LEGE Nr. 32 din 29 martie 1991

privind impozitul pe salarii

EMITENT

PARLAMENTUL

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Articolul 1

Veniturile sub forma de salarii şi alte drepturi salariale realizate de către persoanele fizice române sau străine, pe teritoriul României, sînt supuse impozitului potrivit prevederilor prezentei legi.

Se considera salarii realizate pe teritoriul României salariile în bani primite de către salariaţi de la persoanele fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul pe teritoriul României, precum şi salariile primite din străinătate de către persoanele care îşi desfăşoară activitatea în România.

Articolul 2

Venitul sub forma de salariu şi alte drepturi salariale impozabile cuprinde totalitatea sumelor primite în cursul unei luni, indiferent de perioada la care se referă şi care sînt realizate din:

Articolul 3

Prin derogare de la prevederile articolului precedent, salariile şi alte drepturi salariale sau diferenţe din acestea plătite pe trecut, în baza unei hotărîri judecătoreşti definitive, din propria iniţiativa a persoanei fizice sau juridice plătitoare sau ca urmare a procedurii prevăzute în art. 14 din prezenta lege, se defalca în vederea impunerii pe lunile la care se referă, cumulindu-se cu celelalte drepturi primite în lunile respective.

Articolul 4

Se impozitează, în condiţiile prevederilor prezentei legi, şi următoarele drepturi băneşti cuvenite persoanelor fizice:

Articolul 5

Nu se cuprind în venitul lunar impozabil şi nu se impun:

Articolul 6

Sînt scutite de plată impozitului prevăzut de prezenta lege următoarele categorii de persoane:

Articolul 7

Impozitul pe salarii se calculează lunar, pe fiecare loc de muncă, asupra totalităţii venitului realizat în luna expirată de către fiecare salariat, pe baza următoarelor cote:

În cazul cînd prin aplicarea acestor cote de impozit, venitul lunar net al unui salariat, realizat la unitatea unde are funcţia de baza, s-ar reduce sub 2.000 lei, impozitul se diminuează, astfel încît să se asigure realizarea acestui venit.

Fracţiunile de pînă la 50 de bani inclusiv, rezultate din calculul impozitului, se neglijează, iar fracţiunile de peste 50 de bani se rotunjesc la un leu.

Veniturile sub forma de salarii şi alte venituri salariale, provenite din munca prestată în mai multe locuri de muncă, se impun separat, pe fiecare loc de muncă, cu cotele şi în condiţiile prevăzute la primul alineat al acestui articol.

În cazul salariilor şi altor drepturi salariale în valută, impozitul datorat se calculează prin transformarea în lei, la cursul de schimb în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face plata, după care impozitul în lei, stabilit pe baza cotelor de la alin. 1, se transforma, se retine şi se vărsa la buget în valută, la acelaşi curs.

O dată cu indexarea salariilor, Guvernul va modifica în mod corespunzător şi tranşele de venit lunar impozabil, pentru a nu anula efectul indexării.

Articolul 8

Impozitul pe salarii calculat în condiţiile prezentei legi se reduce cu 20% în cazul persoanelor cu unu sau mai mulţi copii. De asemenea, beneficiază de aceasta reducere salariaţii care au avut unu sau mai mulţi copii născuţi şi înregistraţi, potrivit legii, decedati ulterior, precum şi sotii invalizilor de gradul I sau II, pe timpul cît durează invaliditatea şi căsătoria. De aceasta reducere beneficiază şi salariaţii fără copii, căsătoriti cu persoane care au copii, pe timpul cît durează căsătoria, dacă la data încheierii acesteia copiii erau în întreţinerea efectivă a unuia dintre soţi sau unul dintre aceştia platea pensie de întreţinere.

Se considera persoane cu copii şi salariaţii cu copii înfiaţi sau încredinţaţi spre creştere şi educare, în condiţiile legii.

Reducerea prevăzute la alineatul precedent se acordă şi salariaţilor în vîrsta de pînă la 25 ani inclusiv, fără copii.

Reducerea impozitului cu 20% se acordă pe bază de cerere şi acte doveditoare, începînd cu luna următoare aceleia în care salariaţii au devenit părinţi sau îndeplinesc una din condiţiile de aplicare a reducerii şi încetează începînd cu luna în care nu se mai îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

Articolul 9

Impozitul pe salarii se calculează de plătitorii acestora şi se retine lunar din sumele cuvenite la a doua chenzina.

Pentru drepturile băneşti din categoria celor prevăzute la art. 4 din prezenta lege, impozitul se calculează şi se retine la fiecare plata, prin cumulare cu sumele plătite anterior în cursul aceleaşi luni, de către acelaşi plătitor.

În situaţia în care plătitorul are cont bancar, impozitul se retine şi se vărsa o dată cu ridicarea sumelor pentru plata celei de-a doua chenzine.

Băncile sînt obligate sa verifice cu ocazia ridicării sumelor pentru plata salariilor în ţara ori către sau din străinătate reţinerea şi vărsarea la bugetul administraţiei centrale de stat a impozitului pe salarii.

Articolul 10

Impozitul pe salarii reţinut în plus se restituie salariaţilor respectivi de plătitorul acestora în termen de 30 de zile de la data constatării plusului.

Restituirea sumelor reţinute în plus se poate face pe o perioadă de 3 ani în urma de la data reţinerii.

Impozitul pe salarii nereţinut la timp sau în cuantumul legal se retine de plătitorul venitului, de la salariaţii respectivi, pe o perioadă de un an în urma. Reţinerea se poate face, în rate egale, în cel mult şase luni de la data constatării nereţinerilor.

În cazul în care impozitul pe salarii nu mai poate fi recuperat de la salariatul în cauza, acesta se suporta de plătitorul salariului.

Articolul 11

Persoanele fizice sau juridice care în exercitarea activităţii folosesc salariaţi sînt obligate să depună semestrial la organul financiar pe raza căruia îşi au sediul sau domiciliul o dare de seama privind calcularea, reţinerea şi vărsarea la bugetul administraţiei centrale de stat a impozitului pe salarii. Agenţii economici cu profil special, definiţi potrivit legii, vor depune aceasta dare de seama la Ministerul Finanţelor.

Articolul 12

Pentru nevărsarea la termen a impozitului pe salarii se aplică o majorare de 0,05% pentru fiecare zi de întîrziere, dar nu mai mult decît impozitul neachitat.

Articolul 13

Controlul privind calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului pe salarii se efectuează de organele fiscale la care plătitorii de salarii sînt obligaţi să depună dările de seama privind calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului pe salarii.

Articolul 14

Împotriva modului în care se aplică prevederile prezentei legi de către persoanele fizice sau juridice la care sînt angajaţi, salariaţii se pot adresa cu plîngere direct acestora, în termen de 30 de zile de la data reţinerii impozitului. Persoana fizica sau juridică care a făcut angajarea este obligată ca, în termen de 30 de zile de la data înregistrării plingerii, sa procedeze la reverificarea modului de determinare a venitului lunar impozabil şi a impozitului de plată şi sa emita o decizie care să cuprindă rezultatele reverificării. Decizia se va comunică salariatului în cauza.

Articolul 15

În termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei data de cel care a făcut angajarea, salariatul poate face contestaţie adresată direcţiei generale a finanţelor publice pe a carei raza teritorială îşi are domiciliul sau sediul persoana fizica sau juridică al carei angajat este, aceasta fiind obligată sa o rezolve în termen de 30 de zile de la înregistrare. Soluţionarea contestaţiei se face printr-o decizie care se comunică salariatului în cauza.

În termen de 30 de zile de la comunicare, împotriva deciziei date de direcţia generală a finanţelor publice, salariatul poate face apel la Ministerul Finanţelor, care în termen de 40 de zile de la înregistrare este obligat sa-l soluţioneze. Soluţia data de Ministerul Finanţelor este definitivă şi se comunică salariatului în cauza.

Articolul 16

Contestaţiile şi apelurile privind impozitul pe salarii sînt scutite de plată taxei de timbru.

Articolul 17

Ministerul Finanţelor poate acorda, în cazuri temeinic justificate, eşalonări şi aminari la plata impozitului pe salarii.

Articolul 18

Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă potrivit legii penale nu sînt considerate infracţiuni:

Contravenţia de la lit. a) se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei, iar contravenţia de la lit. b), cu amendă de la 3.000 la 5.000 lei.

Constatarea contravenţiilor şi sancţionarea lor se fac de persoanele din cadrul Ministerului Finanţelor sau organele sale teritoriale, împuternicite în acest scop de conducerea acestora.

Articolul 19

În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la art. 18 li se aplică dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

Articolul 20

Pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor va elabora instrucţiuni metodologice privind tehnica de calcul al impozitului pe salarii, formularistica corespunzătoare şi atribuţiile şi răspunderile organelor fiscale privind aplicarea acestei legi, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României.

Articolul 21

Aplicarea prevederilor prezentei legi nu afectează salariile tarifare nete existente la 31 decembrie 1990.

Articolul 22

Pentru asigurarea, de regula, a aceluiaşi cuantum al veniturilor nete, adaosurile stabilite sub forma de procente din salariul tarifar se menţin la acelaşi nivel şi se vor aplica la salariile de baza.

Adaosurile, primele şi indemnizaţiile care, potrivit legii, sînt stabilite în sume fixe nete se vor transforma în sume brute prin majorarea acestora cu 30 la suta.

Articolul 23

Drepturile de salarizare acordate după intrarea în vigoare a prezentei legi se stabilesc în sume brute.

Articolul 24

Drepturile privind indemnizaţiile acordate în cadrul asigurărilor sociale de stat şi concediul plătit pentru îngrijirea copiilor în vîrsta de pînă la un an se calculează, în continuare, pe baza cotelor stabilite, potrivit legii, aplicate la salariile brute care constituie baza de calcul.

De asemenea, pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile militare şi pensia suplimentară se calculează, în continuare, pe baza cotelor existente, potrivit legii, la data aplicării prezentei legi.

În cazul în care, în perioada luată în considerare la stabilirea pensiilor, sînt cuprinse atît salariile nete, cît şi salariile brute, baza de calcul a pensiilor o constituie media acestor salarii determinate potrivit legii.

Articolul 25

Pentru stabilirea, potrivit legii, a alocaţiei de stat pentru copii, chiriilor pentru locuintele din fondul locativ de stat, a burselor pentru elevi şi studenţi, precum şi a contribuţiei părinţilor pentru întreţinerea copiilor în crese şi grădiniţe, se iau în considerare salariile tarifare nete, respectiv veniturile nete determinate potrivit reglementărilor în vigoare la 31 decembrie 1990.

Articolul 26

Suma neta de 750 lei lunar acordată începînd cu data de 1 noiembrie 1990 pentru indexarea salariilor ca urmare a liberalizarii preţurilor şi tarifelor se stabileşte în cuantum brut de 975 lei lunar.

Articolul 27

Contribuţia de 3% pentru pensia suplimentară se calculează asupra salariului de baza, inclusiv sporul de vechime aferent, iar contribuţia de 1% datorată de salariaţi pentru fondul de şomaj se calculează asupra salariului de baza.

Articolul 28

În vederea stabilirii indemnizaţiilor cuvenite pentru concedii legale de odihnă, veniturile nete lunare primite de către salariaţi anterior aplicării prezentei legi vor fi transformate în venituri brute pe baza tabelelor de calcul a impozitului pe salarii utilizate pentru persoanele cu copii.

Articolul 29

În situaţiile în care pentru evitarea dublei impuneri exista convenţii sau alte acorduri internaţionale la care România este parte, se aplică cu privire la impozitul pe salarii prevederile din acele convenţii sau acorduri.

Articolul 30

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 1/1977 privind impozitul pe fondul total de retribuire la unităţile socialiste de stat, art. 16-18 din Legea nr. 2/1977 privind impozitul agricol, art. 3 din Legea nr. 4/1990 privind remunerarea şi alte drepturi ale Preşedintelui României, senatorilor şi deputaţilor, art. 9 şi anexa nr. 2 din Decretul nr. 279/1983 privind reglementarea asistenţei medicale cu plata, Decretul nr. 409/1985 privind majorarea contribuţiei persoanelor fără copii, art. 3-7, 9 şi 10 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 545/1970 privind reglementarea unor impozite pe veniturile populaţiei, art. 7, 14 alin. 3 şi anexa nr. 3 din Hotărîrea Guvernului nr. 1.222/1990 privind regimul impozitelor şi taxelor aplicabile reprezentantelor din România ale societăţilor comerciale sau organizaţiilor economice străine, Hotărîrea Guvernului nr. 52/1991 privind impozitul pe salariu, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Articolul 31

Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 1991.

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 18 martie 1991.

PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR

MARŢIAN DAN

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 21 martie 1991.

PREŞEDINTELE SENATULUI

academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgăm Legea privind impozitul pe salarii şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

-----------------