ORDIN nr. 16/NN din 17 martie 1999

pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului

EMITENT

MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUINr. 214/RT din 15 martie 1999MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUINr. 16/NN din 17 martie 1999

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 187 din 30 aprilie 1999

Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului şi ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului,

având în vedere dispoziţiile art. 3 lit. a)-c), e), g), h), art. 4 lit. a)-c), art. 5 lit. c), art. 8 alin. 2, art. 64 lit. b) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 şi ale art. 38 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată,

având, de asemenea, în vedere ca planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism integreaza principiile şi cerinţele pentru mediu şi dezvoltare durabila la nivel naţional, zonal şi local şi ca orientările şi prevederile acestor planuri sunt rezultatul unor analize complexe care includ şi evaluarea impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. 2 din Legea nr. 137/1995 şi ale pct. 8 lit. j) din anexa nr. II la această lege,

considerând ca studiile de impact, în înţelesul prevederilor art. 9 alin. 1, art. 10 alin. 1, art. 11 şi ale art. 12 din Legea nr. 137/1995, trebuie să se facă numai pentru proiecte concrete care privesc activităţile prevăzute în anexa nr. II la această lege,

apreciind ca aceasta procedura este în conformitate şi cu Directiva Consiliului Uniunii Europene 85/337/EEC , din iunie 1985, cu privire la evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, astfel cum este amendata prin Directiva Consiliului 97/11/EC din martie 1997,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 104/1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi al Hotărârii Guvernului nr. 456/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, cu modificările şi completările ulterioare,

emit următorul ordin:

   

Articolul 1

(1) La elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism vor fi luate în considerare şi integrate principiile, obiectivele şi cerinţele dezvoltării social-economice durabile la nivel naţional, zonal şi local, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei naţionale şi internaţionale, cu orientările şi cu prevederile strategiilor şi ale programelor naţionale, europene şi globale pentru mediu şi dezvoltare durabila. ...  (2) Orientările şi prevederile din planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism se vor fundamenta pe o analiza complexa a relatiei mediu-dezvoltare, care va include evaluarea impactului acestora pe termen scurt, mediu şi lung. ...  (3) Conţinutul-cadru şi aspectele care vor fi tratate în analizele de evaluare a impactului asupra mediului, ca parte integrantă a planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2. ...     

Articolul 2

(1) Compartimentele de specialitate din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, care, potrivit legii, au responsabilităţi şi competente în asigurarea elaborării, în avizarea şi promovarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, vor coopera direct şi permanent, astfel încât acestea să fie elaborate, promovate şi aprobate în condiţiile prevăzute la art. 1. ...  (2) Compartimentele de specialitate din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, al agentiilor teritoriale de protecţie a mediului şi al celorlalte instituţii centrale şi teritoriale, aflate în coordonarea sau sub autoritatea sa, vor coopera direct şi permanent, potrivit competentelor legale pe care le au, cu compartimentele de specialitate din Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi ale autorităţilor administraţiei publice judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, la solicitarea acestora, pentru asigurarea elaborării şi promovării planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în condiţiile prevăzute la art. 1. ...  (3) Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului pot formula directive şi instrucţiuni, care să orienteze activităţile necesare procesului de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. ...  (4) Agenţiile teritoriale de protecţie a mediului, în conformitate cu procedurile şi cu competentele date de legislaţia în vigoare, pot formula condiţii pentru orientarea activităţilor necesare procesului de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, care intră în competenţa lor de avizare. ...     

Articolul 3

Sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 1 şi la art. 2 alin. (1) şi (2) şi fără a se mai impune realizarea ulterioară a unui studiu de impact asupra mediului, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi, după caz, agenţiile teritoriale de protecţie a mediului, la solicitarea titularului planului de amenajare a teritoriului şi de urbanism, avizează, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, republicată, şi emite acordul de mediu pentru planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit competentelor pe care le au, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 137/1995 şi ale Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 125/1996.

   

Articolul 4

(1) Prevederile art. 3 se aplică tuturor planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aflate în curs de avizare la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului sau la agenţiile teritoriale de protecţie a mediului. ...  (2) În măsura în care planurile prezentate spre avizare şi emiterea acordului de mediu nu întrunesc condiţiile prevăzute la art. 1, autoritatea de mediu competenţa va solicita titularului planului refacerea lucrării. ...     

Articolul 5

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

   

Articolul 6

Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi din Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, agenţiile teritoriale de protecţie a mediului şi compartimentele de amenajare a teritoriului şi de urbanism ale consiliilor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale vor pune în aplicare dispoziţiile prezentului ordin.

   

Articolul 7

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul apelor, pădurilor

şi protecţiei mediului,

Romica Tomescu

Ministrul lucrărilor publice

şi amenajării teritoriului,

Nicolae Noica

   

Anexa 1

CONŢINUTUL-CADRU

şi aspectele care vor fi tratate în analizele de evaluare a impactului asupra mediului, ca parte integrantă a planurilor de amenajare a teritoriului

1. Situaţia existenta

1.1. Descrierea situaţiei existente:

a) cadrul natural (relief, condiţii geotehnice, hidrologice, clima etc.); ...  b) resursele capitalului natural (resursele de sol pe destinaţii şi folosinţe, resursele subsolului, vegetaţie, resursele de apa, alte resurse ale capitalului natural); ...  c) riscuri naturale (alunecări de teren, cutremure, inundaţii etc.) şi antropice. ... 

1.2. Analiza critica a situaţiei existente, disfunctionalitati şi prioritati:

a) zonarea utilizării teritoriului pe destinaţii şi pe folosinţe (terenuri agricole, silvice, permanent sub ape, construite etc.), zone protejate naturale şi construite; ...  b) identificarea surselor de poluare, în special a celor cu pericol major pentru populaţie, vegetaţie şi animale; ...  c) starea factorilor de mediu (sol, apa, aer, vegetaţie), cu identificarea zonelor poluate, a terenurilor degradate etc.; ...  d) determinarea prioritatilor de intervenţie, în funcţie de intensitatea disfunctionalitatilor, inclusiv pentru prevenirea şi combaterea riscurilor naturale şi antropice. ... 

2. Propuneri şi reglementări*):

2.1. Planificarea utilizării şi zonarea funcţională a teritoriului pe destinaţii şi pe folosinţe optime.

2.2. Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare majoră (emisii, deversari etc.).

2.3. Recuperarea terenurilor degradate, consolidări de terenuri instabile, măsuri de reconstrucţie ecologica, reimpaduriri, reinundari etc.

2.4. Delimitarea orientativa a zonelor ecologic fragile (montane, deltaice, litorale).

2.5. Delimitarea zonelor protejate şi măsurile generale pentru conservarea patrimoniului natural şi construit.

2.6. Alte măsuri şi propuneri necesare pentru protecţia mediului şi a patrimoniului, pentru prevenirea şi combaterea riscurilor naturale şi pentru valorificarea, refacerea şi regenerarea resurselor naturale.

3. Piesele desenate vor ilustra următoarele aspecte:

- încadrarea în teritoriu a zonei studiate;

- sursele de poluare;

- zonarea funcţional-spatiala a teritoriului studiat, în funcţie de tipologia planului;

- delimitarea zonelor de risc natural;

- reglementări propuse la pct. 2.

4. Anexe: avizele autorităţilor centrale sau locale interesate, necesare potrivit legii.

-----------

*) La fundamentarea şi elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului se vor lua în considerare principiile, orientările, obiectivele şi prevederile următoarelor documente:

1) Agenda 21, adoptată de Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, Rio de Janeiro, Brazilia, iunie 1992;

2) Charta Europeană a Amenajării Teritoriului, adoptată la 20 mai 1983 la Torremolinos, Spania;

3) Agenda Habitat, adoptată la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Aşezări Umane (Habitat II), Istanbul, 3-14 iunie 1996;

4) Strategia paneuropeana pentru conservarea diversitatii biologice şi a peisajelor în Europa, adoptată de Conferinţa Ministrilor Mediului, în cadrul Procesului Mediu pentru Europa, Sofia, 1985;

5) Strategia Naţionala pentru Mediu şi strategiile sectoriale de dezvoltare la nivel naţional, regional şi local;

6) Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea desertificarii în ţările afectate grav de seceta şi/sau de desertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994, la care România a aderat prin Legea nr. 111/1998;

7) Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, ratificată prin Legea nr. 24/1994;

8) Convenţia privind diversitatea biologica, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, ratificată prin Legea nr. 58/1994;

9) Convenţia asupra zonelor umede, de importanţa internationala, în special ca habitat al pasarilor acvatice, încheiată la Ramsar la 2 februarie 1971, sub egida UNESCO, şi amendata prin Protocolul de la Paris din 3 decembrie 1982, la care România a aderat prin Legea nr. 5/1991;

10) Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, la care România a aderat prin Legea nr. 13/1993.

   

Anexa 2

CONŢINUTUL-CADRU

şi aspectele care vor fi tratate în analizele de evaluare a impactului asupra mediului, ca parte integrantă a planurilor de urbanism

1. Situaţia existenta, disfunctionalitati şi prioritati

1.1. Descrierea situaţiei existente:

a) cadrul natural (relief, condiţii geotehnice, hidrologice, clima, spaţii verzi, cursuri şi oglinzi de apa etc.); ...  b) resursele naturale ale solului şi subsolului, modul de valorificare; ...  c) riscurile naturale (cutremure, alunecări şi prabusiri de terenuri, caderi de roci, inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase, emisii radioactive naturale) şi antropice (industriale); ...  d) monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi natural; ...  e) indicarea zonelor de recreere, odihna, agrement şi tratament; ...  f) zonele comerciale, târguri şi pieţe; ...  g) obiective industriale şi zone de depozitare aferente; ...  h) reţeaua principala de cai de comunicaţie; ...  i) reţeaua de alimentare cu apa, de canalizare şi staţii de epurare, gaze, termoficare, energie electrica; ...  j) depozitele de deşeuri menajere şi industriale. ... 

1.2. Analiza critica a situaţiei existente, disfunctionalitati şi prioritati:

a) zonarea utilizării teritoriului pe folosinţe (terenuri construite, zone de agrement, spaţii verzi, oglinzi de apa, zone industriale, terenuri agricole etc.); ...  b) identificarea surselor de poluare, în special a celor cu pericol major pentru populaţie, vegetaţie şi animale; ...  c) starea factorilor de mediu (sol, apa, aer, vegetaţie), cu marcarea zonelor poluate, a terenurilor degradate etc.; ...  d) determinarea prioritatilor de intervenţie, inclusiv pentru prevenirea şi combaterea riscurilor naturale şi antropice. ... 

2. Propuneri şi reglementări*)

2.1. Zonarea funcţională a teritoriului pe activităţi şi pe folosinţe optime, cu integrarea principiilor şi a cerinţelor de ecologie urbana.

2.2. Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare (emisii, deversari etc.).

2.3. Epurarea apelor, reciclarea şi revalorificarea acestora.

2.4. Eliminarea deşeurilor, reciclarea şi revalorificarea lor.

2.5. Recuperarea terenurilor degradate, consolidarea terenurilor instabile.

2.6. Organizarea sistemelor de spaţii verzi şi de zone de agrement în localităţi.

2.7. Delimitarea zonelor protejate, cu prezentarea prescripţiilor generale pentru conservarea patrimoniului natural şi construit.

2.8. Zonele propuse pentru refacere peisagistica şi reabilitare urbana.

2.9. Măsuri de prevenire şi combatere a riscurilor naturale şi antropice.

3. Piesele desenate vor ilustra următoarele aspecte:

- încadrarea în teritoriu a zonei studiate;

- sursele de poluare şi zonele poluate;

- zonarea funcţional-spatiala a teritoriului studiat;

- determinarea zonelor cu risc natural şi antropic;

- reglementările propuse la pct. 2.

4. Anexe: avizele autorităţilor centrale şi locale interesate, necesare conform legii.

-------------

*) La fundamentarea şi elaborarea planurilor de urbanism vor fi luate în considerare principiile, orientările şi obiectivele următoarelor documente:

1) Charta Europeană a Amenajării Teritoriului, adoptată la 20 mai 1983 la Torremolinos, Spania;

2) Agenda 21, adoptată de Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, Rio de Janeiro, Brazilia, iunie 1992;

3) Agenda Habitat adoptată de Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Aşezări Umane (Habitat II), Istanbul, 3-14 iunie 1996.

------------