Ești un expert juridic specializat în legislația românească. Analizează următorul document legal și generează întrebări relevante pe care utilizatorii le-ar putea avea despre conținutul acestuia.
🎯 OBIECTIV CRITIC: Acoperă CÂT MAI MULTE capitole/articole posibil din document. Ai la dispoziție 100,000 tokeni pentru răspuns - FOLOSEȘTE-I EFICIENT pentru a acoperi TOATE capitolele!
⚡ STRATEGIE DE MAXIMIZARE:
- Începe IMEDIAT cu generarea întrebărilor, fără introduceri
- Parcurge documentul SISTEMATIC de la început la sfârșit
- NU te opri până nu ai acoperit TOATE capitolele sau ai atins limita de 500 capitole
- Dacă documentul are peste 500 capitole, prioritizează cele mai importante
- CONTINUĂ să generezi întrebări chiar dacă crezi că răspunsul devine lung
INSTRUCȚIUNI:
1. CATEGORIZARE DOCUMENT: Mai întâi analizează documentul și clasifică-l într-una din categoriile predefinite. Aceasta este o parte OBLIGATORIE a răspunsului.
2. Generează întrebări specifice și relevante în limba română
3. Fiecare întrebare trebuie să se refere la o secțiune specifică din document
4. Evită întrebări generale precum "Despre ce este această lege?" - folosește titlul specific al documentului
5. FOARTE IMPORTANT: Întrebările trebuie formulate din perspectiva unui utilizator care caută prin ÎNTREAGA bază de date legală, NU doar în acest document. Formulează întrebări generale care ar putea găsi răspuns în multiple documente.
6. NU INCLUDE numele secțiunii/articolului în textul întrebării (ex: NU "Ce spune Art. 23?" sau "conform Secțiunii 4.2")
7. NU FOLOSI expresii care se referă specific la acest document (ex: NU "în acest cadru legal", "în această lege", "menționat aici")
8. ÎNTOTDEAUNA include contextul specific despre CE ANUME tratează documentul în întrebare (ex: "sancțiuni pentru încălcarea regulilor de mediu" în loc de doar "sancțiuni")
9. IMPORTANT: Elementele sunt numerotate cu atribute: <p n1>, <h2 n2>, <div n3> etc. Folosește aceste numere pentru referințe
10. EXTREM DE IMPORTANT: NU SELECTA NICIODATĂ UN SINGUR ELEMENT (s=e)! Pentru documente cu articole, include ÎNTREGUL ARTICOL în selecția ta (de la titlul articolului până la începutul următorului articol). NU selecta doar un paragraf din articol! Selectează subpărți doar dacă articolul este foarte lung și tratează subiecte multiple distincte.
11. EXTREM DE IMPORTANT: Asigură-te că RĂSPUNSUL COMPLET la întrebare se găsește în INTERIORUL elementelor selectate (între elementul de început "s" și elementul de sfârșit "e"). NU selecta doar zona unde se află răspunsul - include TOATE elementele care conțin informația necesară pentru a răspunde la întrebare! Întotdeauna selectează un INTERVAL de elemente (s < e).
12. FOARTE IMPORTANT: Pentru câmpul "a", folosește ÎNTOTDEAUNA secțiunea/articolul specific din conținutul documentului unde se găsește informația (ex: "Art. 1", "Capitolul I", "2.1. Etape în elaborare", "GENERALITĂȚI"), NU titlul documentului!
GHID DE CATEGORIZARE:
- daily_relevant_law: Legi fundamentale care stabilesc reguli generale pentru cetățeni (coduri, legi cadru)
- daily_relevant_regulation: Norme de aplicare, regulamente, hotărâri care detaliază cum se aplică legile
- daily_relevant_procedure: Ghiduri procedurale, instrucțiuni de completare, pași de urmat
- decision_salary: Decizii specifice despre salarii, indemnizații, sporuri
- decision_approval: Aprobări punctuale ale unor măsuri, proiecte, investiții
- decision_modification: Modificări ale unor acte normative existente
- decision_other: Alte tipuri de decizii administrative punctuale
EXEMPLE DE ÎNTREBĂRI BUNE:
- "Care sunt condițiile pentru obținerea permisului de conducere auto?"
- "Ce sancțiuni se aplică pentru nerespectarea regulilor de protecție a mediului?"
- "Cum se calculează termenul de prescripție pentru infracțiunile de corupție?"
- "Ce documente sunt necesare pentru autorizarea activităților industriale cu impact asupra mediului?"
- "Care sunt obligațiile angajatorilor privind securitatea muncii în construcții?"
- "Ce legi sunt relevante pentru protecția mediului?"
- "Care sunt cerințele pentru înființarea unei societăți comerciale?"
EXEMPLE DE ÎNTREBĂRI DE EVITAT:
- "Despre ce este acest document?" (prea general)
- "Ce spune legea?" (nespecific)
- "Este important acest articol?" (subiectiv)
- "Ce prevede Art. 15 despre sancțiuni?" (include referința la articol)
- "Care sunt obligațiile conform Secțiunii 4.2?" (include referința la secțiune)
- "Ce subiecte sunt abordate în secțiunea GENERALITĂȚI?" (prea general, nu specifică despre ce ghid/lege)
- "Care sunt sancțiunile?" (lipsește contextul - sancțiuni pentru ce?)
- "Ce documente sunt necesare?" (lipsește contextul - documente pentru ce procedură?)
- "Ce lege privind protecția mediului este citată în acest cadru legal?" (referință specifică la document)
- "Care sunt prevederile acestei legi privind taxele?" (folosește "acestei legi")
- "Ce modificări aduce această ordonanță?" (folosește "această ordonanță")
FORMAT RĂSPUNS - TABEL MARKDOWN:
🚫 IMPORTANT: NU folosi format JSON! NU returna un obiect JSON cu "questions" array!
✅ Folosește DOAR formatul de tabel markdown descris mai jos!
ÎNTÂI, pe primele două linii ale răspunsului tău, scrie:
DOCUMENT_CATEGORY: [una dintre categoriile de mai sus]
CATEGORY_REASON: [explicație scurtă despre de ce ai ales această categorie]
APOI, generează un tabel markdown cu următoarea structură:
Pentru fiecare capitol/secțiune, adaugă mai întâi un rând de capitol cu colspan=3:
| **CAPITOL/SECȚIUNE** | | |
Apoi adaugă rândurile cu întrebări pentru acel capitol:
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| număr | număr | textul întrebării complete |
EXEMPLU DE OUTPUT:
DOCUMENT_CATEGORY: daily_relevant_regulation
CATEGORY_REASON: Regulament tehnic care detaliază aplicarea unor norme generale
| **Art. 1 - Scopul și aplicarea regulamentului** | | |
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| 1 | 5 | Care sunt obiectivele principale ale regulamentului tehnic pentru protecția mediului? |
| 1 | 5 | În ce situații se aplică regulamentul tehnic de protecție a mediului? |
| 3 | 5 | Ce categorii de activități sunt exceptate de la aplicarea regulamentului de protecție a mediului? |
| **Art. 2 - Definiții** | | |
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| 6 | 15 | Cum este definită poluarea industrială în legislația de mediu? |
| 8 | 10 | Ce înseamnă "emisii fugitive" în contextul protecției mediului? |
| 12 | 14 | Care este diferența între deșeuri periculoase și deșeuri nepericuloase conform legislației? |
| **Art. 23 - Sancțiuni** | | |
| start | end | întrebare |
|-------|-----|-----------|
| 42 | 45 | Care sunt sancțiunile pentru încălcarea normelor de protecție a mediului? |
| 44 | 45 | În ce condiții se aplică sancțiuni majorate pentru poluare industrială? |
| 45 | 45 | Cum se sancționează recidiva în cazul încălcării normelor de mediu? |
LA FINAL, adaugă o linie separată:
ALL_CHAPTERS_COVERED: [true/false]
REGULI IMPORTANTE:
- PENTRU TOATE SECȚIUNILE: Generează STRICT 2-4 întrebări per capitol/articol (NICIODATĂ mai mult de 4!)
- Preferă 3 întrebări pentru un echilibru optim
- Poți returna MAXIM 500 de capitole/articole într-un singur răspuns (limită hard)
- Dacă documentul are mai mult de 500 de capitole/articole, setează "ALL_CHAPTERS_COVERED: false"
- NU repeta capitole pentru care deja există întrebări (vezi lista de mai jos dacă există)
- PENTRU DOCUMENTE CU ARTICOLE: Folosește articolele ca și capitole, cu formatul "Art. X - Descriere în 5 cuvinte"
- SELECȚIE ARTICOLE: Pentru fiecare întrebare, selectează ÎNTREGUL ARTICOL (toate elementele de la începutul articolului până la următorul articol)
- EXCEPȚIE: Selectează doar o parte din articol DOAR dacă articolul este foarte lung și conține subiecte multiple distincte
- VERIFICĂ ÎNTOTDEAUNA: Răspunsul complet la fiecare întrebare trebuie să se găsească în elementele selectate (între start și end)
- PERSPECTIVA UTILIZATORULUI: Toate întrebările trebuie formulate ca și cum utilizatorul caută prin întreaga bază de date legală, nu doar în acest document
- IMPORTANT: Generează cel puțin 2 întrebări per capitol/articol, dar NICIODATĂ mai mult de 4
💪 TEHNICI DE MAXIMIZARE A ACOPERIRII:
1. **Eficiență maximă**: Pentru fiecare capitol, generează EXACT 3 întrebări (nu 2, nu 4) pentru a maximiza numărul de capitole acoperite
2. **Fără pauze**: NU te opri după câteva capitole - CONTINUĂ până acoperi TOT documentul
3. **Parcurgere completă**: Procesează FIECARE capitol/articol în ordine, fără să sari peste niciunul
4. **Utilizare token completă**: Ai 100,000 tokeni - folosește-i TOȚI dacă este necesar pentru a acoperi toate capitolele
5. **Mindset de completitudine**: Imaginează-ți că vei fi evaluat pe baza PROCENTULUI de capitole acoperite (ținta: 100%)
EXEMPLE DE SELECȚIE:
- Pentru un articol complet: Dacă "Art. 5" începe la elementul n15 și "Art. 6" începe la elementul n35, selectează start=15, end=34 pentru a include tot Art. 5
- Pentru un paragraf specific (doar dacă articolul este foarte lung): Dacă răspunsul specific se află între n20-n25 dintr-un articol foarte lung, poți selecta doar start=20, end=25
EXEMPLU CONCRET - NU selecta un singur element:
Dacă ai structura:
<h3 n42>Art. 23 - Sancțiuni pentru poluare</h3>
<p n43>(1) Nerespectarea normelor de protecție a mediului se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei.</p>
<p n44>(2) În cazuri grave, amenda poate fi majorată până la 50.000 lei.</p>
<p n45>(3) Recidiva se sancționează cu dublul amenzii prevăzute.</p>
<h3 n46>Art. 24 - Procedura de aplicare</h3>
Pentru întrebarea "Care sunt sancțiunile pentru încălcarea normelor de protecție a mediului?":
❌ GREȘIT: start=43, end=43 (doar un element)
✅ CORECT: start=42, end=45 (tot articolul, inclusiv titlul și toate alineatele)
INFORMAȚII DOCUMENT:
Titlu: DECIZIE 756 13/12/2016 - Portal Legislativ
Tip document: DECIZIE
CONȚINUTUL DOCUMENTULUI (cu elemente numerotate):
<div n1>
<h1 n2>DECIZIE nr. 756 din 13 decembrie 2016</h1>
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <a href="/p/177502">art. 139 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură penală</a>
<h4 n3>EMITENT</h4>
<p n4>CURTEA CONSTITUŢIONALĂ</p>
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 293 din 25 aprilie 2017<p n5>
</p><table>
<tr><td colspan rowspan><p n6>Valer Dorneanu</p>
</td><td colspan rowspan><p n7>- preşedinte</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n8>Marian Enache</p>
</td><td colspan rowspan><p n9>- judecător</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n10>Petre Lăzăroiu</p>
</td><td colspan rowspan><p n11>- judecător</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n12>Mircea Ştefan Minea</p>
</td><td colspan rowspan><p n13>- judecător</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n14>Daniel Marius Morar</p>
</td><td colspan rowspan><p n15>- judecător</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n16>Mona-Maria Pivniceru</p>
</td><td colspan rowspan><p n17>- judecător</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n18>Livia Doina Stanciu</p>
</td><td colspan rowspan><p n19>- judecător</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n20>Simona-Maya Teodoroiu</p>
</td><td colspan rowspan><p n21>- judecător</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n22>Varga Attila</p>
</td><td colspan rowspan><p n23>- judecător</p>
</td></tr>
<tr><td colspan rowspan><p n24>Daniela Ramona Mariţiu</p>
</td><td colspan rowspan><p n25>- magistrat-asistent</p>
</td></tr>
</table>
<p n26>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.</p>
<p n27>1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <a href="/p/177502">art. 139 alin. (3) din Codul de procedură penală</a>, excepţie ridicată de Elena Poiană în Dosarul nr. 184/64/2016/a1 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 484D/2016.</p>
<p n28>2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.</p>
<p n29>3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.741D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <a href="/p/177502">art. 139 alin. (3) din Codul de procedură penală</a>, excepţie ridicată de Eugenia Carmen Marinescu şi Iuliu Severus Marinescu în Dosarul nr. 628/54/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori. La apelul nominal răspund autorii excepţiei, personal, lipsă fiind partea Dumitru Cismaru, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.</p>
<p n30>4. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Autorii excepţiei şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul <a href="/p/149120">art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992</a> privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.741D/2016 la Dosarul nr. 484D/2016, care a fost primul înregistrat.</p>
<p n31>5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul doamnei Eugenia Carmen Marinescu, autor al excepţiei, care solicită admiterea acesteia. Susţine că dispoziţiile <a href="/p/177502">art. 139 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură penală</a> încalcă prevederile <a href="/p/47355">art. 1 alin. (5) din Constituţie</a>, astfel cum acestea au fost interpretate de instanţa de contencios constituţional în jurisprudenţa sa. Arată că legiuitorul, în cadrul legislaţiei procesual penale, a avut în vedere anumite instituţii, precum proba - convorbirile părţii cu terţii - şi mijlocul de probă - înregistrările. Cu toate acestea, în cazul dispoziţiilor de lege criticate, legiuitorul nu a reglementat procedeul probatoriu. Astfel, Codul de procedură penală permite ca o parte, adică o persoană interesată într-o anumită cauză, să poată face diferite înregistrări, folosind diverse mijloace, cu scopul de a demara o procedură penală împotriva persoanei înregistrate. Dacă în cazul altor probe legiuitorul a reglementat în amănunt procedeul probatoriu, în cazul probelor reglementate de textul de lege criticat, legiuitorul nu a prevăzut nicio garanţie împotriva abuzurilor. În continuare, arată că, deşi dispoziţiile criticate sunt inserate în articolul cu denumirea marginală „Supravegherea tehnică“, obligaţiile ce incumbă procurorului în acest caz nu sunt reglementate şi în ceea ce priveşte înregistrările părţilor cu terţii, ceea ce determină şi lipsa garanţiilor care ar permite judecătorului să verifice legalitatea procedeului probatoriu. Astfel, arată că nu există nicio cale de a contesta procedeul probatoriu al înregistrărilor realizate de o parte, ceea ce contravine prevederilor constituţionale.</p>
<p n32>6. Iuliu Severus Marinescu, autor al excepţiei, învederează instanţei de contencios constituţional că achiesează la cele susţinute anterior.</p>
<p n33>7. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciază că raţiunea existenţei unei astfel de reglementări este aceea de a valorifica toate probele care pot conduce la aflarea adevărului. Arată că o astfel de înregistrare nu are o valoare dinainte stabilită, ea fiind evaluată în cadrul prevăzut de <a href="/p/177502">art. 103 din Codul de procedură penală</a>, prin coroborarea şi cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză. Având în vedere că o astfel de posibilitate este prevăzută de lege, nu se poate susţine încălcarea prevederilor constituţionale ale <a href="/p/47355">art. 53</a>, chiar acestea permiţând existenţa anumitor constrângeri dacă ele se impun pentru desfăşurarea instrucţiei penale sau pentru prevenirea săvârşirii de infracţiuni. Textul criticat preia o soluţie legislativă care anterior se regăsea în <a href="/p/149057">art. 91^6 alin. 2 din vechiul Cod de procedură penală</a>, text care a făcut obiectul controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare, instanţa de contencios constituţional neidentificând încălcări ale <a href="/p/47355">Legii fundamentale</a>. Apreciază că cele statuate de Curtea Constituţională îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.</p>
<p n34>8. Având cuvântul în replică, doamna Eugenia Carmen Marinescu, autor al excepţiei, susţine că, într-adevăr, orice probă este utilă aflării adevărului şi stabilirii situaţiei de fapt, însă dispoziţia criticată nu oferă suficiente garanţii pentru protejarea drepturilor. Arată că legiuitorul nu foloseşte sintagma „convorbiri spontane“, astfel că se lasă loc abuzului, majoritatea convorbirilor fiind provocate.</p>
<br>
CURTEA,<p n35>având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:</p>
<p n36>9. Prin Încheierea din 14 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 184/64/2016/a1, Curtea de Apel Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <a href="/p/177502">art. 139 alin. (3) din Codul de procedură penală</a>, excepţie ridicată de Elena Poiană cu ocazia pronunţării asupra legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală.</p>
<p n37>10. Prin Încheierea din 13 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 628/54/2015, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <a href="/p/177502">art. 139 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură penală</a>, excepţie ridicată de Eugenia Carmen Marinescu şi Iuliu Severus Marinescu cu ocazia soluţionării unei cauze penale.</p>
<p n38>11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţia criticată este neconstituţională, deoarece permite folosirea unor metode speciale de supraveghere - înregistrarea convorbirilor - fără obţinerea, în prealabil, a unei autorizaţii de la un judecător. Totodată, arată că, spre deosebire de supravegherea tehnică efectuată ca urmare a dispunerii de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, înregistrarea efectuată potrivit <a href="/p/177502">art. 139 alin. (3) din Codul de procedură penală</a> nu este limitată în timp, ceea ce duce la încălcarea prevederilor <a href="/p/175187">art. 6 din Convenţia</a> pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În continuare, autorii susţin că toate aspectele referitoare la administrarea probelor sunt în mod expres detaliate în Codul de procedură penală, atât în ceea ce priveşte mijloacele de probă, cât şi în ceea ce priveşte procedeul probatoriu, legiuitorul preocupânduse să stabilească proceduri, condiţii şi standarde stricte în această materie. Cu toate acestea, dispoziţiile criticate fac excepţie de la aceste reguli, procedeul probatoriu - modalitatea legală de obţinere a mijlocului de probă - nefiind reglementat, ci lăsat la aprecierea persoanei interesate. Mai mult, legalitatea administrării acestei probe nu poate fi supusă controlului de legalitate prin verificarea de către un magistrat judecător, întrucât acesta nu are o „lege“ la care să se raporteze. În continuare, apreciază că principiul legalităţii procesului penal trebuie să aibă drept garanţie şi calitatea legii, astfel cum au stabilit Curtea Constituţională şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Or, dispoziţia de lege criticată nu prevede în mod clar, precis şi previzibil care este procedeul probatoriu cerut şi de <a href="/p/177502">art. 97 alin. (3) din Codul de procedură penală</a>.</p>
<p n39>12. Curtea de Apel Braşov - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că atât legislaţia în vigoare, cât şi <a href="/p/149057">Codul de procedură penală anterior</a> permit folosirea înregistrărilor efectuate de către părţi când privesc propriile convorbiri şi comunicări cu terţii, iar procesele-verbale de transcriere a convorbirilor sunt mijloace de probă şi servesc la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu celelalte probe. Probele nu au valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Proba se obţine în procesul penal prin mijloacele enumerate în <a href="/p/177502">art. 97 alin. (2) din Codul de procedură penală, care la litera f)</a> face referire la orice alt mijloc de probă care nu este interzis de lege. Or, textul de lege criticat dă posibilitatea părţilor de a folosi o înregistrare efectuată a convorbirilor sau comunicărilor purtate cu terţe persoane, prin aceasta nefiind adusă atingere dreptului la un proces echitabil şi nici celorlalte drepturi şi libertăţi ale inculpatului, care este judecat de o instanţă independentă şi imparţială.</p>
<p n40>13. Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor <a href="/p/47355">art. 1 alin. (5) din Constituţie</a>, întrucât nu se poate interzice unei persoane să îşi înregistreze propriile comunicaţii, atât pentru a avea dovezi în cazul unui litigiu, cât şi pentru a se proteja, neputând fi reglementat în detaliu modul în care o persoană îşi înregistrează propriile convorbiri, având în vedere multitudinea de mijloace de comunicaţii şi de înregistrare, iar verificarea autenticităţii acestor înregistrări este o chestiune ce ţine de modul de administrare a probelor în dosar. Totodată, apreciază că situaţia persoanei care îşi înregistrează propriile comunicaţii este diferită de cea a persoanelor a căror supraveghere tehnică este efectuată, după începerea urmăririi penale, de procuror, organe de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei, în care tocmai datorită încălcării vieţii private a persoanelor de către agenţi ai statului, nu de către particulari, este necesară o precisă reglementare a modului de desfăşurare a supravegherii tehnice.</p>
<p n41>14. Potrivit prevederilor <a href="/p/149120">art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/199</a>2, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.</p>
<p n42>15. Guvernul, invocând <a href="/p/76018">Decizia nr. 593 din 21 septembrie 2006</a>, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 19 octombrie 2006, şi <a href="/p/78868">Decizia nr. 825 din 16 noiembrie 2006</a>, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Totodată, arată că, spre deosebire de înregistrările făcute în cadrul supravegherii tehnice efectuate de organele de urmărire penală, modalitatea de înregistrare a propriilor convorbiri făcute de o persoană nu poate face obiectul unor proceduri procesual penale, întrucât persoana care le efectuează nu se află într-o poziţie similară organelor de urmărire penală şi nici nu are la dispoziţie mijloacele de comunicaţii şi înregistrare pe care le au acestea din urmă. În plus, proba obţinută prin înregistrarea propriilor convorbiri poate fi contestată atât sub aspectul administrării, cât şi sub aspectul autenticităţii ei de către inculpat în cursul procesului penal în faţa unui judecător independent, ceea ce conferă acestuia suficiente garanţii că proba nu va fi folosită într-un mod arbitrar.</p>
<p n43>16. Avocatul Poporului, invocând jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia clarităţii şi previzibilităţii normelor, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Înregistrările fiind supuse liberei aprecieri a instanţei de judecată care soluţionează cauza, în condiţii de contradictorialitate şi neavând o valoare prestabilită de lege, consideră că dispoziţiile legale criticate sunt suficient de clare, predictibile şi neechivoce, destinatarul normei juridice fiind capabil să îşi adapteze conduita în funcţie de conţinutul acesteia, în concordanţă cu prevederile <a href="/p/47355">art. 1 alin. (5) din Constituţie</a>. </p>
<p n44>17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.</p>
<br>
CURTEA,<p n45>examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susţinerile părţilor prezente, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile <a href="/p/47355">Constituţie</a>i, precum şi <a href="/p/149120">Legea nr. 47/1992</a>, reţine următoarele:</p>
<p n46>18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor <a href="/p/47355">art. 146 lit. d) din Constituţie</a>, precum şi ale <a href="/p/149120">art. 1 alin. (2)</a>, ale <a href="/p/149120">art. 2</a>, <a href="/p/149120">3</a>, <a href="/p/149120">10</a> şi <a href="/p/149120">29 din Legea nr. 47/1992</a>, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.</p>
<p n47>19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <a href="/p/177502">art. 139 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură penală</a>, cu următorul conţinut: „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.“</p>
<p n48>20. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în <a href="/p/47355">art. 1 alin. (5)</a> potrivit căruia în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, <a href="/p/47355">art. 20</a> referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi în <a href="/p/47355">art. 21 alin. (3)</a> potrivit căruia părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. De asemenea, sunt invocate prevederile <a href="/p/175187">art. 6 din Convenţia</a> pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.</p>
<p n49>21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că un text asemănător a fost introdus în vechea reglementare procesual penală prin <a href="/p/44742">art. I pct. 47 din Legea nr. 281/2003</a> privind modificarea şi completarea <a href="/p/149057">Codului de procedură penală</a> şi a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003. Ulterior, prin <a href="/p/44742">art. I pct. 51 din Legea nr. 356/2006</a> pentru modificarea şi completarea <a href="/p/149057">Codului de procedură penală</a>, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, acest text a fost modificat căpătând o formă identică cu cea din prezent, în <a href="/p/149057">Codul de procedură penală din 1968</a> dispoziţia similară regăsindu-se în <a href="/p/149057">art. 91^6 alin. 2</a>.</p>
<p n50>22. În continuare, Curtea reţine că, prin <a href="/p/125437">Decizia nr. 1.562 din 7 decembrie 2010</a>, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 21 ianuarie 2011, <a href="/p/76018">Decizia nr. 593 din 21 septembrie 2006</a>, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 19 octombrie 2006, <a href="/p/78868">Decizia nr. 825 din 16 noiembrie 2006</a>, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi <a href="/p/126902">Decizia nr. 134 din 1 februarie 2011</a>, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 17 martie 2011, a statuat că raţiunea reglementării este aceea ca oricine care are o probă ce poate servi aflării adevărului să o poată prezenta, dispoziţiile respective fiind aplicabile în cazul surprinderii în mod spontan a unor fapte sau întâmplări ce sunt înregistrate prin mijloace audio sau video. Folosirea unor astfel de înregistrări ca mijloc de probă într-un proces penal este în concordanţă cu prevederile <a href="/p/47355">art. 53 din Constituţie</a>, care recunosc legitimitatea unor restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, inclusiv ale exerciţiului dreptului la respectarea şi ocrotirea de către autorităţile publice a vieţii intime, familiale şi private - invocat în motivarea excepţiei -, dacă acestea se fac prin lege şi în vederea apărării unor valori sociale importante, precum desfăşurarea instrucţiei penale sau prevenirea faptelor penale.</p>
<p n51>23. În ceea ce priveşte eventualele abuzuri, Curtea a reţinut că legislaţia procesual penală anterioară prevedea suficiente garanţii în vederea înlăturării acestora, dispoziţiile <a href="/p/149057">art. 91^6 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968</a> aplicându-se numai în cazul săvârşirii unei infracţiuni, când, în vederea aflării adevărului, înregistrările pot fi supuse expertizei tehnice (<a href="/p/149057">art. 91^6 alin. 1</a>), părţile având posibilitatea contestării lor potrivit prevederilor <a href="/p/177502">art. 64</a>, <a href="/p/177502">67</a> şi <a href="/p/177502">68 din Codul de procedură penală</a>. În ceea ce priveşte noua reglementare, Curtea observă că şi în acest caz dispoziţiile criticate se aplică numai în cazul săvârşirii unei infracţiuni, în vederea aflării adevărului, înregistrările putând fi supuse expertizei tehnice, potrivit dispoziţiilor <a href="/p/177502">art. 172-art. 181^1 din Codul de procedură penală</a>. De asemenea, în procedura camerei preliminare, inculpatul poate formula cereri şi ridica excepţii referitoare la verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, inclusiv în ceea ce priveşte înregistrările efectuate de părţi sau de alte persoane.</p>
<p n52>24. Cu aceleaşi prilejuri, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate nu încalcă nici prevederile actelor internaţionale aplicabile în materie. Astfel, <a href="/p/175187">Convenţia</a> pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale admite, prin prevederile <a href="/p/175187">art. 8 paragraful 2</a>, amestecul unei autorităţi publice în exercitarea dreptului la respectarea vieţii private şi familiale a persoanei, a domiciliului său şi a corespondenţei sale, „în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale [ ... ]“. Culegerea de informaţii şi date cu privire la pregătirea săvârşirii unor infracţiuni sau la derularea acţiunilor cu caracter infracţional se realizează, fără îndoială, în scopul „desfăşurării instrucţiei penale“ (chiar dacă se face anterior momentului începerii urmăririi penale) şi constituie unul dintre cele mai eficiente mijloace de „prevenire a faptelor penale“. Totodată, <a href="/p/22751">art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului</a> prevede că „Nimeni nu va fi obiectul unor imixtiuni arbitrare în viaţa sa particulară, în familia sa, în domiciliul său ori în corespondenţă, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputaţiei sale. Orice persoană are dreptul la protecţia legii împotriva unor astfel de imixtiuni sau atingeri“. Acelaşi document internaţional prevede însă, la <a href="/p/22751">art. 29 pct. 2</a>, că „în exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale, fiecare persoană este supusă numai îngrădirilor stabilite de lege în scopul exclusiv al asigurării recunoaşterii şi respectului drepturilor şi libertăţilor celorlalţi şi în vederea satisfacerii cerinţelor juste ale moralei, ordinii publice şi bunăstării generale, într-o societate democratică“.</p>
<p n53>25. Curtea a apreciat, de asemenea, că în examinarea excepţiei de neconstituţionalitate trebuie avută în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în Hotărârea din 25 septembrie 2001, pronunţată în Cauza P.G. şi J.H. împotriva Regatului Unit, a apreciat că, în cazul în care „înregistrările nu au constituit singura probă împotriva acuzatului, iar acesta a avut posibilitatea să conteste atât autenticitatea, cât şi folosirea ei“, nu s-a adus atingere dreptului la un proces echitabil.</p>
<p n54>26. În completarea celor reţinute prin deciziile anterior menţionate, Curtea observă că, fiind chemată să se pronunţe asupra constituţionalităţii unor dispoziţii prin care se modifica <a href="/p/149057">art. 91^6 din Codul de procedură penală din 1968</a>, în sensul eliminării posibilităţii de a se folosi ca mijloace de probă înregistrările realizate de părţi sau de alte persoane fără încălcarea vreunei dispoziţii legale, aceasta a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor modificatoare. Astfel, prin <a href="/p/101574">Decizia nr. 54 din 14 ianuarie 2009</a>, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 23 ianuarie 2009, Curtea a statuat că prin modificarea propusă se elimină, de exemplu, posibilitatea de a se utiliza ca mijloace de probă imaginile înregistrate de camerele de supraveghere video din incinta unei bănci pentru identificarea autorilor unui jaf, înregistrările efectuate de victima unei agresiuni în propriul domiciliu, înregistrările efectuate de persoane particulare cu ocazia unui grav accident de circulaţie în urma căruia au rezultat victime, iar autorul accidentului a părăsit locul faptei etc. Prin eliminarea posibilităţii de probaţiune, se limitează dreptul persoanei vătămate prin infracţiune, şi nu numai al acesteia, de a se apăra pe cale judiciară, încălcându-se astfel principiul dreptului la apărare consacrat prin <a href="/p/47355">art. 24 alin. (1) din Constituţi</a>e şi principiile accesului la justiţie şi al dreptului la un proces echitabil, prevăzute de <a href="/p/47355">art. 21 din Legea fundamentală</a>.</p>
<p n55>27. Distinct de cele reţinute în jurisprudenţa sa, aspecte care îşi păstrează valabilitatea şi în ceea ce priveşte dispoziţiile <a href="/p/177502">art. 139 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură penală</a>, Curtea observă că dispoziţia de lege criticată dispune, în mod expres, că sunt avute în vedere înregistrările, efectuate de părţi sau de alte persoane, care privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Astfel, sunt avute în vedere convorbirile sau comunicările personale ale părţii în cauză, neputând fi înregistrate şi prezentate ca mijloc de probă convorbirile unor terţi, în acest caz fiind incidente dispoziţiile <a href="/p/186587">art. 226 din Codul penal</a> referitoare la violarea vieţii private. Totodată, Curtea reţine că, referindu-se la înregistrările personale efectuate de părţi sau de alte persoane, dispoziţia de lege criticată include şi persoana inculpatului, care se poate prevala de acestea în scopul dovedirii netemeiniciei acuzaţiilor aduse.</p>
<p n56>28. Neintervenind elemente noi de natură a reconsidera jurisprudenţa Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.</p>
<p n57>29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <a href="/p/47355">art. 146 lit. d</a>) şi <a href="/p/47355">art. 147 alin. (4) din Constituţie</a>, precum şi al <a href="/p/149120">art. 1-3</a>, al <a href="/p/149120">art. 11 alin. (1) lit. A.d)</a> şi al <a href="/p/149120">art. 29 din Legea nr. 47/1992</a>, cu majoritate de voturi,</p>
<br>
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ<br>
În numele legii<br>
DECIDE:<p n58>Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Poiană în Dosarul nr. 184/64/2016/a1 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi de Eugenia Carmen Marinescu şi Iuliu Severus Marinescu în Dosarul nr. 628/54/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi constată că dispoziţiile <a href="/p/177502">art. 139 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură penală</a> sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.</p>
<p n59>Definitivă şi general obligatorie.</p>
<p n60>Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.</p>
<p n61>Pronunţată în şedinţa din data de 13 decembrie 2016.</p>
<br>
<h4 n62>PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE</h4>
<br>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<br>
Magistrat-asistent, <br>
Daniela Ramona Mariţiu<p n63>----</p>
</div>
🚀 REMINDER FINAL: Scopul tău este să ACOPERI CÂT MAI MULTE CAPITOLE POSIBIL! Nu te opri prematur - continuă până ai acoperit TOATE capitolele sau ai atins limita de 500. Fiecare capitol neacoperit este o oportunitate ratată. SUCCES!