Ești un expert juridic specializat în legislația românească. Analizează următorul document legal și generează întrebări relevante pe care utilizatorii le-ar putea avea despre conținutul acestuia.
🎯 OBIECTIV CRITIC: Acoperă CÂT MAI MULTE capitole/articole posibil din document. Ai la dispoziție 100,000 tokeni pentru răspuns - FOLOSEȘTE-I EFICIENT pentru a acoperi TOATE capitolele!
⚡ STRATEGIE DE MAXIMIZARE:
- Începe IMEDIAT cu generarea întrebărilor, fără introduceri
- Parcurge documentul SISTEMATIC de la început la sfârșit
- NU te opri până nu ai acoperit TOATE capitolele sau ai atins limita de 500 capitole
- Dacă documentul are peste 500 capitole, prioritizează cele mai importante
- CONTINUĂ să generezi întrebări chiar dacă crezi că răspunsul devine lung
INSTRUCȚIUNI:
1. CATEGORIZARE DOCUMENT: Mai întâi analizează documentul și clasifică-l într-una din categoriile predefinite. Aceasta este o parte OBLIGATORIE a răspunsului.
2. Generează întrebări specifice și relevante în limba română
3. Fiecare întrebare trebuie să se refere la o secțiune specifică din document
4. Evită întrebări generale precum "Despre ce este această lege?" - folosește titlul specific al documentului
5. FOARTE IMPORTANT: Întrebările trebuie formulate din perspectiva unui utilizator care caută prin ÎNTREAGA bază de date legală, NU doar în acest document. Formulează întrebări generale care ar putea găsi răspuns în multiple documente.
6. NU INCLUDE numele secțiunii/articolului în textul întrebării (ex: NU "Ce spune Art. 23?" sau "conform Secțiunii 4.2")
7. NU FOLOSI expresii care se referă specific la acest document (ex: NU "în acest cadru legal", "în această lege", "menționat aici")
8. ÎNTOTDEAUNA include contextul specific despre CE ANUME tratează documentul în întrebare (ex: "sancțiuni pentru încălcarea regulilor de mediu" în loc de doar "sancțiuni")
9. IMPORTANT: Elementele sunt numerotate cu atribute: <p n1>, <h2 n2>, <div n3> etc. Folosește aceste numere pentru referințe
10. EXTREM DE IMPORTANT: NU SELECTA NICIODATĂ UN SINGUR ELEMENT (s=e)! Pentru documente cu articole, include ÎNTREGUL ARTICOL în selecția ta (de la titlul articolului până la începutul următorului articol). NU selecta doar un paragraf din articol! Selectează subpărți doar dacă articolul este foarte lung și tratează subiecte multiple distincte.
11. EXTREM DE IMPORTANT: Asigură-te că RĂSPUNSUL COMPLET la întrebare se găsește în INTERIORUL elementelor selectate (între elementul de început "s" și elementul de sfârșit "e"). NU selecta doar zona unde se află răspunsul - include TOATE elementele care conțin informația necesară pentru a răspunde la întrebare! Întotdeauna selectează un INTERVAL de elemente (s < e).
12. FOARTE IMPORTANT: Pentru câmpul "a", folosește ÎNTOTDEAUNA secțiunea/articolul specific din conținutul documentului unde se găsește informația (ex: "Art. 1", "Capitolul I", "2.1. Etape în elaborare", "GENERALITĂȚI"), NU titlul documentului!
GHID DE CATEGORIZARE:
- daily_relevant_law: Legi fundamentale care stabilesc reguli generale pentru cetățeni (coduri, legi cadru)
- daily_relevant_regulation: Norme de aplicare, regulamente, hotărâri care detaliază cum se aplică legile
- daily_relevant_procedure: Ghiduri procedurale, instrucțiuni de completare, pași de urmat
- decision_salary: Decizii specifice despre salarii, indemnizații, sporuri
- decision_approval: Aprobări punctuale ale unor măsuri, proiecte, investiții
- decision_modification: Modificări ale unor acte normative existente
- decision_other: Alte tipuri de decizii administrative punctuale
EXEMPLE DE ÎNTREBĂRI BUNE:
- "Care sunt condițiile pentru obținerea permisului de conducere auto?"
- "Ce sancțiuni se aplică pentru nerespectarea regulilor de protecție a mediului?"
- "Cum se calculează termenul de prescripție pentru infracțiunile de corupție?"
- "Ce documente sunt necesare pentru autorizarea activităților industriale cu impact asupra mediului?"
- "Care sunt obligațiile angajatorilor privind securitatea muncii în construcții?"
- "Ce legi sunt relevante pentru protecția mediului?"
- "Care sunt cerințele pentru înființarea unei societăți comerciale?"
EXEMPLE DE ÎNTREBĂRI DE EVITAT:
- "Despre ce este acest document?" (prea general)
- "Ce spune legea?" (nespecific)
- "Este important acest articol?" (subiectiv)
- "Ce prevede Art. 15 despre sancțiuni?" (include referința la articol)
- "Care sunt obligațiile conform Secțiunii 4.2?" (include referința la secțiune)
- "Ce subiecte sunt abordate în secțiunea GENERALITĂȚI?" (prea general, nu specifică despre ce ghid/lege)
- "Care sunt sancțiunile?" (lipsește contextul - sancțiuni pentru ce?)
- "Ce documente sunt necesare?" (lipsește contextul - documente pentru ce procedură?)
- "Ce lege privind protecția mediului este citată în acest cadru legal?" (referință specifică la document)
- "Care sunt prevederile acestei legi privind taxele?" (folosește "acestei legi")
- "Ce modificări aduce această ordonanță?" (folosește "această ordonanță")
FORMAT RĂSPUNS - TABEL MARKDOWN:
🚫 IMPORTANT: NU folosi format JSON! NU returna un obiect JSON cu "questions" array!
✅ Folosește DOAR formatul de tabel markdown descris mai jos!
ÎNTÂI, pe primele două linii ale răspunsului tău, scrie:
DOCUMENT_CATEGORY: [una dintre categoriile de mai sus]
CATEGORY_REASON: [explicație scurtă despre de ce ai ales această categorie]
APOI, generează un tabel markdown cu următoarea structură:
Pentru fiecare capitol/secțiune, adaugă mai întâi un rând de capitol cu colspan=3:
| **CAPITOL/SECȚIUNE** | | |
Apoi adaugă rândurile cu întrebări pentru acel capitol:
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| număr | număr | textul întrebării complete |
EXEMPLU DE OUTPUT:
DOCUMENT_CATEGORY: daily_relevant_regulation
CATEGORY_REASON: Regulament tehnic care detaliază aplicarea unor norme generale
| **Art. 1 - Scopul și aplicarea regulamentului** | | |
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| 1 | 5 | Care sunt obiectivele principale ale regulamentului tehnic pentru protecția mediului? |
| 1 | 5 | În ce situații se aplică regulamentul tehnic de protecție a mediului? |
| 3 | 5 | Ce categorii de activități sunt exceptate de la aplicarea regulamentului de protecție a mediului? |
| **Art. 2 - Definiții** | | |
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| 6 | 15 | Cum este definită poluarea industrială în legislația de mediu? |
| 8 | 10 | Ce înseamnă "emisii fugitive" în contextul protecției mediului? |
| 12 | 14 | Care este diferența între deșeuri periculoase și deșeuri nepericuloase conform legislației? |
| **Art. 23 - Sancțiuni** | | |
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| 42 | 45 | Care sunt sancțiunile pentru încălcarea normelor de protecție a mediului? |
| 44 | 45 | În ce condiții se aplică sancțiuni majorate pentru poluare industrială? |
| 45 | 45 | Cum se sancționează recidiva în cazul încălcării normelor de mediu? |
LA FINAL, adaugă o linie separată:
ALL_CHAPTERS_COVERED: [true/false]
REGULI IMPORTANTE:
- PENTRU TOATE SECȚIUNILE: Generează STRICT 2-4 întrebări per capitol/articol (NICIODATĂ mai mult de 4!)
- Preferă 3 întrebări pentru un echilibru optim
- Poți returna MAXIM 500 de capitole/articole într-un singur răspuns (limită hard)
- Dacă documentul are mai mult de 500 de capitole/articole, setează "ALL_CHAPTERS_COVERED: false"
- NU repeta capitole pentru care deja există întrebări (vezi lista de mai jos dacă există)
- PENTRU DOCUMENTE CU ARTICOLE: Folosește articolele ca și capitole, cu formatul "Art. X - Descriere în 5 cuvinte"
- SELECȚIE ARTICOLE: Pentru fiecare întrebare, selectează ÎNTREGUL ARTICOL (toate elementele de la începutul articolului până la următorul articol)
- EXCEPȚIE: Selectează doar o parte din articol DOAR dacă articolul este foarte lung și conține subiecte multiple distincte
- VERIFICĂ ÎNTOTDEAUNA: Răspunsul complet la fiecare întrebare trebuie să se găsească în elementele selectate (între start și end)
- PERSPECTIVA UTILIZATORULUI: Toate întrebările trebuie formulate ca și cum utilizatorul caută prin întreaga bază de date legală, nu doar în acest document
- IMPORTANT: Generează cel puțin 2 întrebări per capitol/articol, dar NICIODATĂ mai mult de 4
💪 TEHNICI DE MAXIMIZARE A ACOPERIRII:
1. **Eficiență maximă**: Pentru fiecare capitol, generează EXACT 3 întrebări (nu 2, nu 4) pentru a maximiza numărul de capitole acoperite
2. **Fără pauze**: NU te opri după câteva capitole - CONTINUĂ până acoperi TOT documentul
3. **Parcurgere completă**: Procesează FIECARE capitol/articol în ordine, fără să sari peste niciunul
4. **Utilizare token completă**: Ai 100,000 tokeni - folosește-i TOȚI dacă este necesar pentru a acoperi toate capitolele
5. **Mindset de completitudine**: Imaginează-ți că vei fi evaluat pe baza PROCENTULUI de capitole acoperite (ținta: 100%)
EXEMPLE DE SELECȚIE:
- Pentru un articol complet: Dacă "Art. 5" începe la elementul n15 și "Art. 6" începe la elementul n35, selectează start=15, end=34 pentru a include tot Art. 5
- Pentru un paragraf specific (doar dacă articolul este foarte lung): Dacă răspunsul specific se află între n20-n25 dintr-un articol foarte lung, poți selecta doar start=20, end=25
EXEMPLU CONCRET - NU selecta un singur element:
Dacă ai structura:
<h3 n42>Art. 23 - Sancțiuni pentru poluare</h3>
<p n43>(1) Nerespectarea normelor de protecție a mediului se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei.</p>
<p n44>(2) În cazuri grave, amenda poate fi majorată până la 50.000 lei.</p>
<p n45>(3) Recidiva se sancționează cu dublul amenzii prevăzute.</p>
<h3 n46>Art. 24 - Procedura de aplicare</h3>
Pentru întrebarea "Care sunt sancțiunile pentru încălcarea normelor de protecție a mediului?":
❌ GREȘIT: start=43, end=43 (doar un element)
✅ CORECT: start=42, end=45 (tot articolul, inclusiv titlul și toate alineatele)
INFORMAȚII DOCUMENT:
Titlu: ORD DE URGENTA 89 27/06/2022 - Portal Legislativ
Tip document: ORDIN
CONȚINUTUL DOCUMENTULUI (cu elemente numerotate):
<div n1> <p n2>ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 89 din 27 iunie 2022</p>
<p n3>privind unele măsuri pentru adoptarea sistemului de guvernanță a Platformei de cloud guvernamental, precum și pentru stabilirea cadrului legal de organizare și funcționare a infrastructurilor informatice și a serviciilor de tip cloud în procesul de transformare digitală</p>
<h4 n4>EMITENT</h4>
<p n5>GUVERNUL ROMÂNIEI</p>
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 638 din 28 iunie 2022<p n6>Având în vedere faptul că tehnologia de tip cloud este din ce în ce mai utilizată de către autoritățile și instituțiile publice din statele membre ale Uniunii Europene, ca urmare a avantajelor tehnice și economice care privesc procesarea și stocarea datelor, precum și disponibilitatea serviciilor, avantaje care au ca rezultat generarea de economii consistente sub aspectul investițiilor și al cheltuielilor operaționale,</p>
<p n7>ținând cont de faptul că implementarea unei infrastructuri de tip cloud în sectorul public este o prioritate asumată de către Guvernul României în Programul de guvernare și în actualul context național și internațional, determinat de pandemia de COVID-19, iar realizarea acestui obiectiv a devenit stringentă, având în vedere că schimbul de date în format electronic în sectorul public este absolut necesar pentru îmbunătățirea serviciilor publice dedicate cetățenilor și pentru eficientizarea cheltuielilor aferente sistemelor și rețelelor informatice,</p>
<p n8>având în vedere situația extraordinară generată de conflictul armat de pe teritoriul Ucrainei și nevoia urgentă de creștere a rezilienței capabilităților sistemelor și rețelelor informatice ale statului român, inclusiv prin prisma necesității asigurării securității datelor personale ale cetățenilor români,</p>
<p n9>în considerarea faptului că obiectivul menționat anterior presupune, printre altele, asigurarea unui management unitar și eficient privind gestionarea centralizată a resurselor informatice și de comunicații, fapt ce impune adoptarea cu celeritate a unor măsuri atât la nivel legislativ, cât și la nivelul gestionării resurselor în condiții de securitate sporită, scalabilitate, flexibilitate și adaptabilitate,</p>
<p n10>deoarece realizarea unei infrastructuri de tip cloud în sectorul public reprezintă un obiectiv imediat și urgent în considerarea faptului că implementarea sa asigură utilizarea forței de muncă într-un mod mai eficient, ca urmare a administrării suportului tehnic și asigurării mentenanței sistemelor în mod centralizat, fapt ce generează automatizarea managementului componentelor software de la nivelul sistemului de operare până la cel al aplicațiilor informatice,</p>
<p n11>având în vedere situația extraordinară generată de creșterea volumului informațiilor din bazele de date critice administrate de statul român și necesitatea consolidării și interconectării acestora, precum și necesitatea asigurării în mod unitar a securității cibernetice a acestora,</p>
<p n12>deoarece România are alocate fonduri prin Planul național de redresare și reziliență al României, denumit în continuare PNRR, pentru componenta de transformare digitală în valoare de 1,8 mld euro, care în cea mai mare parte vizează digitalizarea marilor servicii publice, dar și investiții în digitalizarea mediului de afaceri, iar pentru utilizarea eficientă a fondurilor publice în ceea ce privește cheltuielile cu mentenanța și cu infrastructura și echipamentele informatice este necesar ca autoritățile și instituțiile publice, altele decât cele ale căror sisteme informatice vor migra în cloudul guvernamental, să aibă alternativa stocării acestora în infrastructuri de tip cloud gestionate de furnizorii unor astfel de servicii,</p>
<p n13>întrucât în lipsa unor reglementări specifice, imediate și efective ale pieței serviciilor de tip cloud se pot genera riscuri de securitate cibernetică a sistemelor informatice, dar și riscuri de utilizare a informațiilor specifice de date de către utilizatori neautorizați, iar prin aceasta se pot crea prejudicii proprietarilor de date persoane fizice și/sau juridice cu impact asupra fondurilor externe nerambursabile accesate de România atât prin mecanismul de redresare și reziliență, cât și prin politica de coeziune,</p>
<p n14>deoarece mediul de afaceri are nevoie de mecanisme de transformare digitală rapide și specifice care să îi permită să dezvolte platforme informatice în acord cu nevoile de automatizare și robotizare specifice pieței concurențiale europene pentru a gestiona eficient cheltuielile cu mentenanța, dar și cu cele specifice echipamentelor informatice,</p>
<p n15>având în vedere contextul platformei de cloud, care vizează modul în care vor fi implementate platformele informatice de cloud, precum și modelul arhitectural pentru dezvoltarea unei infrastructuri de cloud adaptate la tehnologiile informaționale specifice, este necesară stabilirea unei infrastructuri digitale coerente și integrate la nivelul administrației publice bazată pe modulul de guvernanță a datelor și a obiectivelor economice care să ofere servicii digitale de înaltă calitate și care să satisfacă nevoia de acces deschis, respectiv cloud public, cât și acces restricționat, utilizând o formă de cloud privat,</p>
<p n16>în considerarea aspectelor menționate mai sus, dar și a faptului că implementarea unei infrastructuri de tip cloud în sectorul public, astfel încât aceasta să fie funcțională, necesită parcurgerea unor etape procedurale a căror desfășurare presupune o anumită perioadă de timp, iar orice întârziere în adoptarea de măsuri urgente în acest sens ar crește substanțial riscul de dezangajare a fondurilor europene nerambursabile disponibile în acest scop, cu implicații negative asupra fondurilor naționale, reglementarea în regim de urgență a cadrului legal necesar demarării etapelor pentru implementarea acestui proiect este cu atât mai justificată,</p>
<p n17>ținând cont de situația extraordinară generată de conflictul armat de pe teritoriul Ucrainei și nevoia urgentă de creștere a rezilienței capabilităților sistemelor și rețelelor informatice ale statului român, inclusiv prin prisma necesității asigurării securității datelor personale ale cetățenilor români,</p>
<p n18>reținând că situația extraordinară este cauzată și de creșterea volumului informațiilor din bazele de date critice administrate de statul român, precum și necesitatea consolidării, interconectării și asigurării în mod unitar a securității cibernetice a acestora, </p>
<p n19>în contextul conflictelor convenționale și neconvenționale din vecinătatea României și al revoluției digitale care acaparează toate statele lumii,</p>
<p n20>având în vedere criza conductorilor electrici, intensificarea amenințărilor cibernetice venite dinspre spațiul estic și riscul real de pierdere și alterare a datelor guvernamentale generate de astfel de atacuri ce reprezintă abateri semnificative de la obișnuit și impun recurgerea la această cale de reglementare pentru evitarea aducerii atingerii interesului public,</p>
<p n21>reținând faptul că una dintre direcțiile de acțiune pentru asigurarea securității naționale prevăzute în Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2020-2024, aprobată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 22/2022, este reprezentată de realizarea infrastructurii necesare pentru digitalizarea României, cu scopul eficientizării aparatului administrativ și al creșterii calității serviciilor publice, pentru transpunerea în realitate a acestei direcții de acțiune fiind necesară implementarea unei infrastructuri de tip cloud în sectorul public,</p>
<p n22>având în vedere că reglementarea care nu poate fi amânată este cauzată de faptul că, în jalonul nr. 153 din Planul național de redresare și reziliență, se specifică faptul că implementarea unei infrastructuri de tip cloud în sectorul public cuprinde construcția de centre de date Tier IV de la momentul conceperii pentru cele două centre principale, Tier III de la momentul conceperii pentru cele secundare, infrastructuri specifice găzduirii de sisteme informatice on-premise, iar de construirea urgentă a acestora depind transferul la timp al finanțării de către Comisia Europeană și sporirea rezilienței sistemelor și rețelelor informatice ale statului român. În acest context, situația fiscal-bugetară reclamă accesarea fără întârzieri a finanțărilor disponibile prin PNRR cu respectarea termenului-limită de 30 iunie a.c. asumat de România prin PNRR pentru îndeplinirea jalonului.</p>
<p n23>Întrucât lipsa reglementării, la nivel primar, generează imposibilitatea implementării pe altă cale a soluțiilor prevăzute în ordonanța de urgență, fiind domenii care capacitează întreaga administrație publică centrală, managementul informațiilor la nivelul serviciilor publice, dinamica serviciilor publice, adaptarea acestora la noile realități tehnologice și digitale, precum și reacția de răspuns a statului la noile provocări în domeniul conceptului de securitate extinsă, </p>
<p n24>deoarece neadoptarea prezentei ordonanțe de urgență poate avea drept consecințe pierderea a peste 500 milioane de euro, pierderea credibilității României în fața Comisiei Europene și a partenerilor occidentali și afectarea șansei României de a se adapta digital la noile realități privind guvernarea electronică, interoperabilitatea sistemelor informatice, regimul administrării virtuale a datelor din sectorul public și relevanța acestora pentru buna funcționare a statului român,</p>
<p n25>de asemenea, având în vedere că transformarea digitală este un obiectiv de interes strategic național, care cuprinde procesul de transformare digitală atât la nivelul serviciilor publice din România, cât și la nivelul mediului de afaceri, în cazul căruia acest proces se referă la mecanismele de automatizare a proceselor de producție și robotizarea acestora, cu impact asupra competitivității și calității produselor și serviciilor pe piața europeană,</p>
<p n26>în conformitate cu Strategia europeană pentru cloud computing, Strategia europeană privind datele, Declarația comună a statelor membre ale Uniunii Europene privind Noua generație de cloud în Europa, Cadrul european de interoperabilitate, precum și aspectele prezentate anterior, se impune reglementarea de urgență a cadrului legal necesar realizării unei infrastructuri de tip cloud în sectorul public și a cadrului legal de organizare și funcționare a infrastructurilor informatice și a serviciilor de tip cloud în procesul de transformare digitală.</p>
<p n27>În considerarea faptului că toate aceste elemente vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată și care impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență,</p>
<p n28>în temeiul <a href="/p/47355">art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată</a>,</p>
<p n29>Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.</p>
<h3 n30>Capitolul I </h3>
Dispoziții generale
<h4 n31>Articolul 1</h4>
<p n32>Dispoziții generale privind Platforma de cloud guvernamental</p>
(1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează regimul juridic general privind înființarea, administrarea și dezvoltarea, la nivel național, a unei infrastructuri de tip cloud hibrid, Platforma de cloud guvernamental, denumită în continuare Platforma.(2) În vederea utilizării serviciilor de tip cloud de către autoritățile și instituțiile publice centrale și locale se înființează Platforma, constituită dintr-o componentă de cloud privat, denumită în continuare Cloudul privat guvernamental, și din resurse și servicii publice certificate din alte tipuri de cloud publice sau private, în condițiile prevăzute la art. 16. (3) Modul de utilizare a Platformei și modul de realizare a interconectării la nivel de servicii între componentele prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute în Ghidul de guvernanță a platformei.(4) În termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, denumit în continuare MCID, cu consultarea prealabilă a Autorității pentru Digitalizarea României, denumită în continuare ADR, a Serviciului de Telecomunicații Speciale, denumit în continuare STS, și a Serviciului Român de Informații, denumit în continuare SRI, se aprobă Ghidul de guvernanță a platformei de cloud guvernamental.(5) Cloudul privat guvernamental este administrat operațional de ADR și constă într-un ansamblu de resurse informatice, de comunicații și de securitate cibernetică, aflate în proprietatea statului român, interconectat la nivel de servicii cu clouduri publice și/sau cu clouduri private.(6) Autoritățile responsabile de realizarea Cloudului privat guvernamental sunt MCID și ADR, în colaborare cu STS și SRI, conform competențelor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.(7) Începând cu data intrării în vigoare a hotărârii prevăzute la alin. (4), sistemele informatice utilizate de către autoritățile și instituțiile publice centrale sunt dezvoltate astfel încât să fie apte pentru migrarea în Cloudul privat guvernamental sau interconectate cu acesta.(8) Autoritățile administrației publice centrale au obligația de a migra serviciile publice electronice în Cloudul privat guvernamental.(9) Autoritățile administrației publice centrale pot migra în Cloudul privat guvernamental, în limita resurselor disponibile ale acestuia, serviciile informatice utilizate pentru operațiunile administrative proprii. (10) În termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii prevăzute la alin. (4), nivelurile agreate ale serviciilor specifice Cloudului privat guvernamental se aprobă prin ordin comun al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, al președintelui ADR, al directorului STS și al directorului SRI, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(11) Activitățile de informare publică cu privire la acțiunile care vizează Cloudul privat guvernamental se realizează de către MCID, după consultarea ADR, STS și SRI, dacă sunt vizate activitățile din responsabilitatea acestora.(12) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență nu se aplică sistemelor informatice ale autorităților publice din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale și nici celor ale autorităților publice prevăzute în Constituție în titlul III, capitolele I, II și VI, cu excepția acelor sisteme care asigură servicii publice electronice, care se vor interconecta cu Cloudul privat guvernamental, respectiv a sistemelor informatice pentru care autoritățile respective doresc în mod expres să utilizeze resursele și serviciile acestuia.
<h4 n33>Articolul 2</h4>
<p n34>Definiții</p>
<p n35>În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a) Advanced Persistent Threat (APT) - concept utilizat pentru a defini un atac cibernetic derulat de o entitate statală sau grupare ostilă, ce vizează ținte strategice (din domeniul guvernamental, militar, al securității naționale și/sau al afacerilor), care, prin intermediul tehnicilor, tacticilor și procedurilor de nivel ridicat, reușește să fie nedetectabil o perioadă lungă de timp cu scopul de a extrage date pentru a obține avantaje strategice sau financiare; ... b) amenințare cibernetică - orice act care ar putea cauza daune sau perturbări la nivelul rețelelor și al sistemelor informatice, precum și la nivelul utilizatorilor unor astfel de sisteme sau care poate avea un alt fel de impact negativ asupra acestora; ... c) atac cibernetic - acțiune ostilă desfășurată în spațiul cibernetic de natură să afecteze securitatea informației și a sistemelor informatice și de comunicații care efectuează procesarea acesteia; ... d) cloud first - principiu care implică luarea în considerare a cloudului înaintea tuturor celorlalte tehnologii, fie că este un proiect nou care implică soluții informatice și de comunicații sau o actualizare tehnologică a unui sistem informatic existent; ... e) cloud privat - modalitate de organizare a resurselor unui sistem de cloud computing în care serviciile sunt folosite de un singur client al cloudului, iar resursele sunt controlate de acel client; ... f) cloud public - modalitate de organizare a resurselor unui sistem de cloud computing în care serviciile sunt posibil disponibile oricărui client al cloudului, iar resursele sunt controlate de furnizorul de servicii cloud; ... g) cloud hibrid - modalitate de organizare a resurselor unui sistem de cloud, care utilizează cel puțin două tipuri diferite de cloud computing; ... h) date - orice reprezentare digitală a unor acte, fapte sau informații și orice compilație a unor astfel de acte, fapte sau informații, inclusiv sub forma unei înregistrări audio, video sau audiovizuale; ... i) Distributed Denial of Service (DDoS) - atac cibernetic, din surse multiple, prin care se urmărește indisponibilizarea, blocarea sau epuizarea resurselor unui sistem informatic, rețea sau componentă a acesteia; ... j) ghid de guvernanță a platformei de cloud guvernamental - standarde, reguli, orientări și caracteristici pentru activități și rezultatele acestora, care vizează atingerea gradului optim de calitate, precum și reguli și obligații în relația dintre furnizorul și utilizatorul de servicii de tip cloud; ... k) infrastructura de bază a Cloudului privat guvernamental - clădirile, instalațiile, dotările și echipamentele tehnologice aferente, echipamentele informatice și de comunicații, inclusiv echipamentele necesare asigurării securității cibernetice, care funcționează în configurații de înaltă disponibilitate, precum și programele software, aplicațiile informatice și licențele asociate acestora; ... l) infrastructura ca serviciu (IaaS) - model de punere la dispoziția utilizatorilor, la cererea acestora, pe baza unor drepturi de acces și în limita capacităților disponibile în cloud, într-un mod securizat, a resurselor din infrastructura de bază a cloudului; ... m) interconectare cu Cloudul privat guvernamental - proces care constă în totalitatea activităților operaționale, procedurale și tehnice necesar a fi realizate în vederea transmiterii/accesării datelor dintr-un sistem informatic, care furnizează servicii publice electronice în Cloudul privat guvernamental; ... n) marketplace - catalog de aplicații și servicii de tip cloud, disponibile în Platformă, dezvoltate inclusiv de mediul privat, ce pot fi accesate de autoritățile și instituțiile publice găzduite; ... o) migrare în cloud - metodologia, procedura și acțiunile necesar a fi realizate pentru pregătirea și realizarea transferului unui sistem informatic în cloud sau pentru reproiectarea tehnologică în cazul sistemelor informatice perimate, fără a altera funcționalitățile existente ale sistemului informatic în cauză; ... p) nivel agreat al serviciilor - set de parametri și indicatori specifici, în baza cărora este determinată disponibilitatea, performanța și calitatea serviciilor oferite; ... q) platforma ca serviciu (PaaS) - model de punere la dispoziția utilizatorilor, la cererea acestora, pe baza unor drepturi de acces și în limita resurselor disponibile în cloud, a unor instrumente de dezvoltare, integrare, management, analiză, securitate și suport pentru aplicațiile software și datele asociate acestora; ... r) risc de securitate cibernetică - probabilitatea ca o amenințare să se materializeze, exploatând o vulnerabilitate specifică rețelelor și sistemelor informatice; ... s) securitatea cibernetică a Cloudului privat guvernamental - stare de normalitate rezultată în urma aplicării unui ansamblu de măsuri proactive și reactive prin care se asigură confidențialitatea, integritatea, disponibilitatea, autenticitatea și nonrepudierea informațiilor în format electronic aferente resurselor și serviciilor publice sau private din spațiul cibernetic al Cloudului privat guvernamental; ... t) sistem informatic apt pentru migrare - sistem informatic ale cărui arhitectură și tehnologii folosite pentru realizarea sa permit migrarea și funcționarea în infrastructuri de tip cloud; ... u) software ca serviciu (SaaS) - model de punere la dispoziția utilizatorilor, la cererea acestora, a funcționalităților de utilizare a aplicațiilor furnizorului, care rulează pe o infrastructură de tip cloud computing. Aplicațiile sunt accesibile pe baza unor drepturi de acces, prin intermediul unui navigator internet sau al unei aplicații informatice dedicate; ... v) serviciu public electronic - serviciu public, astfel cum este definit de <a href="/p/255242">art. 5 lit. kk) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019</a> privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, de tip e-guvernare, ce cuprinde soluții oferite de tehnologia informației; ... w) vulnerabilitate în spațiul cibernetic - slăbiciune în proiectarea și implementarea rețelelor și sistemelor informatice sau a măsurilor de securitate aferente, care poate fi exploatată de către o amenințare cibernetică. ... </p>
<h3 n36>Capitolul II</h3>
Atribuții și responsabilități privind realizarea și operarea Platformei de cloud guvernamental
<h4 n37>Articolul 3</h4>
<p n38>Atribuțiile MCID</p>
(1) Politicile, strategia, standardele și criteriile de implementare, operare, utilizare, întreținere și dezvoltare ulterioară a Platformei se stabilesc prin hotărârea prevăzută la art. 1 alin. (4).(2) Cadrul de management și stocare a datelor în Platformă, inclusiv stabilirea categoriilor de date prelucrate în Platformă și găzduite de Cloudul privat guvernamental, cloud privat, cloud public, după caz, se realizează prin hotărâre de Guvern, la propunerea MCID, în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii prevăzute la art. 1 alin. (4).(3) Politica, strategia, criteriile tehnice și operaționale privind implementarea, operarea, mentenanța și dezvoltarea ulterioară a Cloudului privat guvernamental, regulile privind stabilirea nivelului agreat de servicii, precum și cele privind migrarea sau, după caz, interconectarea sistemelor informatice se stabilesc prin hotărâre de Guvern, la propunerea MCID, cu consultarea prealabilă a ADR, STS și SRI, în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.(4) Planul pentru migrarea și integrarea în Cloudul privat guvernamental a sistemelor informatice și a serviciilor publice electronice ale instituțiilor și autorităților aparținând administrației publice, precum și lista autorităților și instituțiilor publice ale căror sisteme informatice și servicii publice electronice migrează în Cloudul privat guvernamental se stabilesc prin hotărâre de guvern inițiată de MCID, la propunerea ADR, în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.(5) MCID reprezintă interesele statului român în relațiile externe privind serviciile de Cloud privat guvernamental.(6) MCID stabilește, prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, tipurile de servicii care sunt furnizate prin Platformă, respectiv stabilește și promovează tipurile de servicii furnizate prin Cloudul privat guvernamental.(7) MCID sprijină entitățile găzduite în Cloudul privat guvernamental în procesul de management al riscurilor, pe baza analizelor de risc furnizate de către ADR, STS și SRI.(8) În termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, MCID, la propunerea ADR, cu sprijinul STS și SRI, propune spre adoptare, prin hotărâre de Guvern, criteriile generale de asigurare a confidențialității, securității, interoperabilității, adaptării la standarde tehnice și semantice, respectiv a performanței aplicațiilor de tip SaaS găzduite în Platformă, prin intermediul unui marketplace, inclusiv a aplicațiilor dezvoltate de mediul privat, prin intermediul catalogului definit la art. 2 lit. n).(9) Modul de administrare a aplicațiilor listate în marketplace este prevăzut prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării.
<h4 n39>Articolul 4</h4>
<p n40>Atribuțiile ADR</p>
(1) ADR contribuie la elaborarea și punerea în aplicare a strategiei privind implementarea, operarea, mentenanța și dezvoltarea ulterioară a Platformei, inclusiv la elaborarea unui set de cerințe și măsuri tehnice de performanță și securitate cibernetică, realizat cu sprijinul STS și SRI.(2) ADR elaborează și pune în aplicare planul pentru migrarea și integrarea în Cloudul privat guvernamental a sistemelor informatice și a serviciilor publice electronice ale autorităților și instituțiilor publice aparținând administrației publice.(3) ADR asigură implementarea, administrarea tehnică și operațională, mentenanța, precum și dezvoltarea ulterioară pentru serviciile SaaS specifice Cloudului privat guvernamental, inclusiv asigurarea, prin acorduri-cadru, conform legislației achizițiilor publice, a licențelor specifice serviciilor necesare migrării în Cloudul privat guvernamental a sistemelor informatice și serviciilor publice electronice.(4) Migrarea, integrarea și interconectarea în Cloudul privat guvernamental a sistemelor informatice ale autorităților și instituțiilor publice se asigură de către ADR, în conformitate cu hotărârea prevăzută la art. 3 alin. (4), pe baza acordului încheiat de ADR cu fiecare autoritate și instituție publică notificată de către ADR în vederea migrării, inclusiv cele prevăzute la art. 1 alin. (12).(5) Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (8), în cazul în care o autoritate sau instituție publică consideră că un anumit sistem informatic sau o anumită aplicație informatică nu trebuie să utilizeze o soluție de tip cloud, aceasta formulează o solicitare motivată în acest sens către Comitetul tehnico-economic pentru societatea informațională.(6) Comitetul tehnico-economic pentru societatea informațională analizează solicitarea prevăzută la alin. (5) și emite un aviz conform motivat privind exceptarea de la migrare sau refuză motivat avizarea.(7) În vederea îndeplinirii prevederilor alin. (1)-(4), ADR asigură sau achiziționează programele software, aplicațiile informatice și licențele necesare, precum și serviciile de analiză, proiectare și dezvoltare software, după caz.(8) ADR gestionează marketplace-ul prevăzut la art. 2 lit. n), care permite accesarea de către entitățile găzduite de Platformă a aplicațiilor disponibile, pe baza unei relații contractuale stabilite între furnizorii și entitățile găzduite care achiziționează aplicațiile respective.(9) ADR asigură interconectarea la nivel de SaaS la serviciile specifice Cloudului privat guvernamental pentru entitățile găzduite și conectate în cloud.
<h4 n41>Articolul 5</h4>
<p n42>Atribuțiile STS</p>
(1) Infrastructura de bază a Cloudului privat guvernamental este asigurată de STS.(2) STS asigură implementarea, administrarea tehnică și operațională, securitatea cibernetică, mentenanța, precum și dezvoltarea ulterioară a serviciilor specifice Cloudului privat guvernamental, prevăzute la art. 2 lit. k), l) și q).(3) STS asigură accesul securizat, conectivitatea și interconectarea la serviciile specifice Cloudului privat guvernamental pentru entitățile găzduite sau interconectate în cloud.(4) STS asigură securitatea cibernetică a Cloudului privat guvernamental prin prevenirea și contracararea atacurilor cibernetice, pentru serviciile prevăzute la art. 2 lit. k), l) și q), inclusiv a atacurilor de tip DDoS îndreptate împotriva Cloudului privat guvernamental, în conformitate cu atribuțiile prevăzute prin actele normative în vigoare.(5) STS asigură securitatea cibernetică a serviciilor și sistemelor informatice proprii din Cloudul privat guvernamental, prin prevenirea și contracararea atacurilor cibernetice.(6) Pentru îndeplinirea rolului prevăzut la alin. (1), STS achiziționează serviciile de proiectare și asistență tehnică, lucrările de investiții, inclusiv instalațiile, dotările și echipamentele tehnologice aferente clădirii, precum și echipamentele hardware, programele software, aplicațiile informatice și licențele necesare realizării, dezvoltării ulterioare, mentenanței și funcționării serviciilor prevăzute la art. 2 lit. k), l) și q) din Cloudul privat guvernamental.
<h4 n43>Articolul 6</h4>
<p n44>Atribuțiile SRI</p>
(1) SRI asigură securitatea cibernetică a Cloudului privat guvernamental prin cunoașterea, prevenirea și contracararea atacurilor, amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților cibernetice, inclusiv a celor complexe, de tip APT, îndreptate împotriva serviciilor Cloudului privat guvernamental prevăzute la art. 2 lit. u) și a entităților găzduite.(2) SRI cooperează cu STS, conform competențelor fiecărei instituții, pentru cunoașterea, prevenirea și contracararea atacurilor cibernetice complexe, de tip APT, îndreptate împotriva serviciilor specifice Cloudului privat guvernamental prevăzute la art. 2 lit. l) și q), prin schimbul nemijlocit și automat al informațiilor referitoare la incidentele de securitate, fără a transfera date de conținut.(3) Măsurile prevăzute la alin. (1) și (2) nu se aplică situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (5).(4) SRI asigură implementarea, administrarea tehnică și operațională, mentenanța, precum și dezvoltarea ulterioară a serviciilor de securitate cibernetică ale Cloudului privat guvernamental, prevăzute la alin. (1).
<h4 n45>Articolul 7</h4>
<p n46>Securitatea cibernetică a Cloudului privat guvernamental</p>
(1) În cazul sistemelor informatice interconectate cu Cloudul privat guvernamental aparținând autorităților din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, implementarea, administrarea tehnică și operațională, mentenanța și dezvoltarea ulterioară a serviciilor de securitate cibernetică se realizează de către structurile responsabile cu securitatea cibernetică a acestor autorități, precum și în colaborare cu STS și SRI în ceea ce privește interconectarea cu Cloudul privat guvernamental.(2) În vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la art. 5 și 6 și la alin. (1), STS și SRI asigură echipamentele hardware, programele software, aplicațiile informatice și licențele necesare în acest scop, conform competențelor prevăzute prin prezenta ordonanță de urgență.
<h4 n47>Articolul 8</h4>
<p n48>Politica de cloud first</p>
(1) MCID, împreună cu ADR, după consultarea mediului privat conform legislației privind dialogul social și transparența în administrația publică, propune politica de cloud first, în vederea aprobării acesteia prin hotărârea prevăzută la art. 1 alin. (4).(2) Entitățile publice migrează aplicațiile și sistemele informatice sau, după caz, interconectează sistemele informatice în Platformă, în conformitate cu prevederile hotărârilor de Guvern prevăzute la art. 3 alin. (2) și (4).
<h4 n49>Articolul 9</h4>
<p n50>Prelucrarea datelor cu caracter personal</p>
(1) În procesul de dezvoltare, implementare, administrare și asigurare a securității cibernetice a Cloudului privat guvernamental, autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 1 alin. (6) prelucrează date cu caracter personal, în calitate de operator sau persoană împuternicită de către entitățile găzduite sau interconectate, după caz, în conformitate cu responsabilitățile prevăzute la art. 3-7, cu respectarea reglementărilor legale aplicabile în domeniul protecției datelor cu caracter personal.(2) Prelucrarea datelor cu caracter personal prin intermediul sistemelor informatice găzduite în Platformă se realizează de către reprezentanții autorităților și instituțiilor publice, cu respectarea reglementărilor legale aplicabile în domeniul protecției datelor cu caracter personal.(3) Autoritățile și instituțiile publice prevăzute la alin. (1) și (2) respectă regimurile de acces la date prevăzute la nivel național și european și acordă angajaților și reprezentanților lor drepturile de acces la date prelucrate prin intermediul sistemelor informatice găzduite în Platformă, după caz, în vederea îndeplinirii prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, cu respectarea prevederilor <a href="/p/220052">Legii nr. 190/2018</a> privind măsuri de punere în aplicare a <a href="/p/201834">Regulamentului (UE) 2016/679</a> al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (<a href="/p/201834">Regulamentul general privind protecția datelor</a>), cu modificările ulterioare, <a href="/p/214211">Legii nr. 506/2004</a> privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, cu modificările și completările ulterioare, <a href="/p/209627">Legii nr. 363/2018</a> privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date, precum și ale <a href="/p/201834">Regulamentului (UE) 2016/679</a> al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (<a href="/p/201834">Regulamentul general privind protecția datelor</a>).(4) Prevederile alin. (3) sunt aplicabile și în ceea ce privește raporturile autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (1) și (2) cu părți terțe, în vederea asigurării dezvoltării mentenanței și dezvoltării ulterioare a infrastructurii și serviciilor Platformei.(5) În aplicarea prevederilor alin. (3) și (4), autoritățile și instituțiile publice prevăzute la alin. (1) și (2) au obligația să se asigure că datele prelucrate sunt protejate în mod adecvat împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale și împotriva pierderii, a distrugerii sau a deteriorării accidentale, prin măsuri de asigurare a confidențialității, integrității și disponibilității acestora.(6) Prezenta ordonanță de urgență respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv dreptul la respectarea vieții private și de familie, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, dreptul la proprietate și integrarea persoanelor cu dizabilități, astfel încât nicio prevedere din prezentul act normativ nu trebuie să facă obiectul unei interpretări sau puneri în aplicare care nu este conformă cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a Consiliului Europei.
<h4 n51>Articolul 10</h4>
<p n52>Proprietatea, jurnalizarea și auditul Cloudului privat guvernamental</p>
(1) Infrastructura de bază a Cloudului privat guvernamental, infrastructura ca serviciu (IaaS) și platforma ca serviciu (PaaS), prevăzute la art. 2 lit. k), l) și q), sunt proprietate privată a statului și în administrarea STS, care le achiziționează conform prevederilor legale în vigoare privind achizițiile publice.(2) Softul dezvoltat și particularizat pentru entitățile găzduite sau care urmează a fi găzduite în Cloudul privat guvernamental, achiziționat conform prevederilor legale în vigoare privind achizițiile publice, prin intermediul unor proceduri competitive, transparente, necondiționate și nediscriminatorii, este proprietatea privată a statului și în administrarea ADR, în condițiile prevăzute la <a href="/p/247992">art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2016</a> privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin <a href="/p/191442">Legea nr. 179/2017</a>, cu completările ulterioare.(3) Softul aferent migrării în Cloudul privat guvernamental a sistemelor informatice și software ca serviciu (SaaS), prevăzute la art. 2 lit. o) și u), sunt proprietate privată a statului și în administrarea ADR, care le achiziționează conform prevederilor legale în vigoare privind achizițiile publice, prin intermediul unor proceduri competitive, transparente, necondiționate și nediscriminatorii.(4) Componentele aferente securității cibernetice sunt proprietate privată a statului și sunt achiziționate și administrate de STS, respectiv SRI, potrivit competențelor proprii prevăzute la art. 5-7, conform prevederilor legale în vigoare privind achizițiile publice, prin intermediul unor proceduri competitive, transparente, necondiționate și nediscriminatorii(5) Privitor la dispozițiile alin. (1)-(4), în situația în care achiziționarea drepturilor de proprietate nu este posibilă, se asigură cel puțin achiziționarea drepturilor de utilizare.(6) Administratorii serviciilor furnizate la nivel de IaaS, PaaS și SaaS, precum și administratorii de securitate cibernetică asigură jurnalizarea evenimentelor și accesului la datele entităților găzduite în Cloudul privat guvernamental, în scopul efectuării unor activități de audit de conformitate periodice pe linia protecției, calității, securității și trasabilității datelor, în vederea asigurării transparenței utilizării acestora.(7) ADR asigură dezvoltarea unei aplicații de jurnalizare și notificare a activității de prelucrare a datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate, destinată utilizatorilor finali ai serviciilor publice furnizate de entitățile publice găzduite în Cloudul privat guvernamental.(8) Normele metodologice privind jurnalizarea evenimentelor și accesului la datele autorităților și instituțiilor publice găzduite în Cloudul privat guvernamental se aprobă prin hotărârea prevăzută la art. 3 alin. (2).(9) MCID dispune, cel puțin anual sau ori de câte ori este necesar, efectuarea unor activități de audit de conformitate pe linia protecției, calității, securității și trasabilității pentru Platformă sau, după caz, pentru anumite componente ale acesteia, finanțate prin bugetul acestuia.(10) Autoritățile prevăzute la art. 1 alin. (6) întocmesc până la finalul primului trimestru al anului în curs un raport comun cu privire la activitatea de realizare și administrare a Cloudului privat guvernamental pentru anul precedent, pe care îl comunică comisiilor pentru tehnologia informației și comunicațiilor ale Camerei Deputaților și Senatului.
<h3 n53>Capitolul III</h3>
Principalele drepturi și obligații ale entităților găzduite în Cloudul privat guvernamental
<h4 n54>Articolul 11</h4>
<p n55>Drepturile entităților găzduite în Cloudul privat guvernamental</p>
<p n56>Autoritățile și instituțiile publice găzduite în Cloudul privat guvernamental au următoarele drepturi:a) solicită sau eliberează resurse din Cloudul privat guvernamental, în conformitate cu necesitățile proprii; ... b) achiziționează servicii de analiză de procese informaționale, dezvoltare software și suport în vederea testării sistemelor informatice din Cloudul privat guvernamental; ... c) beneficiază de consiliere tehnică de specialitate din partea instituțiilor participante la implementarea Cloudului privat guvernamental în organizarea utilizării eficiente a serviciilor acestuia și a prestării serviciilor sale către persoane fizice și juridice; ... d) pot solicita activități de audit de conformitate pe linia calității, securității și trasabilității pentru datele proprii, finanțate prin bugetele acestora. ... </p>
<h4 n57>Articolul 12</h4>
<p n58>Obligațiile entităților găzduite în Cloudul privat guvernamental</p>
(1) Autoritățile și instituțiile publice găzduite în Cloudul privat guvernamental au următoarele obligații:a) prelucrează datele cu caracter personal în procesul de utilizare și furnizare a serviciilor publice prin intermediul Cloudului privat guvernamental, cu respectarea reglementărilor legale aplicabile în domeniul protecției datelor cu caracter personal, și se asigură de respectarea principiilor „confidențialității prin concepție“ și „securității prin concepție“ asupra sistemelor informatice migrate în Cloudul privat guvernamental; ... b) stabilesc modul și perioada de prelucrare a datelor cu caracter personal, modul de realizare a accesului la aceste date, precum și modul de punere în aplicare a prevederilor <a href="/p/201834">art. 12-20 din Regulamentul (UE) 2016/679</a> al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE în raport cu utilizarea și furnizarea serviciilor publice prin intermediul Cloudului privat guvernamental; ... c) întreprind toate măsurile necesare de pregătire a infrastructurii proprii pentru utilizarea eficientă a serviciilor solicitate din Cloudul privat guvernamental; ... d) desemnează persoana de contact responsabilă în relația cu ADR, în calitate de administrator operațional al Cloudului privat guvernamental; ... e) anunță imediat administratorul operațional despre abaterile constatate de la nivelul agreat de servicii sau despre orice alt eveniment observat care poate compromite buna funcționare a serviciilor. ... (2) În termen de 30 de zile de la data solicitării ADR, autoritățile și instituțiile publice centrale care furnizează servicii publice electronice, cu excepția celor prevăzute la art. 1 alin. (12), au obligația să transmită informațiile relevante privind sistemele informatice ce vor fi migrate în Cloudul privat guvernamental.
<h3 n59>Capitolul IV</h3>
Organizarea și funcționarea infrastructurilor informatice de tip cloud în Platformă, altele decât Cloudul privat guvernamental
<h4 n60>Articolul 13</h4>
<p n61>Politici generale și cadru juridic</p>
(1) Autoritățile și instituțiile publice pot dezvolta infrastructuri informatice de tip cloud sau pot utiliza servicii de tip cloud furnizate de entități private, necesare funcționării serviciilor publice pe care le gestionează, în condițiile în care nu sunt găzduite, respectiv dezvoltate în Cloudul privat guvernamental.(2) Infrastructurile informatice specifice de tip cloud prevăzute la alin. (1) au în structura lor elemente tehnice componente, precum:a) infrastructura de bază a cloudului; ... b) infrastructura ca serviciu (IaaS); ... c) platforma ca serviciu (PaaS); ... d) software ca serviciu (SaaS). ... (3) Infrastructurile informatice de tip cloud menționate la alin. (1) trebuie realizate și implementate astfel încât să asigure următoarele categorii de facilități:a) furnizarea continuă, în limita nivelurilor agreate de către utilizatorii de servicii de tip cloud, a serviciilor de accesare a bazelor de date și a sistemelor informatice aferente; ... b) interoperabilitatea bazelor de date găzduite de structura informatică specifică cu alte baze de date găzduite de alte infrastructuri informatice specifice, inclusiv cu baze de date la nivel european; ... c) interconectivitatea infrastructurilor informatice de tip cloud între diverși furnizori de servicii de tip cloud pentru a permite migrarea bazelor de date și a evita captivitatea utilizatorilor de servicii de tip cloud; ... d) respectarea principiilor și prevederilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și asigurarea controlului confidențialității, integrității și disponibilității datelor prin intermediul instrumentelor specifice serviciilor de tip cloud; ... e) securitatea cibernetică a datelor pentru a asigura reziliența la atacurile cibernetice. ...
<h4 n62>Articolul 14</h4>
<p n63>Cerințe privind reziliența</p>
(1) Fiecare serviciu de cloud este asigurat de cel puțin două noduri de date organizate sub forma centrelor de date, pentru a asigura furnizarea serviciilor de cloud în mod rezilient.(2) Centrele de date prevăzute la alin. (1) pot găzdui servicii de tip cloud privat, public sau hibrid, în acord cu nevoile de dezvoltare ale investitorilor în infrastructuri informatice de tip cloud.
<h4 n64>Articolul 15</h4>
<p n65>Reglementare cu privire la guvernanță</p>
<p n66>Între furnizorul și utilizatorul de servicii de tip cloud și utilizatorul de servicii de tip cloud prevăzuți la art. 13 alin. (1) se încheie o convenție de administrare a serviciilor de tip cloud, care cuprinde drepturile și obligațiile aferente utilizării acestora în Platformă.</p>
<h4 n67>Articolul 16</h4>
<p n68>Certificarea de securitate</p>
(1) Standardele și criteriile pentru selecția, certificarea și utilizarea serviciilor de tip cloud privat, altele decât Cloudul privat guvernamental, și ale serviciilor de tip cloud public furnizate în regim comercial se stabilesc prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, cu consultarea prealabilă a ADR, STS și SRI, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Procedurile de certificare a securității serviciilor de tip cloud public pentru utilizare de către autoritățile și instituțiile publice se stabilesc prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, cu consultarea prealabilă a SRI și a Directoratului Național de Securitate Cibernetică, cu respectarea prevederilor <a href="/p/243213">Legii nr. 163/2021</a> privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G.
<h3 n69>Capitolul V</h3>
Dispoziții finale
<h4 n70>Articolul 17</h4>
<p n71>Dispoziții finale privind implementarea Cloudului privat guvernamental</p>
(1) Finanțarea cheltuielilor pentru activitățile ce revin ADR, STS și SRI pentru implementarea Cloudului privat guvernamental se asigură prin PNRR și de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare legal constituite.(2) Finanțarea cheltuielilor pentru activitățile ce revin altor autorități în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce le revin potrivit prezentei ordonanțe de urgență se asigură prin PNRR, de la bugetul de stat, prin fonduri externe nerambursabile sau din alte surse de finanțare legal constituite.(3) Competența de certificare a îndeplinirii corespunzătoare a condițiilor specifice investițiilor aferente Cloudului guvernamental, prevăzute în PNRR, integrate în cadrul Studiului de fezabilitate și al Proiectului tehnic și ulterior, al caietelor de sarcini aferente achizițiilor publice, aparține Comitetului tehnico-economic pentru societatea informațională, conform <a href="/p/223686">Hotărârii Guvernului nr. 941/2013</a> privind organizarea și funcționarea Comitetului tehnico-economic pentru societatea informațională, cu modificările și completările ulterioare.(4) Pentru realizarea componentelor Cloudului privat guvernamental, respectiv IaaS, PaaS, SaaS, securitate cibernetică și migrare a bazelor de date, ADR, STS și SRI organizează proceduri de achiziție publică, în conformitate cu legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice.(5) ADR, STS și SRI evaluează periodic resursele necesare Cloudului privat guvernamental pentru a satisface nevoile entităților găzduite și comunică MCID planificarea capacității, în colaborare cu entitățile găzduite, pentru a estima nivelul cererii și pentru a pune în aplicare investițiile sau măsurile suplimentare necesare, pe domeniile de competență.(6) Prevederile capitolului IV nu se aplică infrastructurilor de tip cloud dezvoltate de instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.(7) În cazul sistemelor informatice dezvoltate în cadrul unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică numai în măsura în care acestea nu aduc atingere condițiilor prevăzute în contractele de finanțare, în special în ceea ce privește eligibilitatea cheltuielilor efectuate și sustenabilitatea acestor proiecte.<br>
<h4 n72>PRIM-MINISTRU</h4>
<br>
NICOLAE-IONEL CIUCĂ<br>
Contrasemnează:<br>
Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii,<br>
Sorin Mihai Grindeanu<br>
Viceprim-ministru,<br>
Kelemen Hunor<br>
Ministrul cercetării, inovării și digitalizării,<br>
Sebastian-Ioan Burduja<br>
Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale,<br>
Ionel-Sorin Bălan <br>
Directorul Serviciului Român de Informații,<br>
Eduard Raul Hellvig <br>
Președintele Autorității pentru Digitalizarea României,<br>
Dragoș-Cristian Vlad<br>
p. Ministrul sănătății,<br>
Adriana Pistol,<br>
secretar de stat<br>
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,<br>
Cseke Attila-Zoltán<br>
<h4 n73>Ministrul mediului, apelor și pădurilor,</h4>
<br>
Tánczos Barna<br>
Ministrul investițiilor și proiectelor europene,<br>
Marcel-Ioan Boloș<br>
p. Ministrul economiei,<br>
Terente Ciui,<br>
secretar de stat<br>
p. Ministrul muncii și solidarității sociale,<br>
Mădălin-Cristian Vasilcoiu,<br>
secretar de stat<br>
p. Ministrul culturii,<br>
Diana-Ștefana Baciuna,<br>
secretar de stat<br>
<h4 n74>Ministrul educației,</h4>
<br>
Sorin-Mihai Cîmpeanu<br>
p. Ministrul afacerilor externe,<br>
Daniela Anda Grigore Gîtman,<br>
secretar de stat<br>
<h4 n75>Ministrul apărării naționale,</h4>
<br>
Vasile Dîncu<br>
<h4 n76>Ministrul afacerilor interne,</h4>
<br>
Lucian Nicolae Bode<br>
p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, interimar,<br>
Sorin Moise<br>
secretar de stat<br>
p. Ministrul energiei,<br>
Dan-Dragoș Drăgan,<br>
secretar de stat<br>
Ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse,<br>
Gabriela Firea<br>
p. Ministrul antreprenoriatului și turismului,<br>
Florin-Sergiu Dobrescu,<br>
secretar de stat<br>
Secretarul general al Guvernului,<br>
Marian Neacșu<br>
p. Ministrul sportului,<br>
Nicoleta Hancia,<br>
secretar general<br>
<h4 n77>Ministrul finanțelor,</h4>
<br>
Adrian Câciu<p n78>București, 27 iunie 2022.</p>
<p n79>Nr. 89.</p>
<p n80>----</p>
</div>
🚀 REMINDER FINAL: Scopul tău este să ACOPERI CÂT MAI MULTE CAPITOLE POSIBIL! Nu te opri prematur - continuă până ai acoperit TOATE capitolele sau ai atins limita de 500. Fiecare capitol neacoperit este o oportunitate ratată. SUCCES!