Ești un expert juridic specializat în legislația românească. Analizează următorul document legal și generează întrebări relevante pe care utilizatorii le-ar putea avea despre conținutul acestuia.
🎯 OBIECTIV CRITIC: Acoperă CÂT MAI MULTE capitole/articole posibil din document. Ai la dispoziție 100,000 tokeni pentru răspuns - FOLOSEȘTE-I EFICIENT pentru a acoperi TOATE capitolele!
⚡ STRATEGIE DE MAXIMIZARE:
- Începe IMEDIAT cu generarea întrebărilor, fără introduceri
- Parcurge documentul SISTEMATIC de la început la sfârșit
- NU te opri până nu ai acoperit TOATE capitolele sau ai atins limita de 500 capitole
- Dacă documentul are peste 500 capitole, prioritizează cele mai importante
- CONTINUĂ să generezi întrebări chiar dacă crezi că răspunsul devine lung
INSTRUCȚIUNI:
1. CATEGORIZARE DOCUMENT: Mai întâi analizează documentul și clasifică-l într-una din categoriile predefinite. Aceasta este o parte OBLIGATORIE a răspunsului.
2. Generează întrebări specifice și relevante în limba română
3. Fiecare întrebare trebuie să se refere la o secțiune specifică din document
4. Evită întrebări generale precum "Despre ce este această lege?" - folosește titlul specific al documentului
5. FOARTE IMPORTANT: Întrebările trebuie formulate din perspectiva unui utilizator care caută prin ÎNTREAGA bază de date legală, NU doar în acest document. Formulează întrebări generale care ar putea găsi răspuns în multiple documente.
6. NU INCLUDE numele secțiunii/articolului în textul întrebării (ex: NU "Ce spune Art. 23?" sau "conform Secțiunii 4.2")
7. NU FOLOSI expresii care se referă specific la acest document (ex: NU "în acest cadru legal", "în această lege", "menționat aici")
8. ÎNTOTDEAUNA include contextul specific despre CE ANUME tratează documentul în întrebare (ex: "sancțiuni pentru încălcarea regulilor de mediu" în loc de doar "sancțiuni")
9. IMPORTANT: Elementele sunt numerotate cu atribute: <p n1>, <h2 n2>, <div n3> etc. Folosește aceste numere pentru referințe
10. EXTREM DE IMPORTANT: NU SELECTA NICIODATĂ UN SINGUR ELEMENT (s=e)! Pentru documente cu articole, include ÎNTREGUL ARTICOL în selecția ta (de la titlul articolului până la începutul următorului articol). NU selecta doar un paragraf din articol! Selectează subpărți doar dacă articolul este foarte lung și tratează subiecte multiple distincte.
11. EXTREM DE IMPORTANT: Asigură-te că RĂSPUNSUL COMPLET la întrebare se găsește în INTERIORUL elementelor selectate (între elementul de început "s" și elementul de sfârșit "e"). NU selecta doar zona unde se află răspunsul - include TOATE elementele care conțin informația necesară pentru a răspunde la întrebare! Întotdeauna selectează un INTERVAL de elemente (s < e).
12. FOARTE IMPORTANT: Pentru câmpul "a", folosește ÎNTOTDEAUNA secțiunea/articolul specific din conținutul documentului unde se găsește informația (ex: "Art. 1", "Capitolul I", "2.1. Etape în elaborare", "GENERALITĂȚI"), NU titlul documentului!
GHID DE CATEGORIZARE:
- daily_relevant_law: Legi fundamentale care stabilesc reguli generale pentru cetățeni (coduri, legi cadru)
- daily_relevant_regulation: Norme de aplicare, regulamente, hotărâri care detaliază cum se aplică legile
- daily_relevant_procedure: Ghiduri procedurale, instrucțiuni de completare, pași de urmat
- decision_salary: Decizii specifice despre salarii, indemnizații, sporuri
- decision_approval: Aprobări punctuale ale unor măsuri, proiecte, investiții
- decision_modification: Modificări ale unor acte normative existente
- decision_other: Alte tipuri de decizii administrative punctuale
EXEMPLE DE ÎNTREBĂRI BUNE:
- "Care sunt condițiile pentru obținerea permisului de conducere auto?"
- "Ce sancțiuni se aplică pentru nerespectarea regulilor de protecție a mediului?"
- "Cum se calculează termenul de prescripție pentru infracțiunile de corupție?"
- "Ce documente sunt necesare pentru autorizarea activităților industriale cu impact asupra mediului?"
- "Care sunt obligațiile angajatorilor privind securitatea muncii în construcții?"
- "Ce legi sunt relevante pentru protecția mediului?"
- "Care sunt cerințele pentru înființarea unei societăți comerciale?"
EXEMPLE DE ÎNTREBĂRI DE EVITAT:
- "Despre ce este acest document?" (prea general)
- "Ce spune legea?" (nespecific)
- "Este important acest articol?" (subiectiv)
- "Ce prevede Art. 15 despre sancțiuni?" (include referința la articol)
- "Care sunt obligațiile conform Secțiunii 4.2?" (include referința la secțiune)
- "Ce subiecte sunt abordate în secțiunea GENERALITĂȚI?" (prea general, nu specifică despre ce ghid/lege)
- "Care sunt sancțiunile?" (lipsește contextul - sancțiuni pentru ce?)
- "Ce documente sunt necesare?" (lipsește contextul - documente pentru ce procedură?)
- "Ce lege privind protecția mediului este citată în acest cadru legal?" (referință specifică la document)
- "Care sunt prevederile acestei legi privind taxele?" (folosește "acestei legi")
- "Ce modificări aduce această ordonanță?" (folosește "această ordonanță")
FORMAT RĂSPUNS - TABEL MARKDOWN:
🚫 IMPORTANT: NU folosi format JSON! NU returna un obiect JSON cu "questions" array!
✅ Folosește DOAR formatul de tabel markdown descris mai jos!
ÎNTÂI, pe primele două linii ale răspunsului tău, scrie:
DOCUMENT_CATEGORY: [una dintre categoriile de mai sus]
CATEGORY_REASON: [explicație scurtă despre de ce ai ales această categorie]
APOI, generează un tabel markdown cu următoarea structură:
Pentru fiecare capitol/secțiune, adaugă mai întâi un rând de capitol cu colspan=3:
| **CAPITOL/SECȚIUNE** | | |
Apoi adaugă rândurile cu întrebări pentru acel capitol:
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| număr | număr | textul întrebării complete |
EXEMPLU DE OUTPUT:
DOCUMENT_CATEGORY: daily_relevant_regulation
CATEGORY_REASON: Regulament tehnic care detaliază aplicarea unor norme generale
| **Art. 1 - Scopul și aplicarea regulamentului** | | |
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| 1 | 5 | Care sunt obiectivele principale ale regulamentului tehnic pentru protecția mediului? |
| 1 | 5 | În ce situații se aplică regulamentul tehnic de protecție a mediului? |
| 3 | 5 | Ce categorii de activități sunt exceptate de la aplicarea regulamentului de protecție a mediului? |
| **Art. 2 - Definiții** | | |
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| 6 | 15 | Cum este definită poluarea industrială în legislația de mediu? |
| 8 | 10 | Ce înseamnă "emisii fugitive" în contextul protecției mediului? |
| 12 | 14 | Care este diferența între deșeuri periculoase și deșeuri nepericuloase conform legislației? |
| **Art. 23 - Sancțiuni** | | |
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| 42 | 45 | Care sunt sancțiunile pentru încălcarea normelor de protecție a mediului? |
| 44 | 45 | În ce condiții se aplică sancțiuni majorate pentru poluare industrială? |
| 45 | 45 | Cum se sancționează recidiva în cazul încălcării normelor de mediu? |
LA FINAL, adaugă o linie separată:
ALL_CHAPTERS_COVERED: [true/false]
REGULI IMPORTANTE:
- PENTRU TOATE SECȚIUNILE: Generează STRICT 2-4 întrebări per capitol/articol (NICIODATĂ mai mult de 4!)
- Preferă 3 întrebări pentru un echilibru optim
- Poți returna MAXIM 500 de capitole/articole într-un singur răspuns (limită hard)
- Dacă documentul are mai mult de 500 de capitole/articole, setează "ALL_CHAPTERS_COVERED: false"
- NU repeta capitole pentru care deja există întrebări (vezi lista de mai jos dacă există)
- PENTRU DOCUMENTE CU ARTICOLE: Folosește articolele ca și capitole, cu formatul "Art. X - Descriere în 5 cuvinte"
- SELECȚIE ARTICOLE: Pentru fiecare întrebare, selectează ÎNTREGUL ARTICOL (toate elementele de la începutul articolului până la următorul articol)
- EXCEPȚIE: Selectează doar o parte din articol DOAR dacă articolul este foarte lung și conține subiecte multiple distincte
- VERIFICĂ ÎNTOTDEAUNA: Răspunsul complet la fiecare întrebare trebuie să se găsească în elementele selectate (între start și end)
- PERSPECTIVA UTILIZATORULUI: Toate întrebările trebuie formulate ca și cum utilizatorul caută prin întreaga bază de date legală, nu doar în acest document
- IMPORTANT: Generează cel puțin 2 întrebări per capitol/articol, dar NICIODATĂ mai mult de 4
💪 TEHNICI DE MAXIMIZARE A ACOPERIRII:
1. **Eficiență maximă**: Pentru fiecare capitol, generează EXACT 3 întrebări (nu 2, nu 4) pentru a maximiza numărul de capitole acoperite
2. **Fără pauze**: NU te opri după câteva capitole - CONTINUĂ până acoperi TOT documentul
3. **Parcurgere completă**: Procesează FIECARE capitol/articol în ordine, fără să sari peste niciunul
4. **Utilizare token completă**: Ai 100,000 tokeni - folosește-i TOȚI dacă este necesar pentru a acoperi toate capitolele
5. **Mindset de completitudine**: Imaginează-ți că vei fi evaluat pe baza PROCENTULUI de capitole acoperite (ținta: 100%)
EXEMPLE DE SELECȚIE:
- Pentru un articol complet: Dacă "Art. 5" începe la elementul n15 și "Art. 6" începe la elementul n35, selectează start=15, end=34 pentru a include tot Art. 5
- Pentru un paragraf specific (doar dacă articolul este foarte lung): Dacă răspunsul specific se află între n20-n25 dintr-un articol foarte lung, poți selecta doar start=20, end=25
EXEMPLU CONCRET - NU selecta un singur element:
Dacă ai structura:
<h3 n42>Art. 23 - Sancțiuni pentru poluare</h3>
<p n43>(1) Nerespectarea normelor de protecție a mediului se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei.</p>
<p n44>(2) În cazuri grave, amenda poate fi majorată până la 50.000 lei.</p>
<p n45>(3) Recidiva se sancționează cu dublul amenzii prevăzute.</p>
<h3 n46>Art. 24 - Procedura de aplicare</h3>
Pentru întrebarea "Care sunt sancțiunile pentru încălcarea normelor de protecție a mediului?":
❌ GREȘIT: start=43, end=43 (doar un element)
✅ CORECT: start=42, end=45 (tot articolul, inclusiv titlul și toate alineatele)
INFORMAȚII DOCUMENT:
Titlu: DECIZIE 374 16/12/2025 - Portal Legislativ
Tip document: DECIZIE
CONȚINUTUL DOCUMENTULUI (cu elemente numerotate):
<div n1>
<h1 n2>DECIZIE nr. 374 din 16 decembrie 2025</h1>
referitoare la excepția de neconstituționalitate a <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a> pentru modificarea <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001</a> privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în ansamblul său
<h4 n3>EMITENT</h4>
<p n4>CURTEA CONSTITUȚIONALĂ</p>
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 6 februarie 2026
<table>
<tr><td colspan rowspan><p n5>Elena-Simina Tănăsescu</p>
</td><td colspan rowspan><p n6>-</p>
</td><td colspan rowspan><p n7>președinte</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n8>Asztalos Csaba-Ferenc</p>
</td><td colspan rowspan><p n9>-</p>
</td><td colspan rowspan><p n10>judecător</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n11>Mihai Busuioc</p>
</td><td colspan rowspan><p n12>-</p>
</td><td colspan rowspan><p n13>judecător</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n14>Mihaela Ciochină</p>
</td><td colspan rowspan><p n15>-</p>
</td><td colspan rowspan><p n16>judecător</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n17>Cristian Deliorga</p>
</td><td colspan rowspan><p n18>-</p>
</td><td colspan rowspan><p n19>judecător</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n20>Dimitrie-Bogdan Licu</p>
</td><td colspan rowspan><p n21>-</p>
</td><td colspan rowspan><p n22>judecător</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n23>Gheorghe Stan</p>
</td><td colspan rowspan><p n24>-</p>
</td><td colspan rowspan><p n25>judecător</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n26>Simina Popescu-Marin</p>
</td><td colspan rowspan><p n27>-</p>
</td><td colspan rowspan><p n28>magistrat-asistent</p>
</td></tr>
</table>
<p n29> Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.</p>
<p n30>1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a> pentru modificarea <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001</a> privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, precum și a dispozițiilor <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001</a> privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în ceea ce privește sintagma "și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia", excepție ridicată de Traian Băsescu în Dosarul nr. 4.765/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.847D/2023.</p>
<p n31>2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul Mihai Stănescu, avocat în cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Administrația Prezidențială. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.</p>
<p n32>3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.998D/2023 și nr. 2.825D/2024, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, ridicată de același autor în Dosarul nr. 3.570/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 4.767/2/2022 al Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția I civilă.</p>
<p n33>4. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul Mihai Stănescu, avocat în cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc părțile Serviciul de Protecție și Pază și Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat". Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.</p>
<p n34>5. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Avocatul autorului excepției și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul <a href="/p/269412">art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992</a> privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.998D/2023 și nr. 2.825D/2024 la Dosarul nr. 1.847D/2023, care a fost primul înregistrat.</p>
<p n35>6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care invocă <a href="/p/300534">Decizia nr. 319 din 1 iulie 2025</a>, prin care Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a>, în ansamblul său, și solicită, în consecință, respingerea excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă.</p>
<p n36>7. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, sens în care invocă <a href="/p/300534">Decizia Curții Constituționale nr. 319 din 1 iulie 2025</a>.</p>
<br>
CURTEA,<p n37>având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:</p>
<p n38>8. Prin Încheierea din 7 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 4.765/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a> pentru modificarea <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001</a> privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, precum și a dispozițiilor <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001</a> privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în ceea ce privește sintagma "și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia". Excepția a fost ridicată de Traian Băsescu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a ordinului ordonatorului de credite privind încetarea acordării indemnizației prevăzute de <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a>.</p>
<p n39>9. Prin Încheierea din 31 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.570/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a>, precum și a dispozițiilor <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001</a>, în ceea ce privește sintagma "și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia". Excepția a fost ridicată de Traian Băsescu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a notificării emise de Serviciul de Protecție și Pază referitoare la încetarea asigurării protecției autorului excepției de neconstituționalitate.</p>
<p n40>10. Prin Încheierea din 2 august 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.767/2/2022, Judecătoria Sectorului 1 București - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a>, precum și a dispozițiilor <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001</a>, în ceea ce privește sintagma "și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia". Excepția a fost ridicată de Traian Băsescu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a notificării emise în temeiul dispozițiilor legale criticate de Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat".</p>
<p n41>11. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia invocă, în esență, motive de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă.</p>
<p n42>12. Cu titlu introductiv se susține că prin <a href="/p/302117">Legea nr. 406/2001</a>, în forma sa inițială, au fost reglementate cinci drepturi pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român, recunoscute pe perioada vieții. De asemenea, au fost stabilite cazurile în care persoanele care au avut calitatea de șef al statului român nu beneficiază de aceste drepturi: încetarea calității de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care persoana a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum. Așadar, în forma inițială a <a href="/p/302117">Legii nr. 406/2001</a>, nu beneficiau de drepturile recunoscute foștilor șefi de stat persoanele al căror mandat de Președinte al României a încetat ca urmare a angajării răspunderii specifice de drept constituțional: fie prin angajarea răspunderii politice a Președintelui (conform <a href="/p/47355">art. 95 din Constituție</a>), fie prin angajarea răspunderii penale pentru înaltă trădare (conform <a href="/p/47355">art. 96 din Constituție</a>).</p>
<p n43>13. Cu privire la această a doua ipoteză se arată că, în timpul exercitării mandatului de Președinte al României, o persoană nu poate fi condamnată definitiv decât pentru infracțiunea de înaltă trădare, astfel că numai în acest caz ar putea înceta "calitatea de șef de al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv". După încetarea mandatului, foștii președinți își pierd drepturile acordate în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate. Trimiterea din textul <a href="/p/302117">Legii nr. 406/2001</a> la o pedeapsă privativă de libertate a fost făcută în mod intenționat, explicația acestei opțiuni legislative putând fi regăsită în raportul Comisiei juridice din Senat, raport întocmit în procedura legislativă care s-a finalizat cu adoptarea <a href="/p/302117">Legii nr. 406/2001</a> ("Pentru a nu fi decăzut din drepturi în cazurile mărunte, pentru care a fost aplicată o amendă penală"). Așadar, angajarea răspunderii penale a foștilor președinți ai României nu conduce în mod automat la pierderea drepturilor prevăzute în <a href="/p/302117">Legea nr. 406/2001</a>, ci numai în situația aplicării unei pedepse privative de libertate.</p>
<p n44>14. Autorul excepției de neconstituționalitate a îndeplinit funcția de Președinte al României, pentru două mandate consecutive, în perioada 21 decembrie 2004-21 decembrie 2014, iar după încetarea mandatului de Președinte al României, acesta a beneficiat în mod corespunzător de drepturile prevăzute în <a href="/p/302117">Legea nr. 406/2001</a>. Prin <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a>, Parlamentul a modificat dispozițiile <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001</a>, incluzând în categoria celor care nu beneficiază de drepturile recunoscute foștilor șefi de stat persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.</p>
<p n45>15. În acest context se susține că adoptarea <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a> s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor <a href="/p/47355">art. 63 alin. (5) din Constituție</a>, iar acest viciu extrinsec atrage neconstituționalitatea acestui act normativ, în ansamblul său. Din documentele disponibile pe paginile de internet ale Senatului și Camerei Deputaților referitoare la succesiunea etapelor procedurii legislative rezultă că propunerea legislativă nu era înscrisă pe ordinea de zi a Parlamentului precedent la momentul constituirii legale a noului Parlament, astfel că procedura legislativă nu putea continua. Deși termenul de adoptare tacită în procedura din prima Cameră sesizată s-a împlinit în mandatul vechiului Parlament, Senatul nu a transmis către Camera Deputaților propunerea legislativă decât după începerea mandatului noului Parlament. Astfel, <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a> a fost adoptată tacit de către Senatul din legislatura anterioară și de către Camera Deputaților din legislatura actuală.</p><p n46> Or, interpretarea corectă a <a href="/p/47355">art. 63 alin. (5) din Constituție</a> nu poate fi decât în sensul că propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a primei Camere sesizate își vor continua procedura în noul Parlament. Interpretarea <a href="/p/47355">art. 63 alin. (5) din Constituție</a> în sensul că își vor continua procedura în noua legislatură inclusiv proiectele de lege adoptate de prima Cameră sesizată în vechea legislatură contravine principiului unicității actului normativ, o lege neputând să fie rezultatul manifestării de voință a două Camere diferite din legislaturi diferite. De asemenea, înscrierea pe ordinea de zi a Camerei Deputaților s-a făcut după începerea mandatului noului Parlament, în luna iunie 2021,iar la momentul începerii mandatului noului Parlament (21 decembrie 2020), propunerea legislativă nu se afla pe ordinea de zi a vechiului Parlament, astfel că noul Parlament nu putea continua procedura.</p>
<p n47>16. Sub aspectul motivelor de neconstituționalitate intrinsecă se susține încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în <a href="/p/47355">art. 1 alin. (3)-(5)</a>, <a href="/p/47355">art. 16</a>, <a href="/p/47355">61</a> și <a href="/p/47355">147</a>, deoarece <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a> are caracter individual, conținutul și forma acestei reglementări nefiind dictate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale, ci în vederea sancționării politice a fostului Președinte al României, prin retragerea drepturilor recunoscute foștilor șefi de stat. Este invocată în acest sens stenograma ședinței Camerei Deputaților din 7 septembrie 2021.</p>
<p n48>17. De asemenea, în opinia autorului excepției, sunt încălcate <a href="/p/47355">art. 1 alin. (3)</a> și <a href="/p/47355">(4)</a>, <a href="/p/47355">art. 2 alin. (1)</a>, <a href="/p/47355">art. 80</a> și <a href="/p/47355">art. 101 din Constituție</a>, întrucât prin dispozițiile legale criticate are loc instituirea de către Parlament a unei condiții noi, în mod arbitrar și fără o motivare adecvată, cu consecința afectării principiului separației puterilor în stat. Se arată că <a href="/p/47355">art. 101 din Constituție</a> nu este aplicabil numai Președintelui aflat în funcție. Astfel Parlamentul are obligația constituțională de a reglementa anumite drepturi de care beneficiază persoanele care au exercitat funcția de Președinte al României, aceste drepturi neconstituind un privilegiu acordat de Parlament foștilor președinți, ci o obligație constituțională care derivă din statutul constituțional al Președintelui României și din <a href="/p/47355">art. 101 din Constituție</a>, în considerarea necesității protecției mandatului prezidențial. De asemenea, Parlamentul are îndreptățirea constituțională să modifice conținutul drepturilor acordate foștilor șefi de stat, dar nu poate schimba condițiile care trebuie să fie îndeplinite pentru ca persoana să beneficieze de aceste drepturi după încetarea mandatului.</p>
<p n49>18. Se mai susține că dispozițiile <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) teza a treia din Legea nr. 406/2001</a> încalcă <a href="/p/47355">art. 15 alin. (2)</a> și <a href="/p/47355">art. 44</a> și <a href="/p/47355">art. 1 alin. (3)</a> și <a href="/p/47355">(5) din Constituție</a>, în măsura în care se aplică persoanelor care au dobândit drepturile anterior intrării în vigoare a <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a>. În opinia autorului excepției condițiile care trebuie să fie îndeplinite pentru ca o persoană să beneficieze de drepturile prevăzute de <a href="/p/302117">Legea nr. 406/2001</a> trebuie să fie analizate în raport cu momentul încetării mandatului Președintelui României. Parlamentul României poate modifica conținutul concret al drepturilor recunoscute, însă calitatea de titular al acestor drepturi trebuie să fie analizată în raport cu momentul încetării mandatului. În situația în care legiuitorul stabilește noi condiții pentru ca o persoană căreia i-a încetat mandatul de Președinte al României să beneficieze de drepturile prevăzute în <a href="/p/302117">Legea nr. 406/2001</a>, aceste noi condiții nu pot fi aplicabile decât persoanelor cărora le-a încetat mandatul după intrarea în vigoare a <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a>. Or, în condițiile în care <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a> își propune să modifice statutul dobândit la încetarea mandatului de către foștii președinți, prin instituirea unui nou caz de pierdere a drepturilor recunoscute la momentul încetării mandatului, legea capătă un caracter retroactiv.</p>
<p n50>19. Totodată, se arată că drepturile reglementate de <a href="/p/302117">Legea nr. 406/2001</a> reprezintă drepturi câștigate. Pierderea drepturilor câștigate anterior intrării în vigoare a <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a> echivalează cu o încălcare a garanției constituționale prevăzute în <a href="/p/47355">art. 44 alin. (1) din Constituție</a>, prin stabilirea cu caracter retroactiv a unei noi condiții care trebuie să fie îndeplinită pentru ca foștii șefi de stat să beneficieze de drepturile prevăzute de <a href="/p/302117">Legea nr. 406/2001</a>.</p>
<p n51>20. <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a> instituie un tratament diferențiat nejustificat în mod obiectiv, de vreme ce drepturile prevăzute de <a href="/p/302117">Legea nr. 406/2001</a> au fost recunoscute în considerarea funcției pe care a ocupat-o persoana căreia i-a încetat mandatul de Președinte al României, fiind măsuri prin care sunt protejate atât persoana care a exercitat cea mai înaltă funcție în stat, cât și mandatul prezidențial. În condițiile în care o persoană față de care s-a stabilit că a fost colaborator al fostei Securități poate candida la alegerile prezidențiale, acțiunea legiuitorului concretizată prin <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a> instituie un tratament diferențiat nejustificat.</p>
<p n52>21. La adoptarea <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a>, legiuitorul era ținut să aibă în vedere respectarea principiilor proporționalității și al protecției așteptărilor legitime, care însă au fost în totalitate neglijate de către legiuitor.</p>
<p n53>22. Se mai susține că dispozițiile <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) teza a treia din Legea nr. 406/2001</a> încalcă <a href="/p/47355">art. 1 alin. (3)</a> și <a href="/p/47355">(4)</a>, coroborat cu <a href="/p/47355">art. 21</a>, <a href="/p/47355">art. 16 alin. (1)</a> și <a href="/p/47355">art. 147 alin. (4) din Constituție</a>, întrucât Parlamentul și-a asumat rolul de instanță de judecată, fără a permite individualizarea sancțiunii aplicate, și cu încălcarea principiului egalității. În acest sens, se arată că prin adoptarea <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a> Parlamentul transformă constatarea calității de colaborator al fostei Securități într-o formă de condamnare.</p><p n54> Soluția legislativă contravine principiului egalității în fața legii, deoarece instituie un tratament diferențiat pentru autorul excepției de neconstituționalitate (i.e., neacordarea drepturilor prevăzute de <a href="/p/302117">Legea nr. 406/2001</a>), fără a exista un motiv obiectiv și rezonabil, în condițiile în care pentru alte categorii de persoane nu se atrage vreo decădere din beneficiul drepturilor recunoscute ca urmare a constatării calității de colaborator în temeiul <a href="/p/283543">Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008</a> privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.</p>
<p n55>23. De asemenea, prin <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a>, Parlamentul și-a asumat rolul de instanță judecătorească și, printr-o modificare legislativă, a aplicat sancțiunea pierderii drepturilor prevăzute de <a href="/p/302117">Legea nr. 406/2001</a> foștilor șefi de stat pentru care s-a constatat calitatea de colaborator al fostei Securități. <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a> a introdus astfel o anumită formă de lustrație. În condițiile în care stabilirea și aplicarea sancțiunii s-au făcut de către legiuitor, printr-un act normativ, fără a exista posibilitatea ca persoana în cauză să se poată adresa instanțelor judecătorești, se încalcă dispozițiile <a href="/p/47355">art. 21 din Constituție</a>. Este de esența instituției răspunderii juridice ca o sancțiune să fie proporțională. Persoana care intră sub incidența dispozițiilor <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) teza a treia din Legea nr. 406/2001</a> nu are însă posibilitatea să se adreseze unei instanțe judecătorești pentru analizarea proporționalității sancțiunii aplicate.</p>
<p n56>24. Se invocă și încălcarea <a href="/p/47355">art. 44</a>, coroborat cu <a href="/p/85276">art. 1 din Primul Protocol adițional</a> la <a href="/p/175187">Convenția</a> pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, sens în care se susține că autorul excepției de neconstituționalitate este titularul unui bun protejat de prevederile constituționale și convenționale menționate. Or, după încetarea mandatului de Președinte, la finalul anului 2014, acesta a beneficiat de drepturile recunoscute de <a href="/p/302117">Legea nr. 406/2001</a>, iar la momentul încetării mandatului <a href="/p/302117">Legea nr. 406/2001</a> nu cuprindea <a href="/p/302117">teza a treia a art. 1 alin. (3)</a>, dispoziție introdusă prin <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a>. Astfel, exista cel puțin o speranță legitimă pentru a beneficia de drepturile prevăzute în <a href="/p/302117">Legea nr. 406/2001</a> până la finalul vieții. Prin modalitatea în care a fost adoptată, cu scopul sancționării de către Parlament a autorului excepției de neconstituționalitate, <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a> a realizat o veritabilă privare de proprietate, fără ca exigența proporționalității pentru justificarea ingerinței în dreptul de proprietate să fie îndeplinită.</p>
<p n57>25. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiile constituționale menționate în susținerea acesteia, la funcția de Președinte al României, la <a href="/p/283543">Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008</a>, jurisprudența în materie de neretroactivitate a unor instanțe și jurisdicții constituționale din alte state.</p>
<p n58>26. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile legale criticate ridică probleme în ceea ce privește conformarea cu dispozițiile constituționale invocate.</p>
<p n59>27. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, legiuitorul dispunând de o anumită marjă de apreciere în privința drepturilor la care se face referire în susținerea acesteia.</p>
<p n60>28. Judecătoria Sectorului 1 București - Secția I civilă consideră că prevederile legale criticate ridică probleme în ceea ce privește conformarea cu dispozițiile constituționale invocate.</p>
<p n61>29. Potrivit prevederilor <a href="/p/269412">art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992</a> încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.</p>
<p n62>30. Guvernul, în Dosarul nr. 1.998D/2023, arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prin raportare la <a href="/p/47355">art. 1 alin. (3)-(5)</a> și <a href="/p/47355">art. 16</a>, <a href="/p/47355">61</a> și <a href="/p/47355">63 din Constituție</a>, și inadmisibilă sub celelalte aspecte criticate. Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, <a href="/p/163622">Decizia nr. 574 din 16 octombrie 2014</a> și <a href="/p/228462">Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020</a>, și consideră că nu sunt întemeiate criticile autorului excepției cu privire la caracterul individual al legii supuse controlului de constituționalitate. Reține că, raportat la invocarea dispozițiilor <a href="/p/47355">art. 63 alin. (5) din Constituție</a>, revine Curții Constituționale prerogativa de a analiza în concret respectarea procedurii parlamentare de adoptare a legii criticate. Apreciază că este neîntemeiată critica de neconstituționalitate privind procedura legislativă de modificare a unei legi de către Parlament, sens în care arată că, potrivit <a href="/p/47355">art. 61 alin. (1) din Constituție</a>, Parlamentul are calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, astfel că poate modifica, completa, abroga acte normative în vigoare.</p><p n63> De asemenea, este neîntemeiată și critica privitoare la adoptarea legii criticate în mod arbitrar și fără o motivare adecvată.</p>
<p n64>31. Cu privire la criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la principiul neretroactivității legii, Guvernul arată că dispozițiile legale criticate nu cuprind nicio normă intertemporală, astfel că invocarea principiilor securității juridice și al neretroactivității legii se face din perspectiva modului în care instanțele aplică în timp aceste reglementări legale.</p><p n65> Soluționarea unei asemenea chestiuni nu intră în atribuțiile Curții Constituționale, ci în atribuția instanțelor judecătorești. Se mai arată că din critica formulată nu pot fi identificate în concret categoriile la care se raportează autorul excepției atunci când se consideră a fi discriminat, motiv pentru care nu poate fi reținută încălcarea <a href="/p/47355">art. 16 din Constituție</a>.</p>
<p n66>32. Guvernul susține că beneficiile fostului Președinte al statului nu intră în sfera dreptului de proprietate, ci sunt drepturi de natură legală, de care beneficiază ulterior foștii președinți ai României, ca urmare a exercitării funcției, iar stabilirea condițiilor legale pentru acordarea acestor beneficii cade în sarcina Parlamentului. De vreme ce, potrivit <a href="/p/282136">art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004</a> pentru alegerea Președintelui României, "calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia" reprezintă o interdicție pentru a candida, pentru identitate de rațiune ar trebui să fie și o condiție pentru dobândirea beneficiilor prevăzute de <a href="/p/302117">Legea nr. 406/2001</a>, deoarece se realizează protecția aceleiași valori sociale, respectiv integritatea la nivelul societății, valoare a unui stat de drept. De altfel, drepturile care constituie obiectul <a href="/p/302117">Legii nr. 406/2001</a> nu sunt drepturi fundamentale. Criteriile sunt stabilite prin lege, sunt proporționale și drepturile în discuție nu sunt în patrimoniul fostului Președinte al României, nefiind deci incluse în dreptul de proprietate privată protejat de <a href="/p/47355">art. 44 din Constituție</a>.</p>
<p n67>33. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.</p>
<br>
CURTEA,<p n68>examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile <a href="/p/47355">Constituției</a>, precum și <a href="/p/269412">Legea nr. 47/1992</a>, reține următoarele:</p>
<p n69>34. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor <a href="/p/47355">art. 146 lit. d) din Constituție</a>, precum și ale <a href="/p/269412">art. 1 alin. (2)</a>, ale <a href="/p/269412">art. 2</a>, <a href="/p/269412">3</a>, <a href="/p/269412">10</a> și <a href="/p/269412">29 din Legea nr. 47/1992</a>, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.</p>
<p n70>35. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierilor de sesizare, îl constituie <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a> pentru modificarea <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001</a> privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 8 octombrie 2021, precum și dispozițiile <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001</a> privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 16 iulie 2001, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește sintagma "și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia".</p>
<p n71>36. Dispozițiile <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001</a>, astfel cum au fost modificate prin <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a>, au următorul cuprins: "Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia."</p>
<p n72>37. Referitor la dispozițiile <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001</a>, în ceea ce privește sintagma "și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia", precum și la <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a>, având în vedere, pe de o parte, modificările legislative aduse <a href="/p/302117">Legii nr. 406/2001</a> prin <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a> și care sunt concretizate prin articolul unic al acestei din urmă legi și, pe de altă parte, motivarea excepției de neconstituționalitate, prin care sunt formulate atât critici extrinseci, cât și intrinseci, cu precădere referitoare la procedura de adoptare a <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a> și la aplicarea în timp a acesteia, Curtea reține că obiectul controlului de constituționalitate îl constituie <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a>, în ansamblul său.</p>
<p n73>38. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în <a href="/p/47355">art. 1 alin. (3)</a>, <a href="/p/47355">(4)</a> și <a href="/p/47355">(5)</a> privind statul român, <a href="/p/47355">art. 2 alin. (1)</a> privind suveranitatea, <a href="/p/47355">art. 15 alin. (2)</a> privind principiul neretroactivității legii civile, <a href="/p/47355">art. 16</a> privind egalitatea în drepturi, <a href="/p/47355">art. 21</a> privind accesul liber la justiție, <a href="/p/47355">art. 44</a> privind dreptul de proprietate privată, <a href="/p/47355">art. 52</a> privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, <a href="/p/47355">art. 61</a> privind rolul și structura Parlamentului, <a href="/p/47355">art. 63 alin. (5)</a> privind continuarea procedurii în cazul proiectelor de legi sau al propunerilor legislative înscrise pe ordinea de zi, <a href="/p/47355">art. 80</a> privind rolul Președintelui României, <a href="/p/47355">art. 101</a> privind indemnizația și celelalte drepturi ale Președintelui României, <a href="/p/47355">art. 124 alin. (1)</a> privind înfăptuirea justiției, <a href="/p/47355">art. 126 alin. (6)</a> privind controlul judecătoresc al actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, <a href="/p/47355">art. 142 alin. (1)</a> privind rolul Curții Constituționale și <a href="/p/47355">art. 147</a> privind deciziile Curții Constituționale. De asemenea, este invocat <a href="/p/85276">art. 1 din Primul Protocol adițional</a> la <a href="/p/175187">Convenția</a> pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor.</p>
<p n74>39. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin <a href="/p/300534">Decizia nr. 319 din 1 iulie 2025</a>, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 1 august 2025, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a>, în ansamblul său, este neconstituțională.</p>
<p n75>40. Cu acel prilej, Curtea a constatat, în esență, că <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a> este contrară dispozițiilor constituționale referitoare la principiul legalității cuprins în <a href="/p/47355">art. 1 alin. (5)</a>. Curtea a reținut că legea criticată, stabilind ope legis sancțiuni pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român, ale căror drepturi sunt reglementate prin <a href="/p/302117">Legea nr. 406/2001</a>, fără să conțină, pe de o parte, circumstanțierile cu valoare de principiu menționate în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității, potrivit <a href="/p/283543">Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008</a> privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, și, pe de altă parte, norme intertemporale cu privire la aplicarea în timp a soluției legislative preconizate, este lipsită de previzibilitate (a se vedea <a href="/p/165406">Decizia nr. 772 din 18 decembrie 2014</a>, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, paragraful 27, <a href="/p/277694">Decizia nr. 493 din 3 octombrie 2023</a>, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 26 decembrie 2023, paragraful 17, <a href="/p/119391">Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010</a>, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, sau <a href="/p/131559">Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011</a>, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).</p>
<p n76>41. De asemenea, Curtea a constatat încălcarea principiului neretroactivității legii civile, reținând că statutul de fost Președinte al României se dobândește la momentul încetării mandatului de Președinte al României, în condițiile stabilite de <a href="/p/47355">Constituție</a>. Ca atare, regimul juridic al acestui statut se definește, se structurează și se configurează în raport cu normele de drept substanțial aflate în dreptul pozitiv la momentul dobândirii statutului de fost Președinte al României. Orice modificare a acestui regim juridic în oricare dintre componentele sale nu poate viza o situație juridică deja epuizată. Rezultă că, ori de câte ori o lege își propune să modifice regimul juridic asociat intrinsec și imanent unei situații juridice consumate/epuizate, aceasta repune în discuție o situație definitiv consolidată, neagă suveranitatea legii în baza căreia a fost dobândit respectivul regim juridic și consacră o paradigmă juridică distonantă în raport cu principiul neretroactivității legii civile. Modificarea și reașezarea printr-o lege ulterioară a regimului juridic aplicabil unor situații juridice epuizate echivalează cu încălcarea <a href="/p/47355">art. 15 alin. (2) din Constituție</a>.</p>
<p n77>42. Totodată, Curtea a constatat încălcarea principiului securității juridice, reținând că nevoia stabilirii unor norme intertemporale este nu numai necesară, dar și imperativă atunci când se adoptă norme de drept substanțial care reglementează probleme cu un grad ridicat de complexitate din punctul de vedere al aplicării lor în timp. Astfel, legiuitorului îi revenea obligația să stabilească reperele temporale în funcție de care aplicarea soluției legislative adoptate trebuie realizată, precum și necesara corelare cu prevederile ansamblului legislativ respectiv, în consonanță cu normele de tehnică legislativă cuprinse în <a href="/p/262035">Legea nr. 24/2000</a> privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. Având în vedere că legiuitorul nu a însoțit modificările duse legii de norme tranzitorii exprese, menite să asigure previzibilitate și certitudine modului de conformare la noile cerințe legale, în lipsa elementelor de circumstanțiere menționate mai sus, instanța de contencios constituțional a constatat că <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a> a fost adoptată cu încălcarea principiului securității juridice, consacrat de <a href="/p/47355">art. 1 alin. (5) din Constituție</a>.</p>
<p n78>43. În consecință, Curtea a constatat că <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a>, în ansamblul său, este neconstituțională.</p>
<p n79>44. Referitor la efectele <a href="/p/300534">Deciziei nr. 319 din 1 iulie 2025</a>, având în vedere că, potrivit prevederilor <a href="/p/262035">art. 62 din Legea nr. 24/2000</a>, "Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta", Curtea a reținut că, drept urmare a constatării neconstituționalității <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a>, în ansamblul său, dispozițiile <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001</a>, de la data publicării deciziei precitate în Monitorul Oficial al României, Partea I, se aplică în redactarea avută anterior modificărilor operate prin <a href="/p/300111">Legea nr. 243/2021</a>.</p>
<p n80>45. Față de datele sesizării Curții Constituționale în prezentele cauze (7 februarie 2023, 31 mai 2023 și 2 august 2024), care sunt anterioare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a <a href="/p/300534">Deciziei nr. 319 din 1 iulie 2025</a>, și având în vedere soluția de admitere pronunțată prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a> urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul <a href="/p/269412">art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992</a>, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.</p>
<p n81>46. Sub acest aspect, Curtea reține că, de principiu, chiar dacă, în temeiul <a href="/p/269412">art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992</a>, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul prezentei decizii, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform <a href="/p/304485">art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă</a> (a se vedea, de exemplu, <a href="/p/160208">Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014</a>, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, sau <a href="/p/163028">Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014</a>, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau <a href="/p/299490">Decizia nr. 698 din 17 decembrie 2024</a>, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 30 iunie 2025, paragraful 24).</p>
<p n82>47. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <a href="/p/47355">art. 146 lit. d)</a> și al <a href="/p/47355">art. 147 alin. (4) din Constituție</a>, al <a href="/p/269412">art. 1-3</a>, al <a href="/p/269412">art. 11 alin. (1) lit. A.d)</a> și al <a href="/p/269412">art. 29 din Legea nr. 47/1992</a>, cu unanimitate de voturi,</p>
<br>
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<br>
În numele legii<br>
DECIDE:<p n83> Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a <a href="/p/300111">Legii nr. 243/2021</a> pentru modificarea <a href="/p/302117">art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001</a> privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în ansamblul său, excepție ridicată de Traian Băsescu în Dosarul nr. 4.765/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Dosarul nr. 3.570/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și în</p>
<p n84>Dosarul nr. 4.767/2/2022 al Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția I civilă.</p>
<p n85> Definitivă și general obligatorie.</p>
<p n86> Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.</p>
<p n87> Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2025.</p>
<br>
<h4 n88> PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE</h4>
<br>
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU<br>
Magistrat-asistent,<br>
Simina Popescu-Marin<p n89> ----</p>
</div>
🚀 REMINDER FINAL: Scopul tău este să ACOPERI CÂT MAI MULTE CAPITOLE POSIBIL! Nu te opri prematur - continuă până ai acoperit TOATE capitolele sau ai atins limita de 500. Fiecare capitol neacoperit este o oportunitate ratată. SUCCES!