INSTRUCŢIUNI*) nr. 1.040 din 1 ianuarie 1967

pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară şi a Hotărîrii Consiliului de Miniştrii nr. 252/1967

EMITENT

MINISTERUL MUNCII

Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 21 din 10 martie 1967 *) Elaborate de Ministerul Muncii, Comitetul de Stat pentru Probleme de Organizare şi Salarizare şi de Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. În conformitate cu Legea nr. 21/1967, Legea nr. 22 şi H.C.M. nr. 226/1968 atribuţiile din acest domeniu de activitate în prezent sînt îndeplinite de Ministerul Muncii. În cuprinsul instrucţiunii au fost introduse modificările privind noua denumire a organelor centrale şi locale ale puterii şi administraţiei de stat pe baza reglementărilor în vigoare.

În vederea aplicării unitare a Legii nr. 27/1966 şi a H.C.M. nr. 252/1967, în temeiul art. 80 din această lege, se emit următoarele instrucţiuni:

1. În aplicarea dispoziţiilor art. 91 din legea pensiilor, încadrarea în grupe de muncă a muncitorilor şi celorlalţi angajaţi care au lucrat în munci foarte grele sau foarte vătămătoare ori în munci grele sau vătămătoare se face potrivit tabelelor anexe nr. 1 şi 2 la regulamentul de aplicare a Decretului nr. 292/1959, cu completările ulterioare, tabele care se alătură la prezentele instrucţiuni*).

--------=

*) Vezi p. 224 din prezentul volum.

Maistrii, tehnicienii şi inginerii se considera ca lucrează în munci încadrate în grupele I şi II de muncă numai în cazul în care îşi desfăşoară activitatea, în mod permanent, în aceleaşi condiţii de muncă cu muncitorii prevăzuţi în tabelele anexe nr. 1 şi 2. Condiţiile în care s-a desfăşurat activitatea se dovedesc cu carnetul de muncă sau cu alte acte oficiale.

2. În aplicarea art. 14 alin. 1 din legea pensiilor, dacă în adeverintele de cotizare la fostele asigurări sociale nu se menţionează pentru care anume saptamini s-a cotizat, atunci cînd din acestea rezultă mai puţin de 52 de saptamini cotizate pe an, la stabilirea perioadelor de întrerupere se va lua în considerare ca saptaminile sînt cotizate la începutul anului financiar sau la sfîrşitul acestuia, după cum este mai avantajos pentru cel în cauza.

3. În aplicarea art. 14 alin. 3 din legea pensiilor se precizează ca dispoziţiile alin. 2 de la acelaşi articol se aplică şi angajaţilor care au întrerupt activitatea în următoarele perioade:

a) 1.I.1938-19.XII.1944, cît a fost în vigoare legislaţia rasială, pentru cei la care s-a referit aceasta legislaţie, precum şi perioada septembrie 1940 - decembrie 1945 pentru cetăţenii din Ardealul de Nord care au suferit consecinţele politicii discriminatorii, chiar dacă aceste perioade nu sînt considerate ca vechime în munca potrivit art. 29 din H.C.M. nr. 252/1967; ...  b) timpul cît o persoană a fost deţinută (în preventie sau în executarea unei pedepse privative de libertate); ...  c) timpul în care cei lipsiţi de capacitate vizuala au întrerupt activitatea salariata. ... 

4. Stabilirea cuantumului pensiei de invaliditate cauzată de tuberculoza se va face prin aplicarea la baza de calcul a procentelor prevăzute în tabelul de la art. 22 alin. 1 lit. a din legea pensiilor. Încadrarea în grupe de muncă este determinata de condiţiile de la locul de muncă, potrivit contractului de muncă, de la data ivirii invaliditatii.

5. Copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş internati în unităţi de copii au dreptul sa primească pensia şi pe timpul internării.

6. Copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş care continua studiile au dreptul la plata pensiei de urmaş pe timpul vacantei de vara în cazul cînd nu au împlinit vîrsta de 25 de ani; plata în continuare a drepturilor, cu începere de la 1 octombrie al anului respectiv, se va face numai pe baza dovezii din care să rezulte ca sînt în continuare de studii.

Copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş care continua studiile şi care împlinesc vîrsta de 25 de ani în timpul vacantei de vara nu au dreptul sa mai primească pensia cu începere de la întîi a lunii următoare implinirii virstei.

Cei care nu au împlinit vîrsta de 25 de ani şi care termina studiile vor primi pensie pînă la 1 octombrie ale acelui an sau pînă la întîi a lunii următoare aceleia în care au fost încadraţi în producţie dacă aceasta s-a făcut înainte de 1 octombrie.

7. Precizările făcute pentru copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş prevăzute la pct. 5 şi 6 din prezentele instrucţiuni sînt valabile şi pentru copiii beneficiari de ajutor social de urmaş, precum şi pentru fraţi şi surori.

8. Sotia are drept la pensia de urmaş la împlinirea virstei de 50 de ani dacă a născut, pînă la data decesului susţinătorului, 5 sau mai mulţi copii, chiar dacă copiii provin din mai multe căsătorii sau din afară căsătoriei.

9. La stabilirea vechimii în munca pentru acordarea ajutorului social se iau în considerare numai anii efectiv lucrati în calitate de angajat, fără să se includă sporurile de vechime în munca.

De asemenea, se iau în considerare perioadele prevăzute la art. 29 lit. a, b şi c şi la art. 30 alin. 1 lit. c, d, e, f şi j din H.C.M. nr. 252/1967 - în situaţia prevăzută la lit. j numai dacă cea mai mare parte din activitate a desfăşurat-o ca angajat.

10. Perioadele pentru care s-a cotizat la fostele case de asigurări sociale care au funcţionat în Ardealul de Nord între anii 1940-1945 constituie vechime în munca dacă din documentele prevăzute rezultă perioadele cotizate şi persoana pentru care s-a cotizat. Aceasta situaţie se referă la cetăţenii români prevăzuţi în Legea nr. 261/1945, publicată în "Monitorul Oficial" nr. 78 din 4.IV.1945.

11. În aplicarea art. 29 lit. j şi k din H.C.M. nr. 252/1967, cotizaţiile la fostele asigurări sociale pentru care nu se specifică saptaminile pentru care s-a plătit cotizatia în anul respectiv se considera ca au fost depuse imediat înaintea persecutiei rasiale sau înaintea indepartarii din serviciu de către autorităţile maghiare.

12. În aplicarea art. 48 din legea pensiilor, pensia de urmaş se acordă după cum urmează:

- dacă decesul susţinătorului a intervenit în perioada cît acesta se afla în munca, pensia de urmaş se acordă de organul de pensionare al sectorului în care s-a prestat ultima activitate;

- dacă sustinatorul, la data decesului, era pensionar, pensia de urmaş se acordă de organul la care pensionarul era în plata;

- în cazul cînd sustinatorul, la data decesului, nu era în munca sau nu avea calitatea de pensionar, la acordarea pensiei de urmaş se disting următoarele situaţii:

a) dacă sustinatorul decedat îndeplinea condiţiile de vîrsta şi vechime în munca pentru acordarea unei pensii pentru limita de vîrsta, pensia de urmaş se stabileşte de organul de pensionare al sectorului în care acesta a avut cea mai mare parte din vechimea în munca; ...  b) dacă sustinatorul decedat îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii de invaliditate, pensia de urmaş se stabileşte de organul de pensionare al sectorului în care s-a prestat ultima activitate; ...  c) dacă sustinatorul decedat îndeplinea condiţia de vechime pentru pensia integrală pentru limita de vîrsta, dar nu avea vîrsta cerută pentru obţinerea acestei pensii, pensia de urmaş se stabileşte de organul de pensionare al sectorului în care a avut cea mai mare parte din vechimea în munca. ... 

13. În aplicarea art. 49 alin. 2 din H.C.M. nr. 252/1967, sumele cuvenite pe trecut se achită fără ca plata lor să fie esalonata.

14. În aplicarea art. 42 alin. 1 din legea pensiilor, în cazul recalcularii sau transformarii pensiei celor care s-au înscris la pensie după 1 ianuarie 1967, sporul pentru continuitate în munca va fi calculat la noul cuantum al pensiei în procentul avut în vedere la stabilirea iniţială a pensiei.

Cei cărora nu li s-a acordat acest spor la stabilirea iniţială a pensiei nu-l vor putea dobîndi cu ocazia recalcularii sau transformarii pensiei.

15. În cazul în care unui pensionar sau beneficiar de ajutor social de invaliditate îi expira termenul de valabilitate a deciziei de pensie ori de ajutor social în timpul cît executa o pedeapsă privativă de libertate, acest termen se prelungeşte pînă la data punerii sale în libertate.

În termen de 30 de zile de la eliberare, cel în cauza este obligat să se prezinte la comisia de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă în vederea reexaminarii medicale. În caz de neprezentare la revizuirea medicală în acest termen, sumele plătite urmaşilor după data eliberării se recuperează potrivit art. 51 din legea pensiilor.

16. În sensul art. 60 din legea pensiilor, pensionării care primesc, pe lîngă salariu, şi pensia în întregime pe timpul cît sînt angajaţi sînt cei prevăzuţi la art. 59 alin. 1 din aceeaşi lege, adică pensionării cu pensii integrale pentru limita de vîrsta, precum şi pensionării cu pensii acordate prin decrete, hotărîri ale Consiliului de Miniştri sau ale altor organe competente (pensii acordate prin comisii instituite pe baza unor acte normative speciale etc.), indiferent dacă funcţiile în care sînt angajaţi figurează sau nu pe lista celor admise la cumul.

În aplicarea art. 60 alin. 1 lit. a din legea pensiilor, fractionarea unor posturi în vederea ocupării lor de către doi pensionari cu cîte o jumătate de norma este interzisă.

Angajarea pensionarilor cu contracte de muncă pe durata determinata de pînă la 4 luni într-un an calendaristic, potrivit art. 60 alin. 1 lit. b din legea pensiilor, se face numai pentru activităţi cu caracter temporar sau sezonieri ori pentru înlocuirea unor angajaţi care, din diferite cauze, nu lucrează, dar cărora, potrivit legii, li se menţine contractul de muncă.

17. Pentru toate categoriile de beneficiari de pensii sau ajutor social, angajaţi sau mentinuti în munca, unităţile vor proceda conform prevederilor Instrucţiunilor nr. IV/336/1965 emise de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Sănătăţii, cu completările ulterioare. Drepturile de pensie cuvenite acestor pensionari se stabilesc în conformitate cu prevederile art. 59 şi art. 61 din legea pensiilor.

18. Unităţile sînt obligate ca, la angajare, sa ceara carnetul de muncă pentru a cunoaşte dacă solicitantul este pensionar sau beneficiar de ajutor social.

De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 alin. 3 şi art 31 alin. 2 din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 90/1960, unităţile sînt obligate sa înregistreze în carnetele de muncă ale pensionarilor timpul efectiv lucrat de aceştia.

19. Potrivit art. 11 alin. 2 din H.C.M. nr. 407/1965, pensionării cu pensie integrală pentru limita de vîrsta, precum şi pensionării cu pensii acordate prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri sau ale altor organe competente angajaţi ca muncitori calificaţi cu contracte de muncă pe o durată maxima de 7 luni în perioada 1 octombrie 1 mai, care sînt necesari exploatării şi întreţinerii centralelor termice de cvartal, cartier şi clădire, precum şi a celorlalte părţi şi instalaţii comune, sînt exceptaţi de la dispoziţiile referitoare la cumulul pensiei cu salariul.

Angajarea acestor pensionari se poate face numai pentru înlocuirea unor muncitori calificaţi care lipsesc temporar de la serviciu, dar ale căror contracte de muncă sînt menţinute în conformitate cu legea (de exemplu: bolnavi, detasati etc.).

De asemenea, angajarea în aceste condiţii este posibila şi în situaţiile în care menţinerea în mod permanent a unui anumit număr de muncitori calificaţi necesari pentru exploatarea şi întreţinerea centralelor termice sau a părţilor şi instalaţiilor comune nu se justifica întregul an, în raport cu volumul sarcinilor şi gradul de ocupare al muncitorilor respectivi.

Pensionării cu pensii integrale pentru limita de vîrsta angajaţi cu contracte de muncă pe durata nedeterminată (permanenţi) pot cumula pensia cu salariul numai în condiţiile art. 59 alin. 1 din legea pensiilor.

Pensionării angajaţi pentru deservirea imobilelor care nu intră în cadrul unei administraţii de clădiri, fiind administrate direct de comitetele de locatari, sînt supuşi aceloraşi norme de cumul al pensiei cu salariul ca şi cei angajaţi de către întreprinderile care au în administrare fondul locativ - proprietate de stat.

20. De la dispoziţiile referitoare la cumulul pensiei cu salariul se mai exceptează, în temeiul H.C.M. nr. 438/1965, pensionării angajaţi în calitate de contabili şefi de către Banca Naţionala a Republicii Socialiste România la cooperativele agricole de producţie, iar în temeiul Hotărîrii Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri nr. 427/1962, pensionării angajaţi ca ingineri agronomi şi medici veterinari la întreprinderi agricole de stat, cooperative agricole de producţie, staţiuni de maşini şi tractoare, circumscripţii sanitar-veterinare şi în sectoarele de producţie din cadrul staţiunilor experimentale ale Institutului Central de Cercetări Agricole.

21. În cazul pensionarilor de invaliditate gradul III, angajaţi, cărora li s-a acordat cuantumul pensiei pentru limita de vîrsta, se va lua în considerare aceasta pensie pentru determinarea drepturilor prevăzute de art. 61 din legea pensiilor.

22. Pensionării de invaliditate gradul III care înainte de ivirea invaliditatii nu au avută calitatea de angajaţi (militari în termen sau concentraţi, studenţi şi elevi, cei care au îndeplinit o sarcina obsteasca, mici meseriasi) primesc pe timpul cît sînt angajaţi numai salariul.

23. Pensionării înscrişi la pensie de batrinete cu vechime integrală în baza Decretului nr. 292/1959 vor putea cumula pensia cu salariul în condiţiile art. 59 din legea pensiilor, indiferent de vîrsta pe care o au la data intrării în vigoare a legii pensiilor.

24. Pensionării şi beneficiarii de ajutor social, aflaţi în plata la 31 decembrie 1966, care solicită după 1 ianuarie 1967 adăugarea unor perioade de vechime în munca pentru activitatea prestată pînă la 31 decembrie 1966, indiferent de durata lor, sau a unor perioade cît au lucrat atît înainte de 1 ianuarie 1967, cît şi după această dată, fără a totaliza 3 ani, au dreptul sa li se recalculeze pensia potrivit art. 83, 84 şi 85 din legea pensiilor, astfel:

a) pensionarilor pentru limita de vîrsta cu vechime integrală li se adauga pentru fiecare an de vechime în munca realizată după pensionare cîte un procent suplimentar de 1% din salariul tarifar folosit la stabilirea pensiei. Pentru cei pensionaţi înainte de 1 august 1959, procentul se aplică la salariul folosit la recalcularea pensiilor în baza Decretului nr. 292/1959. Suma rezultată se adauga la pensia majorată în baza H.C.M. nr. 2.361/1966; ...  b) pensionarilor pentru limita de vîrsta cu vechime incompleta li se recalculează pensia prin înmulţirea pensiei cuvenite pentru un an, astfel cum reiese din dosar, cu numărul total al anilor lucrati, iar la totalul rezultat din calcul se adauga majorarea acordată în baza H.C.M. nr. 2.361/1966; în cazul în care vechimea totală depăşeşte vechimea minima integrală se acordă pentru fiecare an de muncă ce depăşeşte vechimea integrală sporul suplimentar de 1% din salariul tarifar folosit la stabilirea pensiei. La cuantumul pensiei astfel stabilit se adauga suma cu care a fost majorată pensia în baza H.C.M. nr. 2.361/1966; ...  c) pensionarilor de invaliditate cu vechime integrală li se adauga vechimea în munca şi li se recalculează pensia dacă adăugarea vechimii conduce la modificarea sporului acordat pentru diferenţa de salariu ce depăşeşte 700 de lei, respectiv 900 lei. La pensia astfel recalculata se adauga suma cu care a fost majorată pensia în baza H.C.M. nr. 2.361/1966; ...  d) pensionarilor de invaliditate cu vechime incompleta li se recalculează pensia ca urmare a adaugarii unor perioade de vechime prin înmulţirea numărului total de ani cu pensia cuvenită pentru 1 an vechime, astfel cum rezultă din dosar. În cazul în care numărul total al anilor depăşeşte vechimea minima integrală cerută în raport cu vîrsta, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la data stabilirii dreptului, se va acorda cuantumul cuvenit pentru pensia de invaliditate cu vechime integrală; ...  e) beneficiarilor de ajutor social care, prin adăugarea unor vechimi în munca neluate în considerare pînă la 31 decembrie 1966, îndeplinesc condiţiile pentru a primi pensie de invaliditate sau pensie pentru limita de vîrsta li se va stabili dreptul potrivit dispoziţiilor legale în vigoare pînă la 31 decembrie 1966. Pensia se va calcula pe baza salariului mediu tarifar din ultimele 12 luni de activitate; ...  f) beneficiarilor de ajutor social care prin adăugarea unor perioade de vechime în munca, altele decât cele care nu au fost luate în considerare potrivit legislaţiei de pînă la 31 decembrie 1966, îndeplinesc condiţiile pentru a primi o pensie li se va stabili aceasta pensie potrivit prevederilor din legea pensiilor. ... 

25. La recalcularea pensiei prin adăugarea vechimii în munca realizată după pensionare se va tine seama pentru aceasta vechime de sporul de vechime ce se acordă pentru activităţile prestate în locurile de muncă încadrate în grupa I sau II de muncă dacă cel în cauza a lucrat în asemenea locuri de muncă.

26* .......

---------------

* Articolul a fost modificat prin Instrucţiunile nr. 331/C. 1/1967, pct. 4. Vezi p. 206 din prezentul volum.

27. În cazul pensionarilor de invaliditate aflaţi în plata la 31 decembrie 1966 cărora li se schimba gradul de invaliditate după această dată li se va stabili pensia prin aplicarea prevederilor din legea pensiilor referitoare la calculul pensiei de invaliditate, corespunzător noului grad de invaliditate.

Dacă invalidul nu a mai lucrat după pensionare sau a lucrat numai pînă la 31 decembrie 1966 ori a lucrat şi după 1 ianuarie 1967, însă nu are cel puţin 3 ani lucrati după pensionare, pensia se va calcula pe baza salariului avut în vedere la stabilirea iniţială a pensiei.

În cazul în care invalidul a lucrat după pensionare cel puţin 3 ani şi a continuat activitatea şi după 1 ianuarie 1967, baza de calcul a pensiei se va determina potrivit art. 53 din legea pensiilor şi art. 62 din H.C.M. nr. 252/1967.

La stabilirea pensiei, în aceste situaţii, nu se acordă sporul pentru continuitate în munca.

28. Pensionarilor de invaliditate aflaţi în plata la 31 decembrie 1966 care solicită după 1 ianuarie 1967 acordarea cuantumului pensiei pentru limita de vîrsta sau transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limita de vîrsta li se vor stabili pensiile prin aplicarea prevederilor legii referitoare la calculul pensiei pentru limita de vîrsta (mai puţin sporul pentru continuitate şi sporul de vechime pentru timpul lucrat pînă la pensionare în grupele I şi II de muncă).

Dacă pensionarul nu a lucrat după pensionare sau a lucrat numai pînă la 31 decembrie 1966 ori a lucrat şi după 1 ianuarie 1967, însă nu are în total cel puţin 3 ani lucrati după pensionare, pensia se va calcula pe baza salariului avut în vedere la stabilirea iniţială a pensiei.

Dacă însă pensionarul a lucrat cel puţin 3 ani şi a continuat activitatea şi după 1 ianuarie 1967, baza de calcul a pensiei se va determina potrivit art. 53 din legea pensiilor şi art. 62 din H.C.M. nr. 252/1967.

29. Membrilor de familie care cer după 1 ianuarie 1967 înscrierea la pensie ca urmaşi ai susţinătorilor lor pensionaţi pînă la 31 decembrie 1966 li se stabileşte pensia în funcţie de data cînd a avut loc decesul susţinătorului pensionar, astfel:

a) dacă pensionarul a decedat înainte de 1 ianuarie 1967, cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte potrivit legislaţiei în vigoare pînă la acea data. Pensia de urmaş stabilită se majorează potrivit H.C.M. nr. 2.361/1966; ...  b) dacă pensionarul aflat în plata la 31 decembrie 1966 decedează după această dată, urmaşii săi au drept la pensie, calculată în funcţie de numărul lor, din pensia majorată a susţinătorului decedat, spre deosebire de situaţia de la lit. a, unde se prevede majorarea pensiei urmaşilor. ... 

30. Copiii, fraţii şi surorile, beneficiari ai unei pensii de urmaş, care continua studiile şi au împlinit vîrsta de 20 de ani în luna decembrie 1966 vor fi mentinuti în drepturi dacă nu sînt încadraţi în munca.

De asemenea, se prelungeşte dreptul la pensia de urmaş al soţului supravieţuitor care are unul sau mai mulţi copii ce-şi continua studiile şi care au împlinit vîrsta de 20 de ani în luna decembrie 1966 dacă acesta nu este încadrat în munca sau nu s-a recăsătorit, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 55 alin. 2 din legea pensiilor.

Menţinerea în drepturi a celor arătaţi mai sus se face din oficiu.

31. Schimbarea definitivă a domiciliului invalizilor şi accidentatilor de război încadraţi în gradul I de invaliditate, din mediul urban în mediul rural şi invers, după 1 ianuarie 1967 atrage modificarea corespunzătoare a cuantumului indemnizaţiei pentru îngrijire prevăzută de art. 5 alin. 2 din H.C.M. nr. 2.361/1966.

Prezentele instrucţiuni se aplică cu începere de la 1 ianuarie 1967.

   

Anexa 1

TABELUL NR. 1

cuprinzînd angajaţii care lucrează în munci foarte grele sau foarte vătămătoare*)

*) Se republica în baza art. 91 din Legea nr. 27/1966, asa cum a fost publicat în Colecţia de Hotărîri şi Dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 32 din 5 septembrie 1959, ca anexa la Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 292/1959, cu completările ulterioare.

	Nr. crt.	Denumirea profesiunii
	1.	Muncitorii care lucreaza in subteran, in minele de carbuni si minereuri feroase, neferoase si nemetalifere.
		- Muncitorii de la fabrica "Muncitorul" din comuna Cristian, Judetul Brasov, care lucreaza in sectorul minier pentru exploatarea argilei refractare in subteran;
		- Muncitorii de la intreprinderea pentru extragerea si prelucrarea marmurii "Ruschita", judetul Caras-Severin care lucreaza in cariera denumita "gropan" (subteran).
		Nota: Ceilalti muncitori ai intreprinderii "Ruschita" care lucreaza in cariera noua, cit si in sectiile de prelucrare (gatere, masini de taiat, slefuit, atelier mecanic etc.) se incadreaza in grupa a III-a;
		- Muncitorii care lucreaza in subteran, in sectorul minier pentru exploatarea argilei refractare.
	2.	Angajatii care lucreaza in exploatarile si explorarile de minereuri radioactive si care indeplinesc functiile prevazute in lista intocmita de Ministerul Afacerilor Interne cu avizul Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare si Salarizare si al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor.
	3.	Muncitorii care lucreaza in subteran la sapat tunele, galerii si deschideri de mine.
	4.	Sondorii care lucreaza permanent la extractia titeiului in subteran prin galerii.
	5.	Furnalistii si muncitorii incarcatori de la gitul furnalului (muncitori git furnal), otelarii topitori, otelarii turnatori de la gropile de turnare, macaragii incarcare cuptoare Martin si electrice si macaragii turnare. (Functiile de mai sus se refera numai la ramura siderurgie.)
	6.	Incarcatorii, topitorii, turnatorii, formatorii, turnatorii care isi toarna singuri piesele de la turnatoriile de fonta, topitorii si turnatorii de otel si metale neferoase.
		- Muncitorii care lucreaza singuri la topirea, formarea amestecurilor de metale neferoase si turnarea acestor metale (prepararea amestecului de aliaje neferoase - plumb, bismut, argint, zinc).
	7.	Curatitorii de piese turnate din melate feroase si neferoase prin dezbatere, curatire si sablaj.
		- Muncitorii care au lucrat la masinile de sablat prin aer comprimat, indiferent de faza de operatie la care se afla piesa;
		- Sablatorii in geam.
	8.	Macaragiii de la incarcarea si scoaterea lingourilor din cuptoarele adinci, precum si macaragiii de la scoaterea lingourilor din cuptoare cu propulsie de la hala laminoarelor.
	9.	Muncitorii de la platforma de laminoare, si anume: laminatorii la cald, cuptorarii de la cuptoarele vechi de tabla subtire (cuptoare camera), manevrantii I si II de la laminoarele de profile grele si platine, dublatorii, reglorii surub presiune, presatorii refulatori tevi, presatorii de la laminoarele de bandaje si discuri.
		- Cuptorarii cirligari de la uzinele "Republica" din Bucuresti.
	10.	Zidarii samotori la cald.
		- Zidarii samotori la cald de la fabricile de ciment si geamuri.
	11.	Muncitorii care lucreaza la fabricarea caramizilor si materialelor refractare din silica pentru industria siderurgica.
	12.	Muncitorii de la incalzirea cuptoarelor Abder-Haldem si carbo-fluide, precum si cei de la carbonizarea carbunelui de la Petrila, masinistii la masina de scos usi; muncitorii la usi din cocserie si alegatorii de steril de la prajirea minereurilor.
	13.	Topitorii, turnatorii, curatitorii de piese turnate, pastatorii formari, sudorii in plumb, asamblorii, frezorii si taietorii de placi de plumb, montatorii, morarii, malaxoristii, ambalatorii, muncitorii de la cuptorul de reductie, manipulantii de materiale semifabricate si fabricate de plumb si personalul de curatenie din sectiile de baza de la fabricarea acumulatorilor.
		- Topitorii in plumb, curatitorii de piese turnate din plumb, pastatorii, formatorii (formarii), sudorii dublare (sudori in plumb), asamblatorii (asamblorii), finisorii de placi de plumb (frezorii si taietorii de placi de plumb), monteurii (montatorii), transportatori-manipulatori de semifabricate de plumb si fabricate de plumb, sortatorii aranjatori de la magazia de fabricate si semifabricate de plumb, magazionerii de la magaziile de semifabricate si fabricate de plumb, muncitorii controlori receptioneri de calitate care receptioneaza fabricate si semifabricate de plumb.
	14.	Sudorii care lucreaza permanent in plumb.
	15.	Scafandrii si chesonierii.
	16.	Personalul navigant profesionist din aeronautica civila.
		- Personalul navigant din aviatia militara.
		Incadrarea acestui personal in grupa I de munca se face in conditiile prevazute de art. 7 si 9 din H.C.M. nr. 252/1967.
	17.	Electrolizorii care lucreaza la fabricarea sodei caustice, operatorii la instalatiile de absorbtie si de lichefiere a clorului, la prepararea lesiei de clorat de calciu si la fabricarea clorurii de var.
	18.	Operatorii care lucreaza la fabricarea acidului clorhidric proanalize.
	19.	Alimentatorii, scurgatorii, macaragii, concasoristii, sortatorii si ambalatorii de la fabricarea carbidului.
	20.	Cocsarii de la arderea gudroanelor provenite din distilarea si rafinarea produselor petroliere.
	21.	Operatorii de la fabricarea bicromatului si anhidridei cromice.
	22.	Operatorii de la fabricarea sarurilor pe baza de cianura, precum si muncitorii de la fabricarea acidului cianhidric si a derivatilor sai.
		- Muncitorii manipulanti (I-V) si sefii de schimb, faza preparare la sectia cianurati a intreprinderii miniere "Petre Gheorghe" - Sasar din municipiul Baia Mare.
	23.	Muncitorii care lucreaza la prajirea, aglomerarea, topirea minereurilor, prerafinarea, rafinarea si convertizarea metalelor neferoase.
	24.	Muncitorii care lucreaza la extragerea, prelucrarea, distilarea si utilizarea permanenta a mercurului in diverse procese industriale, precum si cei de la incuvarea si decuvarea redresoarelor cu mercur, fabricarea termometrelor si de la intretinerea si repararea regulatoarelor "Dik".
	25.	Cupelatorii, topitorii, manipulantii de instalatii si ambalatorii de la fabricarea oxizilor de plumb (minium si litarga).
	26.	Muncitorii care lucreaza la fabricarea fosgenului si cloropicrinei.
	27.	Incarcatorii si descarcatorii la cuptor electric si operatorii la macinarea cuartitei pentru fabricarea carburii de siliciu.
	28.	Muncitorii de la prelucrarea sulfurii de carbon, purificarea si incarcarea sulfului, filatorii, uscatorii, lunificatorii, plumbistii, preparatorii de filiere si spalatorii de bobine din fabricile de celofibra (viscoza).
	29.	Suflatorii la teava si presuflatorii fasonatori din fabricile de sticla si becuri.
		- Fasonator de sticla la teava.
	30.	Muncitorii din filaturile si tesatoriile de azbest, precum si cei de la fabricarea ferodourilor.

    Nota

    1. Se precizează ca în acest tabel se cuprind şi:

       - ajutorii muncitorilor care lucrează în una din profesiunile prevăzute în tabel;

       - personalul de întreţinere pe schimb care lucrează în mod permanent în aceleaşi condiţii cu muncitorii cuprinşi în una din profesiunile prevăzute în tabel, şi anume: mecanicii, lacatusii, electricienii, sudorii etc. de întreţinere.

    2. Se precizează ca, pentru a putea beneficia de prevederile legii prin care se stabilesc condiţii avantajoase de pensionare pentru angajaţii care lucrează în una din profesiunile înscrise în tabel, se cere ca ei sa fi lucrat în mod permanent în aceste profesiuni.

   

Anexa 2

TABELUL NR. 2

cuprinzînd angajaţii care lucrează în muncile grele sau vătămătoare*)

*) Se republica în baza art. 91 din Legea nr. 27/1966, asa cum a fost publicat în Colecţia de Hotărîri şi Dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 32 din 5 septembrie 1959, ca anexa la Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 292/1959, cu completările ulterioare.

Nr. crt.

Denumirea profesiunii

1.

Muncitorii de la concasare, ciuruire, aglomerare, dozare, retur, exhaustoare si ventilatie de la instalatiile de aglomerare a minereurilor.

2.

Prajitorii si incarcatorii de la cuptoarele de prajire a minereurilor.

3.

Muncitorii care lucreaza la furnale si anume: inarcatorii, muncitorii de la banda de turnare a fontei, spargatorii de fonta, muncitorii de la granularea zgurii, macaragiii exploatare si masinistii de la skip.

4.

Muncitorii din halelel laminoarelor, si anume: cuptorarii, incarcatorii sortatori, fochistii de la cuptoarele adinci, zgurarii, morarii carbune, manevrantii la cald, precum si forjarii, furcasii calupuri, furcasii discuri si fochistii calitori de la laminoarele de bandaje si discuri.

5.

Macaragiii din halele de turnare a otelariilor, turnatoriilor, laminoarelor si din halele de forja si cazangerie.

6.

Muncitorii care lucreaza la pregatirea podurilor si terenurilor de turnare, gazogenistii, fochistii de la melanjoare, muncitorii de la pregatirea caldarilor, dopurilor si pilniilor, zgurarii, taietorii de maselote, signatorii, curatitorii de lingouri si muncitorii de la stripaj, din otelarii.

7.

Manevrantii de la mesele rulante si basculante la laminoare (linie mijlocie, reversibila, tabla si platina).

8.

Forjarii manuali, mecanicii, matriterii, arcurarii, presatorii, stantatorii si ambutisatorii la cald, precum si manipulantii la masini de forja (ciocanari) si muncitorii de la cuptoarele de forja (cu exceptia celor de la forjele de cimp).

- Fierarii daca din dovezile eliberate de unitati rezulta ca in perioada cit au activat ca fierari nu se lucra cu forje de cimp in unitatile respective.

- Fierarii de la atelierele C.F.R.

- Cuptorarii I si cuptorarii fochisti si muncitorii care deservesc masinile de stantat la cald si presele cu frictiuni la cald care lucreaza la atelierul de apretare a materialului marunt de cale de la Combinatul siderurgic Resita.

9.

Presatorii la strung "Drukbank".

10.

Muncitorii care lucreaza cu ciocane pneumatice la operatiile de: nituire, stemuire, craituire si cazangii care repara locomotive in ateliere si depouri.

- Constructorii navali care lucreaza cu ciocane pneumatice sau manuale la operatiile de: nituire, stemuire, craituire si fasonarea tablei daca lucreaza permanent la astfel de operatii.

11.

Muncitorii care lucreaza la incarcarea cuptoarelor si la evacuarea si deservirea cuptoarelor de cocs si semicocs, precum si muncitorii de la pregatirea carbunelui, incalzirea cuptoarelor, incarcarea si evacuarea cuptoarelor, sortarea cocsului din cocserie: operatorii din sectorul chimic al cocseriei.

12.

Muncitorii din turnatoriile de otel care lucreaza la: groapa de turnare, oale de turnare, precum si cei de la fabricarea dolomitei.

- Pentru muncitorii de la fabricarea dolomitei nu se cere si conditia ca acestia sa lucreze in sectorul turnatoriei de otel.

13.

Muncitorii din turnatoriile de fonta si otel care lucreaza la: maleabilizare, normalizare, recoacere si detensionare.

14.

Muncitorii care lucreaza la turnarea metalelor feroase si neferoase prin curenti de inalta frecventa, turnare in coji si turnare sub presiune.

15.

Muncitorii de la prepararea amestecurilor de formare (preparatorii de paminturi pentru turnatorie).

16.

Muncitorii care executa permanent operatii de tratamente termice: nitrurare, cianurare si calire in bai de plumb, precum si muncitorii de la recoacerea si decaparea metalelor neferoase in bai de acid sulfuric.

- Muncitorii din ateliere de gradat aparate de laborator care executa operatii de tratare la baia de acid sulfuric si fluorhidric.

17.

Muncitorii de la acoperiri metalice prin: pulverizare calda, scufundare in metal lichid si pe cale galvanica.

18.

Sudorii electrici si autogeni care lucreaza permanent la operatii de sudare in interiorul cazanelor, cisternelor, rezervoarelor, la vase navigabile la dublu fund, in interiorul cuptoarelor din halele de forja, turnatorie, otelarii si laminoare.

19.

Muncitorii pilari si slefuitori de pile care lucreaza permanent la fabricarea pilelor.

20.

Operatorii de la masinile automate pentru produse la rece prin bataie (cuie, caiele, nituri, stifturi, tinte, suruburi, bile).

- Confectionerii plase si pinze rabit din stuf - masinistii agrafe.

21.

Electricienii, lacatusii, ajustorii, timplarii si instalatorii de la intretinere din fabricile de acumulatori; muncitorii de la scularie, vopsitorie si personalul de curatenie din sectiile auxiliare de la fabricarea acumulatorilor, precum si muncitorii de la statiile de incarcare si reparare a acumulatorilor.

22.

Muncitorii de la fabricarea magnetilor sinterizati (preparare, amestec, cernere, presare, coacere si slefuire).

23.

Muncitorii de la imbracarea cablurilor in manta de plumb.

24.

Muncitorii de la fabricarea rasinilor, lacurilor si prafurilor de presare, precum si cei de la lipit mica si impregnarea pinzelor si hirtiilor electroizolante.

- Muncitorii de la preparat lac si factis in industria cauciucului.

25.

Muncitorii care lucreaza permanent in instalatii la prepararea carbunelui si minereurilor.

- Steampar la instalatii la prepararea minereurilor.

- Ziua de spalatorie Lupeni (numai pentru timpul cit s-a lucrat pe acel loc de munca).

26.

Topitorii de smoala, fochistii I si II, dozatorii, prim-brichetarii si brichetarii de la fabricarea brichetelor din carbune.

27.

Morarii, manipulantii de valturi si concasoare de la morile de macinat materiale silicioase.

- Muncitorii de la prepararea produselor abrazive (macinarea si prelucrarea materialelor silicioase).

- Muncitorii de la desfibrat si zdrobit asbest.

- Samotorii din fabricile de geamuri care: concaseaza si macina materii prime pentru produse refractare cu SIO2 (bioxid de siliciu).

28.

Mecanicii de exploatare (fochistii) si curatitorii de zgura (zgurarii de la evacuarea manuala a zgurii) din centralele termoelectrice alimentate cu carbune si de la cazanele Loffler din Termocentrala Grozavesti, precum si fochistii si zgurarii de la cazanele industriale pentru abur tehnologic alimentate manual cu combustibil solid.

- Fochistii de la gazogenele alimentate cu combustibil solid.

29.

Muncitorii de la instalatiile de alimentare cu carbuni de la centralele termoelectrice si termice care lucreaza in spatii inchise la: bunchere, concasoare, mori si benzi transportatoare.

30.

Mecanicii si fochistii de locomotiva cu aburi, antefochistii de locomotiva si mecanicii de automotoare pentru calatori.

31.

Fochistii, ajutorii mecanici, mecanicii si mecanicii-sefi de pe vase si remorchere.

- Carbunarii pe vase si remorchere.

32.

Muncitorii de port care lucreaza permanent la ruja, silozuri si la incarcarea si descarcarea cimentului.

- Muncitorii de deservire a statiilor de descarcare cenusa de carbune inferior de termocentrala.

- Muncitorii de la silozurile judetene apartinand Comitetului de Stat pentru Valorificarea Produselor Agricole (CSVPA).

33.

Caldararii aramari care lucreaza permanent cazane si instalatii de cupru.

- Caldararii, aramarii, aramar-caldararii numai pentru perioadele lucrate permanent la cazane si instalatii de cupru.

34.

Jonctorii instalatori, montatorii de cabluri si echipamente (retele) subterane din canale si camere subterane.

- Muncitorii care lucreaza la controlul, revizia si intretinerea retelelor de termoficare subterana.

35.

Telefonistele care deservesc centralele telefonice cu cel putin 250 de abonati, precum si telefonistele birourilor de informatii si de verificare a acestor centrale.

- Liniile interioare ocupate de la centralele telefonice de abonat, institutie sint similare cu posturile telefonice de abonati din centralele telefonice P.T.T.R., prevazute la acest punct.

36.

Muncitorii calafagii (smolitori la vase navigabile).

- Muncitorii izolatori care lucreaza la izolarea si imbracarea tevilor cu bitum si vata de sticla.

37.

Operatorii distilatori la fabricarea acidului clorhidric si sinteza, a monoclorbenzenului, a paradiclorbenzenului si clorotoluenului, a cloroformului, a nitroxanului, tetraclorurii de carbon, D.D.T.

38.

Operatorii si cuptorarii care lucreaza la dizolvarea cuprului, fierului, zincului si a altor metale pentru fabricarea sarurilor respective si operatorii la recoltarea sulfatilor la bacuri (lazi de cristalizare).

39.

Alimentatorii, concasoristii, cuptorarii si operatorii de la camere turnuri si instalatii Uhde pentru fabricarea acidului sulfuric si oleum.

- Operatorii la camere din sectia Pauling.

40.

Operatorii si ambalatorii de la fabricarea negrului de fum.

- Muncitorii la manipulat si distribuit negru de fum in magazia de negru de fum.

41.

Operatorii la fabricarea formiatului de sodiu, acidului formic, formaldehidei, acidului acetic, cetoanelor, anhidride acetice si a alcoolului metilic.

- Mozaicarii-montatori pardoseli antiacide prefabricate.

42.

Muncitorii de la fabricarea pigmentilor pe baza de plumb si crom, precum si preparatorii si fierbatorii care lucreaza la fabricarea vopselelor cu oxizi de plumb si crom.

- Preparatorii frita care lucreaza la cuptoare de fritare.

43.

Preparatorii, operatorii si ambalatorii de la fabricarea colorantilor organici si intermediari, precum si cei de la fabricarea anilinei si a colorantilor pe baza ei.

- Preparatorii si dozatorii de materiale auxiliare in sectiile de tabacarii si argasitorii (bicromat de sodiu, acid sulfuric, sulfura si sulfhidrat de sodiu, var, vopsele de anilina si pigmenti organici si anorganici).

44.

Preparatorii si fierbatorii de la fabricarea lacurilor si vopselelor pe baza de nitroceluloza si solventi toxici.

- Muncitorii la preparat lac si factis in industria cauciucului (vezi pct. 24).

- Preparatorii si dozatorii de materiale auxiliare in sectiile de tabacarii si argasitorii (bicromat de sodiu, acid sulfuric, sulfura si sulfhidrat de sodiu, var, vopsele de anilina si pigmenti organici si anorganici) (vezi pct. 43).

45.

Muncitorii de la fabricarea superfosfatilor.

46.

Operatorii la prepararea pastei de electrozi (masei catodice si anodice) si pile galvanice.

47.

Operatorii la fabricarea carbunelui activ.

48.

Operatorii la fabricarea produselor medicamentoase pe baza de mercur, bismut si plumb.

49.

Operatorii la fabricarea (sinteza) produselor narcotice.

50.

Muncitorii care lucreaza la curatirea si spalarea cazanelor (cisternelor, rezervoarelor si tancurilor) pentru produse petroliere.

51.

Operatorii si manipulantii la prepararea furfurolului.

- Mozaicarii-montatori pardoseli antiacide prefabricate (vezi pct. 41).

52.

Morarii, concasoristii si incarcatorii de saci care lucreaza permanent la moara de colmatita si barita.

53.

Muncitorii care lucreaza la camerele de amestec si sectia valturi pentru amestec de la fabricile de cauciuc, precum si cei care lucreaza la fabricarea obiectelor de cauciuc prin inmuiere in solutii cu solventi toxici.

- Muncitorii la confectionat cofraje pneumatice din pinza cauciucata.

- Muncitorii la preparat solutii de cauciuc in malaxor.

- Muncitorii la prelucrat lac si lacuit articole tehnice si incaltaminte din cauciuc.

- Muncitorii la preincalzit amestecuri pe valt pentru calandrare.

54.

Operatorii chimisti la recuperarea bicromatului.

55.

Operatorii la fabricarea etilxantatului de sodiu.

56.

Operatorii la fabricarea bioxidului de sulf lichid.

57.

Curatitorii camerelor de cocs de la instalatiile de cracare.

58.

Clorurorii de la fabricarea paragelului.

59.

Laminatorii si presatorii care lucreaza la fabricarea obiectelor de plumb.

- Prelucratorii tuburi plumb pentru pasta de dinti.

60.

Muncitorii care lucreaza la fierbatoarele de celuloza (sulfat si sulfit), preinalbirea celulozei, preincalzirea acidului, prepararea hipocloritului de calciu, prepararea sulfatului de aluminiu si la instalatiile de pompare si spalare manuala a celulozei.

61.

Muncitorii de la fabricarea fenolilor si muncitorii scurgatori de conducte la fabricarea nercaptanului.

62.

Muncitorii care lucreaza la fabricarea cernelurilor tipografice, a pastei de carbon si a pastei de indigo, inclusiv impregnarea.

63.

Operatorii care lucreaza la fabricarea acidului azotic concentrat.

64.

Muncitorii de la etilarea benzinei.

65.

Stereotiparii, matriterii si finisatorii de placi de stereotipie din tipografii.

- Stereotipar universal;

- Matriter stereotipar;

- Turnator stereotipar;

- Frezor stereotipar.

66.

Culegatorii mecanici la linotip, intertip, tipografi ludlov si monoturnat (masini de turnat monotip).

- Linotipist;

- Ludlovist;

- Culegator linotipist;

- Culegator la masina tipograf.

67.

Muncitorii tipografi care toarna caractere de litere, gravorii, ajustorii, finisorii, slefuitorii de linii si litere, frezorii, culegatorii manuali (zetari), controlorii caractere litere, controlorii asortatori, galvanizatorii, zincografii, ietuitorii, corodorii, muncitorii care lucreaza la pregatirea formei si imprimare tiefdruk, masinistii tiparitori, precum si muncitorii puitori, stringatori si rotarii din tipografii.

- Paginator;

- Impartitor;

- Culegator;

- Culegator de texte;

culegatorii manuali (zetari)

- Culegator de litere;

- Culegator de formule;

- Culegator tipograf

- Galvanizator-stereotipar;

galvanizatorii

- Galvanizator-cromator (ofset, tiefdruk, stereotipe, turnatorie)

- Zincograf universal;

- Frezor-gravor;

- Sortator de clisee;

- Slefuitor de zinc si pietre;

zincografii

- Granulator;

- Colorist zincograf si spalator de placi;

- Fotograf (zincograf, ofset si tiefdruk)

- Msinist-tipograf;

- Masinist (plane, ofset, tiefdruk);

- Masinist (tipar plan, tipar adinc, tipar inalt);

- Tiparitor;

- Tiparitor probist;

- Litograf;

- Ofsetist;

masinistii tiparitori

- Litograf transportator;

- Transportator universal;

- Transportator ofsetist;

- Masinist (tiparitor) la rotativa, tighel, fenix;

- Masinist lacuitor;

- Lacuitor imprimate;

- Masinist (tiparitor) la liniat caiete;

- Masinist (tiparitor) relief.

68.

Morarii, insacuitorii si incarcatorii mecanici si manual de la fabricile de ciment si ipsos.

- Pregatitorii materii prime la Kolergang din fabricile de portelanuri, abrazive si ipsos.

- Morarii diatomit.

- Masinistii la masina de zdrobit si macinat pluta.

69.

Manipulantii instalatiilor de la baile de bitum, uscatorii prafului mineral, prafuitorii de carton, asfaltatorii principali, incarcatorii cazanelor de topit smoala, topitorii si curatitorii de smoala de la fabricarea cartonului asfaltat.

- Confectionerii placi izolatoare.

70.

Asezatorii, cocatorii si scotatorii la cuptoarele de ardere a varului, ipsosului, produselor refractare, bazaltului artificial, precum si asezatorii, scotatorii si arzatorii de la cuptoarele tip Hoffman si Mendheim de la fabricile de caramizi si tigle.

- Samotorii din fabricile de geamuri care ard produse refractare.

- Cuptorarii lianti - fochistii si ajutorii - de la cuptoarele de ipsos.

- Arzatorii si scotatorii caramizi dialit.

- Incarcatorii, descarcatorii si conducatorii de foc la cuptoarele de ardere a produselor refractare de tip Hoffman si Mendheim.

71.

Morarii, masinistii, preparatorii, amestecatorii si manipulantii materiei prime in camerele de amestec la fabricarea sticlei si geamurilor.

- Sablatorii de articole de sticlarie.

72.

Alimentatorii si topitorii la cuptor, taietorii si ambalatorii de la fabricarea vatei de sticla.

- Alimentatorii, topitorii, tragatorii baghete, filatorii fibre de sticla si impislitorii pinza de sticla.

73.

Alimentatorii, incarcatorii, topitorii, turnatorii la cuptoare, masinistii la masini semiautomate, culegatorii de sticla, manipulantii de placi la cuptoarele de racire, taietorii si rupatorii de geam la masina, observatorii la masinile de tras geam, sahtistii si sticlarii de piese de constructie din fabricile de sticla si geamuri.

- Operatorii la instalatii automate pentru prelucrarea topiturii de sticla tip Lynch.

- Calitorii geam turnat.

- Operatorii la instalatii automate pentru prelucrarea topiturii de sticla. Cuptorarii recoacere.

- Prelucratorii de topitura la presa, articole de sticlarie, piese de constructie etc.

- Fasonatorii de sticla la prese.

- Presarii din fabricile de sticla.

- Observatorii la instalatia de tras tevi de sticla.

- Presuflatorii la masini semiautomate.

74.

Emailatorii, pudratorii, arzatorii de obiecte emailate si preparatorii de email.

75.

Betonistii (zidari), torkretistii care lucreaza permanent cu injectorul de torkretoare in spatii inchise greu accesibile si la inaltimi.

76.

Muncitorii de la prepararea pastelor, a solutiilor chimice si a amestecurilor de coloranti pentru imprimat si vopsit din sectorul textile si tricotaje.

77.

Asezatorii, scotatorii si arzatorii de la fabricarea produselor de portelan sau faianta.

78.

Vopsitorii care vopsesc permanent cu vopsele preparate pe baza de nitroceluloza sau saruri si oxizi de plumb.

- Vopsitorii duco.

- Pictorii de decoruri, imprimeuri si boiangii din institutiile de spectacole daca lucreaza permanent cu vopsele preparate pe baza de nitroceluloza sau saruri si oxizi de plumb.

- Decoratorii de sticla si ceramica fina care lucreaza cu coloranti pe baza de nitrobenzen, saruri si oxizi de plumb.

- Muncitorii la vopsit permanent pieile in tabacarie si argasatorie cu pistolul automat manual care lucreaza cu nitrolac sau oxizi de plumb.

79.

Medicii radiologi.

- Personalul mediu sanitar care lucreaza in serviciile de radiologie: laboranti, sora de radiologie, asistenta medicala de radiologie, tehniciana radiologie.

80.

Personalul care lucreaza la intretinerea si repararea aparaturii de radiologie.

81.

Personalul medico-sanitar care lucreaza cu izotopi radioactivi.

82.

Personalul care lucreaza la tratamente cu namol sau hidrogen sulfurat.

83.

Personalul medico-sanitar care lucreaza in subteran.

84.

Personalul care lucreaza in leprozerie.

85.

Personalul care lucreaza la cercetarea si productia de seruri si vaccinuri.

- Se vor considera ca perioade de activitate prestate in conditiile grupei a II-a de munca acelea pentru care institutele de cercetari vor preciza in adeverintele eliberate ca angajatii respectivi au lucrat la cercetarea si producerea de seruri si vaccinuri.

86.

Cioplitorii manuali sau mecanici pietre, marmure si granite.

- Meseriile se refera numai la muncitorii de la prelucrarea pietrei marmurii si granitului, indiferent de locul de munca.

- Samotorii din fabricile de geamuri care cioplesc produse refractare.

87.

Gateristii care fierastruiesc mecanic pietre, marmure si granite.

88.

Taietorii placaje si masive de marmura, pietre si granite la masini de taiat.

89.

Slefuitorii manuali de pietre, marmure si granite.

90.

Muncitorii morari de la concasoare, mori cu ciocane, mori cu bile de marmure, pietre si granite.

91.

Muncitorii de la sectia abrazive care fabrica saibe, carborundum si diverse alte materiale abrazive.

*

Incadrarea meseriilor prevazute la pct. 86-91 se poate face si in cazul in care meseriile respective sint exercitate si in alte unitati decit cele din sistemul Ministerului Industriei Constructiilor.

    NOTA.

    1. Se precizează ca în acest tabel se cuprind şi:

       - ajutorii muncitorilor care lucrează în una din profesiunile prevăzute

       în tabel;

       - personalul de întreţinere pe schimb care lucrează în mod permanent în

       aceleaşi condiţii cu muncitorii cuprinşi în una din profesiunile

       prevăzute în tabel, şi anume: mecanicii, lacatusii, electricienii,

       sudorii etc. de întreţinere.

    2. Se precizează ca, pentru a putea beneficia de prevederile legii prin care

       se stabilesc condiţii avantajoase de pensionare pentru angajaţii care

       lucrează în una din profesiunile înscrise în tabel, se cere ca ei sa fi

       lucrat în mod permanent în aceste profesiuni.

       - Mecanicii şi electricienii de reparaţii din ramura energiei electrice

       care lucrează în mod permanent în aceleaşi condiţii cu muncitorii

       prevăzuţi la pct. 28, se considera personal de întreţinere şi vor fi

       încadraţi în condiţiile prevăzute la pct. 1 alin. 2 din prezenta nota.

----------