LEGE nr. 214 din 15 noiembrie 2011

pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 819 din 21 noiembrie 2011

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Dispoziţii generale

Articolul 1

(1) Sunt supuse regimului de organizare, administrare şi exploatare următoarele categorii de pajişti: ... a) pajiştile proprietate publică şi privată a statului şi pajiştile comunale şi urbane care fac parte din domeniul privat al statului şi se află în administrarea consiliilor locale respective; ... b) pajiştile în indiviziune care, fie prin lege, fie prin efectul actelor de proprietate sau acordul ulterior al coproprietarilor, se folosesc în comun în cadrul asociaţiilor de păşunat constituite de către aceştia; ... c) pajiştile situate pe orice fel de terenuri din zonele montane, inclusiv golurile alpine, sau cele situate în zonele inundabile ale râurilor şi în Lunca Dunării, care nu intră în categoriile prevăzute la lit. a) şi b) şi care sunt folosite numai în timpul prielnic păşunatului, aparţinând domeniului public al statului; ... d) pajiştile proprietate privată a comunelor, oraşelor sau, după caz, a municipiilor, aflate în administrarea primăriilor, provenite din fostele izlazuri comunale, pajişti şi terenuri arabile, care s-au aflat în folosinţa cooperativelor agricole de producţie; ... e) pajiştile comunelor, oraşelor sau, după caz, ale municipiilor, aflate în administrarea primăriilor, provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unităţilor agricole de stat; ... f) alte suprafeţe de pajişti proprietate privată, declarate de către agricultori Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în anul 2007. ... (2) Pajiştile prevăzute la alin. (1) sunt, după caz, proprietate publică sau privată şi constituie bunuri de interes naţional. ... (3) Prevederile prezentei legi nu se aplică pajiştilor care urmează să fie împădurite, dacă împădurirea se realizează cu respectarea condiţiilor locale de mediu, exceptând plantaţiile de brazi de Crăciun şi speciile cu creştere rapidă, cultivate pe termen scurt. ...

Articolul 2

În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:

a) pajişte - suprafaţă agricolă de păşuni, fâneţe şi izlazuri comunale consacrată producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee, însămânţate sau naturale, care nu fac parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţii de cel puţin 5 ani şi care sunt administrate de către agricultori pentru păşunatul animalelor şi producerea de furaje, cu respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu; ... b) iarbă şi alte plante furajere erbacee - toate plantele erbacee care se găsesc în mod natural pe păşuni, fâneţe şi izlazuri comunale sau care sunt incluse în amestecurile specifice pentru însămânţări şi supraînsămânţări, din familiile de graminee şi de leguminoase utilizate ca furaje în hrana animalelor erbivore, pe baza cărora se calculează producţia, valoarea nutriţională a pajiştei şi capacitatea de păşunat; ... c) fâneaţă - suprafaţă agricolă care, conform practicii agricole locale, este recunoscută ca fiind destinată recoltării de furaje pentru animale. Pajiştile pot avea în decursul aceluiaşi an utilizare mixtă: păşune, fân şi fân însilozat. ...

Articolul 3

(1) România menţine şi se asigură că suprafeţele declarate ca pajişti la 1 ianuarie 2007 sunt în continuare utilizate pentru creşterea animalelor şi producerea de furaje. ... (2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este autoritatea competentă pentru menţinerea, întreţinerea şi utilizarea pajiştilor. ...

Articolul 4

Strategia de organizare tehnică, îndrumare şi controlul a administrării şi exploatării pajiştilor se stabileşte prin norme metodologice, care sunt aprobate prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor.

Articolul 5

(1) Pajiştile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) şi c) nu se vor înstrăina, nu se vor împărţi, nu pot fi grevate de niciun drept real sau personal şi nu li se va schimba categoria de folosinţă. ... (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) terenurile ocupate cu pajişti care, prin degradare sau poluare, şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de producţie. ... (3) Pajiştile prevăzute la alin. (2) vor fi constituite în perimetrul de ameliorare de interes naţional, pe care se vor executa lucrări de repunere în valoare şi amenajare, corespunzător reglementărilor legale în vigoare, fără schimbarea proprietarului. ...

Articolul 6

(1) Pajiştile împădurite pot fi readuse în circuitul pastoral, la propunerea camerelor agricole zonale şi cu aprobarea camerelor agricole judeţene, pe baza unor studii de transformare şi a unor programe de îmbunătăţire şi exploatare a acestora, întocmite de unităţile de specialitate autorizate, sau prin realocarea unor suprafeţe echivalente de pajişti. ... (2) Pajiştile cu jnepenişuri de limită nu fac obiectul studiilor prevăzute la alin. (1). ... (3) Recoltarea masei lemnoase de pe aceste terenuri se face cu respectarea normelor tehnice silvice de exploatare. ...

Capitolul II

Pajiştile comunale şi urbane

Articolul 7

Pajiştile comunale şi urbane sunt acele pajişti care sunt proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale, dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare, prin donaţie, prin răscumpărare, prin legi de împroprietărire şi cu ocazia comasării.

Articolul 8

(1) Pajiştile comunale şi urbane se folosesc exclusiv pentru păşunat, ca fâneţe şi pentru cultivarea plantelor erbacee specifice zonei, în vederea obţinerii de masă verde, fân sau seminţe. ... (2) Activităţile care se desfăşoară pe pajişti sunt numai acelea pentru creşterea potenţialului de producţie a solului şi se pot realiza perdele de protecţie, construcţii zoopastorale, surse de apă potabilă, regularizarea cursurilor de apă, lucrări de îmbunătăţiri funciare şi proiecte având ca obiect de investiţii producerea şi utilizarea energiei regenerabile. ...

Articolul 9

(1) Modul de folosire şi exploatare a pajiştilor comunale şi urbane se stabileşte prin amenajamente pastorale sau silvopastorale întocmite, după caz, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ori Ministerul Mediului şi Pădurilor. ... (2) În termen de 15 zile de la primirea amenajamentului, consiliile locale îl pot contesta la camera agricolă judeţeană sau la direcţia silvică judeţeană, după caz. ... (3) Costurile pentru realizarea amenajamentului se suportă de asociaţiile crescătorilor de animale care folosesc pajiştea prin contract. ...

Articolul 10

Amenajamentul pajiştilor comunale şi urbane va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:

a) denumirea, suprafaţa, vecinii şi hotarele pajiştii; ... b) actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum şi planul cadastral; ... c) descrierea situaţiei geografice şi topografice a pajiştii; ... d) descrierea solului şi a florei; ... e) calitatea pajiştii; ... f) determinarea părţilor din pajişte care sunt oprite de la păşunat; ... g) modurile de folosire anterioară a pajiştii, numărul şi speciile de animale care au păşunat în trecut; ... h) capacitatea de păşunat a pajiştii; ... i) delimitarea drumurilor şi a potecilor; ... j) localizarea adăposturilor pentru animale şi îngrijitori; ... k) parcelarea păşunatului pe secţiuni pentru diferite specii de animale; ... l) lucrările de îngrijire şi îmbunătăţiri anuale ale pajiştilor; ... m) culturile de plante de întreţinere care urmează a se înfiinţa pe pajişte; ... n) orice alte elemente necesare punerii în valoare şi exploatării raţionale a pajiştii. ...

Articolul 11

Înfiinţarea de culturi pe pajiştile comunale şi urbane, în afara celor prevăzute în amenajament, este interzisă.

Articolul 12

(1) Unitatea administrativ-teritorială locală poate, cu avizul camerei agricole judeţene şi al asociaţiilor locale ale crescătorilor de animale, să înstrăineze porţiuni dintr-o pajişte numai în cazuri de necesităţi de interes public, local sau naţional, în condiţiile legislaţiei în vigoare. ... (2) Unităţile administrativ-teritoriale locale pot, cu avizul camerei agricole judeţene şi al asociaţiilor locale ale crescătorilor de animale, să înstrăineze o pajişte, total sau în parte, numai unei alte comune care nu deţine pajişte, numai în scopul cumpărării, situată la o distanţă mai mică de aceasta. ...

Articolul 13

(1) În situaţia în care o pajişte sau o porţiune dintr-o pajişte, prin actele doveditoare ale dreptului de proprietate, a fost destinată unui sat ori unor sate ce compun comuna şi dacă un sat trece de la o comună la alta, se transmite în proprietatea comunei la care trece satul şi suprafaţa de pajişte, cu activul şi pasivul din contabilitate. ... (2) În situaţia în care pajiştea este destinată mai multor sate, dreptul fiecăruia se calculează proporţional cu numărul familiilor îndreptăţite la folosinţa acesteia pentru păşunatul animalelor proprii. ...

Articolul 14

(1) Administraţia publică locală are dreptul şi capacitatea efectivă de a soluţiona şi de a gestiona pajiştile proprietate publică şi privată a localităţii, în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă, pe criterii obiective şi nediscriminatorii, în condiţiile legii. ... (2) Autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii executive, are obligaţia de a organiza serviciul public pentru menţinerea, întreţinerea şi utilizarea pajiştilor aflate în domeniul public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor prezentei legi. ... (3) Serviciul public pentru menţinerea, întreţinerea şi utilizarea pajiştilor se înfiinţează cu respectarea prevederilor legislaţiei Comunităţii Europene şi naţionale şi a particularităţilor economice şi sociale ale unităţilor administrativ-teritoriale. ...

Articolul 15

(1) Pentru punerea în valoare şi folosirea optimă a pajiştilor, consiliile locale, în baza cererilor organizaţiilor şi asociaţiilor locale ale crescătorilor de animale, legal constituite, scot la licitaţie concesionarea suprafeţelor de pajişti, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru o perioadă de minimum 10 ani şi o încărcătură optimă de animale pe hectar, dar nu mai mică de 0,3 UVM/ha. În cazul în care organizaţia sau asociaţia locală a crescătorilor de animale nu asigură o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha de pajişte, suprafaţa prevăzută în contractul de concesiune se diminuează proporţional cu efectivele deţinute. ... (2) În cazul în care există o singură asociaţie locală de creştere a animalelor pe raza unităţii administrativ-teritoriale, aceasta beneficiază de dreptul de concesionare prin atribuire directă. ... (3) Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească utilizatorii de pajişti prevăzuţi la alin. (1) care vor încheia contracte de concesiune se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. ... (4) Consiliile locale ale comunelor, oraşelor şi, respectiv, ale municipiilor trebuie să iniţieze procedura de concesionare până la data de 1 februarie a fiecărui an. ... (5) Lucrările de întreţinere a pajiştilor comunale şi urbane, precum şi a utilităţilor zoopastorale se vor efectua de crescătorii de animale care le folosesc. Condiţiile şi nivelul acestor lucrări vor fi cuprinse în contractul de concesiune. ...

Articolul 16

(1) În cazul în care organizaţia sau asociaţia vinde animalele, redevenţa prevăzută în contractul de concesiune se plăteşte pe întregul an, cu dreptul de a fi înlocuite cu alte animale din aceeaşi specie. ... (2) În caz de moarte a animalelor, redevenţa se va încasa numai pentru timpul cât animalele au păşunat. ...

Articolul 17

Resursele financiare rezultate din administrarea pajiştilor proprietate publică sau privată a comunelor şi a oraşelor se administrează şi se utilizează exclusiv pentru îndeplinirea competenţelor şi atribuţiilor care le revin pentru administrarea, organizarea şi întreţinerea acestora, în condiţiile legii.

Articolul 18

Paza animalelor pe pajiştile comunale şi urbane se face de către paznici angajaţi şi plătiţi de organizaţia sau asociaţia crescătorilor de animale concesionare.

Capitolul III

Pajişti în indiviziune

Articolul 19

Pajiştile în indiviziune, constituite fie prin legi de împroprietărire, fie ca efect al actelor de proprietate sau cu acordul coproprietarilor, sunt terenuri cu caracter de bun obştesc dintr-o comună ori mai multe comune şi se folosesc în comun ca păşune, ca fâneaţă sau pentru cultivarea plantelor de nutreţ în cadrul asociaţiilor de păşunat de către aceştia.

Articolul 20

Schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor se face cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, autoritatea competentă pentru menţinerea terenurilor destinate păşunilor permanente în România.

Articolul 21

Modul de folosire şi exploatare a pajiştilor în indiviziune se stabileşte prin amenajamente pastorale şi silvopastorale întocmite, după caz, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sau de Ministerul Mediului şi Pădurilor, în conformitate cu prevederile art. 10 şi 11.

Articolul 22

Pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în indiviziune, coproprietarii se pot organiza în asociaţii speciale de păşunat, în vederea administrării intereselor comune.

Articolul 23

Dacă perimetrul unei unităţi administrativ-teritoriale locale cuprinde atât pajişte comunală şi urbană, cât şi pajişte în indiviziune, se va putea constitui o singură asociaţie de păşunat, în care comuna este membră cu drepturi proporţionale cu suprafaţa păşunii comunale şi urbane.

Articolul 24

Modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a asociaţiilor de păşunat prevăzute la art. 22 şi 23 este stabilit prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, conform prevederilor legislaţiei din domeniu în vigoare.

Capitolul IV

Pajişti de munte şi de baltă

Articolul 25

(1) Pajiştile de munte şi de baltă sunt: golurile de munţi păşunabile, păşunile situate în regiunea montană, pădurile păşunabile şi păşunile împădurite, precum şi cele situate în zonele inundabile ale râurilor şi în Lunca Dunării şi aparţin domeniului public al statului. ... (2) Pajiştile prevăzute la alin. (1) vor fi atribuite în concesiune crescătorilor de animale, persoane fizice şi persoane juridice, organizaţiilor sau asociaţiilor locale ale crescătorilor de animale legal constituite, pentru instalarea de turme ori cirezi de animale în timpul prielnic păşunatului. ...

Articolul 26

Fac excepţie de la prevederile art. 25 pajiştile de munte şi de baltă aflate în proprietatea unităţilor administrativteritoriale locale şi a asociaţiilor de păşunat.

Capitolul V

Răspunderi şi sancţiuni

Articolul 27

Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea administrativă, contravenţională, civilă sau penală, după caz.

Articolul 28

(1) Constituie infracţiuni următoarele fapte: ... a) schimbarea destinaţiei suprafeţei de pajişte în alte categorii de folosinţă fără aprobările legale în vigoare; ... b) utilizarea în alte scopuri a subvenţiilor acordate pentru lucrări privind îmbunătăţirea şi întreţinerea pajiştilor; ... c) exploatarea lemnului de pe pajiştile împădurite fără obţinerea studiilor de transformare. ... (2) Infracţiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoarea de la două luni la 2 ani. ...

Articolul 29

(1) Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni: ... a) păşunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajişti în afara perioadei stabilite pentru păşunat; ... b) împiedicarea sau întârzierea lucrărilor prevăzute în amenajamente pastorale şi planuri de exploatare; ... c) introducerea pe pajişti a unor specii de animale, altele decât cele stabilite prin amenajamentele pastorale şi planuri de exploatare; ... d) neîndeplinirea de către deţinătorii sau utilizatorii de pajişti a obligaţiilor prevăzute în contract; ... e) circulaţia pe pajişti cu orice mijloace de transport, inclusiv cu atelajele, care cauzează deteriorarea acestora; ... f) introducerea animalelor pe pajişti fără a deţine contract; ... g) darea în folosinţă a pajiştii, fie pentru păşunat, fie pentru obţinerea de producţii de culturi furajere, persoanelor care nu sunt îndreptăţite. ... (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează: ... a) cu amendă de la 250 lei la 500 lei, faptele prevăzute la lit. e) şi g); ... b) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, faptele prevăzute la lit. b)-d); ... c) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, faptele prevăzute la lit. a) şi f). ...

Articolul 30

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite de consiliul local, de camerele agricole şi de instituţia prefectului.

Articolul 31

Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Capitolul VI

Dispoziţii finale

Articolul 32

Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în termen de 90 de zile de la intrarea sa în vigoare.

Articolul 33

La data intrării în vigoare a prezentei legi, art. 17-22, art. 41 alin. (1) lit. e) şi g) şi art. 42 alin. (1) lit. j) şi k) din Legea zootehniei nr. 72/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucureşti, 15 noiembrie 2011.

Nr. 214.

___________