezentării acestuia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 30; ... b) mențiunea «Refuzat» însoțită de motivele refuzului la plată, datată și semnată de către reprezentanți legali sau, după caz, împuterniciți ai acestora. ...

Mențiunile înscrise pe cecul original, potrivit alin. 2 lit. a) și b), cu respectarea dispozițiilor art. 44, constituie dovada refuzului de plată.

În cazul în care beneficiarul a transmis instituției sale de credit imaginea cecului original prin canal electronic securizat, pentru exercitarea dreptului de protest/regres, acesta va prezenta cecul original în vederea înscrierii mențiunilor doveditoare ale refuzului de plată de îndată ce a primit notificarea refuzului, în condițiile stabilite conform convenției prealabile încheiate între aceștia. Orice pierdere sau imposibilitate de exercitare a drepturilor specifice rezultate din neprezentarea cecului original va fi imputabilă beneficiarului cecului, caz în care instituția de credit nu va răspunde pentru eventuale prejudicii, dacă a informat beneficiarul cu privire la existența refuzului.

31. După articolul 32^3 se introduce un nou articol, articolul 32^4, cu următorul cuprins:

Articolul 32^4

Remiterea unui cec la încasare, printr-un canal electronic securizat, poate fi realizată de beneficiarii care îndeplinesc condițiile de eligibilitate stabilite de instituțiile de credit prin normele și politicile interne ale acestora.

Transmiterea de către beneficiar a imaginii cecului original în format electronic trebuie realizată prin mijloace și procedee tehnice care asigură autenticitatea și integritatea acestuia, conform standardelor de securitate internaționale sau europene.

Remiterea spre încasare a unui cec printr-un canal electronic securizat produce aceleași efecte juridice ca și remiterea spre încasare a cecului original, pe suport hârtie, cu condiția ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.

32. La articolul 33, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

În lipsa unui astfel de ordin, trasul poate plăti și după expirarea termenului.

33. La articolul 35, alineatele 1 și 3 se abrogă.

34. Articolul 37 se modifică și va următorul cuprins:

Articolul 37

Când un cec este plătibil într-o monedă care nu are curs la locul plății, suma poate fi plătită, în termenul de prezentare a cecului, în moneda țării, după valoarea ei din ziua plății. Dacă plata nu a fost făcută la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, să ceară ca suma să îi fie plătită în moneda țării, fie după cursul în ziua prezentării, fie după cursul din ziua plății.

Valoarea monedei străine este determinată după uzurile locului de plată. Trăgătorul poate totuși să stipuleze că suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cec.

Regulile aici prevăzute nu se aplică în cazul când trăgătorul a stipulat că plata va trebui făcută într-o monedă anume precizată, prin clauza de plată efectivă în monedă străină.

Dacă suma este precizată într-o monedă având aceeași denumire, dar o valoare diferită în țara de emisiune și în aceea a plății, se presupune că indicarea se referă la moneda locului de plată.

35. După articolul 37 se introduce un nou articol, articolul 37^1, cu următorul cuprins:

Articolul 37^1

Plata cecurilor emise în alte valute și care au curs la locul plății și sunt plătibile în lei se va face prin conversia valutară a sumelor la cursul Băncii Naționale a României valabil în ziua prezentării la plată a cecului.

36. Articolele 38, 39 și 40 se abrogă.

37. La articolul 41, alineatele 2, 4 și 5 se modifică și vor avea următorul cuprins:

Primitorul nu poate gira cecul decât unei instituții de credit pentru încasare; instituția de credit nu îl poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispoziții se consideră nescrise.

..............................................................................................

Cel care plătește un cec netransmisibil altei persoane decât primitorului sau instituției de credit giratare pentru încasare răspunde de plata făcută.

Clauza «netransmisibil» trebuie pusă chiar de instituția de credit, la cererea clientului.

38. Articolul 42 se abrogă.

39. Articolul 43 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 43

Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva giranților, trăgătorului și celorlalți obligați, dacă cecul prezentat în termen util nu este plătit și dacă refuzul de plată este constatat:

1. fie printr-un act autentic (protest);

2. fie prin mențiunea de refuz a trasului datată și scrisă pe cec, cuprinzând ziua când a fost prezentat, conform prevederilor art. 32^3 alin. 2 lit. b);

3. fie prin mențiunea de refuz a trasului datată și scrisă pe o copie a cecului refuzat, certificată de tras, în cazul pierderii originalului pe circuit bancar și cuprinzând ziua când a fost prezentat.

Posesorul păstrează drepturile sale contra trăgătorului și pentru cecurile prezentate la plată după expirarea termenului de prezentare. Dacă, după trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai există prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi în total sau numai în limita sumei dispărute.

40. Articolul 45 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 45

Posesorul trebuie să aducă la cunoștința girantului său și a trăgătorului despre neplată, în cele 4 zile lucrătoare care urmează zilei protestului sau constatării echivalente ori zilei prezentării, dacă există mențiunea «fără cheltuieli». Fiecare girant trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit înștiințarea, să o aducă la cunoștința girantului său, arătând numele și adresele celor care au făcut înștiințările precedente; înștiințările se vor realiza astfel până la trăgător. Termenele prevăzute în prezentul articol curg de la primirea înștiințării precedente.

În cazul în care o înștiințare este transmisă unui semnatar al cecului, aceasta trebuie să fie transmisă în același termen și avalistului său.

În cazul în care un girant nu a indicat adresa sa sau a indicato într-un mod ilizibil, înștiințarea transmisă girantului, care îl precedă, este suficientă.

El trebuie să dovedească că a făcut înștiințarea în termenul prescris. Înștiințarea se consideră făcută în termen dacă a fost predată oficiului poștal cel mai târziu în ultima zi a termenului.

Cel care nu face înștiințarea în termenul mai sus indicat nu decade din dreptul său de regres; el este răspunzător, dacă va fi cazul, de paguba cauzată prin neglijența sa, fără însă ca daunele să poată depăși suma din cec.

41. Articolul 46 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 46

Trăgătorul, girantul sau avalistul, prin reprezentantul său legal sau, după caz, împuternicitul acestuia, poate, prin mențiunea «fără cheltuieli», «fără protest» sau orice altă expresie echivalentă, scrisă pe cec și semnată, să scutească posesorul, pentru exercitarea dreptului de regres, de formularea protestului sau a unei constatări echivalente.

Această mențiune nu exclude obligația posesorului de prezentare a cecului la termenele stabilite, nici de înștiințările ce urmează a fi transmise.

Dovada nerespectării termenelor este în sarcina celui care o opune posesorului.

Dacă mențiunea este înscrisă de trăgător, ea produce efecte față de toți semnatarii; dacă ea este înscrisă de către un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai față de acesta. În cazul în care, deși există clauza înscrisă de trăgător, posesorul formulează protestul sau constatarea echivalentă, cheltuielile rămân în sarcina posesorului. Dacă mențiunea a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatării echivalente, dacă un astfel de act a fost întocmit, pot fi cerute de la toți semnatarii.

42. La articolul 47, alineatele 1 și 2 se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 47

Toți cei care s-au obligat prin cec sunt obligați solidar față de posesor.

Posesorul se poate îndrepta împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care s-au obligat.

43. La articolul 48, punctele 2 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins:

2. Dobânda legală, calculată de la prezentare.

3. Cheltuielile de protest și celelalte cheltuieli

44. La articolul 49, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

2. Dobânda legală la această sumă, calculată din ziua când a plătit suma.

45. La articolul 50, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 50

Oricare obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plății, predarea cecului, împreună cu protestul.

46. Articolul 51 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 51

Când prezentarea cecului, formularea protestului sau a constatării echivalente în termenele prevăzute în prezenta lege este împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de forță majoră), aceste termene sunt prelungite în condițiile legii.

Posesorul este dator să aducă fără întârziere la cunoștința girantului său, trăgătorului, prin scrisoare recomandată sau prin orice mijloc de comunicare care asigură confirmarea primirii, cazul fortuit ori de forță majoră și să înscrie pe cec o mențiune în acest sens datată și semnată de el, urmând a fi aplicate dispozițiile art. 45 în mod corespunzător.

După încetarea cazului fortuit ori de forță majoră, posesorul trebuie, fără întârziere, să prezinte cecul la plată.

În cazul în care cazul fortuit ori de forță majoră durează 15 zile calendaristice, calculate de la data când posesorul a adus la cunoștința girantului său, trăgătorului, cazul fortuit ori de forță majoră, chiar dacă înștiințarea este făcută înainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie de prezentare.

Nu se consideră cazuri fortuite ori de forță majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale celui pe care el l-a însărcinat cu prezentarea cecului sau cu întocmirea protestului.

47. Articolul 52 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 52

Între mai mulți obligați care au o situație egală în cec nu se poate exercita acțiunea cambială; raporturile dintre aceste persoane sunt reglementate de prevederile legale cu privire la obligațiile solidare.

48. Articolul 54 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 54

În termen de 5 zile de la primirea somației, debitorul poate formula contestație la executare.

Contestația se va introduce la instanța de executare, care o va judeca potrivit Codului de procedură civilă, de urgență și cu precădere, înaintea oricărei alte cauze.

Hotărârea pronunțată asupra contestației va putea fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare.

Instanța va putea suspenda executarea numai în cazul în care contestatorul, înscriindu-se în fals, nu recunoaște semnătura sa sau pe cea a reprezentanților legali ori a împuterniciților săi sau nu recunoaște procura.

În caz de suspendare a executării, creditorul va putea obține măsuri de asigurare.

49. Articolul 55 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 55

În procesele pornite fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție, la somația de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepțiile de nulitate a titlului, prevăzute la art. 2 și 23, în condițiile legii.

Excepțiile personale trebuie întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.

50. La articolul 56, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 56

Dacă din raportul care a dat naștere emiterii sau transmiterii cecului derivă o acțiune cauzală, aceasta poate fi exercitată și ulterior emiterii sau transmiterii cecului, afară de cazul în care se dovedește novația.

51. Articolul 58 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 58

Protestul se întocmește de către executorul judecătoresc, notarul public sau avocat.

Protestul se poate întocmi și la orice judecătorie.

Asistența martorilor nu este necesară la întocmirea protestului.

52. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 59

Protestul poate fi întocmit prin act separat sau pe însuși originalul cecului ori pe duplicatul acestuia.

Dacă protestul este întocmit prin act separat, mențiunea de întocmire a protestului va fi făcută pe titlul depus la protest, afară de cazul când a trebuit să se procedeze la întocmirea protestului fără posesia titlului.

53. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 60

Protestul trebuie întocmit împotriva trăgătorului, chiar dacă nu este prezent.

În cazul falimentului trasului, posesorul poate întocmi protestul împotriva acestuia.

Dacă trăgătorul a încetat din viață, protestul se va întocmi de asemenea pe numele său.

54. La articolul 61, alineatele 1 și 2 se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 61

Protestul trebuie să cuprindă:

1. Anul, luna, ziua și ora în care a fost întocmit;

2. Numele și prenumele/denumirea celui care a cerut formularea protestului;

3. Numele și prenumele persoanei/denumirea entității împotriva căreia s-a formulat protestul;

4. Locul unde a fost întocmit;

5. Somația de plată.

Protestul va fi subscris de cel care l-a întocmit.

55. La articolul 62, alineatul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

În cazurile prevăzute de alin. 1 al prezentului articol, girul fără dată se consideră realizat înainte de declarație.

56. Articolele 64 și 65 se abrogă.

57. Articolul 66 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 66

În cazul alterării textului unui cec, semnatarii rămân obligați în termenii textului original.

58. La articolul 67, alineatele 1 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 67

În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea înștiința despre aceasta pe tras și să solicite anularea titlului printr-o cerere adresată judecătoriei, în condițiile legii.

..............................................................................................

Instanța de judecată competentă, după examinarea cererii și a elementelor produse, ca și a dreptului posesorului, va pronunța în cel mai scurt timp posibil o ordonanță prin care, specificând datele cecului, îl va declara nul în mâinile oricui s-ar găsi și va autoriza a se face plata cecului după 15 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, dacă între timp deținătorul cecului nu a făcut opoziție.

59. Articolul 73 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 73

Acțiunile de regres ale posesorului împotriva giranților, trăgătorului sau celorlalți obligați se prescriu în termen de 6 luni, calculat de la expirarea termenului de prezentare.

Acțiunile de regres ale diferiților obligați la plata cecului, unii împotriva altora, se prescriu în termen de 6 luni, calculate din ziua în care obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acțiunea în regres a fost pornită împotriva sa.

60. Articolul 75 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 75

Prin expresia instituție de credit întrebuințată în prezenta lege se înțelege persoanele juridice prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare.

61. La articolul 76, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Când cea din urmă zi a termenului prevăzut de lege, pentru îndeplinirea actelor privitoare la cec și în special pentru prezentarea sau pentru formularea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prorogat până la următoarea zi lucrătoare. Zilele de sărbătoare legale intermediare sunt cuprinse în calculul termenului.

62. Articolul 77 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 77

În termenele prevăzute prin prezenta lege nu se ia în calcul ziua de la care ele încep să curgă.

63. După articolul 78 se introduce un nou articol, articolul 78^1, cu următorul cuprins:

Articolul 78^1

După prezentarea la plată, posesorul instrumentului poate solicita retragerea din circuitul bancar, în baza unei solicitări adresate instituției sale de credit prin orice mijloace de comunicare agreate, iar instrumentul va fi retras din circuitul bancar de către instituția sa de credit, dacă nu a fost debitat contul clientului plătitor sau nu a fost inițiat refuzul la plată pe contul acestuia. În acest caz, posesorul își asumă consecințele retragerii de la decontare.

Instrumentul retras nu mai poate fi prezentat la plată.

64. Articolele 79-83 se abrogă.

65. Articolul 85 se abrogă.

66. După articolul 85 se introduce un nou articol, articolul 85^1, cu următorul cuprins:

Articolul 85^1

Banca Națională a României este autoritatea competentă să emită norme pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

ION-MARCEL CIOLACU

PREȘEDINTELE SENATULUI

FLORIN-VASILE CÎȚU

București, 17 iunie 2022.

Nr. 182.

----