MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 5 noiembrie 2013

între Uniunea Europeană şi România*)

EMITENT

ACT INTERNAŢIONAL

-----------

1. În data de 22 octombrie 2013, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie prin care se pune la dispoziţia României asistenţă financiară preventivă pe termen mediu în limita sumei de 2 miliarde euro până la 30 septembrie 2015*1). Asistenţa UE pentru România în cadrul facilităţii privind balanţa de plăţi (BP) este însoţită de sprijinul acordat de către FMI printr-un aranjament de tip stand-by (ASB) în sumă de 1.751,34 milioane DST (aproximativ 2 miliarde euro, 170% din cota României la FMI), aprobat la data de 27 septembrie 2013, pe care autorităţile îl vor trata, de asemenea, ca preventiv. Banca Mondială (BM) a acordat 1 miliard euro în cadrul unui împrumut pentru politici de dezvoltare (DPL) cu opţiunea de amânare a tragerii (DDO), valabilă până în decembrie 2015. În plus, BM va pune în continuare la dispoziţie asistenţa angajată anterior de 891 milioane euro, dintre care 514 milioane euro vizează în principal susţinerea proiectului de modernizare a asistenţei sociale (300 milioane euro), a proiectului de modernizare a administrării veniturilor (70 milioane euro) şi a sectorului agricol (61 milioane euro). BM pregăteşte şi o operaţiune pentru sectorul sănătate, care urmează a fi supusă aprobării Consiliului către finalul acestui an calendaristic sau în prima jumătate a anului 2014. Este în curs de pregătire un nou acord de parteneriat de ţară între România şi BM şi se anticipează depunerea acestuia spre analiza Consiliului în prima jumătate a anului următor. Acesta va preciza volumul de asistenţă financiară suplimentară care poate fi oferită în următorii 3 ani pentru efectuarea de investiţii publice sau agenda de politici. Asistenţa preventivă a UE va fi condiţionată de implementarea unui program cuprinzător de politici economice, cu accent pe măsuri de reformă structurală, inclusiv pe acele recomandări specifice de ţară ale semestrului UE ce vizează reducerea vulnerabilităţilor restante şi sporirea rezistenţei şi a potenţialului de creştere al economiei româneşti. Aceste măsuri se referă la capacitatea administrativă, la reformele pieţelor produselor, la mediul de afaceri, pieţele muncii, pensii, întreprinderi de stat şi asistenţă medicală. În paralel, programul asigură continuarea consolidării fiscale, reforma administraţiei fiscale, ameliorarea administrării şi a controlului finanţelor publice, precum şi reforme externe, monetare, de asigurare a stabilităţii financiare şi reforma pieţei financiare. În ansamblu, programul este orientat către: (i) atingerea de către România a obiectivelor bugetare pe termen mediu, în contextul Pactului de stabilitate şi creştere până în anul 2015; (ii) îmbunătăţirea potenţialului de creştere economică; şi (iii) diminuarea probabilităţii de apariţie în viitor a unor noi dezechilibre structurale excesive în economia românească, inclusiv prin consolidarea guvernanţei, în cazul în care se impune.

-----------

*1) Decizia Consiliului (2013/531/UE), JO L286.

2. Asistenţa financiară a UE va avea un caracter preventiv, respectiv suma totală a împrumutului va fi pusă la dispoziţie exclusiv în baza unui cereri de activare din partea României, în cazul unei deteriorări neprevăzute şi semnificative a situaţiei economice şi/sau financiare din cauza unor factori de influenţă din afara controlului autorităţilor, conducând la apariţia unui deficit acut de finanţare. Disponibilitatea pentru activare a asistenţei este condiţionată, printre altele, de intrarea în vigoare a prezentului memorandum de înţelegere (MÎ) şi a Acordului aferent privind facilitatea de împrumut de tip preventiv (AFÎP). Părţile vor încheia şi semna AFÎP, care cuprinde termenii şi condiţiile principale aplicabile tuturor tragerilor potenţiale din cadrul programului de asistenţă financiară preventivă UE, dar orice tragere va fi condiţionată de activarea facilităţii. Comisia va decide, în urma consultărilor cu CEF, cu privire la activarea programului şi la suma care să fie acordată în limita plafonului de 2 miliarde euro pentru trageri sub formă de tranşe.

3. Asistenţa financiară preventivă a UE este oferită spre activare în urma solicitării României de a beneficia de un program de asistenţă în continuarea facilităţii preventive de BP anterioare, în valoare de 1,4 miliarde euro*2).

-----------

*2) Decizia Consiliului 2011/288/UE din 12 mai 2011 (JO L132 din 19 mai 2011).

4. Activarea asistenţei preventive şi acordarea ulterioară a tranşelor de împrumut vor fi condiţionate de o evaluare pozitivă din partea Comisiei cu privire la implementarea programului de reforme economice al Guvernului României, evaluări efectuate la intervale de 6 luni. Aceste analize vor avea în vedere criterii specifice de politică economică. O descriere detaliată a acestor criterii este inclusă în anexa 1 la MÎ. Obiectivele generale ale programului sunt următoarele:

A. Consolidarea fiscală

Se anticipează că România îşi va reduce soldul bugetului structural, în urma corectării deficitului excesiv, cu cel puţin 0,5% pe an până la atingerea obiectivului pe termen mediu, respectiv înregistrarea unui deficit structural al bugetului general consolidat de 1% din PIB până în anul 2015 şi menţinerea acestuia ulterior acestei date. Totodată, programul va viza continuarea eforturilor de a preveni o nouă acumulare de arierate în sectorul administraţiei publice, atât la nivelul administraţiei centrale, cât şi al celei locale. Cheltuielile cu salariile în sectorul public vor trebui menţinute la un nivel sustenabil, limitând atât creşterea salariilor, cât şi numărul de angajaţi în acest sector.

B. Guvernanţa fiscală şi reforma fiscală structurală

Programul va susţine Guvernul României în direcţia consolidării în continuare a cadrului de guvernanţă fiscală. Aceasta va asigura ancorarea consolidării fiscale din perspectivă instituţională şi din perspectiva politicilor. Implementarea Pactului fiscal este crucială în acest sens. Consiliul Fiscal analizează în detaliu politica fiscală. Îmbunătăţirea planificării bugetare multianuale va asigura o politică fiscală mai sustenabilă.

Guvernanţa fiscală va beneficia în mod substanţial de asistenţa tehnică în curs oferită de FMI şi Banca Mondială în domeniul administrării şi controlului finanţelor publice. Implementarea unui sistem de control al angajamentelor, care va fi derulat în mai multe etape, va asigura reducerea şi controlul arieratelor. În sectorul sanitar, mecanismele de control bugetar vor fi consolidate prin cadre mai bune de raportare şi monitorizare, în special cu privire la cheltuielile cu spitalele şi cu medicamentele, pentru a se evita acumularea de noi arierate. Prioritizarea investiţiilor publice va fi întărită, pentru consolidarea potenţialului de creştere economică.

C. Gestionarea datoriei publice

Autorităţile vor lua măsurile care se impun pentru a îmbunătăţi gestionarea datoriei publice în vederea diminuării riscurilor şi construirii curbei de randament pentru datoria publică.

D. Reglementarea şi supravegherea sectorului financiar

În sectorul financiar, autorităţile vor continua să îmbunătăţească cadrul de aplicare a măsurilor de stabilizare şi legislaţia privind Fondul de garantare a depozitelor prin modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/1996 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006. Pentru a accelera procesul de asanare a bilanţurilor, Banca Naţională a României a clarificat prevederile aplicabile eliminării din bilanţ a împrumuturilor împreună cu Asociaţia Română a Băncilor şi va efectua o analiză cuprinzătoare a calităţii activelor în sectorul bancar. Pentru dezvoltarea în continuare a pieţei de capital şi diversificarea surselor de finanţare pentru bănci, autorităţile vor modifica legislaţia privind obligaţiunile bancare garantate. Menţinerea disciplinei de creditare şi evitarea hazardului moral în rândul debitorilor au o contribuţie importantă la consolidarea stabilităţii financiare. Astfel, Guvernul va evita în continuare adoptarea de iniţiative legislative (precum legea privind insolvenţa persoanelor fizice) şi completarea legii privind recuperarea creanţelor, care ar submina disciplina de creditare. Autorităţile vor avea consultări extinse cu toate părţile implicate, ţinând seama şi de analiza de impact, finalizată de BNR, referitoare la noile prevederi privind clauzele abuzive din legea pentru punerea în aplicare a codului de procedură civilă şi vor asigura judecarea cazurilor ce implică astfel de clauze abuzive de către instanţe superioare sau de către o instanţă specializată unică şi vor lua toate măsurile ce se impun pentru a asigura o aplicare armonizată a acestor prevederi. Pentru a întări supravegherea pieţei financiare nebancare şi a favoriza protecţia consumatorilor, autorităţile vor asigura amendarea legislaţiei privind autoritatea integrată de reglementare a sectorului financiar nebancar, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în sensul respectării celor mai bune practici internaţionale.

E. Reforme structurale

Reformele structurale vizează îmbunătăţirea funcţionării pieţelor, creşterea rezistenţei la şocurile externe şi consolidarea potenţialului de creştere pe termen lung al economiei româneşti. Reformele structurale din cadrul acestui program acoperă recomandările specifice de ţară adresate României în contextul semestrului european. Această agendă nu exonerează Guvernul român de implementarea integrală a recomandărilor specifice de ţară ale semestrului UE ce nu sunt acoperite de acest program.

Restructurarea întreprinderilor de stat (ÎS), inclusiv privatizarea acestora, va fi accelerată pentru diminuarea riscurilor la adresa bugetului general consolidat generate de acumularea de arierate şi pierderi din exploatare, sporind în acelaşi timp viabilitatea financiară a majorităţii operaţiunilor acestor societăţi. Autorităţile vor lua măsuri de consolidare a guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat, inclusiv în sectorul financiar.

În sectorul energetic vor fi implementate măsurile restante convenite prin cele două programe anterioare, printre acestea numărându-se şi implementarea foilor de parcurs pentru liberalizarea pieţei gazelor naturale şi a energiei electrice.

Unul dintre pilonii acestui program îl reprezintă sporirea eficienţei şi eficacităţii administraţiei publice. Mai mult, autorităţile române vor raporta semestrial Comitetului Economic şi Financiar (CEF)/Comitetului de Politică Economică (CPE) progresele înregistrate în acest domeniu.

Îmbunătăţirea mediului de afaceri şi facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) constituie un alt pilon important al agendei de reforme structurale a programului. Acesta vizează reducerea poverii administrative pentru IMM-uri, facilitând accesul acestora la finanţare prin credite bancare şi pe piaţa de capital, reducând incertitudinea juridică prin îmbunătăţirea procesului de cadastrare a terenurilor şi proprietăţilor şi prin sprijinirea IMM-urilor atunci când îşi extind afacerile peste hotare. Totodată, programul susţine reforma cadrului de reglementare în materie de inovaţie, cu scopul de a atrage investiţii străine directe în activităţi de cercetare şi inovare.

În domeniul pieţei forţei de muncă, programul susţine finalizarea reformei pensiilor din anul 2010 prin egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei.

F. Politica monetară

Politica monetară va urmări în continuare să asigure stabilitatea preţurilor, vizând menţinerea inflaţiei în interiorul intervalului de variaţie asociat ţintei stabilite de Banca Naţională a României (2,5% ± 1 punct procentual).

5. În cazul în care România solicită activarea asistenţei UE pentru a gestiona apariţia unui deficit acut de finanţare, Guvernul României va adresa această solicitare în scris Comisiei. Eventuala solicitare de activare, precum şi eventuala solicitare de tragere se vor adresa nu mai târziu de 30 septembrie 2015. Comisia Europeană va evalua necesarul de finanţare în strânsă cooperare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). După ce CEF îşi va fi prezentat opinia, Comisia Europeană va decide asupra sumei care urmează să fie disponibilizată pentru tragere sub formă de tranşe. Fondurile aferente programului în ansamblu vor fi disponibilizate în maximum două tranşe.

6. Eventualele modificări de condiţionalităţi vor fi specificate într-un act adiţional la prezentul MÎ (Memorandum de înţelegere suplimentar).

7. În cazul în care are loc o tragere, CEF va fi informat de către Comisie cu privire la posibila refinanţare a împrumuturilor sau restructurare a condiţionalităţilor financiare.

8. În cazul în care România solicită tragerea unei tranşe în baza AFÎP şi aceasta are loc, Banca Centrală Europeană va acţiona ca agent pentru Comisie şi va transfera sumele împrumutului într-un cont în euro al Ministerului Finanţelor Publice din România (Trezoreria), deschis la BNR, care va acţiona ca agent pentru România.

9. Actualizările Programului de convergenţă al României şi ale Programului naţional de reformă al României în baza Strategiei UE 2020 vor reflecta şi vor fi în concordanţă deplină cu obiectivele şi acţiunile impuse în baza programului de reforme economice asumat de Guvernul României în cadrul acestei asistenţe UE. Deşi programul de balanţă de plăţi cuprinde acţiuni specifice care sunt subsumate recomandărilor specifice fiecărei ţări ale Consiliului UE, acesta nu se substituie în niciun fel altor acţiuni acoperite de recomandările specifice de ţară pe care România trebuie să le urmeze.

10. Ministerul Finanţelor Publice va avea un cont special la BNR pentru gestionarea asistenţei financiare de la Uniunea Europeană. Acest cont special va fi un subcont al contului în euro al Ministerului Finanţelor Publice deschis la BNR.

11. Pe parcursul duratei de disponibilitate a asistenţei, autorităţile române vor pune la dispoziţia Comisiei fără întârziere toate informaţiile relevante pentru monitorizarea situaţiei sale economico-financiare şi pentru evaluarea progreselor în ceea ce priveşte condiţiile economice şi măsurile de reformă prevăzute în Memorandumul tehnic de înţelegere negociat cu autorităţile şi transmis de acestea alături de Scrisoarea de intenţie şi de Memorandumul de politici economice şi financiare (MPEF). Anterior acceptării tragerii unei eventuale tranşe va exista un raport de conformitate din partea Comisiei, al cărui rezultat favorabil constituie o condiţie prealabilă pentru fiecare dintre tranşe.

12. Eventualele suspiciuni sau cazuri efective de fraudă, corupţie sau orice altă activitate ilegală în legătură cu gestionarea asistenţei financiare a UE vor fi cercetate şi soluţionate într-un mod satisfăcător. Toate aceste cazuri, precum şi măsurile aferente, adoptate de autorităţile naţionale competente, vor fi raportate Comisiei fără întârziere.

13. Fără a aduce atingere articolului 27 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene, Curtea Europeană a Auditorilor va avea dreptul să efectueze în România orice controale sau audituri financiare pe care le consideră necesare în legătură cu gestionarea acestei asistenţe. În acest context, Comisia, inclusiv Oficiul European de Luptă Antifraudă, va avea dreptul de a trimite în România proprii oficiali sau reprezentanţi autorizaţi în mod legal să efectueze controalele sau auditurile tehnice ori financiare pe care le consideră necesare în legătură cu asistenţa.

14. O evaluare ulterioară independentă a asistenţei poate fi efectuată de către Comisie sau de către reprezentanţii săi autorizaţi în mod corespunzător. Autorităţile române se angajează să furnizeze informaţiile relevante pentru evaluare. Proiectul de raport de evaluare va fi pus la dispoziţia acestora pentru observaţii.

15. Autorităţile române vor asigura, după caz, cooperarea strânsă cu Comisia şi CEF.

16. Autorităţile române se angajează să se consulte cu echipa Comisiei înainte de a adopta noi măsuri care pot avea implicaţii pentru obiectivele programului. În mod special, acestea se vor consulta în timp util şi vor furniza toate informaţiile necesare cu privire la eventualele măsuri şi reforme care pot avea un impact asupra evoluţiilor fiscale. Autorităţile române se vor consulta, de asemenea, cu BCE în legătură cu orice proiect de act normativ în domeniul de competenţă al acesteia, conform celor prevăzute în articolul 127 alineatul (4) şi articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

17. Anexele constituie parte integrantă a prezentului memorandum de înţelegere.

18. Toate notificările aferente Memorandumului vor fi considerate a fi comunicate în mod valabil dacă sunt comunicate în scris la:

Pentru Uniunea Europeană:

Comisia Europeană

Direcţia Generală pentru Afaceri Economice şi Financiare

B-1049 Bruxelles

Nr. fax: 32 2 299 35 23

Pentru primul-ministru:

Cancelaria Primului Ministru

Piaţa Victoriei nr. 1

Sectorul 1, 011791, Bucureşti

Nr. fax: 40 21 319 15 88

Pentru Ministerul Finanţelor Publice din România:

Ministerul Finanţelor Publice din România

Str. Apolodor nr. 17

Sectorul 5, 050741, Bucureşti

Nr. fax: 40 21 312 16 30

Pentru Banca Naţională a României:

Banca Naţională a României:

Str. Lipscani nr. 25, sectorul 3

Bucureşti, 030031

Nr. fax: 40 21 312 62 60

19. Pentru România, MÎ va intra în vigoare după finalizarea procedurilor interne impuse de legislaţia României. MÎ poate fi modificat în baza acordului părţilor sub forma unui act adiţional. Orice astfel de act adiţional va constitui parte integrantă a MÎ şi va intra în vigoare conform aceloraşi proceduri ca MÎ.

Încheiat la Bruxelles la 6 noiembrie 2013 şi la Bucureşti la 5 noiembrie 2013 în 5 exemplare originale în limba engleză.

ROMÂNIA, UNIUNEA EUROPEANĂ,

Reprezentată de Reprezentată de

COMISIA EUROPEANĂ

Victor-Viorel Ponta,

prim-ministru Olli Rehn,

vicepreşedintele

Daniel Chiţoiu, Comisiei Europene

viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice

Liviu Voinea,

ministru delegat pentru buget

Mugur Constantin Isărescu,

Guvernatorul Băncii Naţionale a României

Anexa 1

Criterii specifice de politică economică

A. Consolidare fiscală

Nr. Măsuri

1. Continuarea consolidării fiscale în direcţia atingerii obiectivului pe termen mediu de a avea un deficit structural de 1% din PIB până în anul 2015 şi menţinerea ulterioară a acestui nivel, în conformitate cu cerinţele Pactului de stabilitate şi creştere.

B. Guvernanţa fiscală şi reforma fiscală structurală

Nr. Măsuri

2. Conservarea realizărilor celor două programe anterioare, implementarea altor măsuri convenite prin aceste programe şi realizarea tuturor punctelor din condiţionalităţi rămase neîndeplinite. Acestea se referă în special la: (i) Legea salarizării unitare (şi eliminarea aferentă a "stimulentelor"); (ii) sustenabilitatea pe termen mediu a cheltuielilor cu salariile din sectorul public; (iii) reforma pensiilor; şi (iv) reducerea întârzierilor la plată în sectorul sanitar.

3. Consolidarea cadrului de guvernanţă fiscală. Asigurarea implementării şi aplicării prevederilor Pactului fiscal, precum şi respectarea celor mai bune practici în materie de guvernanţă fiscală. Consolidarea capacităţii Consiliului Fiscal de a contribui la îmbunătăţirea politicii fiscale. Sporirea rolului acestuia în evaluarea şi publicarea proiecţiilor privind veniturile după fiecare rundă de prognoză macroeconomică (toamnă şi primăvară) şi în calcularea ţintei de deficit înainte de începerea procesului de planificare bugetară şi publicarea acestuia pe această temă

4. Consolidarea în continuare a planificării bugetare multianuale. Îmbunătăţirea conţinutului strategiei fiscale, printre altele prin creşterea transparenţei cu privire la premise şi prin includerea unei analize a riscurilor şi obligaţiilor fiscale. Asigurarea implicării ministerelor de resort în procesul de planificare bugetară pe termen mediu, prin proiectarea şi implementarea de proceduri privind aranjamentele de coordonare internă. Perfecţionarea bazei de date pentru planificarea bugetară. Sporirea capacităţii Ministerului Finanţelor Publice de a estima deficitul structural şi impactul structural al măsurilor. Pentru a se respecta regulile fiscale existente, consolidarea capacităţii de a efectua analize ale impactului fiscal al propunerilor legislative şi îmbunătăţirea calităţii şi a caracterului obligatoriu al analizelor de impact.

5. Îmbunătăţirea prioritizării investiţiilor publice, implementarea conformităţii cheltuielilor de capital cu anvelopa bugetară şi armonizarea planificării investiţiilor cu planificarea bugetară multianuală. Stabilirea unei liste de investiţii prioritizate pe baza unei analize temeinice cost/beneficiu la nivelul administraţiei centrale. Consolidarea Ministerului Finanţelor Publice (MFP) în ceea ce priveşte ocuparea schemei de personal a Unităţii de evaluare a investiţiilor publice şi rolul său în selectarea proiectelor pentru a permite acesteia să coordoneze procesul de prioritizare şi selectare a proiectelor de investiţii. Un moment de referinţă va fi aprobarea de către guvern a unei liste actualizate a proiectelor de investiţii prioritare înainte de finele anului 2013.

6. Crearea unui sistem eficient de control al angajamentelor la toate nivelurile administraţiei pentru a controla cheltuielile totale şi a preveni acumularea de arierate. Sistemul de control al angajamentelor va viza cheltuielile cu bunuri şi servicii, precum şi cheltuielile de investiţii. Un moment de referinţă crucial pe această cale este implementarea aplicaţiei web la Ministerul Finanţelor Publice şi la cel puţin încă o entitate atât din administraţia centrală, cât şi din administraţia locală până la finele lunii ianuarie 2014.

7. Stabilirea unui flux periodic de date fiscale relevante către Ministerul Finanţelor Publice. Se va stabili un protocol, inclusiv pentru a oferi îndrumare privind obligaţiile de raportare către Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

8. Îmbunătăţirea colectării impozitelor prin implementarea unei strategii cuprinzătoare privind disciplina fiscală, în conformitate cu proiectul respectiv al Băncii Mondiale. În special, stabilirea, până în luna iulie 2014, a unui catalog de servicii destinate contribuabililor. Totodată, îmbunătăţirea procedurii de rambursare a TVA prin revizuirea criteriilor pentru control anticipat, creşterea ratei de depunere electronică a declaraţiilor fiscale pentru societăţi de la 89% la 93% şi îmbunătăţirea disciplinei în materie de declarare până la jumătatea anului 2015.

9. Reducerea arieratelor la întreprinderile de stat prin restructurarea ce va fi efectuată în concordanţă cu reglementările UE în materie de ajutor de stat şi cu prevenirea pierderilor în viitor. În mod deosebit, reducerea stocului de plăţi restante neachitate până la scadenţă de la ÎS deţinute de autorităţile centrale, de la 8,2 miliarde lei la finele lunii iunie 2013 la 5,6 miliarde lei la finele lunii decembrie 2013, după cum se specifică în Memorandumul tehnic de înţelegere. Totodată, toate ÎS vor depune, în conformitate cu reglementările în vigoare, informaţii financiare trimestriale la Ministerul Finanţelor Publice până la data de 25 a lunii următoare trimestrului.

C. Gestionarea datoriei publice

Nr. Măsuri

10. Actualizarea şi publicarea, anual, înainte de finele lunii martie, a strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale (SMD) şi a calendarului de licitaţii, precum şi anunţarea trimestrială a licitaţiilor de titluri de stat cu volume indicative pe categorii de instrumente de îndatorare (titluri de stat şi obligaţiuni de stat). SMD ar trebui să ofere detalii cu privire la instrumente, scadenţe, frecvenţa licitaţiilor care trebuie să corespundă prelungirii scadenţei, managementul riscurilor şi ţinte pentru rezervele de lichidităţi. Aceasta ar trebui să includă de asemenea un plan de îmbunătăţire a managementului lichidităţilor.

11. Continuarea consolidării rezervei de finanţare pentru protejarea împotriva unor şocuri externe neprevăzute la un nivel care să acopere un număr de luni de finanţare brută. Pentru anul 2013, aceasta va acoperi necesarul de finanţare brută pe 4 luni.

12. Finalizarea, până la finele lunii martie 2014, a sistemului electronic de licitaţii pentru emisiuni primare interne (cu BNR acţionând ca agent al MFP)

13. Introducerea, până la finele lunii septembrie 2014, a unei platforme electronice de tranzacţionare pentru monitorizarea tranzacţiilor pe piaţa secundară

14. În conformitate cu măsurile luate în calcul în SMD pentru creşterea transparenţei şi predictibilităţii pieţei titlurilor de stat, MFP ar trebui să organizeze, începând cu finele anului 2013, consultări trimestriale cu intermediarii primari, cu fondurile mutuale, cu fondurile de pensii şi cu societăţile de asigurări de viaţă, precum şi apeluri trimestriale de tip conferinţă cu comunitatea internaţională de investitori şi/campanii demonstrative de promovare (non-deal road shows).

15. Lărgirea, începând cu finele anului 2013, a bazei de investitori şi facilitarea accesului persoanelor fizice la titlurile de stat

16. Pentru susţinerea unei strategii de referenţiere şi a sporirii lichidităţii pieţei interne de titluri de stat, MFP va crea, până la finele lunii septembrie 2014, cadrul legal, procedural şi operaţional necesar pentru efectuarea de răscumpărări, schimburi de obligaţiuni şi operaţiuni repo.

17. Stabilirea, până la finele anului 2014, a implicării Trezoreriei într-o casă centrală de compensaţii în contrapartidă (CPC).

D. Reglementarea şi supravegherea sectorului financiar

Nr. Măsuri

18. Guvernanţa corporativă a Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar va fi întărită, în mod deosebit pentru a evita orice percepţie de conflict de interese în cazul membrilor CA şi al directorilor executivi. Totodată, autorităţile vor modifica, până la finele anului 2013, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 99/2006 referitoare la măsurile de stabilizare, precum şi ale Ordonanţei Guvernului (OG) nr. 39/1996, după consultarea cu CE cu privire la interpretarea noilor reguli ale CE privind ajutorul de stat, în concordanţă cu termenele de implementare pentru DCC IV. Ulterior modificărilor legii bancare, BNR va modifica procedurile interne pentru băncile-punte până la finele anului 2013. BNR va continua de asemenea să îşi actualizeze permanent planificarea pentru situaţii neprevăzute, precum şi planurile pentru situaţii neprevăzute pentru fiecare bancă în parte.

19. Pentru a accelera procesul de curăţare a bilanţurilor, BNR a precizat Asociaţiei Române a Băncilor faptul că singurele prevederi în vigoare pentru eliminarea din bilanţ a împrumuturilor sunt cele prevăzute în IAS 39 referitoare la derecunoaşterea activelor financiare şi care nu impun neapărat băncilor "să epuizeze toate mijloacele legale" pentru a proceda la scoaterea din evidenţe. Orice modificări ale tratamentului curent al filtrelor prudenţiale vor fi convenite cu Comisia şi FMI. Mai mult, autorităţile vor finaliza, până la finele lunii decembrie 2013, o evaluare a impactului pe care îl are asupra costului fiscal deductibilitatea fiscală a vânzărilor de creanţe bancare intragrup.

20. BNR va continua să monitorizeze cu atenţie practicile băncilor pentru a evita reînnoirea continuă de către acestea a creditelor problemă (evergreening) şi va evalua riscul de credit pentru împrumuturile restructurate, pentru ca respectivele practici să rămână prudente şi în conformitate cu bunele practici internaţionale. BNR a colectat date de supraveghere cu privire la împrumuturile restructurate, inclusiv împrumuturile acordate ÎS, până la finele lunii septembrie 2013, cu frecvenţă trimestrială. BNR va efectua o analiză cuprinzătoare a calităţii activelor în sectorul bancar şi va elabora un raport care să cuprindă informaţii granulare, matrice de migrare şi o analiză a vechimii creditelor neperformante ale băncilor până la finele lunii octombrie 2013.

21. BNR va efectua până la finele lunii decembrie 2013 verificări la faţa locului pe un eşantion selectat de 20 de bănci mari, mijlocii şi mici, concentrate pe strategiile băncilor în raport cu activele depreciate. Aceste verificări vor acoperi următoarele aspecte: (i) caracterul adecvat al sistemelor informatice de a gestiona activele deteriorate; (ii) strategiile de gestionare a creditelor neperformante ale băncilor; (iii) politicile de restructurare/reeşalonare aplicate de bănci. Analiza caracterului adecvat al sistemelor informatice ale băncilor va fi finalizată până la finele anului 2013. Într-o a doua etapă vor avea loc acţiuni de supraveghere la faţa locului în restul băncilor până la finele lunii martie 2014. În consultare cu Comisia şi cu FMI se va conveni apoi, până la finele lunii mai 2014, un plan de acţiune pentru soluţionarea ÎNP.

22. Pentru a dezvolta şi mai mult piaţa de capital şi pentru a diversifica sursele de finanţare pentru bănci, autorităţile vor adopta modificările la legislaţia privind obligaţiunile bancare garantate până la finele anului 2013 prin ordonanţă de Guvern, implementând în acelaşi timp măsuri asigurătorii adecvate pentru păstrarea stabilităţii financiare. Orice posibilă prelungire a programului "Prima Casă" după expirarea acestuia va fi limitată la împrumuturi ipotecare în lei. Acest lucru va contribui la dezvoltarea unui grup de active pe termen lung denominate în lei, încurajând astfel emisiunile de obligaţiuni garantate denominate în monedă naţională.

23. Întrucât menţinerea disciplinei de creditare şi evitarea hazardului moral în rândul debitorilor contribuie considerabil la consolidarea stabilităţii financiare, autorităţile vor continua să se abţină de la adoptarea de iniţiative legislative (precum legea privind insolvenţa persoanelor fizice sau propuneri pentru legea privind colectarea datoriilor) care ar submina disciplina de creditare. Totodată, pentru a evita ameninţările la adresa stabilităţii financiare autorităţile vor avea consultări extinse cu toate părţile implicate, ţinând seama şi de analiza de impact finalizată de BNR referitoare la noile prevederi privind clauzele abuzive din legea pentru punerea în aplicare a codului de procedură civilă. Autorităţile vor asigura judecarea cazurilor ce implică astfel de clauze abuzive de către instanţe superioare sau de către o instanţă specializată unică şi vor lua toate măsurile ce se impun pentru a asigura o aplicare armonizată a acestor prevederi, cum ar fi instruirea judecătorilor. Totodată, întrucât situaţiile de insolvenţă a companiilor deteriorează în continuare calitatea activelor, BNR împreună cu Asociaţia Română a Băncilor vor explora posibilităţile de creare a unei baze de date a acţionarilor companiilor aflate în insolvenţă, precum şi de implementare a unui sistem mai eficient de raportare a datelor de către Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă.

24. Pentru a întări supravegherea pieţei financiare nebancare şi pentru a încuraja protecţia consumatorilor, autorităţile vor asigura amendarea legislaţiei privind ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) până la finele lunii septembrie 2013 pentru a respecta cele mai bune practici internaţionale, în special cu privire la dimensiunea consiliului de administraţie şi director care ar trebui limitată la maximum 9 membri, la calificările profesionale minime necesare pe care trebuie să le aibă membrii consiliului ASF, la protecţia acordată prin lege personalului de supraveghere şi instituţiei, precum şi la evitarea conflictelor de interese, în special a legăturilor acestor membri cu Parlamentul. Totodată, ASF: (i) va finaliza cu celeritate integrarea fostelor 3 autorităţi de supraveghere a valorilor mobiliare, asigurărilor şi pensiilor, asigurând în acelaşi timp funcţionarea lină a activităţilor de supraveghere; (ii) va dezvolta o politică de resurse umane orientată în primul rând spre personal calificat care să efectueze acţiuni de supraveghere la faţa locului, analize off-site, validarea modelelor interne; (iii) va consolida în continuare transparenţa şi asumarea răspunderii publice prin asigurarea comunicării publice adecvate a tuturor taxelor şi comisioanelor percepute entităţilor supravegheate; şi (iv) va angaja în luna septembrie 2013 o companie independentă şi profesionistă de consultanţă pentru a evalua nivelurile de personal şi personalul. În baza acestei evaluări, în termen de două luni de la data evaluării efectuate de compania de consultanţă, se va elabora un plan de acţiune pentru eficientizarea ASF în vederea realizării de economii în anul 2014.

25. Autorităţile vor implementa cu celeritate recomandările Băncii Mondiale privind ROSC (Raportul privind respectarea standardelor şi codurilor) şi, în urma unei consultări publice extinse în luna septembrie 2013, precum şi în urma consultării cu FMI, CE şi Banca Mondială, vor trimite Parlamentului spre aprobare proiectul modificat al legii insolvenţei până la finele lunii octombrie 2013. Înainte de adoptarea de către Parlament a modificării legii insolvenţei vor fi consultate toate părţile implicate.

E. Reforme structurale

Nr. Măsuri

Capacitatea administrativă

26. Implementarea planurilor de acţiune adoptate ca răspuns la constatările analizelor funcţionale efectuate în perioada 2010-2011 în timp util. Continuarea raportării trimestriale cu privire la implementarea acestora. Revizuirea şi actualizarea planurilor de acţiune până la finele anului 2013

27. Stabilirea unei unităţi centrale de livrare în conformitate cu proiectul Băncii Mondiale până în luna decembrie 2013 pentru a îmbunătăţi prioritizarea, implementarea şi coordonarea politicilor la nivelul întregii administraţii, cu referire deosebită la implementarea recomandărilor specifice de ţară ale Consiliului UE ce nu sunt acoperite în acest program de asistenţă

Pieţele de produse

28. Conservarea realizărilor celor două programe anterioare şi implementarea măsurilor restante convenite prin respectivele programe:

- continuarea implementării foilor de parcurs pentru liberalizarea pieţelor gazelor şi electricităţii. Dereglementarea totală a preţurilor la electricitate pentru consumatorii necasnici până la 1 ianuarie 2014. Pentru populaţie, implementarea paşilor de dereglementare a preţurilor la electricitate în ianuarie şi iulie 2014 şi în ianuarie şi iulie 2015, după cum se prevede în foaia de parcurs pentru liberalizarea preţurilor la electricitate, ponderea electricităţii achiziţionate de pe piaţa concurenţială ajungând la 50%. Pentru gazele naturale, continuarea dereglementării preţurilor conform planificării din foaia de parcurs pentru gazele naturale, paşii intermediari fiind parcurşi în octombrie 2013, ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie 2014. Dacă este cazul, continuarea liberalizării preţurilor la gaze pentru consumatorii necasnici în anul 2015, astfel încât să se ajungă la dereglementarea totală a acestor preţuri până la finele anului 2015. Pentru consumatorii casnici, continuarea dereglementării preţurilor gazelor naturale în anul 2015, paşii intermediari fiind parcurşi în ianuarie, aprilie, iulie 2015, aceşti paşi asigurând convergenţa preţurilor gazelor naturale cu piaţa în proporţie de 52%. Permiterea aplicării mecanismului de transmitere pentru achiziţiile de electricitate şi gaze efectuate de companiile de furnizare.

- continuarea dezvoltării platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale şi a energiei electrice;

- continuarea procesului de unbundling la operatorii de transmisie a energiei şi la dispeceri;

- perfecţionarea integrării transfrontaliere a reţelelor de energie şi stabilirea măsurilor de securitate a furnizării.

Conservarea realizărilor celor două programe anterioare şi implementarea angajamentelor restante de politici în sectorul transporturilor:

- introducerea de scheme de performanţă aferente întârzierilor între compania de infrastructură, pe de o parte, şi companiile de transport călători/marfă, pe de altă parte, până la finele anului 2013;

- introducerea de stimulente pentru managerul de infrastructură pentru a reduce costurile unitare şi tarifele de la CFR Infrastructură până la finele anului 2013;

- facilitarea plăţii mai bune a taxei pentru accesul la infrastructură şi electricitate de la compania feroviară de stat pentru pasageri (CFR Călători) şi CFR Marfă prin reforme ale acestor companii şi stingerea datoriilor restante între cele 3 companii feroviare principale;

- amendarea în continuare a formulei de calcul a PSO pentru a acorda o pondere mai mare kilometrilor tren-pasageri parcurşi începând din ianuarie 2014.

Mediul de afaceri

29. Alinierea "Strategiei privind mai buna reglementare" la agenda UE de reglementare inteligentă prin introducerea obligativităţii studiilor de impact pentru noile acte normative ce au legătură cu activităţile de afaceri, până la finele anului 2013. Dezvoltarea unei metodologii comune pentru studiile de impact, inclusiv "testul IMM" şi instituirea unui mecanism de control al calităţii până la jumătatea anului 2014. Implementarea de proiecte-pilot în 4 ministere selectate până la finele anului 2014

30. Reducerea suplimentară a poverii administrative a imm-urilor prin: (i) asigurarea funcţionalităţii depline a sistemului electronic de depunere a declaraţiilor fiscale şi de efectuare a plăţilor de taxe şi impozite până la jumătatea anului 2014; şi (ii) simplificarea procedurilor cu privire la înregistrarea proprietăţilor şi la autorizaţiile de construcţie prin reducerea cu 25% până la finele anului 2013 a procedurilor privind obligaţiile de informare şi materializarea posibilităţii de depunere electronică până la jumătatea anului 2014. Pentru reducerea întârzierilor, introducerea termenelor standard şi a aprobării automate după termenul-limită până la jumătatea anului 2014. Pentru a se asigura că informaţiile depuse o dată la administraţie nu mai sunt solicitate din nou de un alt departament, se va introduce schimbul de date prin sistemul de e-guvernare până la finele anului 2014. Restructurarea ghişeului unic şi a punctului unic de contact într-o platformă electronică unică şi complet operaţională

31. Creşterea numărului de proprietăţi înregistrate în cartea funciară naţională digitală de la nivelul curent de 15% la 25% până la jumătatea anului 2015. În acest sens: (i) până la finele anului 2013, se va modifica legea privind cadastrul pentru a permite proceduri simplificate de înregistrări sistematice, în special prin folosirea afişării publice în scopul controlului calităţii; (ii) identificarea unor aranjamente adecvate pentru o soluţionare rapidă a cazurilor de succesiuni nedeschise; (iii) consolidarea capacităţii de management de proiect a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Carte Funciară până la jumătatea anului 2014 cu scopul implementării proiectului multianual de înregistrare funciară; şi (iv) creşterea cu 10% pe an a numărului de cazuri soluţionate care implică dispute legate de terenuri, până la finele anului 2014, inclusiv prin soluţionări de dispute în afara instanţelor. Pentru contractele de concesiune şi închiriere aferente domeniului public, introducerea obligativităţii înregistrării proprietăţii înainte de semnarea contractului

32. Până la finele anului 2013, adoptarea legii privind invenţiile angajaţilor, pentru a încuraja investiţiile, mai ales investiţiile private, în activităţile de brevetare. Până la finele anului 2014, asigurarea de linii directoare, în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale, inclusiv cu privire la distribuirea beneficiilor care decurg din exploatarea comercială a invenţiei

33. Îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru IMM-uri, extinderea programului Mihail Kogălniceanu ulterior anului 2013, prin convertirea sa într-un program multianual şi consolidarea actualelor scheme de sprijin prin eficientizarea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, mai ales în ceea ce priveşte scadenţa, costurile şi reînnoirea împrumuturilor garantate, precum şi a procesului de implementare referitor la executarea garanţiei. Introducerea, împreună cu Asociaţia Română a Băncilor, a unor standarde minime de transparenţă, prin care să fie definit un set minim de informaţii privind condiţiile de creditare în sistemul bancar, care să fie publicate de bănci până la jumătatea anului 2014. Consolidarea serviciilor, inclusiv a celor aferente accesului la finanţare oferite de birourile teritoriale pentru IMM-uri prin creşterea numărului de societăţi asistate în 2014 cu 20% faţă de 2013. Diversificarea surselor de finanţare pentru IMM-uri, adoptarea legislaţiei privind finanţarea prin emisiune de acţiuni cu opţiuni de partajare a riscurilor, în special în ceea ce priveşte capitalul de risc şi business angels/"investitorii providenţiali" până la jumătatea anului 2014.

34. Îmbunătăţirea activităţii de promovare şi dezvoltare a exporturilor realizate de IMM-uri prin demararea schemei de "paşaport pentru exporturi" până la jumătatea anului 2014 şi prin asigurarea funcţionării depline a centrelor regionale de export-pilot până la finele anului 2014. Consolidarea portalului de comerţ electronic şi eficientizarea schemelor externe de consiliere comercială, în anul 2014 urmând a fi consiliate cu 30% mai multe companii faţă de anul 2013.

Piaţa forţei de muncă şi pensiile

35. Conservarea realizărilor celor două programe anterioare, în special prin monitorizarea implementării Codului muncii şi a Codului de dialog social şi prin asigurarea faptului că orice modificare ulterioară adusă legislaţiei muncii va fi efectuată prin proceduri legislative ordinare, cu consultarea tuturor părţilor interesate.

36. Având în vedere necesarul de finanţare din sistemul sanitar şi eventuala necesitate de a ajusta contribuţiile la fondul de asigurări de sănătate, efectuarea unei analize cuprinzătoare a impozitării muncii cu scopul reducerii, fără impact asupra poziţiei bugetare, a poverii fiscale efective aplicate muncii pentru cei cu venituri mici şi medii. În acest scop, până la finele anului 2013 va fi prezentat spre analiză un studiu în care vor fi detaliate opţiunile de reformă a politicii fiscale şi planurile de implementare a acestora

37. Adoptarea, înainte de finele anului 2013, a legislaţiei necesare egalizării vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei, prin creşterea vârstei de pensionare pentru femei de la 63 la 65 de ani până în anul 2035.

Întreprinderi de stat

38. Continuarea procesului de reformă a guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat. Consolidarea capacităţii Ministerului Finanţelor Publice de a monitoriza performanţa operaţională şi bugetele ÎS şi de a pregăti evaluări anuale de calitate ale performanţei acestora. Consiliul Fiscal îşi propune să realizeze un raport privind operaţiunile ÎS şi implicaţiile fiscale ale acestora. Toate ÎS vor trebui să îşi depună bugetele pe anul 2014 în termen de o lună de la aprobarea bugetului de stat. Îmbunătăţirea performanţelor operaţionale ale celor mai mari companii feroviare şi ale subsidiarelor lor (CFR Infrastructură, CFR Călători şi CFR Marfă) astfel încât să se asigure că măsurile de eliminare a arieratelor sunt completate de reforme de natură să îmbunătăţească viabilitatea acestor companii. Pierderea cumulată din exploatare nu ar trebui să depăşească 2,3 miliarde lei la finele lunii decembrie 2013, după cum se prevede în Memorandumul tehnic de înţelegere.

Numirea unui consiliu de supraveghere la Hidroelectrica, până la finele lunii noiembrie 2013, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

39. Asigurarea vânzării de acţiuni deţinute la Romgaz, Hidroelectrica, Oltenia, Nuclearelectrica, Electrica şi CFR Marfă, după cum s-a stabilit în Memorandumul de politici economice şi financiare (MPEF) şi în Memorandumul tehnic de înţelegere (MTÎ).

40. Până la finele lunii iunie 2014, guvernul va adopta, în acord cu Comisia Europeană, legislaţia de reglementare a remuneraţiilor obţinute de angajaţii din sectorul public pentru participarea în comisiile de privatizare şi pentru ocuparea de posturi în consiliile de administraţie ale ÎS.

Sectorul sanitar

41. Autorităţile se vor consulta în timp util cu echipa Comisiei Europene şi vor furniza toate informaţiile necesare cu privire la orice propunere de modificare legislativă ce ar putea avea un impact semnificativ asupra sustenabilităţii financiare sau eficienţei sistemului sanitar. Autorităţile vor demara din vreme consultări pentru a asigura implementarea în timp util a procesului legislativ.

42. Conservarea realizărilor programelor anterioare şi continuarea implementării măsurilor restante, în special, dar nu exclusiv, a celor referitoare la: (i) eliminarea arieratelor în sistemul sanitar; (ii) conservarea mecanismelor de control al bugetului (precum taxa de claw-back pentru medicamente şi raportarea lunară a bugetelor spitalelor); şi (iii) implementarea soluţiilor de e-sănătate.

43. Definirea, până la finele lunii septembrie 2013, a pachetului de beneficii de bază rambursabile din fonduri publice, pe baza unor criterii obiective, verificabile, care să fie finanţat în limitele finanţării disponibile şi stabilirea cadrului pentru piaţa de asigurări private suplimentare cu scopul de a majora ponderea cheltuielilor private în totalul cheltuielilor pentru sănătate. Începând cu anul 2015, revizuirea pachetului de beneficii de bază se va fundamenta pe o analiză de eficienţă a costurilor.

44. Autorităţile vor elabora, împreună cu MFP, până la finele anului 2013, o strategie cuprinzătoare în domeniul sănătăţii care să cuprindă şi partea de venituri.

45. Îmbunătăţirea eficienţei şi a eficacităţii sistemului sanitar. Aceasta se va face prin redirecţionarea resurselor alocate asistenţei medicale spitaliceşti către asistenţa medicală primară şi asistenţa acordată în ambulatoriu şi prin continuarea reducerii numărului de paturi de acuţi din spitale în conformitate cu strategia naţională de sănătate. De asemenea, bugetul alocat asistenţei primare va fi majorat - prin intermediul plăţilor bazate pe performanţă - până la cel puţin 10% din plafonul de cheltuieli aferent sistemului de sănătate public gestionat de casa de sănătate în următorii 2 ani.

46. Implementarea în conformitate cu termenele-limită a planului de acţiune obligatoriu pentru reforma în sănătate asumat de autorităţi, identificând indicatori şi obiective măsurabile şi publicând dovezi justificative şi studii de impact ale propunerilor de reformă.

47. Continuarea pregătirii reorganizării şi a raţionalizării reţelei de spitale pe baza proiectului guvernului finanţat de Banca Mondială pentru reforma în sistemul sanitar, programat spre a fi aprobat de Consiliul BM până la finele anului 2013. Aceasta include eficientizarea serviciilor spitaliceşti, reorientarea serviciilor de sănătate către servicii în ambulatoriu, crearea unor reţele integrate din punct de vedere fizic şi funcţional de redirecţionare a pacienţilor care să includă spitale regionale şi a sistemului de redirecţionare adiacent de la asistenţa primară la asistenţa post-spitalicească, precum şi a traseelor pacienţilor în sistemul sanitar.

F. Politica monetară

Pe parcursul implementării programului de asistenţă financiară, va fi monitorizată performanţa în următorul domeniu:

Stabilitatea preţurilor şi managementul rezervelor

Nr. Măsuri

48. Politica monetară va urmări în continuare să asigure stabilitatea preţurilor şi îndeplinirea ţintei de inflaţie a BNR (punctul central 2,5% cu un interval de variaţie de ±1 punct procentual până la finele anului 2013, iar din 2014 o ţintă staţionară multianuală de 2,5% cu un interval de variaţie de ±1 punct procentual). BNR va purta discuţii cu echipa CE în cazul în care rata anuală a inflaţiei IPC se va situa în afara intervalelor precizate în MTÎ.

49. Autorităţile se vor consulta cu echipa Comisiei Europene în cazul în care pierderile de rezerve pe zi depăşesc 600 milioane euro.

Anexa 2

Rezumatul măsurilor în ordine cronologică*3)

-----------

*3) Anexa 2 nu conţine lista exhaustivă a măsurilor din program. Ea are doar un rol informativ, facilitând identificarea termenelor-limită definite în MÎ. Obiectivele programului se regăsesc la nr. 4 din MÎ, iar criteriile economice corespunzătoare sunt descrise în anexa 1.

Măsuri care trebuie realizate în cursul programului, termenele-limită urmând a fi stabilite ulterior

--------