Ești un expert juridic specializat în legislația românească. Analizează următorul document legal și generează întrebări relevante pe care utilizatorii le-ar putea avea despre conținutul acestuia.
🎯 OBIECTIV CRITIC: Acoperă CÂT MAI MULTE capitole/articole posibil din document. Ai la dispoziție 100,000 tokeni pentru răspuns - FOLOSEȘTE-I EFICIENT pentru a acoperi TOATE capitolele!
⚡ STRATEGIE DE MAXIMIZARE:
- Începe IMEDIAT cu generarea întrebărilor, fără introduceri
- Parcurge documentul SISTEMATIC de la început la sfârșit
- NU te opri până nu ai acoperit TOATE capitolele sau ai atins limita de 500 capitole
- Dacă documentul are peste 500 capitole, prioritizează cele mai importante
- CONTINUĂ să generezi întrebări chiar dacă crezi că răspunsul devine lung
INSTRUCȚIUNI:
1. CATEGORIZARE DOCUMENT: Mai întâi analizează documentul și clasifică-l într-una din categoriile predefinite. Aceasta este o parte OBLIGATORIE a răspunsului.
2. Generează întrebări specifice și relevante în limba română
3. Fiecare întrebare trebuie să se refere la o secțiune specifică din document
4. Evită întrebări generale precum "Despre ce este această lege?" - folosește titlul specific al documentului
5. FOARTE IMPORTANT: Întrebările trebuie formulate din perspectiva unui utilizator care caută prin ÎNTREAGA bază de date legală, NU doar în acest document. Formulează întrebări generale care ar putea găsi răspuns în multiple documente.
6. NU INCLUDE numele secțiunii/articolului în textul întrebării (ex: NU "Ce spune Art. 23?" sau "conform Secțiunii 4.2")
7. NU FOLOSI expresii care se referă specific la acest document (ex: NU "în acest cadru legal", "în această lege", "menționat aici")
8. ÎNTOTDEAUNA include contextul specific despre CE ANUME tratează documentul în întrebare (ex: "sancțiuni pentru încălcarea regulilor de mediu" în loc de doar "sancțiuni")
9. IMPORTANT: Elementele sunt numerotate cu atribute: <p n1>, <h2 n2>, <div n3> etc. Folosește aceste numere pentru referințe
10. EXTREM DE IMPORTANT: NU SELECTA NICIODATĂ UN SINGUR ELEMENT (s=e)! Pentru documente cu articole, include ÎNTREGUL ARTICOL în selecția ta (de la titlul articolului până la începutul următorului articol). NU selecta doar un paragraf din articol! Selectează subpărți doar dacă articolul este foarte lung și tratează subiecte multiple distincte.
11. EXTREM DE IMPORTANT: Asigură-te că RĂSPUNSUL COMPLET la întrebare se găsește în INTERIORUL elementelor selectate (între elementul de început "s" și elementul de sfârșit "e"). NU selecta doar zona unde se află răspunsul - include TOATE elementele care conțin informația necesară pentru a răspunde la întrebare! Întotdeauna selectează un INTERVAL de elemente (s < e).
12. FOARTE IMPORTANT: Pentru câmpul "a", folosește ÎNTOTDEAUNA secțiunea/articolul specific din conținutul documentului unde se găsește informația (ex: "Art. 1", "Capitolul I", "2.1. Etape în elaborare", "GENERALITĂȚI"), NU titlul documentului!
GHID DE CATEGORIZARE:
- daily_relevant_law: Legi fundamentale care stabilesc reguli generale pentru cetățeni (coduri, legi cadru)
- daily_relevant_regulation: Norme de aplicare, regulamente, hotărâri care detaliază cum se aplică legile
- daily_relevant_procedure: Ghiduri procedurale, instrucțiuni de completare, pași de urmat
- decision_salary: Decizii specifice despre salarii, indemnizații, sporuri
- decision_approval: Aprobări punctuale ale unor măsuri, proiecte, investiții
- decision_modification: Modificări ale unor acte normative existente
- decision_other: Alte tipuri de decizii administrative punctuale
EXEMPLE DE ÎNTREBĂRI BUNE:
- "Care sunt condițiile pentru obținerea permisului de conducere auto?"
- "Ce sancțiuni se aplică pentru nerespectarea regulilor de protecție a mediului?"
- "Cum se calculează termenul de prescripție pentru infracțiunile de corupție?"
- "Ce documente sunt necesare pentru autorizarea activităților industriale cu impact asupra mediului?"
- "Care sunt obligațiile angajatorilor privind securitatea muncii în construcții?"
- "Ce legi sunt relevante pentru protecția mediului?"
- "Care sunt cerințele pentru înființarea unei societăți comerciale?"
EXEMPLE DE ÎNTREBĂRI DE EVITAT:
- "Despre ce este acest document?" (prea general)
- "Ce spune legea?" (nespecific)
- "Este important acest articol?" (subiectiv)
- "Ce prevede Art. 15 despre sancțiuni?" (include referința la articol)
- "Care sunt obligațiile conform Secțiunii 4.2?" (include referința la secțiune)
- "Ce subiecte sunt abordate în secțiunea GENERALITĂȚI?" (prea general, nu specifică despre ce ghid/lege)
- "Care sunt sancțiunile?" (lipsește contextul - sancțiuni pentru ce?)
- "Ce documente sunt necesare?" (lipsește contextul - documente pentru ce procedură?)
- "Ce lege privind protecția mediului este citată în acest cadru legal?" (referință specifică la document)
- "Care sunt prevederile acestei legi privind taxele?" (folosește "acestei legi")
- "Ce modificări aduce această ordonanță?" (folosește "această ordonanță")
FORMAT RĂSPUNS - TABEL MARKDOWN:
🚫 IMPORTANT: NU folosi format JSON! NU returna un obiect JSON cu "questions" array!
✅ Folosește DOAR formatul de tabel markdown descris mai jos!
ÎNTÂI, pe primele două linii ale răspunsului tău, scrie:
DOCUMENT_CATEGORY: [una dintre categoriile de mai sus]
CATEGORY_REASON: [explicație scurtă despre de ce ai ales această categorie]
APOI, generează un tabel markdown cu următoarea structură:
Pentru fiecare capitol/secțiune, adaugă mai întâi un rând de capitol cu colspan=3:
| **CAPITOL/SECȚIUNE** | | |
Apoi adaugă rândurile cu întrebări pentru acel capitol:
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| număr | număr | textul întrebării complete |
EXEMPLU DE OUTPUT:
DOCUMENT_CATEGORY: daily_relevant_regulation
CATEGORY_REASON: Regulament tehnic care detaliază aplicarea unor norme generale
| **Art. 1 - Scopul și aplicarea regulamentului** | | |
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| 1 | 5 | Care sunt obiectivele principale ale regulamentului tehnic pentru protecția mediului? |
| 1 | 5 | În ce situații se aplică regulamentul tehnic de protecție a mediului? |
| 3 | 5 | Ce categorii de activități sunt exceptate de la aplicarea regulamentului de protecție a mediului? |
| **Art. 2 - Definiții** | | |
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| 6 | 15 | Cum este definită poluarea industrială în legislația de mediu? |
| 8 | 10 | Ce înseamnă "emisii fugitive" în contextul protecției mediului? |
| 12 | 14 | Care este diferența între deșeuri periculoase și deșeuri nepericuloase conform legislației? |
| **Art. 23 - Sancțiuni** | | |
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| 42 | 45 | Care sunt sancțiunile pentru încălcarea normelor de protecție a mediului? |
| 44 | 45 | În ce condiții se aplică sancțiuni majorate pentru poluare industrială? |
| 45 | 45 | Cum se sancționează recidiva în cazul încălcării normelor de mediu? |
LA FINAL, adaugă o linie separată:
ALL_CHAPTERS_COVERED: [true/false]
REGULI IMPORTANTE:
- PENTRU TOATE SECȚIUNILE: Generează STRICT 2-4 întrebări per capitol/articol (NICIODATĂ mai mult de 4!)
- Preferă 3 întrebări pentru un echilibru optim
- Poți returna MAXIM 500 de capitole/articole într-un singur răspuns (limită hard)
- Dacă documentul are mai mult de 500 de capitole/articole, setează "ALL_CHAPTERS_COVERED: false"
- NU repeta capitole pentru care deja există întrebări (vezi lista de mai jos dacă există)
- PENTRU DOCUMENTE CU ARTICOLE: Folosește articolele ca și capitole, cu formatul "Art. X - Descriere în 5 cuvinte"
- SELECȚIE ARTICOLE: Pentru fiecare întrebare, selectează ÎNTREGUL ARTICOL (toate elementele de la începutul articolului până la următorul articol)
- EXCEPȚIE: Selectează doar o parte din articol DOAR dacă articolul este foarte lung și conține subiecte multiple distincte
- VERIFICĂ ÎNTOTDEAUNA: Răspunsul complet la fiecare întrebare trebuie să se găsească în elementele selectate (între start și end)
- PERSPECTIVA UTILIZATORULUI: Toate întrebările trebuie formulate ca și cum utilizatorul caută prin întreaga bază de date legală, nu doar în acest document
- IMPORTANT: Generează cel puțin 2 întrebări per capitol/articol, dar NICIODATĂ mai mult de 4
💪 TEHNICI DE MAXIMIZARE A ACOPERIRII:
1. **Eficiență maximă**: Pentru fiecare capitol, generează EXACT 3 întrebări (nu 2, nu 4) pentru a maximiza numărul de capitole acoperite
2. **Fără pauze**: NU te opri după câteva capitole - CONTINUĂ până acoperi TOT documentul
3. **Parcurgere completă**: Procesează FIECARE capitol/articol în ordine, fără să sari peste niciunul
4. **Utilizare token completă**: Ai 100,000 tokeni - folosește-i TOȚI dacă este necesar pentru a acoperi toate capitolele
5. **Mindset de completitudine**: Imaginează-ți că vei fi evaluat pe baza PROCENTULUI de capitole acoperite (ținta: 100%)
EXEMPLE DE SELECȚIE:
- Pentru un articol complet: Dacă "Art. 5" începe la elementul n15 și "Art. 6" începe la elementul n35, selectează start=15, end=34 pentru a include tot Art. 5
- Pentru un paragraf specific (doar dacă articolul este foarte lung): Dacă răspunsul specific se află între n20-n25 dintr-un articol foarte lung, poți selecta doar start=20, end=25
EXEMPLU CONCRET - NU selecta un singur element:
Dacă ai structura:
<h3 n42>Art. 23 - Sancțiuni pentru poluare</h3>
<p n43>(1) Nerespectarea normelor de protecție a mediului se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei.</p>
<p n44>(2) În cazuri grave, amenda poate fi majorată până la 50.000 lei.</p>
<p n45>(3) Recidiva se sancționează cu dublul amenzii prevăzute.</p>
<h3 n46>Art. 24 - Procedura de aplicare</h3>
Pentru întrebarea "Care sunt sancțiunile pentru încălcarea normelor de protecție a mediului?":
❌ GREȘIT: start=43, end=43 (doar un element)
✅ CORECT: start=42, end=45 (tot articolul, inclusiv titlul și toate alineatele)
INFORMAȚII DOCUMENT:
Titlu: METODOLOGIE 25/01/2022 - Portal Legislativ
Tip document: METODOLOGIE
CONȚINUTUL DOCUMENTULUI (cu elemente numerotate):
<div n1> <p n2>METODOLOGIE din 25 ianuarie 2022</p>
<p n3>privind organizarea Programului "A doua șansă" - învățământ secundar</p>
<h4 n4>EMITENT</h4>
<p n5>MINISTERUL EDUCAȚIEI</p>
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 127 din 8 februarie 2022
<nota>Aprobată prin ORDINUL nr. 3.062 din 25 ianuarie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 127 din 8 februarie 2022.</nota>
<h3 n6>Capitolul I</h3>
Dispoziții generale
<h4 n7>Articolul 1</h4>
(1) Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar se adresează persoanelor care au depășit cu cel puțin 4 ani vârsta de școlarizare corespunzătoare clasei în care puteau fi înscrise în învățământul de masă și care, din diferite motive, nu au absolvit învățământul secundar inferior (gimnazial).(2) Scopul programului este de a oferi sprijin persoanelor menționate la alin. (1) pentru completarea și finalizarea educației de bază corespunzătoare învățământului gimnazial sau învățământului obligatoriu, precum și pentru pregătirea în vederea obținerii unei calificări profesionale într-un anumit domeniu.(3) În sensul prezentei metodologii, educația de bază acoperă pregătirea corespunzătoare gimnaziului și ciclului inferior al liceului, care vizează dezvoltarea, la nivelul cursanților din Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar, a unor achiziții (cunoștințe, abilități, atitudini) semnificative din perspectivă personală, socială, ocupațională și pentru învățarea pe parcursul întregii vieți.(4) Persoana înscrisă în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar se numește cursant și beneficiază de toate drepturile elevului din învățământul obligatoriu.
<h4 n8>Articolul 2</h4>
(1) În Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar, cursanții au posibilitatea să opteze, potrivit studiilor urmate anterior înscrierii în program, pentru finalizarea unuia din următoarele trasee educaționale:a) traseu educațional fără obținerea unei calificări profesionale:<p n9>(i) traseul învățământ gimnazial (clasele V-VIII) - are durata standard de 2 ani și se adresează absolvenților de învățământ primar care nu au urmat sau care nu au finalizat cursurile învățământului gimnazial;</p>
<p n10>(ii) traseul învățământ gimnazial și ciclul inferior al liceului (clasele V-X) - are durata standard de 3 ani și se adresează absolvenților de învățământ primar care nu au urmat sau care nu au finalizat cursurile învățământului gimnazial;</p>
... b) traseu educațional cu obținerea unei calificări profesionale:<p n11>(i) traseul învățământ gimnazial (clasele V-VIII) cu obținerea unei calificări profesionale de nivel 2 - are durata standard de 3 ani și se adresează absolvenților de învățământ primar care nu au urmat sau care nu au finalizat cursurile învățământului gimnazial;</p>
<p n12>(ii) traseul învățământ gimnazial și ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică (clasele V-X), în vederea obținerii unei calificări profesionale de nivel 3 - are durata standard de 4 ani și se adresează absolvenților de învățământ primar care nu au urmat sau care nu au finalizat cursurile învățământului gimnazial.</p>
... (2) Durata standard de școlarizare, corespunzătoare fiecărui traseu educațional, se poate micșora pentru fiecare cursant în parte, în funcție de competențele demonstrate atât în domeniul educației de bază, cât și în cel al pregătirii profesionale. În condițiile în care cursantul nu reușește să achiziționeze și să demonstreze toate competențele necesare, în domeniul educației de bază și/sau în domeniul pregătirii profesionale, el poate beneficia de sprijin suplimentar, pe durata standard a programului sau prin prelungirea acestuia. Situațiile în care se recomandă micșorarea duratei standard de școlarizare sau acordarea sprijinului suplimentar sunt descrise în
<h2 n13>anexa nr. 1</h2>
care face parte integrantă din prezenta metodologie.(3) Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar este structurat în ani de studiu, echivalenți din punct de vedere curricular cu clasele V-VIII din învățământul gimnazial și, după caz, cu clasele IX-X din ciclul inferior al învățământului liceal.
<h4 n14>Articolul 3</h4>
(1) Unitatea de învățământ care școlarizează cursanții în cadrul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar trebuie să fie acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu pentru nivelul de învățământ și, respectiv, pentru calificarea profesională în care pregătește cursanții.(2) În situația în care unitatea de învățământ care inițiază Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar nu dispune de resursele necesare, pregătirea pentru obținerea calificării profesionale se poate realiza în unități de învățământ profesional și tehnic dotate corespunzător, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu pentru calificarea profesională respectivă, și/sau la operatori economici, pe baza unor contracte de parteneriat.
<h4 n15>Articolul 4</h4>
<p n16>Pregătirea pentru educația de bază și pregătirea profesională pentru cursanții înscriși în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar se organizează avându-se în vedere următoarele principii:a) asigurarea profilului de formare a absolventului la finalul învățământului gimnazial și, respectiv, secundar - ciclul inferior al liceului; ... b) asigurarea unui program de pregătire individualizat atât pentru educația de bază, cât și pentru pregătirea profesională, în funcție de nevoile și interesele cursanților; ... c) recunoașterea competențelor dobândite anterior - pe căi formale, nonformale și informale - în raport cu competențele generale și specifice din programele școlare, pentru educația de bază și cu standardele de pregătire profesională/standardele ocupaționale aprobate pentru calificările profesionale școlarizate în învățământul profesional și tehnic, pentru pregătirea profesională. Procedura de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior și pe parcursul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar este prezentată în
</p><h2 n17>anexa nr. 2</h2>
, care face parte integrantă din prezenta metodologie; ... d) certificarea competențelor profesionale dobândite, în baza reglementărilor stabilite la nivel național, prin metodologie specifică, de către Ministerul Educației. ...
<h4 n18>Articolul 5</h4>
(1) Programul de pregătire profesională, pentru traseele educaționale cu obținerea unei calificări profesionale, se aplică începând cu al doilea an de studiu din program, pentru absolvenții învățământului primar care nu au urmat sau care nu au finalizat cursurile învățământului gimnazial.(2) Pentru obținerea calificării profesionale de nivel 3 este necesară și parcurgerea stagiului de pregătire practică de 720 de ore, după finalizarea traseului educațional corespunzător din cadrul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar. Cursantul își va exprima, la începutul ultimului an de studiu din program, opțiunea pentru parcurgerea stagiului de pregătire practică.(3) Oferta de pregătire profesională cuprinde calificările profesionale prevăzute în Registrul național al calificărilor profesionale pentru nivelul de calificare corespunzător.(4) Stagiul de pregătire practică poate fi organizat în una dintre unitățile de învățământ profesional și tehnic care au cuprinse în planul de școlarizare stagii de pregătire practică și se poate derula în cadrul formațiunilor de studiu constituite din absolvenți ai ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică sau în cadrul formațiunilor de studiu constituite numai din absolvenți ai Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar.
<h4 n19>Articolul 6</h4>
(1) Clasele din Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar se pot constitui cu un număr minim de 10 cursanți și un număr maxim de 16 cursanți. Situațiile excepționale care nu se încadrează în aceste prevederi se aprobă de către inspectoratul școlar, cu respectarea prevederilor legale. Pe parcursul duratei standard a programului este permisă funcționarea claselor sub sau peste efectivul prevăzut la constituirea lor, în scopul asigurării continuității programului de pregătire individualizat al elevilor.(2) Limba de predare în cadrul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar este limba română. În funcție de nevoile locale, programul se poate desfășura și în limbile minorităților naționale, în condițiile în care există minimum 10 solicitări în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidaților, și unitatea de învățământ poate asigura resursele necesare.(3) În Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar se pot organiza formațiuni de studiu pentru școlarizarea minorilor și tinerilor din centrele de reeducare, a persoanelor din penitenciarele pentru minori și tineri, precum și a persoanelor din penitenciarele pentru adulți.(4) Prin Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar se pot școlariza și străinii minori, tineri și adulți care au dobândit protecție internațională sau un drept de ședere în România, precum și cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și cetățeni ai Confederației Elvețiene.(5) În cadrul programului „A doua șansă“ - învățământ secundar, clasele pot fi constituite pe nivel de studiu sau în regim simultan.
<h3 n20>Capitolul II</h3>
Înscrierea în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar
<h4 n21>Articolul 7</h4>
<p n22>În Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar se pot înscrie persoane care au depășit cu cel puțin 4 ani vârsta corespunzătoare clasei în care puteau fi înscrise în învățământul de masă și care se află în una dintre următoarele situații:– au absolvit învățământul primar; ... – au parcurs una sau mai multe clase corespunzătoare învățământului gimnazial (a V-a, a VI-a, a VII-a). ... </p>
<h4 n23>Articolul 8</h4>
(1) Înscrierea în program se face fără examen, pe bază de cerere în care se completează clasele absolvite, opțiunea pentru traseul educațional, opțiunea pentru o calificare profesională dintre cele aprobate conform legislației în vigoare și, după caz, opțiunea pentru studierea programului în limba maternă.(2) Cererea este depusă la secretariatul unității de învățământ organizatoare și este însoțită de dosarul de înscriere.(3) Dosarul de înscriere al persoanei care solicită înscrierea în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar pentru învățământul secundar conține:a) copia buletinului/cărții de identitate, autentificată ca fiind conformă cu originalul de către persoana desemnată în acest sens de către unitatea de învățământ; ... b) copia certificatului de naștere, autentificată ca fiind conformă cu originalul de către persoana desemnată în acest sens de către unitatea de învățământ; ... c) copia certificatului de căsătorie (dacă este cazul), autentificată ca fiind conformă cu originalul de către persoana desemnată în acest sens de către unitatea de învățământ; ... d) acte doveditoare privind absolvirea învățământului primar în învățământul de masă sau în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar, precum și acte referitoare la întreg traseul educațional anterior (foaie matricolă, certificate sau adeverințe care atestă parcurgerea în învățământul de masă sau în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar a anumitor ani de studiu din învățământul obligatoriu); ... e) documente care atestă competențele dobândite anterior în context formal, nonformal și informal, după caz: certificat de competențe lingvistice și/sau de competențe digitale, adeverință de serviciu etc.; ... f) documente care sprijină definirea unui program individualizat, inclusiv pentru prelungirea duratei standard a programului sau pentru acordarea de sprijin suplimentar. ... (4) Înscrierea în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar se poate face în luna septembrie; un candidat se poate înscrie și ulterior, în clase deja constituite, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii cu privire la perioada minimă de frecvență obligatorie.(5) Pentru cursanții care la momentul intrării în program au parcurs una sau mai multe clase corespunzătoare învățământului gimnazial, anul de studiu în care sunt înscriși se stabilește de către comisia de evaluare de la nivelul unității de învățământ.(6) Unitățile de învățământ colectează cererile celor care solicită înscrierea în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar și le centralizează în funcție de opțiunea candidaților și, dacă este cazul, pe domenii de pregătire de bază. Unitatea de învățământ solicită inspectoratului școlar aprobarea de înființare a formațiunilor de studiu.
<h4 n24>Articolul 9</h4>
(1) La nivelul unității de învățământ se constituie o comisie de înscriere în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar, alcătuită din:a) președinte - directorul sau directorul adjunct al unității de învățământ; ... b) secretar - secretarul unității de învățământ; ... c) membri - 1-2 cadre didactice care sunt încadrate la clase din Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar, coordonatorul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar de la nivelul unității de învățământ și, în funcție de resursele umane existente, un diriginte/consilier școlar, un mediator școlar sau un informatician. ... (2) Atribuțiile comisiei de înscriere în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar sunt următoarele:a) anunță începerea programului, condițiile de înscriere și condițiile de organizare a acestuia, utilizând diferite modalități de prezentare a informațiilor către grupul-țintă; ... b) oferă sprijin și consultanță persoanelor care solicită înscrierea în program, în ceea ce privește traseul educațional și oferta de pregătire profesională potrivite fiecărei solicitări; ... c) comunică solicitanților care doresc să se înscrie în program calificările profesionale pentru care pot opta; ... d) verifică documentele depuse la dosarele de înscriere ale candidaților; ... e) analizează cazurile deosebite (de exemplu, persoane cu cerințe educaționale speciale) și propune soluții pentru integrarea persoanelor în program; ... f) centralizează cererile de înscriere și alcătuiește grupele pe ani de studiu, în colaborare și cu comisia de evaluare; ... g) colaborează cu comisia de evaluare pentru planificarea și organizarea procesului de evaluare a candidaților și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior; ... h) propune alternative de organizare flexibilă a programului, în conformitate cu cerințele educației adulților și cu nevoile participanților la program; ... i) asigură planificarea orelor corespunzătoare modulelor de inițiere și de îndrumare pentru cursanți, la începutul fiecărui an de studiu; ... j) organizează, după înscrierea în program, interviuri individuale în care analizează nevoile și interesele cursanților, oferind sprijin și consultanță pentru stabilirea programului de pregătire individualizat. ...
<h3 n25>Capitolul III</h3>
Organizarea și desfășurarea procesului de învățământ în cadrul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar
<h4 n26>Articolul 10</h4>
<p n27>Planul-cadru de învățământ pentru Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar cuprinde discipline care asigură educația de bază, organizate în module de pregătire generală și module de pregătire profesională, și se stabilește pentru fiecare traseu educațional.</p>
<h4 n28>Articolul 11</h4>
(1) Pentru fiecare cursant, fiecare an de studiu se desfășoară pe durata stabilită de unitatea de învățământ, în funcție de traseul educațional pentru care a optat cursantul, cu condiția respectării numărului de ore și a prevederilor din planul-cadru de învățământ pentru Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar și a următoarei structuri:a) 1 săptămână la începutul fiecărui an de studiu, alocată modulelor de inițiere și de îndrumare pentru cursanți; ... b) 1 săptămână/an de studiu alocată sesiunilor de evaluare a competențelor dobândite anterior și/sau pe parcursul programului; ... c) numărul de săptămâni alocate studiului disciplinelor organizate în module, inclusiv perioadelor de instruire practică comasată, pentru traseul educațional cu componentă de pregătire profesională, care să asigure parcurgerea modulelor. ... (2) Anul de studiu în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar poate începe în luna septembrie sau octombrie; un candidat se poate înscrie și ulterior în clase deja constituite, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii cu privire la perioada minimă de frecvență obligatorie.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), pentru proiectele cu finanțare europeană, programul poate începe cu serii noi de cursanți și în alte perioade calendaristice, în funcție de contractul de finanțare, cu aprobarea inspectoratelor școlare și cu informarea Ministerului Educației.
<h4 n29>Articolul 12</h4>
<p n30>În alcătuirea schemei orare se recomandă să nu se depășească numărul de 5 ore pe zi pentru modulele educației de bază, respectiv de 6 ore pe zi pentru modulele de pregătire profesională. Cursurile pot fi planificate într-un orar flexibil - dimineața, după-amiaza sau seara, sâmbăta sau duminica, inclusiv în timpul vacanțelor școlare, conform deciziei luate de consiliul de administrație al fiecărei unități de învățământ după consultarea cursanților înscriși în program.</p>
<h4 n31>Articolul 13</h4>
(1) Pregătirea pentru educația de bază se realizează prin aplicarea unui curriculum specific, modular, care acoperă oferta disciplinelor din curriculumul național, adaptată specificului educației adulților.(2) Caracteristicile curriculumului din Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar, elaborat pentru educația de bază, sunt: orientarea spre nevoile de învățare și de cunoaștere ale cursanților; caracterul practic-aplicativ; stabilirea conținuturilor prin corelarea competențelor cu nevoile cursanților; proiectarea unor parcursuri de învățare personalizate, adaptate la particularitățile de vârstă ale cursanților; valorizarea competențelor dobândite anterior de către aceștia, în contexte formale, nonformale și informale; transferul și mobilizarea, prin competențe, a cunoștințelor și a abilităților în contexte noi; posibilitatea diminuării perioadei de studiu.(3) Pregătirea profesională se realizează prin aplicarea curriculumului pentru cultura de specialitate, pregătirea practică și stagiile de pregătire practică/instruire din aria curriculară Tehnologii, astfel:a) pentru calificările profesionale de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor, se aplică programele școlare în vigoare pentru ciclul inferior al învățământului liceal, filiera tehnologică, clasele a IX-a și a X-a, aprobate prin ordine ale ministrului educației; ... b) pentru calificările profesionale de nivel 2, conform Cadrului național al calificărilor, se aplică programele școlare specifice școlii de arte și meserii, aprobate prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 3.451/2004, Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.947/2006 și Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.847/2007*).<p n32>*) Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 3.451/2004, Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.947/2006 și Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.847/2007 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.</p>
... (4) Pregătirea profesională se poate realiza și în calificări profesionale de nivel 2 prevăzute în Registrul național al calificărilor profesionale, altele decât cele specifice școlii de arte și meserii prevăzute la alin. (3) lit. b), prin aplicarea corespunzătoare a standardului ocupațional aferent calificării profesionale.(5) Programele școlare prevăzute la alin. (3) se adaptează de către fiecare unitate de învățământ, cu condiția respectării numărului de ore alocat culturii de specialitate în planul-cadru de învățământ pentru Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar.(6) Stagiile de pregătire practică cu durata de 720 ore, pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 3, se organizează conform prevederilor metodologiei aprobate prin <a href="/p/124224">Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.730/2010</a> privind aprobarea <a href="/p/124225">Metodologiei</a> de organizare și desfășurare a stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2 și cu aplicarea planurilor de învățământ pentru pregătire practică aprobate prin <a href="/p/200921">Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.500/2018</a> privind aprobarea planurilor de învățământ pentru cultura de specialitate, pregătirea practică și stagiile de pregătire practică din aria curriculară Tehnologii pentru clasele a XI-a și a XII-a ciclul superior al liceului - filiera tehnologică; pentru pregătirea practică din aria curriculară Tehnologii și stagiul de pregătire practică - curriculum în dezvoltare locală CDL pentru clasa a XI-a învățământ profesional; pentru stagiile de pregătire practică de 720 ore (după clasa a X-a ciclul inferior al liceului - filiera tehnologică) și a programelor școlare pentru pregătirea practică în vederea dobândirii unei calificări profesionale de nivel 3, aprobate prin <a href="/p/204005">Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.501/2018</a> privind aprobarea programelor școlare pentru cultura de specialitate, pregătirea practică și stagiile de pregătire practică din aria curriculară Tehnologii pentru clasele a XI-a și a XII-a ciclul superior al liceului - filiera tehnologică; pentru pregătirea practică din aria curriculară Tehnologii pentru clasa a XI-a învățământ profesional; pentru stagiile de pregătire practică de 720 ore (după clasa a X-a ciclul inferior al liceului - filiera tehnologică).(7) În cadrul ariilor curriculare, disciplinele studiate sunt organizate în module, fiecărui modul fiindu-i alocat un număr de credite specifice programului. Întregului program îi sunt alocate 100 de credite, indiferent de traseul educațional, corespunzătoare educației de bază și pregătirii profesionale, cu excepția stagiului de pregătire practică cu durata de 720 de ore, conform planului-cadru pentru Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar corespunzător traseului educațional. La cele 100 de credite se adaugă, după caz, creditele alocate studiului Limbii și literaturii materne, în cazul în care programul se desfășoară în una dintre limbile minorităților naționale.
<h4 n33>Articolul 14</h4>
(1) Activitățile didactice specifice unui modul se pot desfășura față în față sau online.(2) Activitățile didactice se pot desfășura față în față, în limita a cel puțin 75% din numărul de ore alocate fiecărui modul.(3) Activitățile didactice pot fi desfășurate și online, în limita a cel mult 25% din numărul de ore alocate fiecărui modul, în situația în care sunt îndeplinite condițiile de utilizare a tehnologiei și a internetului de către toți cursanții. Desfășurarea online a activităților didactice se realizează în urma hotărârii consiliului de administrație al unității de învățământ, situație în care consiliul de administrație hotărăște și procedura de monitorizare a modului de organizare și desfășurare a activităților desfășurate online.(4) Frecventarea modulelor este obligatorie în limita a cel puțin 70% din numărul de ore alocate fiecărui modul, cel puțin 50% din numărul de ore alocate fiecărui modul fiind desfășurate cu prezență fizică. Absențele se înregistrează în catalog.(5) Activitățile care presupun evaluarea competențelor cursanților nu pot fi desfășurate online.(6) Motivarea absențelor se face în baza unei scutiri medicale obținute în condiții legale, a unei învoiri scrise din partea dirigintelui sau în baza unei adeverințe de la locul de muncă, pentru cursanții care lucrează.(7) Un cursant poate beneficia de un program de pregătire individualizat stabilit de unitatea de învățământ, inclusiv prin scutirea de la frecventarea unora dintre modulele/orele prevăzute în planul-cadru de învățământ, în următoarele situații:a) cursantului i se echivalează un modul al educației de bază și/sau al pregătirii profesionale în sesiunea de evaluare inițială, programată înaintea începerii modulului; ... b) cursantul demonstrează o parte din competențele profesionale, în sesiunea de evaluare inițială de modul aparținând pregătirii profesionale; în această situație, cursantul poate să nu frecventeze orele care vizează competențele respective din cadrul modulului de cultură de specialitate sau poate să opteze pentru un program de pregătire individualizat; ... c) cursantul prezintă unității de învățământ un certificat de competențe lingvistice sau/și de competențe digitale eliberate de un centru autorizat; în această situație, cursantul poate fi scutit de frecventarea modulelor limbii moderne pentru care șia certificat competențele, respectiv a orelor de Tehnologia informației și comunicării; ... d) cursantul dovedește că lucrează în domeniul corespunzător pregătirii profesionale pentru care se pregătește în cadrul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar; în această situație, orele de instruire practică comasată, precum și orele de instruire practică din stagiile de practică pot fi echivalate în baza unei adeverințe emise de operatorul economic unde acesta este angajat, în care se vor preciza și sarcinile pe care cursantul le are la locul de muncă; ... e) cursantul demonstrează implicare și participare activă pe parcursul unui modul din trunchiul comun, care are alocate și ore de sprijin suplimentar, și dovedește dobândirea competențelor necesare promovării modulului; în acest caz, cadrele didactice care predau modulele ce au alocate și ore de sprijin suplimentar apreciază situația și îi pot recomanda cursantului modul de frecventare a orelor de sprijin suplimentar; ... f) cursantul prezintă unității de învățământ un certificat de calificare profesională obținut într-un sistem de formare continuă și eliberat de un centru autorizat, pentru o calificare profesională de același nivel sau de nivel inferior din domeniul corespunzător pregătirii profesionale de bază și generale pentru care se pregătește în cadrul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar; în această situație, cursantul poate să nu frecventeze orele care vizează competențele respective din cadrul modulului de cultură de specialitate sau poate să opteze pentru un program de pregătire individualizat. ...
<h3 n34>Capitolul IV</h3>
Evaluarea în cadrul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar
<h4 n35>Articolul 15</h4>
<p n36>Evaluarea în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar se face în scopul recunoașterii competențelor dobândite anterior în contexte formale, informale, nonformale și/sau a competențelor dobândite pe parcursul programului, pe baza creditelor alocate atât pentru educația de bază, cât și pentru pregătirea profesională, după caz.</p>
<h4 n37>Articolul 16</h4>
<p n38>Evaluarea în cadrul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar are următoarele componente:a) evaluarea și recunoașterea competențelor dobândite anterior în contexte formale, care constă în: recunoașterea și echivalarea documentelor școlare care atestă parcurgerea unui număr de clase din învățământul obligatoriu de masă și/sau recunoașterea unor competențe digitale și/sau lingvistice, în cazul educației de bază, respectiv recunoașterea certificatului de calificare profesională și/sau a adeverinței de experiență în muncă, în cazul pregătirii profesionale. Organizarea acestui proces de evaluare se realizează de către comisia de înscriere în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar din unitatea de învățământ, ale cărei componență și atribuții sunt precizate în art. 9 alin. (1) și (2); ... b) evaluarea și recunoașterea competențelor dobândite anterior în contexte informale și nonformale, care constă în: evaluarea și recunoașterea competențelor corespunzătoare unui modul sau mai multor module, pentru educația de bază, respectiv evaluarea și recunoașterea competențelor profesionale pentru una sau mai multe unități de competență din standardul de pregătire profesională/standardul ocupațional, pentru pregătirea profesională. Organizarea acestui proces de evaluare se realizează conform procedurii menționate în
</p><h2 n39>anexa nr. 2</h2>
și îi revine comisiei de evaluare de la nivelul fiecărei unități de învățământ, ale cărei componență și atribuții sunt precizate la pct. 1 din anexa nr. 2 sau, după caz, unui centru de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, conform precizărilor din
<h2 n40>anexa nr. 2</h2>
; ... c) evaluarea și recunoașterea competențelor dobândite pe parcursul programului. Evaluarea competențelor dobândite pe parcursul programului este realizată de către cadrul didactic care a predat modulul respectiv. ...
<h4 n41>Articolul 17</h4>
(1) Formele de evaluare a competențelor dobândite pe parcursul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar sunt:a) evaluare inițială - se desfășoară înainte de debutul unui modul/modulelor corespunzătoare unui an de studiu; se realizează în cadrul sesiunilor de evaluare, de către comisia de evaluare; se adresează acelor cursanți care consideră că dețin competențele necesare promovării unui modul, fără a-l parcurge, și solicită anticipat evaluare; constă în evaluarea unui portofoliu tematic și într-o probă de evaluare de modul; ... b) evaluare cu rol de diagnoză - este realizată de cadrul didactic la debutul fiecărui modul, cu scopul de a stabili programul de pregătire individualizat al cursantului; ... c) evaluare curentă, formativă - se desfășoară pe parcursul fiecărui modul de studiu, de către cadrul didactic care predă modulul; se adresează tuturor cursanților care parcurg și frecventează respectivul modul; ... d) evaluare finală de modul, pentru educația de bază - se desfășoară după încheierea procesului de predare-învățare al unui modul; se realizează în cadrul sesiunilor de evaluare, de către cadrul didactic care a predat modulul sau, în situații speciale, de către comisia de evaluare; se adresează tuturor cursanților înscriși în program; constă în evaluarea unui portofoliu tematic și într-o probă de evaluare de modul. ... (2) În cadrul sesiunilor de evaluare programate în cursul unui an școlar, cursanții pot susține evaluări la modulele nepromovate, indiferent de numărul acestora.
<h4 n42>Articolul 18</h4>
(1) Pentru educația de bază, probele de evaluare sunt elaborate pe baza standardelor de performanță pentru modulele specifice fiecărei discipline, standarde specificate în curriculumul prevăzut în cadrul programului.(2) Pentru pregătirea profesională, probele de evaluare se elaborează pe baza standardelor de pregătire profesională/ standardelor ocupaționale.(3) Unitatea de învățământ păstrează documentele referitoare la evaluare pentru fiecare elev, respectând prevederile legale.
<h3 n43>Capitolul V</h3>
Încheierea situației școlare a elevilor în cadrul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar
<h4 n44>Articolul 19</h4>
(1) Modalitatea de calcul al mediei unui modul și procedura de alocare a creditelor sunt prezentate în
<h2 n45>anexa nr. 2</h2>
.(2) Media minimă de promovare a unui modul este 5 (cinci).(3) În situația în care, în urma evaluării inițiale, cursantul demonstrează că deține competențele aferente modulului respectiv, acesta nu mai este obligat să frecventeze modulul. Media modulului, în acest caz, este media obținută în urma evaluării inițiale.(4) În urma promovării unui modul se eliberează, la cerere, o adeverință de promovare a modulului.(5) Cursanții care au acumulat cel puțin 75% din numărul total de credite alocate prin planul-cadru unui an de studiu pot fi înscriși în anul de studiu următor. Ei se vor putea prezenta la oricare dintre sesiunile de evaluare ulterioare programate de școală pe durata standard a programului, în scopul de a fi evaluați pentru modulele nepromovate.(6) În situația în care, pe durata desfășurării programului în școală, un cursant nu a reușit să promoveze integral programul, acesta se poate înscrie ulterior pentru evaluarea modulelor nepromovate fie la școala unde a urmat programul, fie la altă unitate școlară unde se desfășoară Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar.
<h3 n46>Capitolul VI</h3>
Absolvirea Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar
<h4 n47>Articolul 20</h4>
(1) Se consideră că un cursant a absolvit Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar dacă a promovat toate modulele și a acumulat numărul total de credite din planul-cadru pentru întregul program, aferent traseului educațional pentru care a optat.(2) Absolvenții Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar beneficiază de toate drepturile absolventului de învățământ gimnazial, respectiv de toate drepturile absolventului de învățământ obligatoriu, în funcție de traseul educațional pe care l-a parcurs.
<h4 n48>Articolul 21</h4>
(1) Absolvenții Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar dobândesc diploma de absolvire a învățământului gimnazial și, după caz, certificatul de absolvire a ciclului inferior al liceului, însoțită/însoțit de foaia matricolă, parte a portofoliului educațional.(2) Absolvenții Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar care urmează traseul educațional cu componentă de pregătire profesională, care susțin și promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc și următoarele documente, după caz, în funcție de traseul educațional parcurs:a) certificat de calificare de nivel 3, însoțit de suplimentul descriptiv Europass, după finalizarea stagiului de pregătire practică de 720 de ore; ... b) certificat de calificare de nivel 2, însoțit de suplimentul descriptiv Europass. ... (3) Absolvenții Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar, menționați la alin. (1) și (2), au dreptul la continuarea studiilor în învățământul secundar superior, în conformitate cu prevederile legale, în funcție de nivelul de studii finalizat.(4) Absolvenții Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar care nu parcurg stagiile de pregătire practică cu durata de 720 de ore sau nu promovează examenul de certificare a calificării profesionale beneficiază de o recunoaștere parțială a pregătirii profesionale - pe baza adeverințelor de promovare a modulelor însoțite de lista competențelor profesionale dobândite - care le permite continuarea studiilor în sistemul de formare continuă a adulților.(5) Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale la care participă absolvenții Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar care urmează traseul educațional cu componentă de pregătire profesională se stabilește prin ordin al ministrului educației.
<h3 n49>Capitolul VII</h3>
Dispoziții finale
<h4 n50>Articolul 22</h4>
(1) Consiliul de administrație al fiecărei unități de învățământ în care se organizează și se desfășoară Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar numește un coordonator al programului, de regulă dintre cadrele didactice care predau în cadrul programului, indiferent de numărul de clase înființate sau de nivelul acestora. Dacă în unitatea respectivă funcționează și clase din Programul „A doua șansă“ - învățământ primar se numește un singur coordonator al Programului „A doua șansă“.(2) Atribuțiile coordonatorului Programului „A doua șansă“ de la nivelul fiecărei unități de învățământ sunt următoarele:a) monitorizarea internă a programului; ... b) informarea comunității în legătură cu scopul și beneficiile programului (realizată împreună cu mediatorul școlar sau, în lipsa acestuia, împreună cu consilierul școlar); ... c) coordonarea activității comisiei de înscriere și a comisiei de evaluare de la nivelul unității de învățământ; ... d) participarea la activități de formare care vizează programele de tip „A doua șansă“. ... (3) Activitatea coordonatorului Programului „A doua șansă“ de la nivelul unității de învățământ va fi coordonată și monitorizată de către coordonatorul Programului „A doua șansă“ de la nivelul inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, denumit în continuare coordonator județean. În vederea organizării, monitorizării și susținerii implementării programului, coordonatorul județean colaborează cu persoanele abilitate de la nivel județean, precum: inspectorul pentru învățământul în limba minorităților naționale, inspectorul pentru învățământ profesional și tehnic, inspectorul pentru învățământ special, alți inspectori, metodiști, formatori, directori ai casei corpului didactic.
<h4 n51>Articolul 23</h4>
<p n52>Cadrele didactice încadrate la clasele din Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar inferior se recomandă să fie:a) cadre didactice calificate; ... b) cadre didactice cel puțin cu gradul didactic definitiv; ... c) cadre didactice participante la programele de formare continuă organizate în cadrul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar sau la alte programe de formare continuă cu relevanță pentru implementarea programului. ... </p>
<h4 n53>Articolul 24</h4>
(1) De regulă, orele de curs din cadrul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar nu se includ în norma didactică de bază a personalului didactic (titular sau suplinitor). Plata acestor ore se realizează în regim de plata cu ora. Includerea orelor în norma didactică se poate face, în cazuri excepționale, și cu acordul cadrului didactic respectiv, în scopul completării normei didactice.(2) Activitatea desfășurată de cadrele didactice care fac parte din comisiile de înscriere și din comisiile de evaluare este retribuită în regim de plata cu ora.(3) Clasele cuprinse în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar sunt coordonate de câte un profesor diriginte, salarizat conform prevederilor legale în vigoare.
<h4 n54>Articolul 25</h4>
(1) Transferul unui cursant se poate realiza, la cererea acestuia, de la o unitate de învățământ în care se derulează Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar la altă unitate de învățământ în care se derulează Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar. Transferul se poate realiza cu acordul celor două unități de învățământ în orice moment al anului școlar, cu condiția ca unitatea de învățământ la care cursantul se transferă să poată oferi pregătirea corespunzătoare atât în ceea ce privește educația de bază, cât și în ceea ce privește pregătirea profesională.(2) Transferul unui cursant se poate realiza la începutul anului școlar, la cererea acestuia, și de la o unitate de învățământ în care se derulează Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar la o unitate de învățământ de masă, pe baza adeverințelor de promovare a nivelului de studiu, cu respectarea prevederilor legale și ale prezentei metodologii. Acest tip de transfer se poate realiza doar pentru cursanții care au optat pentru traseul educațional fără obținerea unei calificări profesionale, în baza următoarei echivalări a anilor de studiu din program cu clasele din învățământul de masă: anul I se echivalează cu clasele V-VI, anul al II-lea se echivalează cu clasele VII-VIII și anul al III-lea se echivalează cu clasele IX-X.
<h4 n55>Articolul 26</h4>
(1) În conformitate cu prevederile <a href="/p/201834">art. 5 alin. (1) lit. e) din Regulamentul (UE) nr. 2016/679</a> al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, denumit în continuare Regulamentul general privind protecția datelor - RGPD, datele personale sunt păstrate într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă care nu depășește perioada necesară îndeplinirii scopului în care sunt prelucrate datele.(2) Unitățile de învățământ preuniversitar au obligația de a prelucra datele cu caracter personal în condiții de siguranță și numai pentru scopurile specificate, în vederea realizării atribuțiilor, drepturilor și obligațiilor legale, precum și a sarcinilor care servesc interesului public, respectiv în scopul înscrierii în program, încheierii situației școlare și exercitării sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la educație.(3) Raportat la prevederile <a href="/p/201834">art. 5 din RGPD</a>, în ipoteza în care listele referitoare la înscrierea cursanților în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar sunt publice pe paginile de internet ale instituțiilor, inspectoratele școlare vor lua toate măsurile pentru eliminarea acestora de pe site-ul unităților de învățământ în termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea etapelor de înscriere.(4) Listele în format letric rămân afișate la avizierul unităților de învățământ până cel târziu la data începerii cursurilor.
<h2 n56>Anexa nr. 1</h2>
<p n57>la Metodologia privind organizarea Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar</p>
<br>
SITUAȚIILE<br>
în care se recomandă micșorarea duratei standard de școlarizare sau acordarea sprijinului suplimentar <br>
în cadrul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar
<h3 n58>Capitolul I</h3>
Situațiile în care se recomandă micșorarea duratei standard de școlarizare<p n59>În unele situații, experiența, competențele dobândite anterior și nivelul de pregătire ale unui cursant îi pot permite parcurgerea parțială (prin frecvență) a unuia sau a mai multor module, corespunzătoare pregătirii în domeniul educației de bază sau al pregătirii profesionale, ceea ce poate duce la reducerea duratei standard de școlarizare, pentru fiecare cursant în parte.</p>
<p n60>Reducerea duratei standard de școlarizare este posibilă în situații precum:a) cursantul deține o adeverință de absolvire a claselor a V-a, a VI-a sau a VII-a din învățământul gimnazial; în acest caz, el poate solicita recunoașterea și echivalarea claselor parcurse în învățământul gimnazial; ... b) indiferent de numărul de ani de studiu parcurși anterior în învățământul gimnazial, cursantul apreciază că este pregătit pentru evaluarea unuia sau a mai multor module, fără parcurgerea acestora, și/sau i se recomandă aceasta în urma interviului și a probelor de evaluare inițială; ... c) cursantul prezintă unității de învățământ un certificat de calificare profesională, obținut într-un sistem de formare continuă și eliberat de un centru de calificare autorizat, pentru o ocupație; în acest caz, cursantul poate beneficia de un program de pregătire individualizat, în care trebuie să recupereze competențele care nu apar pe certificatul său, dar sunt înscrise în standardul de pregătire profesională/standardul ocupațional al calificării asociat, conform reglementărilor, acelei ocupații. ... </p>
<h3 n61>Capitolul II</h3>
Situațiile în care se recomandă acordarea sprijinului suplimentar<p n62>1. Unii cursanți nu reușesc, pe parcursul duratei standard a programului, să dobândească competențele prevăzute de curriculum, fie din cauza unor dificultăți de învățare, fie a imposibilității de frecventare regulată a cursurilor.</p>
<p n63>2. Aceste categorii de cursanți au nevoie de sprijin suplimentar, care se acordă în cazurile în care cursantul se află în cel puțin una dintre situațiile următoare:a) a înregistrat un număr de absențe care nu îi permite finalizarea modulului; ... b) nu a participat la/nu a promovat evaluarea/evaluările de modul; ... c) nu a dovedit competențele necesare pentru promovarea examenului de certificare a calificării profesionale; ... d) rezultatele școlare evidențiază nevoia de sprijin suplimentar în învățare. ... </p>
<p n64>3. Recomandarea ca acesta să urmeze o pregătire suplimentară poate fi realizată de către profesorul de la modulul respectiv, dacă acesta constată că progresul realizat de către cursant nu este cel așteptat în raport cu țintele stabilite (standardele de performanță și standardele de pregătire profesională/standardele ocupaționale).</p>
<p n65>4. Sprijinul suplimentar poate viza unul sau mai multe module și se realizează, de regulă, pe durata standard a programului, astfel:a) prin orele de sprijin suplimentar, la dispoziția profesorului, alocate modulelor din trunchiul comun; ... b) prin participarea la activitățile de predare-învățare ale modulului nepromovat, organizate cu alte grupe de studiu (dacă la nivelul unității de învățământ există cel puțin două grupe specifice unui an de studiu, fie care au început simultan, fie care au început succesiv, în octombrie și în februarie); ... c) pentru pregătirea profesională, prin alegerea, în funcție de situație, a uneia dintre următoarele opțiuni:</p><p n66>(i) participarea la orele de curriculum în dezvoltare locală (CDL) pentru modulele din aria curriculară „Tehnologii“, propuse de unitatea de învățământ, conform recomandărilor, în situația în care este necesară completarea numărului total de ore alocat prin planul-cadru, cu un număr mai mic de 30 de ore;</p>
<p n67>(ii) desfășurarea activității la operatorul economic, în cazul în care activitatea acestuia se derulează în cel puțin două schimburi și cursantul, potrivit unui ritm propriu de învățare, realizează instruirea practică într-un timp peste cel inclus în norma sa de muncă. În acest caz sunt necesare aprobarea din partea operatorului economic și supravegherea cursantului de către un maistru-instructor de la locul de muncă;</p>
<p n68>(iii) prelungirea duratei standard a programului, de regulă cu un semestru, cu durata de cel mult 6 luni.</p>
...
<p n69>5. Realizarea unei pregătiri suplimentare poate fi solicitată și de către cursant, fără a avea nevoie de recomandarea unui cadru didactic, de exemplu în cazul cursanților cu cerințe educaționale speciale sau al celor care solicită amânarea parcurgerii unui modul din motive medicale. Solicitantul va înainta în acest caz o cerere coordonatorului Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar, în care va menționa titlurile modulelor pentru care dorește planificarea unei pregătiri suplimentare.</p>
<p n70>6. Coordonatorul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar avizează cererea cursantului și o înaintează, spre aprobare, directorului unității de învățământ. Sprijinul suplimentar va fi programat în același interval de timp în care se va desfășura stagiul de pregătire practică.</p>
<p n71>7. În funcție de situație se pot aplica unele dintre următoarele opțiuni:a) replanificarea parcurgerii modulelor nepromovate sau amânate, în cadrul programului de pregătire a altor grupe de studiu de la nivelul unității de învățământ; ... b) studiu individual și organizarea unor ședințe de consultații acordate de cadrele didactice care predau respectivele module; ... c) planificarea unei sesiuni suplimentare de evaluare a modulelor. ... </p>
<p n72>8. Situațiile care necesită prelungirea duratei standard a programului se avizează de consiliul de administrație al unității de învățământ și se aprobă de către inspectoratul școlar județean/al municipiului București.</p>
<h2 n73>Anexa nr. 2</h2>
<p n74>la Metodologia privind organizarea Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar</p>
<br>
PROCEDURA<br>
de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior <br>
și pe parcursul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar
<h3 n75>Capitolul I</h3>
Componența și atribuțiile comisiei de evaluare de la nivelul fiecărei unități de învățământ<p n76>1.1. Comisia de evaluare de la nivelul fiecărei unități de învățământ este alcătuită din:a) președinte - directorul sau directorul adjunct al unității de învățământ (sau un cadru didactic de specialitate, dacă sunt evaluate competențele profesionale); ... b) vicepreședinte - reprezentantul operatorului economic pentru calificarea profesională evaluată, dacă sunt evaluate competențele profesionale, sau un cadru didactic din unitatea de învățământ, dacă probele de evaluare vizează doar disciplinele educației de bază; ... c) doi membri evaluatori - cadre didactice care predau discipline din educația de bază sau cadre didactice care predau discipline de specialitate (cu experiență de predare în învățământul profesional și tehnic și cu experiență de participare, în calitate de membri în comisii de evaluare la examene de certificare a calificării profesionale sau cu abilități de evaluator dobândite în urma participării la cursuri de formare), în funcție de apartenența competențelor evaluate la educația de bază sau la pregătirea profesională. ... </p>
<p n77>1.2. Comisia de evaluare este numită prin decizie a directorului unității de învățământ și are următoarele atribuții:a) realizează procesul de echivalare/recunoaștere a documentelor școlare/actelor de studii/adeverințelor de experiență în muncă, conform prevederilor programului; ... b) realizează procesul de evaluare, conform prevederilor programului; ... c) adaptează instrumentele/metodele de evaluare la nevoile elevilor cu cerințe educaționale speciale; ... d) permite accesul candidaților la rezultatele evaluării proprii; ... e) pune la dispoziția persoanelor împuternicite să exercite controlul sau monitorizarea procesului de evaluare toate informațiile și documentele solicitate, referitoare la activitatea de evaluare. ... </p>
<p n78>1.3. Modul de organizare și desfășurare a procesului de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale și informale este monitorizat de către reprezentantul inspectoratului școlar județean/al municipiului București, de regulă inspector școlar de specialitate, numit prin decizie a inspectorului școlar general.</p>
<p n79>1.4. În vederea realizării evaluării, la nivelul unității de învățământ se parcurg următoarele etape:a) centralizarea opțiunilor candidaților pentru evaluare, de către comisia de înscriere; ... b) selectarea evaluatorilor de competențe profesionale și/sau constituirea comisiei de evaluare; ... c) elaborarea instrumentelor de evaluare; ... d) planificarea evaluărilor; ... e) colectarea materialelor necesare demonstrării rezultatelor evaluării; ... f) comunicarea rezultatului evaluării. ... </p>
<h3 n80>Capitolul II</h3>
Evaluarea și recunoașterea competențelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale și informale<p n81>2.1. Caracteristici generale ale procesului de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale și informale</p><p n82>Procesul de evaluare a competențelor are următoarele caracteristici:a) este un proces voluntar: cursanții înscriși în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar, care doresc să li se recunoască documentele școlare/actele de studii, se adresează în scris comisiei de înscriere din cadrul unității de învățământ; ... b) este un proces transparent: cursantul care urmează a fi evaluat este informat cu privire la modul de desfășurare a procesului de evaluare după înscriere, în perioada de inițiere și orientare (M0); ... c) este un proces echitabil: candidații la evaluare sunt tratați în mod egal, fără discriminare pe criterii de gen, vârstă, rasă, origine etnică, apartenență politică sau religioasă. ... </p>
<p n83>2.2. Repere pentru evaluarea și recunoașterea competențelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale și informale</p><p n84>Procesul de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale și informale se raportează la standardele de performanță pentru educația de bază și la standardele de pregătire profesională/standardele ocupaționale pentru pregătirea profesională astfel:a) în vederea evaluării competențelor pentru educația de bază, fiecare candidat va fi sprijinit și consiliat de către diriginte, care îi prezintă candidatului procesul și metodele de evaluare ce vor fi utilizate și competențele care trebuie demonstrate; ... b) înainte de intrarea în procesul de evaluare inițială, candidatul analizează, asistat de către diriginte, propriile competențe, în raport cu competențele și standardele de performanță ale modulelor pentru care solicită evaluarea inițială; ... c) în funcție de rezultatul analizei, dirigintele îi recomandă candidatului să participe sau să nu participe la procesul de evaluare; decizia de a participa la procesul de evaluare îi aparține candidatului care menționează în cererea depusă modulele pentru care solicită evaluarea inițială; ... d) în vederea evaluării competențelor profesionale corespunzătoare unei calificări profesionale, pentru fiecare candidat este repartizat un cadru didactic de specialitate, membru evaluator din cadrul comisiei de evaluare a competențelor profesionale (denumit în continuare evaluator), care răspunde de punerea în aplicare a întregului proces de evaluare; înainte de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, candidatul analizează, asistat de evaluator, propria performanță profesională, în raport cu conținutul standardului de pregătire profesională/standardului ocupațional, în cadrul unui interviu, care se finalizează cu completarea unei fișe de autoevaluare; evaluatorul explică și detaliază, la cerere, conținutul și prevederile standardului de pregătire profesională; în funcție de rezultatul autoevaluării, evaluatorul îi recomandă candidatului să participe la procesul de evaluare pentru întregul standard sau pentru o parte a acestuia ori să nu participe la procesul de evaluare; decizia de a participa la procesul de evaluare îi aparține candidatului, care menționează în cererea depusă unitățile de competență pentru care dorește să fie evaluat, din lista unităților de competență ale standardului pus la dispoziția sa de către evaluator; evaluatorul îi prezintă candidatului metodele de evaluare care vor fi utilizate și stabilește programul de desfășurare a procesului de evaluare, de comun acord cu candidatul; programul stabilit de evaluator cu candidatul este comunicat, în vederea aprobării, centrului autorizat sau comisiei de evaluare din unitatea de învățământ. ... </p>
<p n85>2.3. Organizarea procesului de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale și informale</p><p n86>Cursantul poate solicita aplicarea procedurii de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale și informale astfel:a) pentru educația de bază, pentru unul sau mai multe module; ... b) pentru pregătirea profesională, pentru unul, mai multe sau toate modulele din curriculumul pentru pregătirea profesională specific unei calificări profesionale, respectiv pentru una, mai multe sau pentru toate unitățile de competență ale unui standard de pregătire profesională/standard ocupațional. ... </p>
<p n87>2.3.1. Organizarea procesului de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior în contexte formale și de muncă</p><p n88>1. Organizarea procesului de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior în contexte formale se realizează de către comisia de înscriere de la nivelul unității de învățământ.</p>
<p n89>2. Procesul de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior în contexte formale constă în echivalarea și recunoașterea următoarelor documente școlare/acte de studii doveditoare:a) foaia matricolă care atestă numărul de clase din învățământul obligatoriu absolvite de cursant; ... b) certificate de calificare profesională corespunzătoare unei calificări profesionale/ocupații recunoscute la nivel național; dacă actele prezentate de cursant nu conțin informații legate de disciplinele/modulele studiate și mediile aferente se solicită și foaia matricolă; în cazul pregătirii profesionale, recunoașterea competențelor dobândite anterior se poate face doar pentru calificări profesionale pentru care există standard de pregătire profesională/standard ocupațional; ... c) adeverință de experiență în muncă, eliberată de operatorul economic, în cazul în care cursantul lucrează în domeniul calificării profesionale pentru care s-a înscris în cadrul programului; ... d) certificate eliberate de un centru autorizat, în cazul în care cursantul deține competențe lingvistice sau/și competențe digitale. ... </p>
<p n90>3. Pentru pregătirea profesională, echivalarea și recunoașterea competențelor dobândite anterior în contexte formale poate fi integrală sau parțială:a) echivalarea integrală presupune compararea competențelor înscrise pe certificatul de calificare profesională prezentat de cursant cu competențele din standardul de pregătire profesională/standardul ocupațional; în situația în care competențele înscrise în certificatul de calificare profesională prezentat de candidat acoperă toate competențele din standardul de pregătire profesională/standardul ocupațional al calificării profesionale, echivalarea este integrală; ... b) echivalarea parțială se realizează în cazul în care competențele înscrise în certificatul de calificare profesională prezentat de candidat nu acoperă toate competențele din standardul de pregătire profesională/standardul ocupațional al calificării profesionale; în acest caz se recunosc și se echivalează competențele înscrise pe certificatul prezentat de candidat care se regăsesc în standardul de pregătire profesională/standardul ocupațional al calificării corespunzător ocupației respective; în urma echivalării, candidatul trebuie să mai parcurgă sau să i se evalueze direct modulele/părțile din module corespunzătoare competențelor nerecunoscute încă. ... </p>
<p n91>4. Pentru pregătirea profesională, echivalarea și recunoașterea se pot face și în următoarea situație: dacă la începutul modulului de instruire practică comasată un cursant este angajat de cel puțin 6 luni la un operator economic din domeniul de pregătire profesională al calificării, acesta poate beneficia de recunoașterea experienței în muncă și de echivalarea acesteia cu instruirea practică prevăzută în planulcadru de învățământ, pe baza unei adeverințe pe care o înaintează dirigintelui, conform prevederilor art. 14 alin. (7) lit. d) din metodologie.</p>
<p n92>5. Competențele dobândite anterior în contexte formale sunt echivalate și recunoscute într-o perioadă stabilită înainte de debutul programului de pregătire, după înscrierea cursanților.</p>
<p n93>2.3.2. Organizarea procesului de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior în contexte nonformale și informale</p><p n94>1. Organizarea procesului de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior în contexte nonformale și informale este efectuată de către:a) comisia de evaluare de la nivelul unității de învățământ, pentru evaluarea modulelor educației de bază, cu participarea, în calitate de monitor, a unui reprezentant al inspectoratului școlar județean/al municipiului București; ... b) centrul de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute în alte contexte decât cele formale, autorizat de către Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC). În cazul în care, din motive întemeiate, evaluarea nu se poate face de către un centru autorizat de ANC, aceasta se va realiza de către comisia de evaluare din unitatea de învățământ, care are în componență doi membri, cadre didactice de specialitate care predau discipline tehnologice. ... </p>
<p n95>2. Dovezile care atestă competențele, rezultate pe parcursul evaluării, sunt analizate de comisia de evaluare/evaluator în raport cu cerințele standardului de performanță/standardului de pregătire profesională/standardului ocupațional.</p>
<p n96>3. Competențele dobândite anterior în contexte nonformale și informale, atât pentru educația de bază, cât și pentru pregătirea profesională, sunt evaluate în oricare dintre sesiunile de evaluare inițială programate de unitatea de învățământ care organizează programul, înainte de începerea predării modulului/modulelor pentru care se solicită evaluarea; sesiunile de evaluare se desfășoară conform unui grafic stabilit.</p>
<p n97>4. Durata procesului de evaluare a competențelor profesionale se stabilește de către fiecare centru, respectiv unitate de învățământ, în funcție de specificul și de complexitatea domeniului pregătirii profesionale, fără a se depăși o săptămână. Procesul este planificat de comisia de evaluare în funcție de numărul solicitărilor și de specificul calificărilor profesionale.</p>
<p n98>2.4. Încheierea mediei modulelor evaluate/echivalate și alocarea creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale și informale</p><p n99>1. Media unui modul pentru educația de bază din cadrul programului, care este echivalat în urma procesului de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior în contexte formale, este media anuală pe care cursantul a obținut-o la disciplina respectivă în clasa/clasele absolvită(e) din cadrul învățământului gimnazial, conform prevederilor din planul-cadru de învățământ pentru Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar.</p>
<p n100>2. Media unui modul pentru pregătirea profesională din cadrul programului, care este echivalat în urma procesului de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior în contexte formale, se determină astfel:a) în cazul recunoașterii integrale a certificatului de calificare profesională, cu recunoaștere la nivel național, pentru o altă calificare profesională din același domeniu sau pentru o calificare profesională de nivel inferior, se identifică și se asociază disciplina/modulul parcurs la cursul de calificare cu modulul din curriculumul pentru pregătirea profesională; asocierea disciplinelor/modulelor se face pe baza asocierii competențelor corespunzătoare acestora; media modulelor echivalate este media disciplinei (disciplinelor)/modulului (modulelor) căreia/căruia/cărora i se poate asocia competența sau setul de competențe recunoscut; în cazul în care unui modul din curriculumul pentru pregătirea profesională i se asociază mai multe discipline/module corespunzătoare cursului de calificare parcurs, media modulului va fi media aritmetică a mediilor acestor discipline/module, rotunjită la cel mai apropiat întreg; la o diferență de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea cursantului; în cazul în care o disciplină/modul din certificat corespunde mai multor module din curriculumul pentru pregătirea profesională, media disciplinei/modulului se transferă fiecăruia dintre modulele de pregătire profesională; ... b) în cazul recunoașterii parțiale a certificatului de calificare profesională, cu recunoaștere la nivel național, calculul mediei unui modul din curriculumul pentru pregătirea profesională se realizează prin luarea în considerare a notelor acordate competențelor individuale recunoscute și agregate la modulul respectiv; nota acordată fiecărei competențe individuale este nota disciplinei/modulului, înscrisă pe certificat sau pe foaia matricolă, care se poate asocia acestei competențe; ... c) media la modulul de instruire practică comasată se încheie în urma susținerii unei probe de evaluare, propusă de către profesorul de specialitate, în conformitate cu probele de evaluare din standardele de pregătire profesională. ... </p>
<p n101>3. Cursantul nu poate obține recunoașterea și echivalarea unor module corespunzătoare unei discipline pe care acesta nu a urmat-o în învățământul obligatoriu și pentru care nu are medie încheiată anterior intrării în program.</p>
<p n102>4. Media unui modul din cadrul programului, pentru care se recunosc competențele în urma procesului de evaluare inițială, este calculată ca medie aritmetică, rotunjită la cel mai apropiat întreg, a notelor obținute la probele de evaluare aplicate (portofoliu tematic și o probă de evaluare finală de modul). La o diferență de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea cursantului.</p>
<p n103>5. Pentru pregătirea profesională, un modul din curriculumul de pregătire profesională este considerat promovat numai dacă au fost recunoscute toate competențele asociate acelui modul.</p>
<p n104>6. Un modul din cadrul programului este recunoscut numai dacă media modulului este minimum 5 (cinci).</p>
<p n105>7. Notele din adeverința de competențe primite de către persoanele care beneficiază de recunoaștere parțială a modulelor/unităților de competență vor intra în stabilirea mediei finale/integrale a modulului (pentru a atesta finalizarea și promovarea programului), alături de notele obținute de către candidat la evaluarea curentă din cadrul modulelor din programul individualizat de pregătire. Pentru pregătirea profesională se calculează media aritmetică a notelor obținute la evaluarea competențelor incluse în lista unităților de competență relevante pentru modul.</p>
<p n106>8. Pentru fiecare modul care asigură educația de bază, echivalat sau promovat în urma procesului de evaluare inițială, se alocă numărul de credite prevăzut în planul-cadru de învățământ pentru Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar.</p>
<p n107>9. Pentru fiecare modul de cultură de specialitate corespunzător pregătirii profesionale, promovat sau echivalat în urma procesului de evaluare inițială, numărul de credite alocat se stabilește de către comisia de evaluare, prin raportare la numărul total de credite al blocului de module de pregătire profesională din planul-cadru. În cazul recunoașterii doar a unor competențe din cadrul unor unități de competență/module pentru pregătirea profesională, valoarea creditului pentru competența individuală recunoscută se stabilește în raport cu numărul de competențe al unității și cu valoarea totală a creditului unității din care aceasta face parte.</p>
<p n108>2.5. Elaborarea instrumentelor de evaluare în vederea evaluării competențelor dobândite anterior în contexte nonformale și informale</p><p n109>1. În cazul educației de bază, pentru evaluarea competențelor dobândite anterior în contexte nonformale și informale, instrumentele de evaluare sunt elaborate de către cadrele didactice de specialitate din cadrul comisiei de evaluare de la nivelul unității de învățământ.</p>
<p n110>2. Pentru evaluarea competențelor profesionale dobândite anterior, în contexte nonformale și informale, instrumentele de evaluare sunt elaborate pe baza standardelor de pregătire profesională/standardelor ocupaționale, după caz, de către:a) centrul de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute în alte contexte decât cele formale, autorizat de către ANC; ... b) cadrele didactice de specialitate care predau discipline tehnologice, din cadrul comisiei de evaluare de la nivelul unității de învățământ. ... </p>
<p n111>3. Fiecare centru de evaluare/evaluator de competențe profesionale/comisie de evaluare stabilește modalitatea concretă de evaluare, astfel încât metodele aplicate să conducă cu consecvență la demonstrarea fiecărei competențe în ansamblul ei.</p>
<p n112>2.6. Documente care atestă obținerea recunoașterii în urma aplicării procedurii de evaluare și recunoașterea competențelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale și informale</p><p n113>1. Cursantul este informat că i se eliberează, la cerere, adeverință de promovare a modulului, fiind eliminată obligativitatea parcurgerii modulului, dacă în urma aplicării procedurii de evaluare și de recunoaștere sunt recunoscute competențele corespunzătoare modulului vizat prin evaluare. În adeverința corespunzătoare modulului se consemnează media modulului și numărul de credite obținut.</p>
<p n114>2. În cazul în care lista competențelor corespunzătoare pentru un modul din cadrul pregătirii profesionale include competențe din diferite unități de competență, eliberarea adeverinței de modul este condiționată de demonstrarea tuturor acestor competențe.</p>
<p n115>3. Cursantul este informat că în cazul pregătirii profesionale poate beneficia de recunoașterea parțială a unui/unei modul/unități de competență, adică numai de o parte a competențelor corespunzătoare unui modul sau incluse în unitatea de competență. În urma recunoașterii parțiale, candidatul primește o adeverință de competențe în care sunt consemnate notele obținute pentru fiecare competență în parte, indicându-se modulul și unitatea de competență în care este inclusă competența. Dovezile privind competențele rezultate pe parcursul evaluării sunt analizate și apreciate de către comisia de evaluare/evaluator în raport cu cerințele standardului de pregătire profesională/standardului ocupațional.</p>
<p n116>2.7. Înregistrarea rezultatelor evaluării și a recunoașterii competențelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale și informale</p><p n117>1. Pentru fiecare candidat căruia i s-au recunoscut/echivalat documentele școlare/actele de studii, competențele dobândite anterior în contexte formale, nonformale și informale, unitățile de învățământ păstrează, respectând condițiile legale de arhivare a actelor de studii, următoarele documente:a) cererea de înscriere în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar, cu menționarea clară a claselor absolvite și a opțiunii pentru traseul educațional, precum și cererea de înscriere în procesul de echivalare, cu menționarea clară a claselor/modulelor/competențelor pentru care se solicită echivalarea; ... b) actele de studii doveditoare sau copii ale acestora: foi matricole, certificate de absolvire, certificate de calificare profesională, certificate care atestă competențe lingvistice sau/și competențe digitale, adeverință de la locul de muncă; ... c) dosarul de echivalare/evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite anterior pe căi formale, nonformale și informale, împreună cu dovezile de competență colectate; dosarul are înscrise pe copertă următoarele elemente de identificare: unitatea de învățământ, numele candidatului, denumirea calificării profesionale pentru care se solicită echivalarea/evaluarea și recunoașterea competențelor dobândite anterior pe căi formale, nonformale și informale; dosarul include:</p><p n118>(i) componența comisiei de evaluare;</p>
<p n119>(ii) lista modulelor/unităților de competență la care se face evaluarea; data susținerii fiecărei evaluări/data echivalării;</p>
<p n120>(iii) seturile de probe de evaluare, testele aplicate candidatului (întrebări specifice pentru testul scris și pentru testul oral, activități realizate la o simulare sau demonstrație structurată ori urmărită la observarea directă, temă de proiect și detaliile tehnice necesare realizării acestuia, fișă de autoevaluare completată), portofoliul realizat de cursant pentru evaluare;</p>
<p n121>(iv) dovezile de competență care rezultă din aplicarea probelor;</p>
<p n122>(v) fișa de înregistrare a rezultatelor, semnată de cursant, pentru luare la cunoștință, conținând: numărul de credite, mediile și adeverințele eliberate;</p>
<p n123>(vi) fișa semnată de cursant pentru luare la cunoștință, care stabilește traseul individual în urma echivalării/evaluării și recunoașterii, precum modulele pe care le mai are de parcurs, numărul de credite pe care trebuie să le mai obțină și alte informații.</p>
...
<p n124>2. În urma aplicării procedurii de recunoaștere a competențelor dobândite anterior pe căi formale, persoanele care au obținut recunoașterea integrală sau parțială pot beneficia de programe individualizate de pregătire, cu un număr redus de ore.</p>
<p n125>3. Cursantul care prin echivalare poate beneficia de scutirea de frecvență la anumite module poate opta pentru participarea la cursurile modulelor echivalate.</p>
<p n126>2.8. Valorificarea recunoașterii competențelor profesionale obținute în contexte nonformale și informale</p><p n127>1. Recunoașterea anumitor competențe din standardul de pregătire profesională/standardul ocupațional atrage eliminarea obligației de a parcurge modulele din curriculumul de specialitate care vizează competențele respective. În funcție de competențele pe care candidatul le deține deja și de cele pe care mai trebuie să le dobândească se stabilește numărul total de ore care urmează a fi parcurse și care vor fi distribuite conform prevederilor planului-cadru de învățământ pentru Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar.</p>
<p n128>2. Participanții la Programul „A doua șansă“ pentru învățământul secundar care au obținut nivelul 1 sau 2 de calificare, recunoscut la nivel național, în urma finalizării unui program de formare profesională oferit de către un furnizor de formare profesională autorizat conform legii au posibilitatea:a) să urmeze Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar, traseul educațional fără obținerea unei calificări profesionale; sau ... b) să opteze pentru un alt domeniu și/sau o altă calificare profesională, caz în care beneficiază de pregătire profesională după un program individualizat de pregătire. ... </p>
<h3 n129>Capitolul III</h3>
Procesul de evaluare și de recunoaștere a competențelor dobândite pe parcursul programului<p n130>3.1. Repere pentru evaluarea și recunoașterea competențelor dobândite pe parcursul programului</p><p n131>În urma parcurgerii modulelor, cursanții înscriși în Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar vor fi evaluați în vederea recunoașterii competențelor dobândite pe parcurs, pe baza standardelor de performanță, în cazul educației de bază, și a standardului de pregătire profesională/standardului ocupațional, în cazul pregătirii profesionale.</p>
<p n132>Evaluarea competențelor dobândite pe parcursul programului este efectuată de către profesorul de specialitate care susține modulul sau, în cazuri speciale, de către comisia de evaluare.</p>
<p n133>3.2. Modalități de evaluare a competențelor dobândite pe parcursul programului</p><p n134>Formele de evaluare utilizate în cadrul Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar pentru evaluarea competențelor dobândite pe parcursul programului sunt:a) evaluarea cu rol de diagnoză, pentru modulele educației de bază, realizată la începutul studierii fiecărui modul, cu rol de identificare a nivelului de competențe cu care fiecare cursant intră în program; ... b) evaluarea curentă, formativă, cu rol de a orienta și de a optimiza predarea-învățarea; ... c) evaluarea finală de modul, care constă în evaluarea portofoliului tematic și în administrarea unei probe orale și/sau scrise și/sau practice, la final de modul. ... </p>
<p n135>3.3. Durata procesului de evaluare a competențelor dobândite pe parcursul programului</p><p n136>1. Pentru competențele dobândite pe parcursul programului, evaluarea cursanților se realizează atât pentru educația de bază, cât și pentru pregătirea profesională, în cadrul săptămânilor de curs prevăzute prin planurile-cadru de învățământ corespunzătoare.</p>
<p n137>2. Evaluarea inițială și evaluarea finală de modul (pentru cazurile speciale) se realizează conform structurii stabilite la art. 11 din metodologie și precizărilor privind elaborarea probelor de evaluare, incluse în art. 18 din metodologie.</p>
<p n138>3. Modulele restante din toți anii de studiu (care cumulează un număr de credite mai mic de 25% pentru fiecare an) pot fi evaluate în cadrul sesiunilor de evaluare organizate anual.</p>
<p n139>3.4. Încheierea mediei modulelor și alocarea creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare și recunoaștere a competențelor dobândite pe parcursul programului</p><p n140>1. Pentru încheierea mediei unui modul este obligatoriu a se acorda minimum două note la modulele specifice educației de bază (o notă acordată pentru portofoliul tematic și o notă acordată pentru evaluarea finală a modulului) și minimum patru note la modulele din trunchiul comun pentru pregătirea profesională (două note pentru cultura de specialitate și două note pentru instruirea practică săptămânală). Pentru încheierea mediei la modulul de instruire practică comasată sunt necesare minimum două note.</p>
<p n141>2. Media unui modul pentru educația de bază se calculează prin rotunjirea, la cel mai apropiat întreg, a mediei aritmetice a notelor acordate pentru modulul respectiv. La o diferență de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea cursantului.</p>
<p n142>3. Nota acordată pentru portofoliul tematic elaborat pentru un modul al educației de bază și nota acordată la evaluarea finală a modulului se consemnează în catalog la rubrica note.</p>
<p n143>4. Un modul pentru educația de bază se consideră promovat dacă fiecare dintre notele acordate la portofoliul tematic, la evaluarea finală a modulului, precum și media modulului sunt minimum 5 (cinci).</p>
<p n144>5. Media la modulele pentru pregătirea profesională studiate pe parcursul programului se calculează conform prevederilor din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.</p>
<p n145>6. Un modul pentru pregătirea profesională se consideră promovat dacă media modulului este minimum 5 (cinci).</p>
<p n146>7. Pentru fiecare modul promovat, atât pentru educația de bază, cât și pentru pregătirea profesională, se alocă un număr de credite astfel:a) numărul de credite pentru modulele corespunzătoare educației de bază este cel menționat în planul-cadru de învățământ pentru Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar; ... b) numărul de credite pentru fiecare modul din curriculumul pentru pregătirea profesională este stabilit în baza numărului de ore alocat, din numărul total de credite al blocului de module de pregătire profesională al fiecărui an de studiu conform planului-cadru de învățământ pentru Programul „A doua șansă“ - învățământ secundar. ... </p>
<p n147>3.5. Documente care atestă promovarea modulelor în urma aplicării procedurii de evaluare a competențelor dobândite pe parcurs</p><p n148>În urma promovării modulelor, fiecărui cursant i se eliberează, la cerere, o adeverință de promovare a modulului, în care se consemnează disciplina și modulul, numărul de credite și media la modulul respectiv.</p>
<p n149>3.6. Înregistrarea rezultatelor evaluăriia) Rezultatele evaluării modulelor sunt consemnate în catalog, în fiecare an de studiu din program. ... b) Evaluarea se consemnează în documentele școlare prin note de la 10 la 1 și prin medii acordate pentru fiecare modul. ... </p>
<p n150>----</p>
</div>
🚀 REMINDER FINAL: Scopul tău este să ACOPERI CÂT MAI MULTE CAPITOLE POSIBIL! Nu te opri prematur - continuă până ai acoperit TOATE capitolele sau ai atins limita de 500. Fiecare capitol neacoperit este o oportunitate ratată. SUCCES!