LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*republicată*)

privind organizarea și funcționarea Academiei Române*)

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 7 mai 2009 *) Republicată în temeiul art. III alin. (1) din Legea nr. 133/2008 pentru modificarea și completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 9 iulie 2008, dându-se textelor o nouă numerotare.Legea nr. 752/2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 28 decembrie 2001, iar ulterior a mai fost modificată și completată prin:– Legea nr. 396/2004 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 14 octombrie 2004; ... – Legea nr. 564/2004 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004; ... – Legea nr. 194/2006 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006; ... – Legea nr. 80/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 3 aprilie 2007; ... – Legea nr. 251/2007 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 25 iulie 2007. ...     

Capitolul I

Dispoziții generale    

Articolul 1

(1) Academia Română este cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală, care reunește personalități din țară și străinătate cu realizări deosebite în științe, litere, arte și în alte domenii ale spiritului.(2) Academia Română este continuatorul și unicul legatar al Societății Literare Române înființate în 1866, reorganizată în anul 1867 în Societatea Academică Română și în anul 1879 în Academia Română.(3) Academia Română este instituție de interes public național de cercetare în domeniile fundamentale ale științei, autonomă, cu personalitate juridică de drept public.    

Articolul 2

Sediul Academiei Române este în municipiul București, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1.

   

Articolul 3

(1) Academia Română are în structură secții științifice alcătuite din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare.(2) Atribuțiile secțiilor științifice se stabilesc prin statut.(3) În subordinea Academiei Române funcționează, în condițiile legii, institute și centre de cercetare științifică.(4) Institutele de cercetare științifică din subordinea Academiei Române se înființează și se organizează prin hotărăre a Guvernului, la propunerea Adunării generale a Academiei Române.(5) Academia Română și institutele de cercetare din subordinea sa pot stabili relații directe cu academii, institute și unități de profil din țară și din străinătate, precum și cu organizații internaționale.    

Articolul 4

(1) Patrimoniul Academiei Române este alcătuit din:a) bunuri mobile și imobile, dobândite cu titlu de proprietate; ... b) bunuri mobile și imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, atribuite în administrare sau în folosință în condițiile legii; ... c) alte bunuri dobândite potrivit legii. ... (2) Se restituie, în condițiile legii, în patrimoniul Academiei Române, bunurile mobile și imobile de care aceasta a fost deposedată în mod abuziv, cu sau fără titlu.(3) Terenurile cu destinație agricolă și forestieră retrocedate Academiei Române prin titluri de proprietate, prin punere în posesie sau prin validarea dreptului de proprietate, conform prevederilor Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, vor fi comasate la cererea Academiei Române, prin schimburi de terenuri cu Agenția Domeniilor Statului și, respectiv, cu Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, pe amplasamente cuvenite.(4) Bunurile mobile și imobile cu caracter agrosilvic, categoriile de imobile prevăzute la alin. (17), precum și celelalte categorii de bunuri mobile și imobile care au aparținut Academiei Române și care au fost trecute în mod abuziv în folosința sau administrarea unor ministere și instituții publice prin Decizia Consiliului de Miniștri nr. 1.486/1948, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 260 din 8 noiembrie 1948, și care sunt cuprinse în documentul respectiv, în art. 1-4, paginile 8.983-8.989, precum și în alte documente oficiale doveditoare sau care au fost trecute în mod abuziv în proprietatea, în administrarea ori în folosința unor persoane juridice, prin acte normative sau administrative, emise în perioada precizată la alin. (17), respectiv 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și în perioada 1 ianuarie 1990-14 decembrie 2004, se retrocedează în totalitate în proprietatea privată a Academiei Române, cu aplicarea prevederilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Decizie de admitere: HP nr. 355/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1066 din 20 noiembrie 2025:În interpretarea și aplicarea art. 4 alin. (4) din Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, republicată, cu modificările ulterioare, sintagma „se retrocedează în totalitate în proprietatea privată a Academiei Române“ nu trebuie raportată la limita de 50 ha de proprietar deposedat prevăzută de art. 15 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare. (5) Pentru bunurile mobile și imobile prevăzute la alin. (2) și (4), care în mod obiectiv nu mai pot fi retrocedate în natură, în vederea respectării clauzelor donatorilor și în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la cererea și cu acordul Academiei Române, se aplică de către autoritățile competente, potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, măsuri reparatorii prin echivalent, în compensare cu alte bunuri similare sau, prin conversie cu bunuri mobile ori imobile din alte categorii, necesare activităților Academiei Române.(6) În aplicarea prevederilor alin. (5), se vor respecta și dispozițiile art. 34 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 36 alin. (5) și ale art. 92 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, avându-se în vedere valoarea de piață de la data soluționării cererii sau notificării, calculată de autoritățile competente, conform standardelor internaționale de evaluare, pe baza prevederilor prezentului alineat, coroborat cu prevederile alin. (17).(7) Administrarea bunurilor silvice retrocedate Academiei Române se va realiza conform prevederilor Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare. Academia Română poate dobândi în patrimoniul său agrosilvic bunuri mobile și imobile, agricole și silvice, proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, în administrare sau în folosință, de la Agenția Domeniilor Statului, de la Regia Națională a Pădurilor - Romsilva și de la primării. Pentru administrarea eficientă a acestor bunuri, Academia Română poate încheia parteneriate în scopul atingerii obiectivelor sale.(8) Patrimoniul agrosilvic, prevăzut la alin. (3)-(7), este dobândit de Academia Română, la cerere, în mod gratuit, în administrare sau în folosință, conform prevederilor prezentei legi, pentru desfășurarea programelor de cercetare științifică și inovare tehnologică, în scopul dezvoltării rurale durabile.(9) Terenurile agricole și silvice dobândite de Academia Română conform alin. (8) sunt administrate și gestionate prin Fundația Patrimoniu a Academiei Române, conform statutelor acestora, iar coordonarea științifică se efectuează prin Centrul de Studii și Cercetări pentru Biodiversitate Agrosilvică, unitate cu personalitate juridică, din structura Institutului Național de Cercetări Economice "Costin C. Kirițescu" (I.N.C.E.) al Academiei Române.(10) De asemenea, Academia Română poate dobândi, în condițiile legii, bunuri mobile și imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, fie în administrare, fie în folosință.(11) Bunurile mobile și imobile dobândite în condițiile legii de Academia Română, în administrare sau în folosință, conform prevederilor alin. (10) se acordă pe perioada de existență a Academiei Române.(12) Terenurile agricole și forestiere care au aparținut Academiei Române se retrocedează acesteia, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.(13) Retrocedarea terenurilor forestiere prevăzute la alin. (12) se face conform prevederilor art. 29 alin. (3^2) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare.(14) Prefectul, la propunerea comisiei județene de fond funciar în a cărei rază teritorială se află terenurile forestiere, retrocedate în condițiile alin. (12) și (13), emite titlul de proprietate Academiei Române.(15) Reconstituirea dreptului de proprietate a Academiei Române asupra terenurilor agricole care au aparținut acesteia, conform prevederilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, se face prin exceptare de la prevederile art. 22^1 din aceeași lege, dacă nu se afectează vechile amplasamente ale foștilor proprietari.(16) Terenurile agricole și forestiere retrocedate vor fi administrate și gestionate potrivit legii, în scopurile stabilite de Academia Română, pe baza clauzelor actelor de donație, prin Fundația Patrimoniu a Academiei Române, conform statutului acesteia, iar coordonarea tehnico-științifică pentru eficiență economico-socială se face prin Secția de Științe Agricole și Silvice a Academiei Române și prin Institutul Național de Cercetări Economice "Costin C. Kirițescu" (I.N.C.E.) al Academiei Române.(17) Restituirea altor categorii de imobile care au aparținut Academiei Române se face în condițiile Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nefiindu-i aplicabile prevederile art. 3 alin. (2) din această lege. Termenul prevăzut la art. 22 din aceeași lege, cu prelungirile legale ulterioare, începe să curgă de la data intrării în vigoare a Legii nr. 564/2004 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române și nu poate depăși, după caz, 8 luni calendaristice.    

Capitolul II

Organizare și funcționare    

Articolul 5

Academia Română se organizează și funcționează potrivit prevederilor prezentei legi și ale statutului propriu.

   

Articolul 6

(1) Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare.(2) Membrii Academiei Române sunt aleși dintre oamenii de știință și cultură de înaltă ținută spirituală și morală, care s-au distins prin opere care contribuie la progresul spiritual al țării, prin lucrări de mare valoare teoretică și practică. Ei trebuie să recunoască și să respecte Statutul Academiei Române.(3) Noii membri ai Academiei Române sunt aleși de Adunarea generală a Academiei Române, pe baza propunerilor formulate de către membrii Academiei Române, de instituțiile de cercetare științifică, de învățământ și de cultură, potrivit criteriilor și procedurilor prevăzute în statut.(4) Calitatea de membru al Academiei Române poate fi acordată și post-mortem.(5) Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române.(6) Numărul maxim de membri titulari și de membri corespondenți este de 181, iar numărul maxim al membrilor de onoare din țară și din străinătate este de 135, din care cel mult 40 din țară.    

Articolul 7

(1) Pot fi aleși membri de onoare ai Academiei Române, conform procedurilor prevăzute în statut, persoane din țară și din străinătate cu merite deosebite în dezvoltarea științei și culturii.(2) Membrii titulari sau corespondenți pot fi trecuți, la cererea lor, de către adunarea generală în randul membrilor de onoare ai Academiei Române.    

Articolul 8

(1) În realizarea obiectivelor sale Academia Română are următoarele atribuții principale:a) promovează știința și cultura în toate domeniile; ... b) se îngrijește de cultivarea limbii Române și stabilește regulile ortografice obligatorii; ... c) gestionează bunurile culturale din patrimoniul național, care se află în proprietatea sau în administrarea sa; ... d) organizează manifestări științifice și culturale, activități de cercetare științifică și de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare și doctorate, în colaborare cu Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, în condițiile prevăzute de lege; ... e) coordonează activitatea institutelor și a centrelor de cercetare științifică din subordinea sa; ... f) editează opere din domeniul științelor, literelor și artelor, precum și publicații periodice; ... g) decernează diplome și premii pentru realizări deosebite în domeniul științelor, literelor și artelor; ... h) acordă burse pe bază de concurs pentru perfecționare, în țară sau în străinătate; ... i) avizează proiecte de acte normative care privesc domeniile de activitate ale Academiei Române; ... j) poate elabora proiecte de acte normative din domeniul său de activitate, ce se supun spre aprobare Guvernului de către ministerul de resort; ... k) coordonează activitatea Academiei di România de la Roma și a Centrului Cultural de la Veneția; ... l) coordonează activitatea fundațiilor proprii. ... (2) Academia Română îndeplinește și alte atribuții din domeniul său de activitate, stabilite prin lege sau prin statut.    

Articolul 9

(1) Finanțarea activității Academiei Române și a unităților din subordine se asigură, pe bază de programe proprii aprobate de Adunarea generală a Academiei Române, de la bugetul de stat, utilizându-se în completare și venituri extrabugetare.(2) Veniturile extrabugetare provin din: taxe, chirii, manifestări culturale, concursuri artistice, publicații, studii și lucrări de cercetare științifică, prestații editoriale, consultații științifice, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, exploatarea filmelor, a colecțiilor și a altor documente din bibliotecile și muzeele proprii, lucrări de exploatare a unor bunuri mobile și imobile din patrimoniul propriu, studii pentru avizele date de comitete și comisii naționale, precum și din alte activități realizate suplimentar față de cele cuprinse în programele aprobate.(3) Academia Română poate fi sprijinită prin donații, sponsorizări și prin alte bunuri, conform legii, pe baza aprobării Prezidiului Academiei Române.    

Articolul 10

(1) Membrii Academiei Române primesc o indemnizație lunară brută, după cum urmează:a) membrii titulari: 3.000 lei; ... b) membrii corespondenți și membrii de onoare cu domiciliul în țară: 2.500 lei. ... (2) Prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române pot fi acordate indemnizațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și unor membri de onoare ai Academiei Române care au domiciliul în altă țară.(3) Președinților secțiilor științifice și filialelor Academiei Române li se poate majoră cu până la 20% indemnizația prevăzută la alin. (1), prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române.(4) Indemnizațiile prevăzute la alin. (1)-(3) se indexează anual cu rata inflației, comunicată de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior celui în care se face plata drepturilor.(5) Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3) se alocă de la bugetul de stat și se plătesc beneficiarilor lunar, prin bugetul Academiei Române.(6) Membrii titulari ai Academiei Române care devin membri de onoare în condițiile prevăzute la art. 7 alin. (2) își păstrează titlul de academician și beneficiază de indemnizația corespunzătoare membrilor titulari.(7) Soțul supraviețuitor, precum și copiii minori, urmași ai membrilor titulari, corespondenți și de onoare din țară ai Academiei Române beneficiază lunar de un sprijin material, conform Legii nr. 86/1998 privind acordarea unui sprijin material pentru soțul supraviețuitor și pentru urmașii membrilor Academiei Române.(8) Membrii Academiei Române primesc drepturile prevăzute de dispozițiile legale aplicabile demnitarilor și personalului încadrat pe funcții similare acestora pentru deplasări în interesul serviciului, în străinătate sau în țară.(9) Membrii Academiei Române beneficiază de transport intern gratuit pe calea ferată cu orice tip de tren, clasa I. Costul integral al biletelor se suportă din bugetul Academiei Române.    

Articolul 11

(1) În subordinea Academiei Române funcționează, ca unități cu personalitate juridică, filiale teritoriale, organizate în principalele centre științifice și culturale ale țării, Biblioteca Academiei, Editura Academiei, Casa Oamenilor de Știință și Revista "Academica".(2) Institutele de cercetare științifică pot avea subunități în centre universitare și pot să încheie, în nume propriu, contracte de cercetare științifică cu persoane juridice, fondurile obținute rămânând în întregime la dispoziția lor.(3) Organizarea și funcționarea filialelor teritoriale, a Bibliotecii Academiei, a Editurii Academiei, a Casei Oamenilor de Știință și a Revistei "Academica" se stabilesc prin statut.    

Articolul 12

Academia Română poate organiza comitete naționale și comisii pe domenii de activitate, cu caracter consultativ, alcătuite din membri ai Academiei Române și din alte personalități din domeniul științei și culturii.

   

Capitolul III

Conducerea Academiei Române    

Articolul 13

Conducerea Academiei Române se exercită de către adunarea generală, care este forul suprem de conducere, Prezidiul Academiei Române, Biroul Prezidiului Academiei Române și de președinte.

   

Articolul 14

(1) Adunarea generală a Academiei Române este formată din membri titulari, membri corespondenți și din membri de onoare ai Academiei Române.(2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea adunării generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române.    

Articolul 15

(1) Prezidiul Academiei Române este format din președintele, vicepreședinții, secretarul general al Academiei Române, președinții secțiilor științifice și președinții filialelor, aleși din rândul membrilor titulari.(2) Președintele Academiei Române, vicepreședinții și secretarul general alcătuiesc Biroul Prezidiului Academiei Române, care asigură conducerea operativă a Academiei Române.(3) Atribuțiile, organizarea și funcționarea Prezidiului Academiei Române și a biroului acestuia se stabilesc prin Statutul Academiei Române. Statutul Academiei Române, adoptat de adunarea generală, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.    

Articolul 16

(1) Președintele Academiei Române este ales de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani și poate fi reales o singură dată.(2) Președintele Academiei Române reprezintă Academia Română în raporturile cu autoritățile publice, cu organisme și organizații, precum și cu alte persoane juridice și persoane fizice din țară și din străinătate.(3) În cazul în care președintele nu își poate exercita prerogativele o perioadă mai mare de 3 luni, el desemnează pentru aceasta pe unul dintre vicepreședinți.(4) În cazul în care președintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreședinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei Române.(5) În exercitarea atribuțiilor sale președintele emite decizii.(6) Președintele Academiei Române este ordonator principal de credite.    

Articolul 17

(1) Vicepreședinții Academiei Române și secretarul general al Academiei Române sunt aleși de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani, putand fi realeși o singură dată.(2) Secretarul general îndeplinește atribuțiile stabilite prin Statutul Academiei Române, precum și alte atribuții încredințate de președinte, realizand legăturile funcționale dintre structurile Academiei Române, precum și dintre aparatul de lucru propriu al acesteia și unitățile subordonate.    

Articolul 18

Mandatele președintelui, vicepreședinților și secretarului general al Academiei Române încetează la expirarea duratei pentru care au fost aleși sau prin hotărâre a Adunării generale a Academiei Române, dacă aceștia sunt în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile, ori prin demisie.

   

Capitolul IV

Aparatul de lucru al Academiei Române și al unităților din subordine    

Articolul 19

(1) Academia Română are un aparat de lucru propriu.(2) Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române*). *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 569/1990 privind structura organizatorică a aparatului propriu al Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 23 septembrie 1992. (3) Atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare aprobat de către Prezidiul Academiei Române.    

Articolul 20

(1) Statul de funcții al aparatului de lucru al Academiei Române se aprobă de către președintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.(2) Structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă se aprobă de președintele Academiei Române, la propunerea secretarului general.(3) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu de lucru este de 126.(4) Personalul necesar desfășurării activității Academiei Române este numit sau este angajat, după caz, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.    

Articolul 21

(1) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor și statele de funcții pentru unitățile din subordine se aprobă de președintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat Academiei Române prin legea anuală a bugetului de stat.(2) Salarizarea personalului din aparatul de lucru propriu al Academiei Române și a celui din unitățile subordonate acesteia se face în condițiile aplicabile personalului din sectorul bugetar, cu acordarea unui spor de importanță națională de 25% la salariul de bază, cu excepția personalului prevăzut la alin. (3). Potrivit pct. 33 al art. 44 din LEGEA-CADRU nr. 153 din 28 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 492 din 28 iunie 2017, se abrogă prevederile referitoare la acordarea sporului de importanță națională de 25% din cuprinsul alin. (2) al art. 21 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 7 mai 2009.

(la 01-07-2017, Alineatul (3) din Articolul 21 , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 33, Alineatul (1), Articolul 44, Capitolul IV din LEGEA -CADRU nr. 153 din 28 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 492 din 28 iunie 2017 )

   

Articolul 22

(1) Academia Română are în dotare un parc auto propriu.(2) Numărul maxim de autovehicule și consumul lunar de carburanți pentru aparatul de lucru și unitățile din subordine se stabilesc prin statut, cu încadrare în bugetele aprobate.    

Capitolul V

Dispoziții finale    

Articolul 23

Sintagma Academia Română nu poate fi folosită de nicio altă instituție publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia.

   

Articolul 24

Academia Română are drept de supraveghere și de control asupra Fundației Familiei Menachem H. Elias, conform "Actului de fundațiune".

   

Articolul 25

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, adunarea generală va adopta statutul propriu al Academiei Române.    

Articolul 26

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul-lege nr. 4/1990 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 6 ianuarie 1990, precum și orice alte dispoziții contrare.

Notă ...
Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 564/2004 și ale art. II din Legea nr. 133/2008, care nu sunt incorporate în textul republicat al Legii nr. 752/2001 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale celor două legi:– art. II din Legea nr. 564/2004:    

Articolul II

La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziții contrare se abrogă.

 ... – art. II din Legea nr. 133/2008:    

Articolul II

Prevederile art. 4 alin. (2^1)*) și (4)**) din Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege se aplică în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

 ...  *) Art. 4 alin. (2^1) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 752/2001, art. 4 alin. (3). **) Art. 4 alin. (4) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 752/2001, art. 4 alin. (12).