NORME METODOLOGICE din 14 iulie 2005

de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 9 august 2005 Aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 788 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 9 august 2005.    

Capitolul I

Dispoziții generale    

Articolul 1

Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme, reglementează punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, denumită în continuare lege.

   

Articolul 2

Prin psiholog cu drept de liberă practică, denumit în continuare psiholog, se înțelege persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) din lege care au absolvit o instituție de învățământ superior cu diplomă de licență în psihologie sau asimilată și desfășoară, potrivit atestărilor dobândite, tipurile de activități enumerate la art. 5 din lege.

   

Articolul 3

Prin diplomă de licență asimilată, în sensul art. 2 alin. (2) din lege, se înțelege:a) actele emise de instituțiile de învățământ superior care atestă absolvirea, până în anul 1990 inclusiv, a unei facultăți de filosofie, filosofie-istorie sau din domeniul științelor socioumane; ... b) diplomele și diplomele de licență eliberate de o instituție de învățământ superior acreditată, începând cu anul 1991, pentru una dintre specializările: psihosociologie, psihopedagogie specială și psihologie, în condițiile dublei specializări. ... 

   

Articolul 4

Pentru a fi atestate ca psiholog persoanele aflate în situația prevăzută la art. 3 lit. a) trebuie să îndeplinească, cumulativ, și condiția desfășurării unor activități prevăzute la art. 5 din lege pe o perioadă de minimum 10 ani, dovedită prin documente legalizate.

   

Articolul 5

Absolvenții facultăților din domeniul sociopsihopedagogie după anul 1991, care la data intrării în vigoare a legii exercitau legal funcția de psiholog, dovedită cu documente legalizate, pot solicita atestatul de liberă practică urmând procedurile specifice de atestare stabilite prin prezentele norme.

   

Articolul 6

În exercitarea profesiei și în legătură cu aceasta, psihologul este independent profesional și nu poate fi supus nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip, fiind protejat de lege împotriva acestora.

   

Articolul 7

(1) Prin independența profesională a psihologului este garantată exercitarea activităților prevăzute la art. 5 din lege, potrivit competențelor pentru care a fost atestat, fără nici o ingerință în ceea ce privește aplicarea cunoștințelor sale profesionale, cu respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și a legilor în vigoare.(2) Independența profesională în exercitarea actului psihologic conferă, potrivit legii, dreptul de inițiativă și decizie, cu asumarea integrală a răspunderii pentru calitatea acestuia.    

Articolul 8

(1) În situația în care tipurile de activități prevăzute la art. 5 din lege, toate sau unele dintre acestea, sunt desfășurate în echipă, răspunderea pentru actele psihologice aparține psihologului coordonator al echipei și psihologului care desfășoară direct actul psihologic.(2) În situațiile în care coordonatorul echipei nu este psiholog, răspunderea pentru actele psihologice revine psihologului care desfășoară direct actul psihologic.    

Articolul 9

(1) Psihologul este obligat să păstreze confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor profesionale, fiind interzisă utilizarea în interes personal sau în beneficiul unui terț a informațiilor dobândite în exercitarea actului psihologic.(2) Rezultatele evaluărilor psihologice pot fi prezentate unei terțe persoane numai cu acordul persoanei evaluate și cuprind informații relevante în raport cu scopul urmărit, fără a se motiva concluziile, potrivit prevederilor Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.(3) În situațiile în care, potrivit legii, psihologul este obligat să dezvăluie aspecte cuprinse în confidențialitatea actului psihologic, aceasta nu constituie o abatere.(4) Confidențialitatea actului psihologic persistă și după încheierea relațiilor profesionale cu beneficiarul.(5) Psihologul răspunde disciplinar pentru încălcarea confidențialității actului psihologic, potrivit Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și Codului de procedură disciplinară.    

Capitolul II

Dobândirea dreptului de liberă practică    

Articolul 10

Obținerea atestatului de liberă practică în oricare dintre formele prevăzute la art. 10 din lege presupune parcurgerea următoarelor etape, a căror succesiune este obligatorie:a) depunerea dosarului la Comitetul filialei de care aparține solicitantul, verificarea conținutului și conformității și înaintarea acestuia la Comitetul director; ... b) analizarea dosarului de către comisia aplicativă, potrivit procedurilor specifice fiecărei comisii, reglementate prin prezentele norme; ... c) parcurgerea de către psihologul solicitant a procedurilor specifice fiecărei comisii aplicative; ... d) susținerea de către președintele comisiei aplicative, în cadrul Comitetului director, a propunerii de eliberare/neeliberare a atestatului în domeniul de specializare solicitat; ... e) eliberarea de către Comitetul director a atestatului de psiholog cu drept de liberă practică, în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, de prezentele norme și de documentele aprobate de Convenția Națională a Psihologilor din România. ... 

   

Articolul 11

(1) Dosarul pentru obținerea atestatului de liberă practică trebuie să cuprindă:a) cerere-tip adresată Comitetului director; ... b) copie de pe actul de identitate; ... c) copii legalizate de pe actele de studii și anexele acestora; ... d) certificat de cazier judiciar; ... e) copie de pe certificatul de căsătorie sau de pe hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă de divorț, după caz; ... f) certificat medical eliberat în condițiile legii; ... g) copii legalizate de pe documente care atestă absolvirea unor stagii, cursuri de specializare și alte forme de perfecționare; ... h) copii legalizate de pe carnetul de muncă ori contractul individual de muncă, iar pentru psihologii din structurile apărării, ordinii publice și siguranței naționale, adeverințe care să ateste vechimea în muncă și în specialitate; ... i) extras din fișa postului - numai pentru obținerea atestatului de liberă practică în condițiile art. 13 lit. b); ... j) curriculum vitae și lista manifestărilor științifice la care a participat, a comunicărilor științifice prezentate, a articolelor și cărților de specialitate publicate; ... k) dovada achitării taxelor necesare acoperirii costurilor atestării profesionale. ...     

Articolul 12

(1) După primirea dosarului și verificarea conformității acestuia, Comitetul filialei îl transmite, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la depunere, la secretariatul Comitetului director.(2) Prin conformitate în sensul alin. (1) se înțelege verificarea existenței în dosar a documentelor prevăzute la art. 11.(3) Secretariatul Comitetului director înregistrează dosarul și comunică solicitantului data când a fost programat pentru susținerea procedurilor de atestare în fața comisiei aplicative competente.    

Articolul 13

(1) Atestatul de psiholog cu drept de liberă practică se poate obține în baza:a) formării profesionale conform standardelor stabilite prin hotărâre de către Comitetul director; ... b) experienței profesionale dovedite. ... (2) Comisiile aplicative stabilesc criteriile de accedere în fiecare dintre cele două modalități de obținere a atestatului.    

Articolul 14

În exercitarea profesiei de psiholog sunt recunoscute trei trepte de specializare:a) psiholog practicant; ... b) psiholog specialist; ... c) psiholog principal. ... 

   

Articolul 15

(1) Comisia de psihologie clinică și psihoterapie desfășoară proceduri și activități specifice de evaluare în vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele specialități:a) psihologie clinică; ... b) consiliere psihologică; ... c) psihoterapie. ... (2) Competența în specialitatea psihoterapie poate fi dobândită și de absolvenți ai facultăților de medicină generală (medicii psihiatri), asistență socială, filosofie, pedagogie, teologie, cu condiția completării studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotărâre a Comitetului director, precum și formării complementare potrivit cerințelor prevăzute de prezentele norme.(3) Psihologul atestat în specialitatea psihoterapie are și toate competențele psihologului atestat în specialitatea consiliere psihologică, pe trepte similare de specializare.    

Articolul 16

Comisia de psihologia muncii, transporturilor și serviciilor desfășoară proceduri și activități specifice de evaluare în vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele specialități:a) psihologia muncii și organizațională; ... b) psihologia transporturilor; ... c) psihologia aplicată în servicii. ... 

   

Articolul 17

(1) Comisia de psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională desfășoară proceduri și activități specifice de evaluare în vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele specialități:a) psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională; ... b) psihopedagogie specială. ... (2) Dreptul de liberă practică în specialitatea psihopedagogie specială poate fi dobândit și de către persoanele care au absolvit o instituție de învățământ superior de specialitate, având diploma de licență cu specializarea psihopedagogie specială.

(la 14-05-2013, Alin. (2) al art. 17 a fost introdus de art. unic din HOTĂRÂREA nr. 215 din 30 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 271 din 14 mai 2013. )

   

Articolul 18

(1) Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională desfășoară proceduri și activități specifice de evaluare în vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele specialități:a) psihologie aplicată în domeniul securității naționale; ... b) psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf. ... (2) Competența în specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf poate fi obținută și de către absolvenții facultăților de drept, cu condiția completării studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotărâre a Comitetului director, precum și formării complementare potrivit cerințelor prezentelor norme.(3) Psihologul atestat în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securității naționale are și toate competențele psihologului atestat în specialitatea psihologia muncii și organizațională, pe trepte similare de specializare.    

Articolul 19

Competențele psihologilor pe treptele de specializare prevăzute la art. 14 și pentru fiecare specialitate se stabilesc prin hotărâre a Comitetului director, la propunerea fiecărei comisii aplicative.

   

Articolul 20

Competențele psihologilor se obțin prin programe universitare la nivel de licență, masterat sau doctorat și prin programe de formare complementară organizate în condițiile stabilite prin prezentele norme.

   

Articolul 21

În vederea obținerii atestatului de psiholog în fiecare treaptă de specializare candidatul va prezenta Comitetului filialei un dosar care va conține documentele prevăzute la art. 11.

   

Articolul 22

Condițiile de obținere a atestatului de liberă practică prin cele două modalități prevăzute la art. 13 alin. (1) se stabilesc la propunerea fiecărei comisii aplicative prin hotărâre a Comitetului director.

   

Articolul 23

Trecerea psihologilor în trepte de specializare superioare se poate realiza la solicitare, după minimum 5 ani de exercitare a profesiei, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții de formare profesională stabilite de fiecare comisie aplicativă.

   

Articolul 24

Obținerea atestatului de liberă practică prin procedurile specifice Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este obligatorie pentru:a) psihologii care desfășoară unele sau toate activitățile prevăzute la art. 5 din lege în ministerele și instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale; ... b) psihologii care, în condițiile legii, avizează psihologic persoanele care solicită permis de armă; ... c) persoanele care desfășoară activități de evaluare a comportamentului simulat prin tehnica poligraf. ... 

   

Articolul 25

Membrii Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională trebuie să dețină autorizație de acces la informații clasificate de nivel strict secret, eliberată de instituțiile abilitate, potrivit legii.

   

Articolul 26

Controlul profesional, metodologic și deontologic pentru psihologii care își desfășoară activitatea în instituțiile din domeniul siguranței naționale se realizează numai de către membrii comisiei aplicative de specialitate.

   

Articolul 27

(1) Comisia aplicativă competentă analizează documentele din dosarul de atestare și decide admiterea dosarului în baza îndeplinirii condițiilor de studii, respectiv a disciplinelor obligatorii prevăzute în procedurile specifice fiecăreia.(2) În cazul neîndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1), președintele comisiei propune Comitetului director neeliberarea atestatului solicitat.    

Articolul 28

Comitetul director, după parcurgerea etapelor obligatorii prevăzute în prezentele norme, după caz, eliberează solicitantului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării dosarului la secretariatul Comitetului director, atestatul de liberă practică sau adresa de comunicare a respingerii acordării atestatului.

   

Articolul 29

Persoanele nemulțumite de rezultatul atestării pot depune la secretariatul Comitetului director o contestație în termen de 10 zile de la data comunicării.

   

Articolul 30

În termen de 30 de zile de la data înregistrării, conducerea operativă a Colegiului Psihologilor din România va analiza contestația depusă și, prin grija secretariatului, va comunică modul de soluționare a acesteia.

   

Articolul 31

După eliberarea atestatului, secretariatul Comitetului director va asigura înscrierea psihologului în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România și alocarea codului personal.

   

Articolul 32

Parafa profesională individuală va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:a) numele și prenumele psihologului; ... b) codul personal, format din 5 cifre, alocat în ordinea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, partea I, cod ce nu va mai putea fi realocat; ... c) treapta de specializare; ... d) domeniul de specializare potrivit atestatului. ... 

   

Articolul 33

Atestatele de liberă practică emise sunt în regim individual și se trec în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, partea I.

   

Articolul 34

(1) Dosarul persoanei atestate se arhivează la secretariatul Comitetului director, potrivit prevederilor legale.(2) Dosarele persoanelor cărora nu li s-a acordat atestatul se restituie acestora, iar pentru o nouă solicitare de atestare psihologul va relua procedurile stabilite de prezentele norme.(3) Pentru obținerea atestatului în altă specialitate sau în altă treaptă de specializare dosarul prevăzut la alin. (1) se completează numai cu actele și documentele necesare.    

Articolul 35

Persoanele prevăzute la art. 8 alin. (2) și (3) din lege beneficiază de recunoașterea documentelor de calificare profesională în conformitate cu Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România. Dobândirea dreptului de liberă practică, pentru cei care se stabilesc în România, se face în conformitate cu procedura aplicabilă psihologilor români, potrivit prezentelor norme. Autoritatea de recunoaștere a calificării profesionale obținute în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European pentru cetățenii statelor membre este Colegiul Psihologilor din România.

   

Articolul 36

(1) Persoanele prevăzute la art. 8 alin. (3) din lege sunt exceptate de la procedura atestării reglementată prin prezentele norme, precum și de la obligativitatea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România sau de la plata unor taxe administrative.(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligația de a face o declarație, autentificată de un notar public, referitoare la serviciile psihologice pe care le vor presta pe teritoriul României, precum și la perioada prestării acestor servicii, pe care o vor depune la Comitetul director.(3) Documentele prevăzute la alin. (2) vor fi însoțite de copii legalizate, traduse în limba română, ale documentelor care atestă competențele profesionale, în domeniul psihologiei, eliberate în țara de origine.(4) În urma analizării dosarului cu documentele prevăzute la alin. (2) și (3) de către conducerea operativă a Colegiului Psihologilor din România, potrivit art. 40 din lege, președintele acestuia va elibera autorizația provizorie de prestare a serviciilor psihologice pentru perioada și activitățile solicitate prin cerere.(5) Pentru persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, autoritatea de recunoaștere a studiilor efectuate și a documentelor de calificare în profesia de psiholog este Ministerul Educației și Cercetării.    

Articolul 37

Potrivit art. 38 din lege comisiile aplicative elaborează norme și proceduri de control și supervizare profesională în domeniile proprii aprobate de către Consiliul Colegiului Psihologilor din România.

   

Articolul 38

(1) Supervizarea profesională este activitatea formativă specifică profesiei de psiholog prin care se asigură managementul calității actului psihologic.(2) Comitetul director, prin comisiile aplicative, stabilește procedurile de supervizare și de formare a psihologilor cu drept de supervizare.(3) Psihologii principali pot superviza psihologii specialiști și psihologii practicanți, iar psihologii specialiști pot superviza psihologii practicanți conform procedurilor stabilite de fiecare comisie aplicativă.(4) Pentru a putea desfășura activități de supervizare profesională psihologul care solicită atestarea potrivit art. 10 lit. c) din lege, pe lângă documentele prevăzute la art. 11, trebuie să îndeplinească și criteriile de competență și experiență profesională stabilite prin procedurile specifice fiecărei comisii aplicative.    

Articolul 39

(1) Controlul și supravegherea exercitării profesiei de psiholog se realizează de către membrii Comitetului director în conformitate cu procedurile stabilite prin hotărâre a Consiliului Colegiului Psihologilor din România.(2) Comitetul fiecărei filiale teritoriale controlează activitatea profesională a membrilor Colegiului Psihologilor din România din zona de responsabilitate, în limitele mandatului dat de Comitetul director.    

Articolul 40

Pregătirea persoanelor cu atribuții de control se face prin susținerea unor instructaje periodice desfășurate la sediul Comitetului director sub coordonarea persoanelor desemnate prin dispoziție scrisă a președintelui acestuia.

   

Articolul 41

Controlul pe bază de mandat al Comitetului director acordat Comitetului filialei se efectuează în următoarele cazuri:a) sesizări ale psihologilor din teritoriu; ... b) reclamații ale beneficiarilor serviciilor psihologice. ... 

   

Articolul 42

Reclamația primită la Comitetul director este analizată și soluționată potrivit reglementărilor Codului de procedură disciplinară aprobat de Convenția Națională a Psihologilor din România.

   

Articolul 43

Furnizarea serviciilor psihologice se realizează prin: cabinete psihologice individuale, cabinete psihologice asociate, societăți civile profesionale sau în temeiul unor contracte individuale de muncă, potrivit legii.

   

Articolul 44

Angajatorii au obligația de a sprijini procesul de formare profesională continuă a psihologilor.

   

Articolul 45

Comitetul director, prin comisiile sale, avizează profesional formele de pregătire continuă a psihologilor.

   

Articolul 46

În scopul asigurării secretului profesional, actele, lucrările și înregistrările cu caracter profesional aflate asupra psihologului ori la locul unde acesta își exercită profesia sunt inviolabile, potrivit legii.

   

Articolul 47

(1) Probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnările și înregistrările se păstrează în condiții de siguranță o perioadă de cel puțin 10 ani de la încheierea relațiilor profesionale, dacă prin alte prevederi legale nu este prevăzut un termen mai mare.(2) La expirarea termenului prevăzut la alin. (1), probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnările și înregistrările se distrug în totalitate potrivit prevederilor legale.    

Articolul 48

Responsabilitatea pentru păstrarea probelor psihologice aplicate, a rezultatelor acestora, a însemnărilor și înregistrărilor revine psihologilor și, după caz, angajatorilor.

   

Articolul 49

(1) Psihologul se poate asigura pentru răspunderea profesională, în condițiile legii.(2) Prin răspundere profesională se înțelege acoperirea daunelor efective suferite de beneficiar și rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor legii, ale prezentelor norme și ale Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.    

Capitolul III

Dispoziții finale    

Articolul 50

La propunerea Comitetului director, Ministerul Educației și Cercetării poate emite ordine în sprijinul reglementării unor aspecte ale desfășurării activității de psiholog cu drept de liberă practică.

   

Articolul 51

(1) Președintele Comitetului director este abilitat să emită dispoziții, iar Comitetul director are dreptul de a adopta hotărâri obligatorii pentru aplicarea unitară și detalierea dispozițiilor legii, ale prezentelor norme, precum și ale altor acte normative ulterioare emise potrivit art. 50.(2) Dispozițiile și hotărârile cu caracter normativ vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit legii.    

Articolul 52

(1) Cursurile complementare de specializare în domeniul psihologiei, altele decât cele universitare, se organizează numai sub egida și cu avizul Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România.(2) Valoarea creditelor privind formarea profesională continuă se stabilește, la propunerea comisiilor aplicative, prin dispoziție scrisă a președintelui Comitetului director.    

Articolul 53

Spațiile necesare desfășurării activităților prevăzute la art. 5 din lege, precum și dotările aferente sunt stabilite, pentru fiecare formă de exercitare a profesiei de psiholog, prin hotărâri ale Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România.

   

Articolul 54

Cotizația anuală și nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare și a altor servicii prestate se aprobă prin hotărâre a Consiliului Colegiului Psihologilor din România.

   

Articolul 55

Spațiile necesare desfășurării activității structurilor de conducere ale Colegiului Psihologilor din România și ale filialelor teritoriale ale acestuia se asigură, potrivit legii, de Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat".

   

Articolul 56

(1) Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România este organizat în două părți:a) partea I - evidența psihologilor; ... b) partea a II-a - evidența formelor de exercitare a profesiei de psiholog. ... (2) Responsabilitatea gestionării și actualizării registrului revine secretariatului Comitetului director.    

Articolul 57

Documentele care atestă dreptul de liberă practică, Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România și timbrul sec se realizează, în condițiile legii, de către Regia Autonomă "Monetăria Statului".