DECRET nr. 18 din 3 februarie 1976

pentru modificarea Decretului nr. 623/1973 privind organizarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, devenit Legea nr. 141/1973

EMITENT

CONSILIUL DE STAT

Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 7 din 5 februarie 1976

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Articolul 1

Articolul 8 din Decretul nr. 623/1973 privind organizarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, devenit Legea nr. 141/1973, se modifica şi va avea următorul cuprins:

"Art. 8. - Pe lîngă Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România funcţionează Comisia de arbitraj

Se aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de arbitraj de pe lîngă Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, anexa la prezentul decret".

Articolul 2

Pe data intrării în vigoare a prezentului decret îşi încetează aplicarea Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerţ exterior de pe lîngă Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, anexa la Decretul nr. 623/1973.

NICOLAE CEAUŞESCU

Preşedintele

Republicii Socialiste România

Anexa 1

REGULAMENT

privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de arbitraj de

pe lîngă Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii

Socialiste România

Capitolul 1

Organizare şi competenţa

Articolul 1

Comisia de arbitraj de pe lîngă Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România se organizează şi funcţionează, în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament, ca organ cu caracter obştesc, independent de exercitarea atribuţiilor jurisdicţionale ce îi revin potrivit competentei sale.

Sediul Comisiei de arbitraj este la Bucureşti.

Articolul 2

Comisia de arbitraj este competenţa să soluţioneze litigiile patrimoniale născute din raportul de comerţ exterior, de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică ori din alte asemenea raporturi ce se stabilesc între o persoană juridică română şi persoane fizice sau juridice străine, ori între părţi care sînt toate străine.

Competenţa de a soluţiona litigiile prevăzute la alineatul precedent revine Comisiei de arbitraj numai dacă:

a) părţile au încheiat în acest sens o convenţie scrisă sau ... b) părţile sînt obligate sa supună litigiul dintre ele Comisiei de arbitraj în temeiul unui acord internaţional. ...

Convenţia părţilor privind supunerea spre arbitrare a litigiului poate rezultă şi din săvîrşirea unor acte porocedurale, cum sînt introducerea de către reclamant a unei cereri de arbitrare şi comunicarea pârâtului în sensul că accepta ca aceasta cerere să fie soluţionată de Comisia de arbitraj.

Articolul 3

În cazul în care părţile convin, Comisia de arbitraj este competenţa să soluţioneze şi litigii născute din raporturile contractuale dintre societăţile mixte constituite în Republica Socialistă România şi orice alte persoane juridice române.

Articolul 4

Comisia de arbitraj îşi verifica propria sa competenţa de a soluţiona un litigiu şi hotărăşte în aceasta privinta.

Competenţa Comisiei de arabitraj de a soluţiona un litigiu exclude, pentru acel litigiu, competenţa instanţelor de drept comun.

Articolul 5

Comisia de arbitraj se compune din:

- preşedinte şi vicepreşedinte;

- arbitri;

- secretariat.

Articolul 6

Prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România numeşte pe preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei de arbitraj dintre arbitri.

Articolul 7

Preşedintele Comisiei de arbitraj are conducerea acestei comisii şi o reprezintă în relaţiile interne şi internaţionale.

În organizarea activităţii Comisiei de arbitraj, preşedintele îndeplineşte atribuţiile prevăzute în prezentul regulament:

Vicepreşedintele ajuta pe preşedinte în îndeplinirea atribuţiilor sale şi este inlocuitorul de drept al acestuia.

Articolul 8

Arbitrii sînt numiţi, la propunerea preşedintelui Comisiei de arbitraj în funcţiune, de prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, pe timp de 3 ani, dintre persoane cu înaltă calificare juridică şi cunoştinţe în materie de comerţ exterior şi relaţii economice internaţionale, necesare soluţionării litigiilor prevăzute la art. 2.

Comisia de arabitraj se compune din 35-40 arbitri, înscrişi într-o lista care va cuprinde: numele, domiciliul, funcţia, specialitatea şi titlurile ştiinţifice ale arbitrului.

Arbitrii sînt independenţi şi impartiali în îndeplinirea atribuţiilor lor. Ei nu sînt reprezentanţii părţilor.

Articolul 9

Secretariatul Comisiei de arbitraj este compus din asistenţi arbitrali şi alt personal cu funcţii de execuţie de specialitate şi de execuţie administrativ numiţi de către Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, în cadrul planului de muncă şi retribuire a muncii aprobat. Numirea asistentilor arbitrali se face cu avizul preşedintelui Comisiei de arbitraj.

Secretariatul Comisiei de arbitraj este condus de unul dintre asistenţii arbitrali împuternicit în acest sens, cu avizul preşedintelui Comisiei de arbitraj şi avînd atribuţiile stabilite de prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România.

Articolul 10

Litigiile se soluţionează de un complet de arbitraj format din 3 membri sau, după caz, de un arbitru unic, potrivit dispoziţiilor cap. III din prezentul regulament.

Dispoziţiile prezentului regulament în care se fac referiri la completul de arbitraj se aplică în mod corespunzător şi arbitrului unic.

Capitolul 2

Sesizarea Comisiei de arbitraj

Articolul 11

Comisia de arbitraj este sesizată şi procedura de arbitraj începe prin introducerea unei cereri scrise care va cuprinde:

a) denumirea şi sediul sau, în cazul persoanelor fizice, numele, domiciliul ori reşedinţa părţilor; ... b) numele şi calitatea celui care angajează sau reprezintă partea în litigiu, anexându-se dovada calităţii; ... e) obiectul cererii; ... d) indicarea temeiului juridic al competentei Comisiei de arbitraj, în afară de cazul în care această competenţă rezultă dintr-un acord internaţional. Cînd se invoca o convenţie a părţilor, se va anexa copia acesteia, certificată de reclamant; ... e) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea. În cazul în care regulamentul invoca o lege străină, se va anexa copie de pe dispoziţiile care interesează litigiul; ... f) probele pe care se sprijină cererea. Cînd proba se face cu înscrisuri, acestea se vor anexa şi vor fi enumerate în cerere sau într-o lista ce se va ataşa la cerere. Cînd se solicita proba cu martori, se vor arata numele şi domiciliul acestora; ... g) numele arbitrului ales ori declaraţia reclamantului ca înţelege ca arbitrul să fie desemnat de preşedintele Comisiei de arbitraj. Reclamantul poate să aleagă şi un arbitru supleant. În cazul prevăzut de art. 22 alin. 2, reclamantul va propune persoana arbitrului unic. Dacă reclamantul nu cunoaşte lista arbitrilor o va cere de la secretariatul Comisiei de arbitraj şi, în termen de 15 zile de la primirea ei, va comunică numele arbitrului ales, al supleantului dacă a făcut o asemenea alegere, ori, după caz, al arbitrului unic; ... h) semnatura părţii. ...

Articolul 12

Reclamantul este obligat sa stabilească în cerere valoarea obiectului ei, chiar şi în cazurile în care nu formulează pretenţii băneşti.

Valoarea obiectului cererii se stabileşte, de regula, astfel;

a) în cererile privind pretenţii băneşti, la suma pretinsa; ... b) în cererile privind predarea unor bunuri, la valoarea acelor bunuri din momentul introducerii cererii; ... c) în cererile în constatare, la valoarea obiectului raportului juridic din momentul introducerii cererii; ... d) în cererile privind o obligaţie de a face sau de a nu face, la valoarea indicată de reclamant. ...

În cererile cu mai multe capete, valoarea fiecărui capăt trebuie să fie stabilită în mod separat; valoarea obiectului cererii se stabileşte la suma totală a capetelor de cerere.

Dacă reclamantul nu a stabilit sau a stabilit inexact valoarea obiectului cererii, Comisia de arbitraj, din oficiu sau la cererea pârâtului, stabileşte aceasta valoare pe baza datelor privitoare la obiectul cererii.

Articolul 13

Data introducerii cererii se considera ziua înregistrării acesteia la Comisia de arbitraj, iar în cazul expedierii ei prin posta, data prevăzută în ştampila oficiului poştal de expediere.

Articolul 14

La cerere se va anexa şi dovada plăţii taxei arbitrale.

Normele privind taxele arbitrale, inclusiv tariful acestora şi cazurile în care taxele arbitrale se reduc sau se restituie, cheltuielile arbitrale speciale şi cheltuielile părţilor în litigiile ce se soluţionează de Comisia de arbitraj sînt prevăzute în anexa*) la prezentul regulament.

Articolul 15

Cererea, împreună cu toate înscrisurile, se depune în atâtea exemplare câţi pârâţi sînt, precum şi cel puţin un exemplar pentru Comisia de arbitraj.

Cererea se depune în limba română sau în limba contractului dintre părţi ori în limba în care aceasta se depune în limba română sau în limba contractului dintre părţi ori în limba în care acestea au purtat corespondenta.

Înscrisurile se depun în original sau în copii certificate de parte.

Comisia de arbitraj din oficiu sau la cerere, poate obliga partea să prezinte o traducere a cererii în limba română, iar a înscrisurilor într-o alta limba, atunci cînd aceasta este cerută de interesele examinării litigiului.

Părţile pot solicita ca traducerile să fie efectuate, pe socoteala lor, prin grija Comisiei de arbitraj.

Articolul 16

Dacă cererea este însoţită de probe de marfa, esantioane etc., acestea se vor depune într-un singur exemplar, făcându-se menţiune în cerere. Asistentul arbitral va întocmi un proces-verbal de luare în custodie, care va cuprinde descrierea amănunţită a obiectelor depuse.

Articolul 17

În cazul în care cererea nu cuprinde toate menţiunile prevăzute la art. 11, asistentul arbitral va invita pe reclamant sa o completeze fără întîrziere, în mod corespunzător. În cazul menţiunilor prevăzute la art. 11 lit. a), c) şi h) completarea cererii se va face în cel mult două luni de la data primirii invitatiei. Dacă completarea cererii se face în acest termen, cererea se considera depusa pe data prevăzută la art. 13.

Pînă la completarea cererii, litigiul rămîne în nelucrare.

În cazul în care reclamantul, nedand urmare invitatiei de a inlatura lipsurile cererii, stăruie ca litigiul să se dezbata, completul de arbitraj da o hotărîre sau, în cazurile prevăzute la art. 47, închide procedura de arbitraj printr-o încheiere.

Articolul 18

Copii de pe cererea de arbitrare şi de pe anexe, o lista a arbitrilor, precum şi numele arbitrului şi dacă este cazul, şi cel al supleantului, aleşi de reclamant, se vor comunică pârâtului, cu invitaţia de a depune întâmpinare în termen de 30 de zile de la primire. Acest termen poate fi prelungit la cererea pârâtului.

Întâmpinarea cuprinde excepţiile privind cererea reclamantului, răspunsul în fapt şi în drept la aceasta cerere, probele propuse în apărare, precum şi, în mod corespunzător, celelalte menţiuni prevăzute de art. 11.

Articolul 19

În termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, pîrîtul va comunică, prin întâmpinare sau prin înştiinţare separată, numele arbitrului ales ori declaraţia ca înţelege ca acesta să fie desemnat de preşedintele Comisiei de arbitraj. Pîrîtul poate să aleagă şi un arbitru supleant. În cazul prevăzut la art. 22 alin. 2, pîrîtul va comunică dacă accepta propunerea reclamantului cu privire la persoana arbitrului unic.

Articolul 20

Dacă partea nu comunică numele arbitrului ales în termenele prevăzute de art. 11 şi art. 19, desemnarea acestuia se face de preşedintele Comisiei de arbitraj.

Articolul 21

Dacă pîrîtul are pretenii împotriva reclamantului, el poate face cerere reconvenţională.

Cererea reconvenţională poate fi introdusă cel mai târziu pînă la închiderea dezbaterilor în cererea principala. Dacă, prin introducerea cu întîrziere nejustificată a cererii reconventionale, dezbaterea litigiului s-a prelungit, completul de arbitraj poate obliga pe pîrît la acoperirea cheltuielilor suplimentare efectuate de reclamant şi de comisia de arbitraj.

Cererea reconvenţională trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi cererea principala.

Capitolul 3

Completul de arbitraj

Articolul 22

Completul de arbitraj este format din 3 membri, dintre care 2 arbitri şi un supraarbitru, aleşi sau, după caz, desemnaţi, în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament, dintre membrii Comisiei de arbitraj.

Dacă părţile convin, litigiul se soluţionează de un arbitru unic. Arbitrul unic se alege de pe lista arbitrilor prin acordul părţilor sau, în lipsa unui asemenea acord, se desemnează de pe aceeaşi lista de către preşedintele Comisiei de arbitraj.

Articolul 23

Dacă exista mai multe părţi care au interese comune, ele vor alege un singur arabitru. În caz de neînţelegere, arbitrul va fi desemnat de preşedinte.

Articolul 24

Arbitrii aleg un supraarbitru care va prezida completul de arbitraj.

În cazul în care arbitrii nu se înţeleg asupra persoanei supraarbitrului sau nu îl aleg în termen de 10 zile de la data alegerii sau desemnării arbitrului pârâtului, supraarbitrul va fi desemnat de preşedinte.

Articolul 25

În caz de împiedicare a arbitrului de a-şi exercită atribuţiile, acesta va fi înlocuit prin supleantul sau; dacă nu a fost ales un supleant sau dacă şi acesta este împiedicat de a-şi exercită atribuţiile, va fi instiintata partea care i-a ales, cu invitaţia de a alege un nou arbitru şi, la aprecierea sa, un nou supleant, în termen de 15 zile de la primirea înştiinţării, dispoziţiile art. 20 fiind aplicabile în mod corespunzător.

În cazul în care arbitrul şi supleantul care nu-şi mai pot exercita atribuţiile au fost desemnaţi de preşedinte, acesta va desemna de îndată un alt arbitru.

În caz de împiedicare a supraarbitrului de a-şi exercită atribuţiile sale, arbitrii părţilor vor alege un alt supraarbitru în condiţiile prevăzute de art. 24.

Articolul 26

Oricare dintre părţi poate cere recuzarea unui membru al completului de arbitraj sau a arbitrului unic, dacă are îndoieli în ceea ce priveşte imparţialitatea lui, îndeosebi dacă, direct sau indirect, el este personal interesat în soluţionarea cauzei.

Cererea de recuzare trebuie să fie facuta pînă la începerea dezbaterilor. Cererea facuta peste acest termen poate fi totuşi examinata dacă completul de arbitraj poate fi totuşi examinata dacă completul de arbitraj considera ca fiind justificată cauza întârzierii.

Recuzarea se soluţionează de către completul de arbitraj, fără participarea arbitrului recuzat. Dacă cei doi membri ai completului de arbitraj nu ajung la un acord sau dacă se cere recuzarea a doi arbitri sau a arbitrului unic, recuzarea se soluţionează de preşedintele Comisiei de arbitraj.

Dacă cererea de recuzare este admisă, noul arbitru, supraarbitrul sau arbitrul unic va fi ales sau va fi desemnat în conformitate cu prezentul regulament.

Arbitrul, supraarbitrul sau arbitrul unic poate declara ca se abţine de la soluţionarea litigiului pentru motivele arătate la alin. 1.

Articolul 27

Arbitrii vor continua să soluţioneze litigiile în curs la data expirării perioadei pentru care au fost numiţi conform art. 8, în afară de cazul în care ar fi împiedicaţi, din alte motive, să-şi exercite atribuţiile.

Articolul 28

Experţii şi traducatorii vor putea fi recuzati pentru motivele prevăzute la art. 26. Recuzarea se soluţionează de completul de arbitraj.

Capitolul 4

Procedura de arbitraj

Articolul 29

Completul de arbitraj verifica stadiul pregătirii litigiului pentru dezbatere şi, dacă va socoti necesar, va dispune măsurile corespunzătoare pentru completarea dosarului, putând cere părţilor explicaţii scrise cu privire la obiectul cererii şi faptele litigiului, precum şi completarea probelor. După aceasta verificare şi, dacă este cazul, după completarea dosarului, supraarbitrul fixează termen de arbitrare a litigiului, dispunând citarea părţilor.

Supraarbitrul va da asistentului arbitral indicaţii cu privire la pregătirea şi desfăşurarea dezbaterilor.

Articolul 30

Comunicarea către părţi a tuturor înscrisurilor litigiului se efectuează prin grija asistentului arbitral. Înscrisurile se comunică la adresa indicată de parte. Cererile, intampinarile, citaţiile, hotărîrile arbitrale şi încheierile se comunică prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

În cazul comunicării de înscrisuri, în recipisa de predare a scrisorii se va face menţiune despre acestea.

Celelalte înscrisuri pot fi transmise prin scrisoare recomandată sau simpla, iar diferitele instiintari şi prin telegraf sau telex.

Înscrisurile pot fi înmânate şi personal părţii, sub semnatura, la sediul Comisiei de arbitraj.

Articolul 31

Părţile vor fi înştiinţate despre data şi locul şedinţei arbitrale prin citaţie, care va fi transmisă cu cel puţin 30 de zile înainte de termenul de arbitrare, astfel ca fiecare dintre părţi sa dispună de timpul necesar, pentru pregătirea litigiului şi a prezentării la şedinţa.

Articolul 32

Şedinţele completului de arbitraj se desfăşoară la sediul Comisiei de arbitraj. Completul de arbitraj poate dispune ca şedinţa să se desfăşoare în alt loc.

Articolul 33

Litigiul se examinează în şedinţa publică. La cererea oricăreia dintre părţi sau din oficiu, completul de arbitraj examinează litigiul în şedinţa închisă. La şedinţa închisă nu pot participa decât părţile în litigiu sau reprezentantul acestora, consilierii părţilor, precum şi celelalte persoane citate.

Articolul 34

Părţile pot participa la dezbaterea litigiului, personal sau prin reprezentanţi aleşi după voinţa lor şi împuterniciţi în modul cuvenit. Părţile pot fi reprezentate sau asistate şi de străini.

Neprezentarea părţii, încunoştinţată în modul cuvenit despre data şi locul şedinţei arbitrale, nu împiedica dezbaterea litigiului, afară numai dacă partea lipsa nu va cere, pînă la terminarea dezbaterii, amânarea litigiului pentru motive întemeiate.

Oricare dintre părţi poate cere în scris ca soluţionarea litigiului să se facă în lipsa sa, pe baza actelor de la dosar.

În cazul în care ambele părţi, deşi legal citate, nu se prezintă la termen, şi nu s-a cerut judecarea în lipsa ori amânarea, soluţionarea litigiului va fi suspendată, în afară de cazul în care părţile sînt de acord ca litigiul să se soluţioneze totuşi dezbaterea în prezenta părţilor dacă apreciază ca probele prezentate nu sînt suficiente.

Articolul 35

Înaintea sau în cursul arbitrajului, oricare dintre părţile interesate poate cere instanţelor judecătoreşti sa încuviinţeze măsuri de asigurare şi măsuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau să constate anumite împrejurări de fapt.

Aceste măsuri vor fi aduse la cunoştinţa Comisiei de arbitraj de către partea care le-a cerut.

Articolul 36

Dezbaterea litigiului se face în limba română. Cu acordul părţilor, completul de arbitraj poate dispune ca dezbaterea să se facă şi în alta limba. Dacă o parte nu cunoaşte limba în care se desfăşoară dezbaterea, completul de arbitraj, la cererea şi pe cheltuiala ei, asigura serviciile unui traducător. Părţile pot participa la dezbateri cu traducătorul lor.

Traducerea poate fi facuta şi de unul dintre membrii completului de arbitraj.

Articolul 37

Fiecare dintre părţi are sarcina sa dovedească faptele pe care îşi întemeiază pretenţia sau apărarea în litigiu.

În vederea soluţionării litigiului, completul de arbitraj poate cere părţilor explicaţii suplimentare, poate dispune administrarea oricăror probe prevăzute de lege şi se poate adresa oricăror organe de stat sau organizaţii române pentru a obţine relaţiile care s-ar dovedi necesare; de asemenea, poate cere unor terţe persoane prezentarea de probe.

Administrarea probelor se efectuează în şedinţa completului de arbitraj. Prin încheierea completului de arbitraj se poate dispune ca administrarea probelor să fie efectuată în faţa unui arbitru delegat în acest scop.

Administrarea probelor se va putea face şi prin mijlocirea instanţelor judecătoreşti.

Aprecierea probelor se face de către arbitri potrivit intimei lor convingeri.

Articolul 38

Completul de arbitraj soluţionează litigiile pe baza normelor dreptului material aplicabil, conducandu-se după prevederile contractului şi ţinînd seama de uzanţele comerciale.

Articolul 39

La cererea oricăreia dintre părţi sau din oficiu, se poate hotărî, prin încheiere, amânarea dezbaterilor sau suspendarea litigiului pe un anumit termen.

Articolul 40

Dezbaterile vor fi consemnate într-o încheiere de şedinţa întocmită de asistentul arbitral.

Articolul 41

Încheierea de şedinţa va cuprinde, în mod corespunzător, pe lîngă menţiunile prevăzute la art. 45 lit. a), b) şi c), următoarele menţiuni:

a) o scurta descriere a desfăşurării şedinţei; ... b) susţinerile şi cererile părţilor; ... c) motivarea, după caz, a măsurilor luate, a amânării dezbaterilor, a suspendării litigiului pe un anumit termen sau a închiderii procedurii arbitrale; ... d) semnăturile arbitrilor şi asistentului arbitral. ...

Părţile au dreptul sa ia cunoştinţa de conţinutul încheierii. La cererea părţilor, completul de arbitraj poate indrepta sau completa încheierea de şedinţa printr-o alta încheiere.

Părţilor li se eliberează, la cerere, copie de pe încheierea de şedinţa.

Articolul 42

Procedura arbitrală ia sfîrşit prin pronunţarea unei hotărîri sau, în cazurile prevăzute de art. 47, printr-o încheiere de închidere a procedurii arbitrale.

Se pronunţa o hotărîre în cazurile în care litigiul se soluţionează în fond, precum şi atunci cînd reclamantul renunţa la pretenţiile sale sau cînd părţile cer să se pronunţe o hotărîre care să cuprindă învoiala lor.

Articolul 43

După ce completul de arbitraj va considera ca toate împrejurările cauzei sînt suficient lamurite, va declara închisă dezbaterea litigiului şi va intră în deliberare.

Hotărîrea se ia în şedinţa secreta.

În litigiile rezolvate în complet de 3 membri, hotărîrea se ia prin votul majorităţii membrilor completului de arbitraj. Supraarbitrul are un vot egal cu ceilalţi membri ai completului, dar îşi exprima ultimul opinia.

La deliberare poate fi prezent şi asistentul arbitral.

Articolul 44

Îndată după închiderea dezbaterilor şi luarea hotărîrii se întocmeşte dispozitivul acesteia, în care se citeşte părţilor sau, în cazul lipsei lor, li se comunică în scris. Dispozitivul se semnează de toţi membrii completului de arbitraj, precum şi de asistentul arbitral.

Dacă exista opinie separată ea se va menţiona în dispozitiv.

În termenul stabilit de completul de arbitraj, termen care nu trebuie să depăşească 30 de zile, hotărîrea arbitrală motivată trebuie să fie comunicată părţilor în scris.

Prin derogare de la prevederile alin. 1, completul de arbitraj poate dispune ca hotărîrea arbitrală să fie comunicată părţilor, în scris, fără o pronunţare, orala, într-un termen care nu trebuie să depăşească 30 de zile.

În cazuri întemeiate, preşedintele Comisiei de arbitraj poate prelungi termenele prevăzute la alin. 3 şi 4.

Hotărîrea se redactează şi se comunică în limba română.

Articolul 45

Hotărîrea arbitrală va cuprinde:

a) indicarea Comisiei de arbitraj, a numărului dosarului şi al hotărîrii, precum şi a locului şi datei pronunţării ei; ... b) numele arbitrilor, supraarbitrului sau, după caz, al arbitrului unic, precum şi numele asistentului arbitral; ... c) denumirea şi sediul sau, după caz, numele părţilor, domiciliul sau reşedinţa lor, numele reprezentanţilor părţilor precum şi al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului; ... d) obiectul litigiului şi susţinerile pe scurt ale părţilor; ... e) motivele de fapt şi de drept ale hotărîrii; ... f) dispozitivul, care va prevedea soluţia data şi cheltuielile de arbitrare acordate; ... g) semnăturile membrilor completului de arbitraj sau, după caz, a arbitrului unic, precum şi aceea a asistentului arbitral. ...

În cazul în care unul dintre membrii completului de arbitraj a avut o alta părere, el îşi va redacta opinia separată, cu arătarea considerentelor pe care aceasta se sprijină.

Articolul 46

Dacă prin hotărîrea data, completul de arbitraj a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere, oricare dintre părţi poate solicita, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărîrii, o hotărîre de completare. Aceasta hotărîre se da cu citarea părţilor.

Greşelile materiale din textul hotărîrii arbitrale sau alte greşeli evidente care nu schimba fondul soluţiei, precum şi greşelile de calcul pot fi îndreptate, la cererea părţilor sau din oficiu, printr-o încheiere.

Hotărîrea de completare sau încheierea de îndreptare a hotărîrii arbitrale face parte integrantă, după caz, din hotărîrea completată sau îndreptată. Părţile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de completarea sau îndreptarea hotărîrii arbitrale.

Articolul 47

Procedura arbitrală ia sfîrşit prin pronunţarea unei încheieri:

a) în cazul renunţării de către reclamant la cererea sa; ... b) în cazul în care se ia act ca părţile s-au împăcat; ... c) în cazul în care, datorită inactivităţii reclamantului, litigiul rămîne în nelucrare mai mult de 6 luni sau cînd reclamantul nu cere reluarea dezbaterii în decurs de o luna de la expirarea termenului pentru care s-a suspendat litigiul conform art. 39 sau în cazul în care lipsesc condiţiile pentru examinarea şi soluţionarea litigiului în fond. ...

La pronunţarea de către completul de arbitraj a încheierii se aplică, în mod corespunzător, art. 42-46.

Dacă completul de arbitraj nu a fost încă format, încheierea privind închiderea procedurii arbitrale se pronunţa de către preşedintele Comisiei de arbitraj.

Articolul 48

Completul de arbitraj ia măsuri ca dezbaterea litigiului să fie terminată, în măsura posibilităţilor, într-un termen care să nu depăşească 6 luni din ziua în care a fost constituit.

Capitolul 5

Hotărîrile arbitrale. Cai de atac. Executare

Articolul 49

Hotărîrile arbitrale sînt definitive. Ele pot fi atacate numai pe calea extraordinară a cererii de reexaminare introdusă la Comisia de arbitraj, pentru unul din următoarele motive:

a) partea a lipsit la termenul cînd a avut loc dezbaterile şi procedura de citare nu a fost legal îndeplinită; ... b) hotărîrea a fost data de alţi arbitri decât cei aleşi sau desemnaţi potrivit prezentului regulament; ... c) completul de arbitraj s-a pronunţat asupra unui lucru ce nu s-a cerut ori a dat mai mult decât s-a cerut; ... d) se înfăţişează înscrisuri doveditoare de natura a schimba soluţia şi pe care partea din motive temeinice nu le-a putut depune pînă la pronunţarea hotărîrii. ...

Cererea de reexaminare se poate introduce în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărîrii arbitrale şi se judeca de acelaşi complet de arbitraj, dacă părţile nu aleg alţi arbitri.

Dacă cererea de reexaminare este admisă, hotărîrea atacată se desfiinţează şi litigiul se rearbitreaza, pronunţându-se o noua hotărîre arbitrală.

Articolul 50

Hotărîrile arbitrale sînt obligatorii. Ele se aduc la îndeplinire de bunăvoie de către partea împotriva căreia s-a pronunţat hotărîrea, imediat sau în termenul arătat în hotărîre. În cazul în care o parte refuza executarea, hotărîrea, pentru a fi executată în ţara, va fi investită, la cererea părţii interesate, cu formula executorie, de către prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România şi va fi executată întocmai ca şi hotărîrile definitive ale instanţelor judecătoreşti.

Prezidiul camerei, sesizat cu o cerere de investire, o va rezolva în termen de cel mult 30 de zile.

Sesizarea prezidiului camerei întrerupe cursul prescripţiei dreptului de a cere executarea hotărîrii.

Capitolul 6

Dispoziţii finale

Articolul 51

Prevederile prezentului regulament se completează cu dispoziţiile de drept comun de procedura civilă română, în măsura în care acestea sînt aplicabile, ţinînd seama de caracterul internaţional al competentei Comisiei de arbitraj.

-------------