HOTĂRÂRE nr. 1.403 din 19 noiembrie 2007

privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 804 din 26 noiembrie 2007

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 66 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Capitolul I

Dispoziţii generale

Articolul 1

Prezenta hotărâre stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.

Articolul 2

În înţelesul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

- atenuare naturală - concept care include un ansamblu de condiţii şi fenomene geologice, fizice şi chimice ce produc în timp neutralizare sau scăderi ale concentraţiilor de poluanţi în mediul geologic;

- autoritate competentă pentru protecţia mediului - agenţiile regionale pentru protecţia mediului şi agenţiile judeţene pentru protecţia mediului;

- deţinător de teren - persoană fizică sau juridică care deţine în proprietate sau în folosinţă un teren în baza unui titlu valabil;

- ecosistem terestru - ecosistem dezvoltat în mediul geologic.

Articolul 3

Prezenta hotărâre se aplică:

a) poluării mediului geologic, produsă de activităţi cu impact semnificativ, care prezintă un risc real sau potenţial pentru sănătatea oamenilor şi a mediului; ... b) terenurilor în care ecosistemele terestre au fost afectate. ...

Articolul 4

Siturile contaminate radioactiv şi cele contaminate cu organisme modificate genetic nu constituie obiectul prezentei hotărâri.

Articolul 5

(1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi dezvoltare durabilă, prin unităţile din subordine, stabileşte necesitatea măsurilor de refacere a zonelor în care mediul geologic şi ecosistemele terestre au fost afectate. ... (2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi dezvoltare durabilă, prin unităţile din subordine, monitorizează şi controlează aplicarea măsurilor cuprinse în proiectul tehnic pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică. ... (3) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi dezvoltare durabilă elaborează ghidul tehnic pentru aplicarea metodologiilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate, aprobat prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi dezvoltare durabilă, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. ... (4) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide prioritizarea zonelor afectate care necesită refacerea mediului geologic, conform criteriilor stabilite prin ghidul tehnic prevăzut la alin. (3). ... (5) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului aprobă proiectul tehnic pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică. ...

Articolul 6

Orice persoană, fizică sau juridică, afectată sau susceptibil a fi afectată de o poluare a mediului geologic are dreptul să fie informată şi să se adreseze autorităţii competente pentru protecţia mediului pentru luarea măsurilor de prevenire sau refacere a mediului geologic.

Capitolul II

Refacerea mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre

Articolul 7

Refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor terestre afectate constă în aducerea acestora cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică, complementare şi compensatorii, şi prin eliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de folosinţă a terenului.

Articolul 8

Procesul de refacere a mediului geologic constă în îndepărtarea surselor de contaminare de pe amplasament, în izolarea şi decontaminarea ariilor contaminate, limitarea şi eliminarea posibilităţilor de răspândire a poluanţilor în mediul geologic şi în atingerea valorilor limită admise pentru concentraţiile de poluanţi.

Articolul 9

Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului în urma analizei raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic şi, după caz, a studiului evaluării de risc, luând în considerare următoarele:

a) caracteristicile şi funcţiile solului, ale formaţiunilor geologice şi ale apelor subterane; ... b) tipul şi concentraţia, gradul de risc pe care îl prezintă poluanţii, organismele sau microorganismele nocive; ... c) distribuţia poluanţilor în mediul geologic; ... d) volumul solului poluat sau subsolului care necesită tratarea, localizarea, adâncimea şi accesibilitatea acestuia; ... e) obiectivele refacerii mediului geologic şi intervalul de timp necesar pentru atingerea acestora; ... f) raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere a mediului geologic; ... g) destinaţia terenului după refacerea mediului geologic şi posibilitatea utilizării acestuia, având în vedere potenţialul de dezvoltare al zonei sau folosinţa terenului preconizată pentru viitor. ...

Articolul 10

Autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide asupra opţiunii aplicării conceptului de atenuare naturală a poluării solului şi subsolului.

Articolul 11

Operatorul economic sau deţinătorul de teren este obligat să execute măsurile cuprinse în proiectul pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică la încheierea activităţii şi/sau la schimbarea destinaţiei terenului.

Articolul 12

Măsurile de refacere pot fi realizate concomitent sau separat cu alte activităţi care se desfăşoară în mediul geologic.

Articolul 13

În cazul în care, ca urmare a refacerii mediului geologic, pe un amplasament sunt identificate noi situri contaminate, care nu au fost inventariate iniţial, pentru acestea se aplică prevederile legale privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului.

Articolul 14

(1) Restricţia de utilizare a terenului pe care este localizat situl contaminat, stabilită de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, se înregistrează în documentele cadastrale de către autorităţile administraţiei publice locale. ... (2) Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să realizeze sisteme de bariere fizice şi de avertizare pentru aplicarea regimului de restricţie. ... (3) La finalizarea proiectului tehnic pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică, autoritatea competentă pentru protecţia mediului notifică autoritatea administraţiei publice locale asupra ridicării restricţiei, în vederea reutilizării terenului. ...

Articolul 15

În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului organizează, prin instituţiile subordonate, baza de date pentru gestionarea siturilor contaminate, sub coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi dezvoltare durabilă.

Articolul 16

La solicitarea autorităţii competente pentru protecţia mediului, operatorul economic sau deţinătorul de teren este obligat să furnizeze datele privind situaţia siturilor contaminate necesare bazei de date prevăzute la art. 15.

Articolul 17

(1) Monitorizarea siturilor după încheierea proiectului tehnic pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică este asigurată prin mijloace specifice de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului. ... (2) Perioada de monitorizare se stabileşte prin ghidul tehnic prevăzut la art. 5 alin. (3), în funcţie de categoria de folosinţă a terenului. ... (3) Rezultatele monitorizării sunt stocate în baza de date prevăzută la art. 15. ...

Capitolul III

Refacerea mediului geologic al siturilor contaminate localizate în zona de frontieră

Articolul 18

În cazul în care o sursă de contaminare aflată pe teritoriul României afectează mediul geologic de pe teritoriul unui stat vecin, precum şi în cazul în care sursa de contaminare se află pe teritoriul unui stat vecin şi afectează teritoriul României, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi dezvoltare durabilă acţionează pe bază de reciprocitate şi în condiţii de echivalenţă, în conformitate cu acordurile şi convenţiile la care România este parte şi cu legislaţia naţională specifică în domeniu.

Capitolul IV

Costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre

Articolul 19

(1) Poluatorul are obligaţia de a suporta costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre, ce fac obiectul unui studiu de fezabilitate şi al unui proiect tehnic, elaborate după realizarea investigării şi evaluării poluării solului şi subsolului. ... (2) Pentru siturile contaminate localizate pe amplasamentele unităţilor industriale sau agricole de stat aflate în funcţiune, precum şi pentru terenurile contaminate din imediata vecinătate a acestora, pentru care se dovedeşte că poluarea a fost produsă de către acestea, costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre se asigură din surse proprii ale acestor unităţi. ... (3) Pentru siturile contaminate localizate pe amplasamentele unităţilor industriale sau agricole de stat aflate în procedură de faliment, închise sau abandonate, precum şi pentru terenurile contaminate din imediata vecinătate a acestora, pentru care se dovedeşte că poluarea a fost produsă de către acestea, costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale în a cărei subordonare/coordonare se află operatorii economici cu capital integral de stat din domeniul agricol sau industrial, sau din fonduri structurale şi de coeziune, prin proiecte aprobate spre finanţare în conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri. ... (4) Pentru siturile contaminate localizate pe amplasamentele unităţilor industriale sau agricole de stat aflate în conservare, în cazul reînceperii activităţii, costurile de refacere a mediului geologic se suportă din surse proprii ale acestor unităţi. ... (5) Pentru siturile contaminate amplasate pe domeniul public al statului aflate în administrarea instituţiilor publice, cu excepţia situaţiilor de vecinătate prevăzute la alin. (6) şi (7), costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre se asigură din veniturile proprii ale acestora şi/sau de la bugetul de stat, în funcţie de modul de finanţare, prin bugetul autorităţii publice centrale în subordinea/coordonarea căreia funcţionează acestea, sau din fonduri structurale şi de coeziune, prin proiecte aprobate spre finanţare în conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri. ... (6) Pentru siturile contaminate localizate pe amplasamentele unităţilor industriale sau agricole private care au fost privatizate cu obligaţii de mediu, precum şi pentru terenurile contaminate din imediata vecinătate a acestora, pentru care se dovedeşte că poluarea a fost produsă de către acestea, costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre se asigură din sursele proprii ale deţinătorului unităţilor industriale sau agricole, conform principiului "poluatorul plăteşte". ... (7) Pentru siturile contaminate localizate pe amplasamentele unităţilor industriale sau agricole private care au fost privatizate fără obligaţii de mediu, precum şi pentru terenurile contaminate din imediata vecinătate a acestora, pentru care se dovedeşte că poluarea a fost produsă de către acestea, costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre se asigură din sursele proprii ale deţinătorului unităţilor industriale sau agricole care a produs poluarea, conform principiului "poluatorul plăteşte", sau din fonduri structurale şi de coeziune, prin proiecte aprobate spre finanţare în conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri. ... (8) Costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre includ şi costurile monitorizării prevăzute la art. 17 alin. (1), care se suportă de administratorul terenului. ...

Articolul 20

În cazul în care poluarea mediului geologic este cauzată de mai mulţi operatori economici, ponderile de participare la costul total al refacerii se stabilesc în cadrul studiului de fezabilitate şi/sau al proiectului tehnic pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică.

Articolul 21

(1) În cazul poluării cu substanţe şi preparate periculoase, datorată nerespectării regimului acestora, costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre sunt suportate, după caz, de producătorul, transportatorul sau utilizatorul substanţelor şi preparatelor periculoase. ... (2) Litigiile generate de poluarea solului şi subsolului vor fi soluţionate de instanţele judecătoreşti competente potrivit legii. ...

Capitolul V

Sancţiuni

Articolul 22

(1) Constituie contravenţie nerespectarea prevederilor art. 11, art. 14 alin. (2), art. 16, art. 19 alin. (1) şi (2) şi art. 21 alin. (1) şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 30.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice. ... (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către comisarii Gărzii Naţionale de Mediu. ... (3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de 48 ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii, agentul constatator făcând menţiune despre aceasta în procesul-verbal. ...

Articolul 23

Dispoziţiile art. 22 referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

───────────────

Ministrul mediului

şi dezvoltării durabile,

Attila Korodi

Ministrul agriculturii

şi dezvoltării rurale,

Dacian Cioloş

Ministrul internelor

şi reformei administrative,

Cristian David

Ministrul economiei şi finanţelor,

Varujan Vosganian

Bucureşti, 19 noiembrie 2007.

Nr. 1.403.

_________