| Document ID: | 2 |
|---|---|
| Source URL: | https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentA... |
| Scraped At: | 2026-09-08 17:18:14 |
| Last Updated: | 2026-09-11 20:08:01 |
| Valid From: | 11.09.1865 |
| Latest Version: | Yes |
| Status: | ABROGATED on 24.05.2012 |
| Abrogated By: | LEGE 76 24/05/2012 |
| Meta tags: |
|
|---|---|
| Detail metadata: |
|
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865
PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 11 septembrie 1865ALECSANDRU IOAN I,
Cu mila lui Dumnedeu şi voinţa naţionala,
Domnu Principateloru-Unite-Române.
La toţi de faţa şi viitori sanetate.
Vedenedu raportulu Ministrului Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiţiei, Culteloru şi Instructiunei publice, No. 29,879, pa lîngă care Ne supune spre intarire proiectului Codicelui de procedura civilă.
Considerându votulu Adunării generale, datu în şedinţa de 21 Iunie anul curentu.
Considerându apreciarea Senatului României, data în şedinţa de la 21 Iunie.
În virtutea Art. 14 din Convenţiunea de la Parisu din 7/19 Augustu 1858, şi a Art. 3 şi 14 din Statutulu de la 2/14 Iulie 1864.
Amu sanctionatu şi sanctionamu, amu promulgatu şi promulgamu ce urmeda:
CODICE DE PROCEDURA CIVILE.
Cartea ANTEIA Despre judecatoriele de plasi (ocole)Judecătorii de plasi suntu competinti a judeca tote cererile în materii personale şi mobiliare, în cea din urma instanţa, pînă la valoarea de doue sute lei capitalu şi interese, era cu apelu, pînă la valoarea de 1500 lei capitalu şi interese.
Judecătorii de plasi voru judeca, fără apelu, pînă la valoarea de 200 lei şi cu apelu pînă la valoarea de 1500 lei:
1. Contestaţiunile dintre hotelari, ospatari, hangii, carciumari cu călătorii, ospetii sau musterii loru, pentru cheltuieli de ospatarie sau pretenţiuni de perderea totală ori parţială a obiecteloru aduse în oteluri, hanuri sau carciumi.
2. Contestaţiunile dintre călători comisionari sau espeditori cu cărăuşii sau intreprindatorii de transport, pentru intardierea, stricăciunea şi perderea obecteloru transportate ori pentru plata preţului transportului.
Judecătorii de plasi suntu competinti a judeca, în cea din urma instanţa, pînă la valoarea de 200 lei, şi cu apelu pînă la ori ce valoare:
1. Cererile pentru vătămarea adusă de către omeni sau dobitoce tariniloru, holdeloru, fructeloru şi recolteloru.
2. Cererile pentru curăţirea santuriloru, canaluriloru de irigatie, iazuriloru, girleloru, zagazuriloru (iezeturelor) cînd drepturile de proprietate sau de servitute nu suntu contestate.
3. Cererile pentru usurpare sau stricăciuni de locuri, copaci, garduri, santuri, sau alte îngrădiri.
4. Cererile pentru reparaţiunile locuriloru sau cladiriloru închiriate, impuse prin contractu sau de către lege în sarcina locatarului (chiriaşului).
5. Contestaţiunile dintre stăpâni şi servitori patroni şi lucrători cu diua, cu luna sau cu anul , pentru plata simbriei sau salariului loru, ori esecutarea contractului.
6. Cereri pentru despăgubiri civile provenite din difamatiuni, injurii, bătăi sau loviri, candu însă părţile n'au intrat pe calea criminală.
Judecătorii de plasi suntu competinti a judeca, fără apelu, pînă la valoarea de 300 lei capitalu sau 30 lei venitu, şi cu apelu pînă la valoarea de 1500 lei capitalu sau 150 lei venitu:
1. Despăgubirile cerute de arendasu sau locataru chiriasu, din causa că nu s'a datu loculu în stapanire prin faptulu proprietarului, cînd însă dreptulu nu e contestatu.
2. Despăgubirile reclamate de proprietaru pentru stricăciunile, pierderile sau incendiulu intemplatu lucrului inchiriatu sau arendatu, din faptulu locatarului sau arendaşului, conformu Art. 1434 şi 1435 din Codice civile.
3. Cererile pentru plata de chirii sau arendi pentru desfiinţarea de contracte din causa de neplata arendu sau chiriei, pentru gonirea chiriaşului sau arendaşului din loculu arendatu sau inchiriatu.
Judecătorii de plasi voru judeca cu dreptu de apelu, ori-care aru fi valoarea lucrului:
1. Cererile pentru strămutarea otareloru.
2. Acţiunile posesorii.
3. Pretentiunile asupra lucratoriloru făcute pe ape curgatore pentru udare de tarini sau mişcare de fabrici, mori etc.
4. Reclamatiunile pentru esercitiulu servitutiloru, pentru zidurile şi şanţurile comune, pentru distanţele de constructiuni şi plantatiuni a se observa între vecini. În tote aceste casuri, judecătorului de plasa nu este competinte a judeca, dacă se contesta însuşi dreptulu proprietăţii sau titlulu constitutivu alu servituţii.
În casurile candu competinţa judecătorului se reguleza după valoarea obiectului în contestatiune, acesta valoare se va otari după suma coprinsa în cerere. Dacă cererea nu coprinde nici o sumă, sau dacă se aridica contestatiune asupra valorei, şi părţile nu se înţelegu, judecătorului o va otari dupe actel ce va avea, sau prin esperti, su mergendu însuşi la faţa locului. Partea nemultumita pe otarirea asupra valorei obiectului, va avea dreptu, în ori ce casu sa atace acea otarire la tribunalul judeteanu în termenu de 10 dile şi cu formele hotărîte pentru apelu.
Părţile printr'o comuna înţelegere potu eroga la competinţa judecătorului, arătată prin articulele precedente; ele se potu presinta de sine, înaintea sa şi a se judeca, ori care aru fi valoarea obiectului în procesu, şi judecătorului va pronunţa în prima sau ultima instanţa despre competinţa sa; se voru observa însă pentru acestu casu cele prescrise prin art. 10.
Judecătorii de plasi suntu încă competinti a priimi denuntarile de crime şi de delicte comise în ocolulu plăşii loru, fiindu în acelaşi timpul ofiţeri ai poliţiei judecatoresci, ausiliari ai procurorului, conformu art. 46-52 din procedura codicelui penalu.
Judecatorieile de plasi suntu tribunale politienesci, şi judeca contraventiunile de simpla poliţie, conformu reluliloru prevedute în procedura codicelui penalu. Atribuţiunile date sub-prefectiloru şi politailoru prin art. 141 şi 142 din procedura codicelui penalu, se voru esercita numai de judecătorii de plasi.
Cererea în judecata se va adresa la judecătorului domiciliului sau residentei piritulu. Dacă cererea este relativă la unu imobilu ea se va adresa la judecătorului locului unde este asedatu imobilului.
Cererea sa va face în scrisu. Ea va coprinde numele profesiunea şi domiciliul părţilor, obiectulu prigonirii şi temeiurile pirisului, va fi sub-scrisă de densulu şi datată.
Judecătorul, îndată ce o va priimi, va insemna în josulu ei, termenul de înfăţişare de la trei pînă la cinci-spre-dece dile, sau şi chiaru în acea di în casuri urgente va sub-scrie, va pune data, va insemna termenulu în unu registru specialu al seu, şi va înapoia petitiunea reclamantului, care o va da singuru pîrîtului, ori dacă acesta nu voesce a sub-scrie într'ensa de priimire o va infatisa la primarulu locului unde este domiciliatu piritulu sau la comisarulu ori sub comisarulu de poliţie, dacă se afla asemenea funcţionari.
După cererea sa verbală sau în scris, primarul, comisarul ori sub-comisarul va comunică pîrîtului în originalu petitiunea şi'lu va indatora sa declare în scrisu pe densa ca a vendut'o.
În casu cînd piritulu nu va voi a sub-scrie, ori nu va fi acasă primarul, comisarul ori sub-comisarulu va face o cedula despre obiectulu din dioa înfăţişării, şi o va lasă la domiciliul ori reşedinţa pîrîtului, în mana unui servitor, unei rude ori a unui vecin; era dacă aceştia nu vor voi a o priimi, o va lipi pe usa. Va sub-scrie apoi în petitiune despre acesta şi o va da reclamantelui.
Primarul, comisarul ori sub-comisarul, vor îndeplini îndatoririle impuse lor prin articolile precedinti din dioa chiar cînd priimesce petitiunea sau celu mult a duoa di, şi o va da înapoia îndată reclamantului. Acesta o va da judecătorului de plasa cel mai tardiu, în ajunulu dilei de judecată.
Părţile se potu infatisa înaintea ori cărui judecător de plasa fără nici o chiamare şi fără nici o cerere în scris, indestul ca procesul să fie de natura a se judeca de un judecător de plasa şi indestul ca voinţa părţilor, obiectul şi valoarea contestatiunei lor, să fie constatată în scrisu înaintea judecătorului printr'un act format de judecător sub-scris de elu şi de părţile impricinate. Judecătorul va judeca causa sau în acea di, sau în alta di, însemnată de elu. Părţile vor sub-scrie spre sciinta şi la dioa însemnată causa se va judeca ca şi cele ce suntu cu chiamari.
Judecătorului de plasa va tine audienta în tote dilele sau numai de mai multe ori pe septamina, ori chiar şi duminicile şi serbatorile, înainte de amiadi di după amiadi, dupe trebuinţele fie-carei localităţi.
Părţile se vor infatisa în persona sau prin vechilu, şi vor fi ascultate pe rând. Ele voru vorbi cu cuviinţă şi respect. La cas contrar judecarorul le va face observatiuni, şi neindreptandu-se le va da afară sau va pronunţa în contra lor amenda pînă la cinci lei, sau inchisorea pînă la doue-deci şi patru ore.
Judecătorul după ce va asculta pe părţi, şi va da citire acteloru de densele înfăţişate, va incerca a le împacă şi dacă impacaciunea nu va fi posibila, el va pronunţa hotărîrea, fără a se ridica după locu. Va putea cu tote astea de va avea trebuinta de o mai lungă cugetare, să se retragă luându şi actele înfăţişate spre a se chibsui în nefiinta părţilor.
Cînd una din părţi va defaima un act de fals, judecătorul sub-scriind actulu defăimat şi indatorand pe părţi a'lu sub-scrie şi ele, va declara procesul suspendat, şi va trimite actul în esaminarea şi judecata tribunalului de judeţu.
În cinci dile celu mult dupe pronunţarea hotărîrei, judecătorul de plasa sau ocol va libera fie-carei părţi o carte de judecată în care se va coprinde formula esecutorie, dacă judecata va fi fără apel, sau în casulu contraru menţiune de dreptul părţilor de a face apel la tribunalul judeţean în termen de o luna de la primirea sau lăsarea cărţii de judecată la domiciliu.
Cartea de judecată se va redacta pe scurt coprindend obiectul cererii, mijlocul de apărare şi articolulu de lege pe care se baseda. Notita de acesta carte se va trece într'un registru special.
Se vor întrebuinţa pentru darea cartei de judecată în mana partei condamnate aceleaşi mijloace ca şi pentru chemarea în judecata. Partea insarcinatu a face acesta dare va fi datore a aduce înapoi judecătorului cuitanta în scrisu de priimire de la partea condamnata sau de la primarulu comunei sale ori de la comisarul de poliţie local. Judecătorului va opri originalulu acelei cuitante în cancelaria sa, era pe copia de hotărîre ce se afla, în mana părţii va copia cuitanta şi o va sub-scrie. Aceeaşi prevedere se va urma şi candu osanditulu va lipsi de la domiciululu seu. În casul acesta însă termenul de apel va fi de doue luni, şi administraţiunea locală va îngriji a inmanui osinditului cartea de judecată. Termenulu de apel însă va curge în tote casurile în contra pîrîtului după îndeplinirea celor prescrise la art. 14.
Esecutarea unei hotărîri data de judecătorul de plasa şi ne supusă apelului, se va putea dobendi a doua di chiar după îndeplinirea formalitatii prescrise prin art. precedent. Spre acest sfersit, partea interesată se va putea adresa d'a dreptul la prefectul, sub-prefectul, primarul, ori comisarul de poliţie locală, sau la un agent de urmărire pe lîngă tribunalul local, pentru ca sa esecute cartea de judecată. Dacă hotărîrea a fost data în lipsa, ea nu se va putea esecuta, de cat cinci dile de la priimirea cărţii de judecată de către partea ce a lipsit, sau de la lăsarea ei la domiciliul seu.
Esecutarea cărţilor de judecată, care sînt supuse apelului, nu se va putea dobendi de cat după espirarea termenului de o luna, de la primirea hotărîrei de către partea adversa sau de la lăsarea ei la domiciliu. În acest casu esecutarea nu se va face de autoritatea administrativă competinţa, de cat, dacă, celu ce o cere, va infatisa pe lîngă cartea sa de judecată, un certificat din partea grefierului tribunalului judeţean prin care să se constate ca apelul nu s'a făcut în termenul de o luna.
Judecătorul de plasa va putea ordonă esecutarea provisorie a hotărîrilor sale date cu drept de apel, cînd este urgenta sau cînd este pericol de a se mai intardia esecutarea. Acesta esecutare se va face cu cauţiune, sau fără cauţiune, data de cel ce cere esecutarea, după împrejurări. Cînd însă valoarea obiectului trece peste trei sute lei cel ce cere esecutarea va fi dator a da cauţiune.
Cărţile de judecată, date fără apel, nu se vor ataca cu recurs în Casatiune de cat pentru esces de putere şi necompetenta.
Dacă în dioa însemnată pentru înfăţişare, una dintre părţi nu a venit, judecătorul de plasa sau ocol va da otarirea în lipsa.
Partea judecata în lipsa va putea forma opositiune în termen de cinci dile de la primirea sau lăsarea cărţii de judecată la domiciliul seu. Fiind vorba de o carte de judecată fără drept de apel, atunci se vor observa formele prescrise de art. 23, aliniatul 2 pentru opositiune, era termenul va fi de zece dile după îndeplinirea celor prescrise la art. 14.
Partea care a format opositiune va areta cuvintele pentru cari n'a putut veni la înfăţişare. Dacă judecătorul incuviinteza cuvintele nevenirii, sau dacă se convinge ca partea care a lipsit n'a cunoscut sorocirea şi procedura urmată, va primi opositiunea şi va judeca din nou pe părţi, sau va insemna un alt soroc, conform art. 12 şi următori.
Oponentele care va lipsi şi la înfăţişarea urmată după opositiunea sa, nu va mai fi admis a face o al douilea opositiune.
Judecătorii de plasa sînt în drept după împrejurări, ca mai înainte de a'şi pronunţa otarirea lor, să facă mai multe lucrări preparatorii pentru luminarea lor, prin cercetări la faţa locului, ascultare de esperti, de martori etc.
Dacă judecătorul otaresce a merge la faţa locului, şi dacă acesta otarire s'a pronunţat în presenta ambelor părţi, acestea vor subscrie spre sciinta, şi la diua, locul şi ora otarita ele se vor afla presinta. Dacă una din părţi lipsea, judecătorul va da o cedula părţii presinte, ca acesta sa'i o facă cunoscută, conform art. 12 pentru chemări în judecata.
La faţa locului judecătorul va putea esamina prin sine însuşi starea lucrurilor, va putea asculta martori, esperti sau ori cari alte persoane competinte care 'lu potu lumina.
Espertii şi martorii vor fi chemaţi prin mijlocirea părţii interesate şi după formele chemarilor în judecata. Cedula de citatiune va coprinde aretare de loc, di, ora. Citatiunea către esperti va coprinde încă aretarea faptului asupra cariua are să se facă espertisa.
Dacă la înfăţişare înaintea judecătorului pîrîtul cere a se chema şi garantul seu în judecata, judecătorul va acorda un termen potrivit cu depărtarea locului ca să se cheme şi acel garant. Spre acest sfîrşit, el va da pîrîtului o cedula de chemare care se va comunică garantului, conform celor prescrise la art. 12.
Dacă acesta cerere a pîrîtului nu s'a făcut încă de la anteie înfăţişare, sau dacă garantul nu vine la diua infatiserii judecătorul va orari asupra cererii principale, remanend de va fi trebuinta, a se pronunuta mai tardiu şi asupra garanţiei.
Dacă părţile nu se înţelegu asupra unor fapte cari, după natura lor trebuescu a fi constatate prin marturi, şi dacă judecătorul găseşte ca verificarea acelor fapte este folositore şi admisibile, va ordonă dovedirea lor, şi va insemna diua şi ora cînd au să se asculte martorii ce se vor aduce de părţi.
La diua otarita, martorii vor arata numele, profesiunea, etatea şi locuinta lor, vor jura înaintea judecătorului de a spune adeverul, vor declara dacă sînt rude sau afini (cuscri) cu părţile, şi în ce grad, dacă le sînt servitori sau omeni de serviciu, şi dacă nu sînt în prigonire cu una din părţi.
Martorii vor fi ascultaţi câte unul în parte, faţa cu părţile, dacă acestea sînt la înfăţişare.
Fie-care din părţi are drept a contesta pe martorii produşi de ceea-l-altă parte şi judecătorul va apreţui. După depunerea mărturiei nici o imputare adusă martorului nu va fi ţinuta în sema, afară numai dacă va fi dovedită în scris.
Părţile nu vor intrerumpe pe martori. Judecătorul va putea, ori după cererea părţilor sau de la sine, să facă martorilor ori-ce întrebări, va găsi cu cale pentru a sa luminare.
În tote casurile în care vederea locului poate fi folositore pentru înţelegerea mărturiei, şi mai ales în reclamările pentru strămutare de otare, usurpare sau stricăciune de locuri, copaci, garduri, santuri sau alte reclamari de asemenea natura, în faţa locului şi va ordonă ca martorii sa'şi arete acolo sciinta lor.
În casurile supuse la apel, se va face proces-verbal coprindetor de declararile martorilor. Se va da citire fie-căruia martor de partea care'lu privesce din acest proces-verbal. Martorul va subscrie, sau se va face menţiune de neputinţă sa de a subscrie. Procesul-verbal va fi subscris de judecător.
În causele cari nu sînt supuse la apel, nu se va face proces verbalu, şi declaratiunele martorilor vor fi în scurt coprinse în cartea de judecată.
Dacă judecătorul va avea trebuinta de esperti, sau omeni cu cunoscinte speciale, ori pentru ca sa apretuesca pretenţiuni de despăgubiri, ori pentru ca sa'şi dea sema de valoarea lucrului, sau pentru ori ce alta causa, elu va numi pe acei esperti sau omeni cu cunoscinte, şi va indatora pe partea interesată ca sa'i citeze ca şi pe martori, prin cedule date de dinsul.
Pentru cercetările făcute prin esperti se vor îndeplini formalităţile prescrise prin art. 44 şi 45, după deosebirile acolo făcute.
Tote încheierile ce judecătorul de plasa sau ocol va face cu ocasiunea procedurilor preparatori, nu vor fi supuse apelului, de cat de o odată cu otarirea asupra fondului.
Judecătorii de plasi pot fi recusati:
1. Cînd vor avea un interes personal în contestatiune.
2. Cînd vor fi rude sau afini cu una din părţi pînă la gradul de ver primar inclusiv.
3. Cînd în anul din naintea recusatiunii, a urmat proces criminal între dinsul şi una din părţi sau soţul ei, ori rudele sau afinii ei în linie dreapta.
4. Dacă esista proces civil între dinsul şi una din părţi sau soţul ei.
5. Dacă va fi dat o părere în scris asupra procesului.
Recusatiunea se va propune judecătorului mai înainte de ori ce aperare asupra fondului.
Dacă judecătorul va respinge recusarea, el va amana procesul în timp de 20 dile cel mult, şi va inchieia proces-verbal pentru motivul neprimirii recusarii. Partea nemultumita va lua copie după acest proces verbal şi'l va comunică procurorului tribunalului judeţean. Tribunalul va otari asupra recusarii, fără a mai chiema pe părţi, audind numai conclusiunile procurorului, în termen de trei dile de la depunerea procesului verbal la procuror.
Dacă procesul verbal se va confirma sau dacă la termenul însemnat de judecătorul de plasa, partea ce a adus recusarea nu va aduce respunsul tribunalului sau un act înscris de la procuror pentru causa intardierei, judecătorul va judeca causa fără alta amânare.
Dacă recusarea se admite de judecătorul de plasa, el trimite părţilor a se judeca la judecătorul de plasa cel mai apropiat, dacă ele nu se înţeleg a merge la un alt judecător. Dacă tribunalu de judeţ admite recusarea, el este care insemneza părţile judecătorul de plasa, la care ele au să se judece, dacă părţile nu se vor invoi ast-fel.
Cartea II Despre tribunalele de judeţeTribunalele de judeţe vor judeca tote afacerile civile, atît personale, cat şi reale şi micste.
Ele vor judeca în apelu causele, venite de la judecătorii de plasi sau ocole. Cele-l-alte cause le vor judeca în prima sau ultima instanţa.
Tribunalele de judeţe voru judeca în ultima instanţa tote afacerile cari au o valoare de una mie cinci sute lei capital şi interese sau una suta lei venit. Afacerile ce au o mai mare valoare le voru judeca numai în prima instanţa.
Competinţa, în cea din urma instanţa se va regula nu după suma ce s'a adjudecatu de tribunalu ci după suma cerută de părţi.
În materii personale şi mobiliare, acţiunea se va adresa la tribunalul domiciliului pîrîtului, sau, dacă n'are domiciliu cunoscut la tribuinalulu reşedinţei sale. Dacă sînt mai mulţi piriti, acţiunea se va adresa la tribunalulu domiciliului unui dintre ei, după alegerea reclamantului.
Acţiunea pentru imobile se intenta la tribunalul în judeţul cărui se afla situat imobilul.
Cînd imobilul este supus la mai multe juridictiuni, reclamantul are dreptul a intenta acţiunea la tribunalul domiciliului sau reşedinţei pîrîtului, dacă domiciliul sau reşedinţa acestuia se afla în unul din judeţele în care se găseşte imobilul. Cînd pîrîtul n'are nici domiciliu nici reşedinţa în unul din aceste judeţe, reclamantulu poate intenta acţiunea, după alegerea sa, la unul din tribunalele judeţelor în care se găseşte imobilul.
Acţiunea accesorie trebuie să fie intentată înaintea judecătorilor competinti a judeca pe cea principala.
În materie de societate comercială, pe cat societatea esista, şi pînă la sevirsirea partagiului acţiunea se intenta înaintea judecătorului locului, în care societatea este stabilă.
În materie de moştenire, se adreseda la tribunalul loculul în care s'a deschis moştenirea:
1) Acţiunile relative la validitatea testamentului şi la esecutarea dispositiunilor coprinse într'însul;
2) Diferitele cereri şi pretenţiuni ce moştenitorii au unul în contra altuia, pînă însă se vor împărţi între dinsii;
3) Cererile făcute de creditorii mortului înainte de imparteala mostenirei.
Acţiunile se mai indrepteza:
a) În materii de faliment la judecătorul domiciliului falitului; ... b) În materii de garanţie, la judecătoria unde se afla pendinte cererea originala în contra debitorelui; ... c) În casul, candu pentru esecutarea unui act, s'a ales un domiciliu, la tribunalul domiciliului ales, sau la tribunalul domiciliului pîrîtului. ...Cu tote acestea părţile invoindu-se, vor putea să se judece înaintea ori-cărui alt tribunal de cat cele însemnate prin articolii precedinti. Pentru acesta, ele vor trebui să depună, înaintea tribunalului unde vor să se judece, unu actu inscrisu coprindetor de a lor voinţa. Va trebui însă, ca tribunalul să fie competinte a judeca materii de natura acelora cari fac obiectul reclamaţiunei părţilor.
Ori cine pretinde unu dreptu sau un lucru, spre al obţine legal, în cas de refusu din partea debitorelui sau detentorului, trebuie să formede o cerere înaintea tribunalului competinte.
Spre a forma cine-va o cerere înaintea justiţiei, sau spre a se apara în contra unei cereri, trebuie să aibă liberul esercitiu al drepturiloru sale. Persoanele şi corpurile, cari n'au liberulu esercitiu al drepturilor lor, câtă să fie represintate, asistate sau autorisate în modul prevedutu de legile cari reguleza starea sau organisarea lor.
Ori ce cerere sau reclamare înaintea unui tribunal se va face printr'o petitiune adresată preşedintelui tribunalului.
Petitiunea va coprinde:
a) Dioa, luna şi anul; ... b) Numele, pronumele, profesiunea, domiciliul sau reşedinţa reclamantului şi pîrîtului; ... c) Obiectulu cererii şi espunerea pe scurtu a midloceloru pe care se baseda cererea; ... d) Cînd este vorba de imobile, plasa sau plaiul, oraşul sau comuna în care este situat imobilul. Lipsa numelui, a pronumelui şi nearatarea obiectului cererii atrage nulitatea petitiunei. ...Petitiunea se va face de reclamant în atâtea esemplare câte sînt părţile citate, mai multu un esemplar pentru tribunal.
Preşedintele, îndată ce priimeste petitiunea reclamantului, chiama pe părţi la înfăţişare prin o singura citatiune.
Citatiunea va fi datată şi va coprinde ora, diua, luna şi anul în care sînt chiemate părţile spre înfăţişare. Cu citaţiunea se va comunică pîrîtului şi unu esemplar de petitiune.
Nici o citatiune nu se poate da părţilor în dile de serbatori legale, afară de casuri urgente.
Citatiunile se dau, sau persoanei, sau la domiciliulu persoanei. Dacă agentulu judecatorescu nu găseşte la domiciliu nici pe parte, nici pe vre una din rudele sale, nici cel putinu pe vr'un servitoru, el va da îndată citaţiunea unui vecinu, care va subscrie de primire. În cas d'a nu voi vecinulu s'o primească sau sa sub-scrie de primirea ei, atunci agentulu va lipi citaţiunea pe usa sau pe porta părţii citate şi va încheia despre acesta un procesu-verbalu, faţa cu sub-comisarulu în oraşele unde suntu comisari sau cu ajutorulu politaiului în cele alte oraşe, era în comunele rurale faţa cu primarulu.
Voru fi citaţi:
1) Statului, candu suntu în cestiune domenuri sau drepturi domeniale, prin Ministeriulu insarcinatu cu administrarea acestoru bunuri;
2) Administraţiunile sau stabilimentele publice, prin biurourile loru la scaunulu administraţiunei.
3) Comunele prin persona sau la domiciliulu primarului. În casurile de mai susu, persona care primesce citaţiunea va da chitanţa de primirea ei.
4) Societăţile comerciale, pe catu aceste societăţi esista prin casa socială; şi dacă nu este casa socială, prin persona sau la domiciliulu unuia din asociaţi.
5) Uniunile şi direcţiunile de creditori, prin persona sau la domiciliulu unuia din sindici sau prin directori.
6) Aceia cari n'au domiciliu cunoscutu în România, se voru cita la reşedinţa loru actuala. Dacă la domiciliulu, nici reşedinţa nu le este cunoscută, citaţiunea se afige pe usa tribunalului unde se face cererea şi se publică în foia de anunciuri oficiale.
7) Aceia cari se voru afla în tera streina se voru cita prin procuratorulu lor, de au unulu cunoscutu, şi în casu contrariu, se voru cita la domiciliu, publicându-se citaţiunea şi în Monitorul.
8) Cetele mosneniloru (obstea rezesiloru), se voru chiema printr'o citatiune colectivă, însoţită de o singura copie după cererea reclamantului. Acesta citatiune va coprinde numele cetei de moşneni şi se va adresa primarului respectivu care va da o în cunosciinta tuturoru mosneniloru procedându conformu art. 74. Va încheia precesu verbalu despre acesta, sub-scrisu de consiliulu comunalu şi'l va inainta în copie judecătoriei respective în termenu celu multu de septe dile de la primirea citatiunei în comuna.
Prescripţiunile celor două articole precedente voru fi observate sub pedepsa de nulitate.
Dacă o citatiune s'a declaratu nulă pentru fapta aprodului sau agentului, acesta va fi osinditu la cheltuelile procedurei anulate, fără prejuditiu de daune interese cuvenite părţii, după împrejurări.
Termenulu obicinuitu alu citatiuniloru pentru cei domiciliaţi în România va fi de 40 dile de la data citatiunei. În casurile de urgenta, preşedintele va putea, după împrejurări, permite ca citaţiunea să se facă în termenu mai scurtu. Pentru cei ce se afla din România, termenulu va fi de doua luni celu putinu.
Candu citaţiunea adresată unei părţi domiciliate, afară din România, va fi data părţii în România, citaţiunea se va face cu termenile ordinare, avendu dreptu preşedintele a le prelungi, de va găsi de cuviinţă.
Voru fi comunicate Ministeriului publicu causele urmatore:
1. Acelea cari privescu ordinea publică, Statului, domenurile, comunele, stabilimentele publice, darurile şi legăturile în folosulu seraciloru.
2. Acelea cari privescu starea civilă a persoanelor şi tutelele.
3. Propunerile de necompetenta.
4. Cestiunile de regularea competintei în casu de conflicte de juridictiune, recusatiunile şi stramutarile de la un tribunalu la altulu pentru cause de rudenie sau afinitate.
5. Acţiunile recursorii în contra judecatoriloru pentru desdaunari civile.
6. Causele minoriloru şi în genere tote acelea în care una din părţi este aperata de un curatoru.
7. Causele femeiloru maritate, cînd este vorba de dota loru.
8. Causele cari privescu sau intereseza pe absinti. În aceste cause Ministerulu publicu va fi datoru a lua conclusiuni.
Ministerulu publicu mai poate să ia comunicatiune şi de ori-ce alta cause dacă crede acesta necesar; - tribunalulu poate chiar sa ordone comunicatiunea de oficiu. În aceste cause conclusiunile Ministerului publicu voru fi facultative.
În casu de absenta sau împiedicare a procuroriloru sau substitutiloru loru, ei voru fi înlocuiţi spre a lua conclusiuni, prin unul din judecători sau supleanţi; era în lipsa acestora, prin unulu din advocati înscrişi după ordinea tabloului.
Ministerulu publicu va lua conclusiunile îndată după pledari.
În causele cari se voru judeca fără pledari, după comunicarea ce i se va face de actele necesare , procurorulu îşi va da conclusiunile sale inscrisu.
Părţile nu mai pot lua cuventul după ce Ministerul publicu s'a pus conclusiunile sale.
Şedinţele vor fi publice afară de casurile cînd legea ordonă alt-fel, sau cînd discutiunea publică poate causa scandal.
Poliţia şedinţelor este încredinţată preşedintelui.
Aceia cari asista la şedinţe vor fi cu capul descoperit şi vor sta cu respect. Procurorii şi advocatii vor fi liberi a'şi conserva toca pe TITLUL cînd nu vor lua conclusiuni sau cînd nu vor pleda.
Tot ce va ordonă preşedintelui în privinta ordinei va fi esecutata îndată şi întocmai. Aceiaşi dispositiune se va observa în locurile unde sau judecătorul sau Ministerul publicu eseciteza funcţiunile ce le sînt atribuite.
Dacă unul sau mai mulţi indivizi, ori-care ar fi întrerupt tacerea dau semne de aprobatiune, sau causeza în ori-ce alt chip, tulburare şi dezordine în sala audientelor, vor fi invitaţi de preşedinte a se tinea în respectul cuvenit; şi dacă după acesta prevedere desordinea continua, ei vor putea fi dati afară din sala şedinţelor, era dacă se vor opune vor fi arestaţi şi dusi îndată la casa de poprela pentru 24 ore. Ei vor fi priimiti la casa de propela după arătarea ordinului preşedintelui, şi acest ordin va fi menţionat în procesul verbal al audientei.
Procesele se vor infatisa înaintea judecaţii după ordinea intrării lor, afară de cele declarate prin lege ca urgente.
La începutul fie-căreia septamani, se vor afige, în sala audientelor, causele puse în stare ce au să se judece după rândul lor, în curentul acelei septemani.
Dacă la chiemare causei, părţile lipsesc, causa va remanea cea din urma la rând în acea di. Era dacă părţile nu se vor areta de loc în acea di, judecata se va suspenda şi nu se va redeschide de cat după cererea din nuou a reclamantului. Cînd numai una din părţi lipsesce, causa se va judeca în lipsa, afară dacă partea presenta nu va voi însă'şi a o amana pentru alta di, sau a remanea cea din urma la rând. Ambele părţi pot cere amânarea sau schimbarea rândului, fără însă a putea inlatura dreptul de înfăţişare al impricinatilor sositi înainte.
Părţile se vor infatisa sau insile, sau prin advocati declaraţi la audienta ori avend procuri legalisata, sau prin persoanele sub puterea sau autoritatea cărora se afla.
Preşedintele va da cuventul mai anteiu partei reclamante. Fie-care parte va avea dreptul a vorbi de doue ori, pîrîtul avend cel din urma cuventul. Preşedintele, la cas de trebuinta, poate acorda cuventul şi de mai multe ori.
În pricini complicate preşedintele va putea insarcina pe unul din judecători să facă un raport asupra împrejurărilor procesului, fără vre o conclusiune din parte'i. Acest raport se va citi în audienta publică înaintea inceputului desbaterilor.
Fie-care parte va avea dreptu a cere comunicare, în estract sau copie, după actele produse de cea-l-altă parte. Preşedintele va ordonă comunicare, care se va face la grefa, şi judecătorii apretuind faptele, vor putea insemna un alt termen cînd părţile să se infatisede din nuou.
Părţile vor fi îndatorate, cînd li se va cere, a'şi depune în scris mijlocele lor de aperare.
În tote causele de divortiu audienta va fi secreta. Asemenea în tote cele-l-alte cause dintre soţi, dintre ascendenţi şi descendenţi, se va putea ordonă şedinţa secreta, după cererea uneia din părţi. Şedinţa secreta se va putea ordonă şi în causele dintre asociaţi, sau în ori-ce alte cause în care ordinea sau moralitatea publică sînt interesate, după cererea uneia din părţi, sau a procurorului, sau de oficiu de tribunale. Otarirea se va pronunţa tot-d-auna în audienta publică.
În audientele secrete, fie-care parte va putea fi însoţită, pe lîngă advocati, de trei rude sau amici.
În tote causele, advocatii sau părţile, dacă nu au fost îndatoraţi a depune în scris mijlocele de aperare, vor fi datori a da grefierului o scurtare, sub-scrisă de densii, de conclusiunile loru motivate. Grefierul va sub-scrie aceste prescurtări.
Cînd o causa se va socoti ca este destul de luminata, judecata va putea refusa părţilor replica şi duplica.
Instrucţiunea fiind determinata şi causa ascultata, judecătorii 'şi vor pronunţa otarirea lor sau îndată în audienta, sau după ce vor retrage în camera de consiliu. Dacă pronunţarea otarirei se va amana pentru o alta di, se va specifică causa acestei amânări.
În causele simple, şi cînd ambele părţi vor cere, prin act scris şi sub scris, ele se pot judeca şi fără înfăţişare sau pledari. Spre acestu sfirsitu fie-care parte 'şi va depune în scris mijlocele sale de apărare sub forma de memoriu, împreună cu tote actele ce vor avea în termenul ce li se va insemna de preşedinte. Aceste acte şi memorii se vor depune la grefa, şi fie-care parte va putea lua cunoştinţa după dinsele, pînă în trei dile după depunerea lor. Asupra acestoru acte şi memorii, judecătorii, 'şi vor pronunţa otarirea, care se va citi în audienta publică. Judecătorii însă vedandu ca este trebuinta de mai multe esplicatiuni, vor putea ordonă înfăţişarea părţilor.
Ori cînd se va depune acte la grefa, grefa va da imediat dovada de priimirea lor pe care o va lua înapoi d'odată cu intorcerea actelor.
Ori-ce strainu reclamant principal sau intervenint, care nu va fi domiciliat în România, va fi dator dacă cel interesat a cerut înaintea ori alte apărări asupra fondului, de a da cauţiune pentru plata cheltuielilor şi daunelor interese la care ar putea fi condamnat pentru ori-ce materii afară de cele comerciale.
Sentinta care va ordonă darea cauţiunei, va otari suma pînă la concurenta caria ea va trebui să fie data. Reclamantul care va consemna acesta suma, sau care va justifica ca imobilile sale din România sînt indestulatore pentru acoperirea sumei menţionate va fi dispensat de a da cauţiune.
Secţiunea II Despre stramutari sau esceptiuni declinatorePartea care este chiamatu în judecata înaintea altui tribunal de cat acela care trebuie să ajudece contestatiunea, va putea cere trimeterea sa înaintea judecătorilor competinti. Acesta cerere o va face înaintea ori carei alte esceptiuni şi apărări.
Dacă însă este vorba de o necompetenta din causa materiei, părţile vor putea cere strămutarea şi judecătorii o vor ordonă chiar de oficiu, în ori-ce stare s'ar afla procesul.
Cererea pentru strămutare se va judecata în mod sumariu şi se va regula mai înainte de ori ce otarire asupra cestiunei principale.
Secţiunea III Despre nulităţiOri-ce causa de nulitate în privinta citatiunilor sau actelor de procedura este stinsă dacă nu se propune înaintea ori căreia aperari asupra fondului sau esceptiuni, afară de esceptiunile de necompetenta.
Secţiunea IV Despre chiamarea garantilor în causa sau despre esceptiuni dilatoriiDacă o parte arata unu just motiv de a chiama în judecata pe un garant sau sub-garant, i se va acorda un termen îndestulător, privitu cu depărtarea locurilor sprea chiama şi pe aceia la judecata. Dacă suntu mai mulţi garanţi interesaţi în aceiaşi garanta se va da pentru toţi un singur termen, care se va regula după distanta locuinţei garantului celui mai departat. În timpul acestui termin se va suspenda ori ce lucrare asupra cererii originale.
Cererea originala şi cererea asupra garanţiilor se vor otari printr'una şi aceiaşi otarire.
Cu tote acestea se va putea judeca mai anteiu cererea originala, remaind a se judeca mai în urma cererea contra garantilor:
a) Dacă cererea în garanta s'a făcut după apărare asupra fondului; ... b) Dacă cererea originala este în stare de a se judeca, şi cererea de garanta este de natura a nu putea fi judecata în graba; ... c) Dacă acel cărui s'a acordat termenulu, nu a formulat în scris cererea sa în contra garantilor sau sub-garantilor, asa în cat aceştia să se pota cita la termenul însemnat. ...Preşedintele va aduna opiniunile fie-cărui judecător, începînd de la cel mai tânăr. În causele pentru care s'a făcut raport, raportul va opinia cel d'anteiu. Preşedintele va opinia cel din urma.
Dacă opiniunile se împart, causa se va amana a se reinfatisa în alta di, însă opiniunile împărţite se vor formula şi motiva în scris printr'un proces verbal alu şedinţei chiar în acea di.
Dacă la noua înfăţişare vor fi mai multu de cat doua opiniuni, judecătorii în numer mai mic, sînt datori să se unesca cu una din opiniunile priimite de judecători în numer mai mare. Dacă însă opiniunile vor fi împărţite pe jumătate, se chiama un alt judecător sau supleant, spre otarirea chestiunei; în lipsa de judecător sau supleant se chiama un advocat, după ordinea tabloului în care este înscris. În acestu casu părţile voru pleda din nou.
Îndată ce majoritatea s'a formatu, se va resuma opiniunea sa într'unu procesu-verbal, sub-scrisu de judecători, pe care preşedintele îl va citi îndată partiloru în audienta publică. Dezvoltarea motiveloru otarirei se va citi, sau în acea di, şi atunci nu se va mai redacta resumatulu de conclusiuni susu mentionatu, sau va remanea a se face mai tardiu în redactiunea otarirei. Minoritatea va fi datore a'şi da opiniunea în josulu otarirei totu în acelaşi timpul candu majoritatea îşi da otarirea sa.
Odată ce otarirea s'a subscrisu şi s'a pronuntatu în public, ea îşi are tota puterea legală, şi nici unui judecatoru nu'i este ertatu a'şi mai poate retrage sub-scrierea. Reformarea, revisuirea sau casarea ei nu se va putea face de catu în casurile şi modurile prescrise de legi.
Opiniunea şi conclusiunile procurorului, sau oral, sau inscrisu, de se voru fi facutu, se voru coprinde în testulu procesului-verbalu.
Grefierulu va îngriji ca sentinţele şi decisiunile redactate şi sub-scrise să se treca într'un registru specialu, unde iara'şi se voru sub-scrie de judecători.
Nimicu pe margini, printre linii, prin adaogiri, prin scurtari sau cifre nu se poate scri într'o otarire judecatoresca.
Fie-care decisiune sau sentinta va coprinde:
1) Numele, pronumele, domiciliul ori reşedinţa partiloru, calitatea în care procedu; numele, pronumele advocatiloru;
2) Obiectulu cererii şi conclusiunile părţilor;
3) Resumatulu actelor ce părţile au infatisatu spre a'şi susţine fie-care cererea sau propunerile;
4) Menţiunea ca Ministerulu publicu şi-a datu conclusiunile dacă elu s'a pronuntatu;
5) Cestiunile de faptu şi de dreptu;
6) Motivele;
7) Dispositivulu, adică acea ce judecata ordonă în virtutea legiloru.
Aceasta redactare va mai coprinde după trebuinta marturisirile, declaraţiunile, priimirile sau lepadarile ce au pututu face părţile la înfăţişare verbalu sau în scrisu.
Fie-care decisiune sau sentinta va mai arata termenulu apelului, al opositiunei, al revisuirei sau al recursului în casatiune.
În casurile în cari tribunalele pot acorda termene pentru esecutarea sentinţelor lor, ele vor face acesta prin chiar sentinta care va otari contestatiunea şi care va enuncia motivele pentru care s'a încuviinţat termenul.
Termenul va curge din dioa dării sentinţei, cînd este contradictorie; şi din dioa significarii în persona sau la domiciliu, cînd este data în lipsa.
Debitorele nu va putea obţine termen, nici va putea să se bucure de termenul ce i s'ar fi acordat, dacă bunurile lui se vend după cererea altui creditor, dacă este în stare de faliment sau de insolvabilitate notora sau de contumacie, sau dacă este pus la inchisor, sau dacă prin fapta sa, a micşorat sigurantele ce prin contract dedese creditorului seu, sau dacă nu a dat şi garantele promise.
Esecutiunea provisorie va putea fi ordonată cu sau fără cauţiune, după impregiurari, în casurile urmatore:
1) Pentru punerea şi ridicarea pecetiilor, sau facerea inventarului;
2) Pentru reparaţiuni urgente;
3) Pentru depărtarea chiriaşului, sau arendaşului, cînd nu au termen, sau cînd termenul este espirat.
4) Pentru secuestrari şi paza lucrurilor;
5) Pentru darea de cauţiuni;
6) Pentru numirea de tutori, curatori şi alţi administratori, şi pentru darea socotelilor;
7) Pentru pensiunile sau ajutorele alimentarii.
Dacă esecutarea provisorie nu s'a admis prin sentinta judecătorilor de la prima instanţa, ea nu se va putea pronunţa de cat de către judecătorii în apel.
Esecutiunea provisorie nu poate fi ordonată pentru cheltuieli de judecată.
Procurorii vor cere a li se infatisa în tote lunile originalul hotărîrilor, şi vor verifica de s'au îndeplinit dispositiunile prescrise de legi. În cas de contraventiune, ei vor încheia proces-verbal, şi vor raporta.
Grefierii nu vor putea da părţilor copie după o hotărîre judecatoresca de cat după ce ea se va fi sub-scris de judecători, sub pedepsa de a fi urmăriţi ca falsificatori.
Ori cine va avea dreptul a scote prin grefier, cu a sa cheltuela, copie după hotărîri sub-scrise de judecători, afară numai de hotărîrile cari s'au dat în urma de desbateri în audienta secreta. Copie după aceste din urma nu se vor da de cat părţilor sau celor ce le represinta. Alţii le pot capeta numai cu autorisarea specială a preşedintelui.
Espeditiunile esecutorii ale hotărîrilor ce au a se aduce la îndeplinire vor purta formula esecutorie, în chipul următor: "Noi (numele şi pronumele Domnitorului) cu mila lui Dumnedeu şi voinţa naţionala, Domn al Principatelor-Unite-Române la toţi de faţa şi viitori sanetate:" (Aci urmeda testul hotărîrei). "Dăm putere şi ordonăm agenţilor administrativi sa esecute acesta (decisiune sau sentinta); procuroriloru, sa staruiasca pentru a ei aducere la îndeplinire. Spre credinţa, presinta sentinta sau decisiune s'a sub-semnat de... " (urmeza sub-scrierea judecătorilor).
Aceste espeditiuni sau copii, cari vor purta formula esecutore, se vor da numai părţilor ce au cîştigat, sau representantilor lor. Grefierul va insemna atît pe acesta espeditiune, cat şi în originalul hotărîrei, persona căreia s'a datu espeditiunea esecutore.
În timpul de opt dile cel mult de la pronunţarea unei hotărîri, ea se va trimite în copie fie carei părţi. Aceasta copie se va lasă la persona sau la domiciliu, ori reşedinţa şi agentul judecătoresc va proceda conform art. 74 de la citatiuni, cu deosebire ca în cas cînd partea nu va fi acasă, sau nu va voi a priimi horarirea, ea se va lasă în mana funcţionarilor administrativi arătaţi în art. 74, încheind proces-verbal despre cele urmate. Estract după acest proces-verbal se va lasă în mana unui servitor ori vecin, sau în cas de nefiinta sau nevointa din partea acestora, se va lipi pe usa sau la porta.
Ori-ce hotărîre judecatoresca, care va condamna la daune interese, va areta şi tifra la care se urca aceste despăgubiri, sau după actele esistente, sau după o prealabilă cercetare ce s'a făcut asupra acestor tifre.
0ri-ce hotărîre care va condamna la restitutiune de fructe, va dispune ca restitutiunea să se facă în natura pentru anul din urma, şi în banii pentru anii precedenti, după o estimaţiune facuta de esperti. Dacă restitutiunea în natura pentru cel din urma an este cu neputinţă, ea se va face ca pentru anii precedenti.
Partea care perde, se va condamna şi la cheltuelile judecatei, dacă sînt, cheltuieli cuventi pertii ce a cîştigat nu i se vor adjudica de cat după cererea ei.
Dacă sînt mai multe părţi condamnate, cheltuelile se vor împărţi între ele după capete, sau după interesul ce fie-care din ele are în contestatiune.
Dacă mai multe părţi vor fi condamnate pentru causa de violenta, de frauda sau de obligaţiune solidară, cheltuelile vor fi pronunţate asupra lor solidar.
Condamnatul va putea fi dispensat de cheltuelile personale ale impricinatilor, în tot sau în parte, cînd procesul este între soţi, între ascendenţi, fraţi şi surori sau aliaţi în acelaşi grad.
Judecătorii pot compensa cheltuelile în tot sau în parte, dacă părţile sînt osindite asupra unor punturi.
Tutorii, curatorii, moştenitorii sub beneficiu de inventar, sau alţi administratori, cari într'un proces au compromes din culpa lor, interesele administraţiunei lor, vor putea fi condamnaţi la cheltuieli în numele lor personal, şi fără să aibă dreptul de repetitiune, şi chiar la daune interese, de se cuvine.
Cheltuelile de judecată se vor compune:
1) Din tacsele de judecati;
2) Din cheltuelile făcute cu marturi, esperti, agenţi sau cercetări la faţa locului;
3) Din cheltuieli de drum şi de locuinta, cînd partea ce a cîştigat a calatorit numai în vederea procesului;
4) O plata a advocatilor, apretuita de judicatori, se va tine sema părţii ce a cîştigat, numai cînd i se vor da daune interese.
O lista de tifra şi specificarea cheltuielilor de judecati se va putea presenta judecaţii de fie-care parte cu alte acte probatore, îndată după pledarea asupra fondului. Fie-care parte va avea dreptul de a discuta lista presentata de partea adversa. Judecătorii vor putea da un termen părţii care va cere a duce dovedi spre a combate cheltuelile arătate de cea-l-altă parte. Copie după acesta lista se va anecsa la finele hotărîrei.
Se da hotărîre în lipsa:
În contra acelei părţi care în dioa însemnată pentru înfăţişare, nu s'a arătat. În contra acelei părţi care, într'o causa ce era a se judeca fără pledari, nu 'şi-a adus actele sau memoriele la dioa însemnată de judicata.
Dacă reclamantul nu se presinta la dioa infatiserei, hotărîrea data în lipsa sa, apera pe pîrît.
Cînd pîrîtul nu vine la dioa infatiserei hotărîrea data în lipsa va admite conclusiunile reclamantului, dacă se vor părea juste şi bine întemeiate.
Dacă din doui sau mai mulţi piriti lipsesce unul, era cel-l-alt se infatiseda, hotărîrea nu se pronunţa, ci se citeda de al douilea piritu sau piritii care au lipsit. La dioa arătată în citaţiunea de a duoa, tribunalul sau curtea va da o singura hotărîre pentru toţi, şi acesta hotărîre nu va mai da drept de opositiune.
Nu se va da otarire în lipsa, dacă citaţiunea este nulă, sau dacă coprinde un termen mai scurt de cat cel însemnat de lege.
Ori ce otarire data în lipsa se va comunică părţii ce a lipsit în persona sau la domiciliu, conform art. 74.
Partea condamnata în lipsa are dreptul a face opositiune în termen de opt dile libere de la priimirea otaririi în persona sau la domiciliu. Era cînd partea va lipsi de la domiciliu şi sentinta va fi din acelea cari nu au drept de apel, atunci termenul pentru opositiune va fi 15 dile. Cererea de opositiune va coprinde midlocele pe care se baseza opositiunea. Ele se voru discuta de cea-l-altă parte, şi apreţui de tribunalu sau curte, din diua ce se va insemna pentru înfăţişare, candu se va înscri, în josulu otarirei, data în lipsa, priimirea sau respingerea opositiunei.
În timpul termenului de opositiune, precum şi în timpul termenului de apel se suspenda esecutarea unei hotărîri date în lipsa.
Cu tote acestea, judecătorii, în otarirea data în lipsa vor putea ordonă esecutarea provisorie a otarirei, cu sau fără cauţiune. Acesta esecutare provisorie nu se va putea ordonă de catu în casu cînd ar fi titlu autentică, o promisiune recunoscută, sau un pericolu în intardiere.
Dacă opositiunea se admită, procedura se va reîncepe din punctului în care se afla cînd a lipsit oponentulu. Judecătorii voru putea se mentie sau sa schimbe otarirea data în lipsa, în tot sau în parte.
Nu se mai poate priimi opositiune formată de aceeaşi parte asupra unei hotărîri, care va fi respinsu prima opositiune facuta de dinsa.
În tote causele în care fondulu procesului nu se poate judeca îndată, judecătorii potu sa ordone într'un mod preparator şi probator, verificarea scripturiloru, cercetări prin martori, mergeri la faţa locului, raporturi de esperti, interogatorulu partiloru, şi ori ce alte operaţiuni preliminare, dacă tote acestea sînt folositore pentru descoperirea adeverului, şi permise de lege.
Judecătorii nu suntu legaţi prin aste ordonanţe preparatore, sau prin consecinţele lor, afară de ceea ce se dice pentru juramentulu judeciar deferit unei părţi.
Operaţiunea preparatore se va otari prin încheieri luate de judecători după majoritatea voturilor, ca şi otaririle judecatoresci.
Secţiunea I Despre verificarea scripturilorVerificarea de scripturi are loc cînd un cas presentatu şi folositoru pentru otarirea causei se va afla în una din împrejurările urmatore:
1) Dacă una din părţi susţine ca actulu este falsu;
2) Dacă fiind vorba de un actu privat, atribuit uneia din părţi, acesta declara că nu cunosce scrierea sau subscrierea.
3) Dacă fiind vorba de un act privat, atribuit unui al treilea sau autorului uneia din părţi, acesta declara că nu cunosce scrierea sau subscrierea.
În casurile sus menţionate, judecătorii vor ordonă părţilor ca să se infatisede în persona chiar în acea di, sau într'o alta di ce se va insemna. Nu se vor dispensa de înfăţişarea în persona, de cat părţile, cari, din causa unei împiedicări grave, vor fi în neputinţă ca sa vina la audienta şi cari se vor putea infatisa printr'un procurator, avend o procura specială pentru acesta.
La audienta însemnată, preşedintele va soma pe partea care a produs actul, de a declara înţelegere a servi cu densul.
Dacă acea parte lipsesce sau refusa de a răspunde, sau declara că nu voesce a se servi cu actul, acelu act se va scote din proces.
Dacă partea declara ca voesce a se servi cu actul, preşedintele va soma pe cea-l-altă parte de a declara, dacă staruesce a susţine ca actul este fals, că nu'l recunosce, sau ca 'i tagaduesce scrierea ori subscrierea.
Dacă acesta parte lipsesce, refusa de a respunde, sau nu staruesce în prima sa declarare, se va admite, şi scrierea şi subscrierea ce vor considera ca recunoscute.
Dacă partea staruesce în declararea sa, preşedintele o va soma să se arete mijlocele şi argumentele pe cari, îşi sprijină declararea sa. Dacă actul este defăimat ca fals, partea va fi interpelata de a se esplica:
a) ca de ce specii de fals actul este defăimat; ... b) dacă persoanele cari tinu actul sînt autorii sau complicii acelui fals. ...În casul articolelor precedente, actul produs se va depune îndată pe biurou. El se va incredinta grefierului, după ce i se va constata starea sa materială, stergerile, adaosele sau dresaturele ce va fi avend şi după ce se va sub-scrie atît de preşedinte cat şi de părţi. Dacă părţile nu voru sau nu pot subscri, se va face menţiune despre acesta chiar pe act.
Dacă partea care defaima actul ca fals, susţine ca acela care l'a produs este chiar autorul sau complicele falsului, sau dacă ea arata unu altu individ în viaţa, ca fiind autorul sau complicele falsului, cestiunea se va putea suspende de la civilu spre a se judeca la criminalu. Spre acest sfîrşit se va transmite magistratului competinte actulu defaimatu de fals, împreună cu procesul verbal şi alte lucrări ce s'au făcut cu acesta ocasiune.
Dacă nu este loc de a se trimite cestiunea la criminalu, judecătorii într'un mod preparatoru, vor indatara pe părţi:
1) A produce titlurile şi mijlocele prin cari susţin veritatea sau falsul actului;
2) A areta actele cari pot servi pentru comparatiunea scripturilor. Dacă actulu contestatu este produs numai în copie, se va putea ordonă ca să se aducă şi originalul.
Tote aceste acte vor depune la grefa, în scris prin cari se susţine veritatea sau falsul actului. Pînă la dioa ficsata a şedinţei fie-care parte va fi în drept a lua cunoscinta de actele şi mijlocele celei-alte.
La dioa la audienta însemnată prin asta ordonanţa preparatore, dacă titlurile şi mijlocele produse pentru susţinerea verităţii sau falsului actului sînt indestulatore şi probatore, se va otari de îndată asupra priimirei sau respingerei actului.
În casul contrar, prin o alta ordonanţa preparatore, se va admite verificarea actului prin comparatia scripturilor. Se voru otari scripturile sau aducerea scripturilora destinate a servi la acesta comparatiune. Se va putea asemenea admite dovada cu martorii pentru faptele ce se invoca de părţi.
Cînd părţile se invoescu, judecătorii vor admite ca acte de comparatiune nu mai scripturile aretate de părţi.
Dacă părţile nu se invoesc, judecătorii vor priimi ca acte de comparatiune numai pe cele urmatore:
a) Actele autentice; ... b) Scripturile private recunoscute de părţi; ... c) Partea din act care nu este desfaimata sau tagaduita, cînd numai o parte s'a desfaimat sau s'a tagaduit. ...În cas de lipsa sau de neajungere a actelor de comparatiune, partea caria se atribue scrierea sau sub-scrierea va putea fi indatorata de către preşedinte ca sa scrie înaintea sa sau sub dictarea sa. Refusul de a scrie va putea, după casuri sa traga cu sine recunoscerea actului contestat.
Tote actele de comparatiune se vor depune la grefa, după ce se vor subscrie de către preşedinte şi de către părţi.
Verificarea prin comparatiunea scripturilor, se va face de chiar judecătorii, după ce vor asculta observaţiunile părţilor şi ale ministerului public.
Cu tote acestea, dacă judecătorii afla de cuviinţă, se vor ajuta prin un avis de esperti. Espertii se vor numi de oficiu de judecători; şi 'şi vor face raportul într'un termen mărginit. Ei vor pute fi ascultaţi şi verbal în forma prescrisă pentru martori.
Cînd din tota acesta instrucţiune se vor ivi indicii (semne asupra autorului sau complicelui falsului), şi dacă aceştia sînt în vieta, procedura în civil se va suspenda, şi cestiunea se va inainta, împreună cu actele relative, la magistratul competinte pentru criminal.
După ce instructia civilă se va termina, şi nu va fi trebuinta ca cestiunea să se trimeta la criminal, judecătorii vor otari asupra veritatei sau falsului actului, asupra primirei sau respingerei sale, asupra suprimarei sau reformarei actului contestat. Se va otari şi înapoierea tutulor actelor depuse la grefa.
Otarirea însă asupra suprimarei sau reformarei actului contestat, nu se va esecuta de cat cînd a dobendit puterea lucrului judecat.
Ministerul public 'şi va da conclusiunile în tote casurile cînd actul produs va fi defăimat de fals.
Secţiunea II Despre cercetarea prin martoriÎncheierea care reguleza a face cercetare prin martori, în casurile cînd legea nu se opune la asemenea cercetare, va specifică şi enumera faptele cari trebuiesc astfel probate.
Lista coprindatoare de numele, pronumele, profesiunea şi locuinta marturilor ce fie-care parte va voi a se asculta, se va depune la grefa cu trei dile cel puţin înaintea dilei însemnate pentru cercetarea cu martori. Fie-care parte va putea să se opună la ascultarea unui martor, care nu e înscris în acea lista, sau nu e arătat lămurit.
Martorii după cererea partei care 'i-a produs, se pot presinta de buna voe la judecata, sau se vor cita într'o di ficsa, fără a li se comunică copie despre ceea ce au a mărturisi.
Martorul citat, care nu vine înaintea judecatei, se va condamna la o amenda care nu va fi mai mare de una suta lei, şi se va cita din nuou.
Dacă nici după acesta citare totu nu vine, se va condamna la o amenda care nu va putea trece peste trei sute lei; şi se va putea da în contra lui un mandat de aducere.
Dacă martorulu se justifica pentru ca n'a pututu veni, se va putea scuti de amenda pronunţată în contra'i.
Nu vor putea fi ascultaţi ca martori: Rudele în linie dreapta ale uneia din părţi; Fraţii şi surorile; Unchii şi nepoţii; Afinii (cuscrii) în acelaşi gradu; Sotulu chiar divortiatu; Persoanele declarate de lege incapabile de a mărturisi.
Cu tote acestea, părţile vor putea face ca să se asculte părinţii şi afinii menţionaţi în art. precedinte afară de descendenţi, în cestiuni de stat civil şi de divortiu.
Ori-ce alte persoane sînt priimite ca martori, remanend numai ca părţile sa arate, şi judecătorii sa apretuiasca, deosebitele împrejurări cari pot face ca mărturia lor să fie lepadata sau priimita.
În diua însemnată pentru înfăţişarea martorilor, ei vor fi introdusi în sala audientelor, pe randu şi deosebiţi; incepend de la martorii propuşi de reclamant, dacă vor fi asemenea martori.
Fie-care martor va fi mai anteiu intrebatu de preşedinte a'şi declara: Numele şi pronumele, profesiunea şi domiciliul; Dacă este ruda sau afin cu una din părţi şi în ce grad; Dacă se afla în serviciului seu; Dacă se afla în ori-ce alte relatiuni cu una din părţi.
Mai 'nainte de a depune mărturia, va face un jurament precum urmeza: Va pune mana pe cruce, preşedintele va pronunţa şi martorul va repeta urmatorele: "Me leg pe onore şi pe consciinta; jur înaintea lui D-deu ca voiu mărturisi adevărul, nimic de cat adevarulu, fără ura sau favore pentru ver una din părţi". După ce martorul va jura, preşedintele îi va adresa aceste cuvinte: "Dumnedeu, martor de juramintulu ce ai facutu, sa te pedepsesca dacă vei fi sperjur". Dacă martorul este de o alta religiune, acesta formula se va modifica după cum prescrie religiunea sa.
Copii mai mici de 16 ani împliniţi vor putea fi ascultaţi fără a jura.
Martorul va depune fără sa'i fie permis de a ceti inscrisu depunerea sa. Disele sale se vor trece de grefier în proces-verbal; 'i se vor citi, se va intreba dacă staruiesce într'ensele, acestea sub pedepsa de nulitate. Acest proces verbal se va sub-semna, totu sub pedepsa de nulitate, de martori, de preşedinte şi de grefier. Dacă martorulu nu va putea sau nu va voi a subscrie se va face menţiune despre acesta.
Părţile, judecătorul precum şi procurorulu voru putea adresa martorului ori-ce cestiuni, prin mijlocirea preşedintelui.
În cursul depunerii nimeni nu va putea întrerupe pe martor.
Fie-care martor, după depunerea sa, va remanea în sala audienteloru pînă la terminarea cercetarei, afară numai dacă judecata va otari alt-felu.
Martorii vor putea din nuou fi întrebaţi ori de câte ori acesta se va părea necesaru în urma ascultării altoru martori. Martorii ce se vor contradice vor putea fi confruntati.
Dacă unu martor cere despăgubire pentru venirea sa, judecata va otari cifra acelei despăgubiri după starea şi profesiunea martorului, după depărtarea domiciliului seu, şi timpul ce a pus în asta cercetare. Acesta indemnisare se va plati îndată de partea care a citatu pe martor.
Dacă din instrucţiune esu banueli grave de mărturie mincinosa sau de corumpere de martori, judecătoria civilă va înaintea cestiunea în cercetarea judecătorilor crimilali competinti.
Dacă toţi martorii citaţi nu potu sa fia ascultaţi în aceeaşi audienta, cercetarea se va urma la o alta audienta fără alte citatiuni.
Dacă una sau alta din părţi va cere a se aduce şi alţi martori, judecătoria va putea sa acorde prelungirea cercetarei. Nu se va putea însă acorda de cat o singura prelungire pentru fia-care parte.
Dacă martorul present refusa fără unu justu motivu de a jura sau mărturisi, se va condamna la cheltuieli de despăgubire către părţi, şi la o amenda care nu va putea trece peste trei sute lei.
Nulitatea uneia sau mai multor mărturii nu va atrage nulitatea întregii cercetări prin martori.
Dacă un martor, din causa de bola, sau alta infirmitate grava, nu va putea veni la audienta, preşedintele va trimite pe unulu din judecători la locuinta sa, ca, împreună cu grefierulu şi faţa cu părţile, sau după ce s'a chematu formal, sa priimesca depunerea sa.
Dacă un martor se afla cu şederea în prea mare depărtare, judecătoria după ce va asculta pe părţi, va putea trimite la tribunalul local o comisiune rogatorie, ca acelu tribunal sa priimesca depunerea martorului asupra faptelor ce i se vor specifică.
Secţiunea III Despre espertiCînd judecătorii, spre a se lumina, vor găsi de cuviinţă a avea părerea unor esperti, vor insemna espertii şi obiectele asupra cărora au sa'şi dea opiniunea.
Espertii se voru numi d'a dreptulu de către judecata, afară numai dacă părţile nu se vor invoi, chiar la audienta, asupra numirei loru.
Espertii vor fi în numer de trei. Cu tote acestea dacă părţile consimt, sau dacă este vorba de obiecte ce au o mica valoare, un singuru expert va fi destul.
Espertii se pot recusa pentru acele-şi cause ca şi judecătorii. Ei se potu recusa pentru o causa posteriora sau anteriora numirei lor. În casul acesta din urma, recusarea nu e valabilă dacă nu s'a facutu în cele trei dile de la numirea espertilor.
Recusarile se vor propune şi se voru judeca la audienta faţa cu părţile sau după ce s'au citat.
Espertii vor fi citaţi a veni la judecata ca şi martorii. Nevenirea lor sau refusulu de a'şi da părerea vor atrage acelesi pedepse ca şi pentru martori. Ei vor avea acelaşi drept de indemnisare.
Dacă obiectul cercetării este de natura în cat espertii să-şi pota da îndată opiniunea, ei se voru asculta chiar la audienta, separat, în ordinea şi după modul cum s'a asedat pentru martori prin art. 195, 196, 197, 200, 201 şi 202.
Dacă însă espertii, mai înainte de a se pronunţa au trebuinta de un esamen prealabil, sau sa merga la faţa locului, atunci ei, vor jura mai anteiu înaintea judecaţii, conform art. 196, ca 'şi vor împlini misiunea cu credinţa.
Espertii, în acestu cas, îşi voru face un raport scris care va coprinde părerea lor motivată, după majoritatea voturilor. Dacă sînt mai multe opiniuni, raportul va arata opiniunea fia-cărui expert. Acest raport va fi sub-scris de esperti, şi depus la grefa.
La audienta însemnată pentru a asculta raportul espertilor, grefierul va da citire acestui raport. Judecătorii vor putea sa ordone şi înfăţişarea espertilor la judecata, pentru ca sa dea şi esplicatiuni verbale care ar lămuri mai bine raportulu lor scris.
Dacă judecătorii nu sînt destul de luminati printr'un anteiu raport de esperti, ei pot ordonă ca să se facă un al douilea raport de către aceiaşi esperti, sau de către alţii.
Secţiunea IV Despre cercetări în faţa loculuiÎn cas cînd va socoti de trebuinta, judecata va putea ordonă ca unulu din judecătorii tribunalului ori ai curţii, sau chiar completul unui tribunal, sa merga la faţa locului, spre a se lumina asupra unoru cestiuni cari se voru specifică prin încheierea care va hotărî cercetarea la faţa locului.
Judecătorul sau judecătorii care vor merge la faţa locului vor fi în drept a asculta, în modul prescris de secţiunile precedenti martorii sau espertii. Martorii şi espertii se vor cita de judecător sau judecătorii aflaţi la faţa locului, în presenta cărora ei voru face juramentul prescris, şi către cari 'şi vor adresa raporturile sau depunerile lor.
Cercetarea la faţa locului se va face faţa cu părţile, sau după ce se vor chema formal.
Judecătorul sau judecătorii carii vor merge la faţa locului, vor face proces verbal despre tote cele urmate, pe care'l vor pune pune în vederea completului judecătorii.
Cînd tot completul unui tribunal merge la faţa locului, el va fi însoţit şi de procuror care 'şi va face conclusiunile sale asupra celoru urmate.
Secţiunea V Despre interogatorul părţilorJudecătorii sînt în drept ca sa intrebe pe părţi asupra tutulor cestiunilor ce sînt contestatiune. Fiecare din părţi va avea asemenea dreptul ca sa cera a se intreba atît dinsa cat şi ceea-l-altă parte asupra faptelor procesului.
Părţile vor fi intrebate personalu, prin preşedinte, asupra fiecărui fapt în parte, precum şi asupra ori carei alte împrejurări care poate lumina judecata. Ele vor respunde fără sa pota citi un proiect de respuns scris.
Părţile se vor intreba faţa una cu alta, sau şi în lipsa una de alta; în ast din urma cas, ele vor putea fi confruntate.
Fie-care din judecători, cerend cuventul de la preşedinte, va putea face părţilor ori ce fel de întrebări va găsi de cuviinţă. Ministeriul public va avea acelaşi drept.
Părţile îşi vor putea face una alteia întrebări şi observatiuni prin organul preşedintelui şi fără a se întrerupe.
Grefierulu va ceti fie căreia părţi declaraţiunea sa, şi preşedintele o va intreba dacă staruesce iutr'însă, sau dacă are a mai adaoga ori a mai schimba ceva. Adaosele sau schimbările se vor trece asemenea în josul sau în marginea procesului-verbal. Totul va fi sub-scris de preşedinte, grefier, şi partea care s'a întrebat. Dacă partea nu voesce sau nu poate subscrie, se va face menţiune despre aceasta.
Administraţiunile şi stabilimentele publice vor fi îndatorate a numi un agent sau administrator care să aibă procura specială spre a respunde la cestiunile cari i se vor fi comunicat.
Dacă partea refusa de a respunde la cestiunile ce i se vor pune de judecată, sau dacă, fără a justifica pedica legitima, nu vine la interogatoru, judecătorii vor putea considera faptul ca marturisit în contra sa.
Dacă o parte areta ca suferă de o bola sau de o infirmitate grava, care o opresce de a veni în persona la judecata, spre a respunde la întrebările ce i se vor face, judecata va putea trimite la domiciliul seu pe unul din judecători, ca împreună cu grefierul, şi faţa cu cea-altă parte sau în lipsa, dacă s'a chemat formal, sa 'i ia interogatorul cuvenit.
Dacă acea parte se afla cu reşedinţa în alt judeţ, judecata va putea tramite o comisiune rogatore tribunalului local, ca unul din membrii acestuia, faţa cu grefierul, sa ia interogatorul cuvenit.
Secţiunea VI Despre juramentul judiciar deferit unei părţiJudecătorii vor putea, sau de la sine sau după cererea celei-l-alte părţi, sa defere uneia din părţi juramentul asupra unor fapte, ce se vor precisa prin încheierea care hotarasce juramentul.
Mai înainte de a se seversi juramentul, preşedintele în audienta publică, va espune partei faptele asupra cărora are sa jure; şi'i va aduce aminte pedepsele în contra sperjurului.
Juramentul se va face în audienta urmatore, afară numai dacă împrejurările ceru ca să se seversesca în data.
Juramentul se va seversi în modul următor: Cel ce are sa jure, va pune mana pe cruce, preşedintele va pronunţa şi el va repeti urmatorele cuvinte: "Jur pe sfanta cruce şi înaintea lui Dumnedeu de a spune adeverul şi nimic de cat adevărul, asupra faptelor audite, şi asupra cărora partea adversa (dacă este vorba de jurament deferit de dinsa) sau judecata (dacă este vorba de jurament de oficiu) imi cere mărturisirea consciintei". După ce partea va fi pronunţat acest jurămînt, preşedintele va adauga: "Dumnedeu martor de juramentul ce ai făcut, sa te pedepsesca dacă vei fi sperjur".
Acesta forma a juramentului se va putea modifica de judecată dacă partea are o religiune care o opresce de a face asemenea jurament.
Juramentul se va seversi tot 'auna faţa cu partea adversa, sau şi în lipsa ei, dacă s'a chemat formal.
Dispositiunile art. 235 şi 236 se aplică şi la jurămînt.
După ce s'a seversit juramentul, judecata va priimi declaraţiunea partei ce a jurat asupra cestiunelor ce i s'au pus. Aceste declaraţiuni, făcute sub puterea juramentului, se vor trece în procesu-verbal, subscris de preşedinte, de grefier şi de partea ce a jurat. Dacă partea nu va putea sau nu va voi a sub-scrie, se va menţiona despre acesta.
Dacă partea căreia s'a deferit juramentul, nu va veni la dioa şi locul însemnat spre a seversi juramentul, acesta se va putea considera un refus din parte-i de a priimi sa jure.
Se vor observa tote cele-l-alte dispositiuni coprinse în Codicele civil asupra juramentului.
Acela care are interese într'o contestatiune ce se urmeza între alte persoane, va putea cere sa intervină şi elu în proces.
Aceasta interventiune se va forma prin petitiune care va coprinde mijlocele şi conclusiunile. Petitiunea se va putea da sau înaintea dilei de înfăţişare a procesului principalu, sau chiar în acea di.
Judecătorii vor preţui dacă asta cerere incidenţa va trebui sau nu sa amâne procesul principal care va fi pus în stare.
În ori-ce cas, judecata va indatora pe interveniente ca sa producă tote actele şi mijlocele ce va fi avend spre a'şi susţine cererea sa. Părţile vor putea lua incunosciintare despre tote aceste acte şi mijloace.
Dacă interventiunea este admisă, intervenientele va avea dreptul sa ia cunoscinta despre actele şi mijlocele părţilor principale. Chestiunea principala şi cererea intervenientului vor face obiectul unei singure judecati.
Dacă judecătorii vor apreţui ca interventiunea este fără interes şi nefondata, ei o vor respinge şi vor urma judecarea causei.
O judecata, care se afla în cursul ei se va suspenda, dacă tote părţile vor cere.
Judecata se va suspenda încă:
a) Prin lipsa părţilor din dioa ficsata pentru înfăţişare. ... b) Prin mortea uneia din părţi. ... c) Prin interdictiunea ei. ... d) Prin mortea, suspensiunea şi eclusiunea procuratorului uneia din părţi. ... e) Prin încetarea funcţiunilor în virtutea cărora o parte se infatisa. ...Împrejurările însă arătate în art. precedinte nu vor opri nici conclusiunile ministerului public, nici pronunciarea judecaţii, dacă ele s'au ivit după terminarea pledarilor, sau după terminarea instrucţiunii scrise, cînd causa era a se judeca fără pledare.
Judecata va reîncepe: Pentru casul cînd părţile au cerut suspendarea sau au lipsit, după o noua cerere şi după nuoi citatiuni. Pentru casurile însemnate la lit. b, c, d şi e, de la art. 254, după nuoi citatiuni ce se vor face moscenitorilor, curatorilor, tutorilor, părţilor sau nouilor representanti.
Judecata va fi perimata, după cererea părţii interesate, chiaru în privinta minoriloru şi interdisilor, dacă partea va lasă sa treca duoi ani de la acel din urma act de procedura fără sa reincepa judecata. Peremtiunea se va declara prin o otarire data fără vre o chemare a partiloru.
Efectul peremtiunei unei judecati este ca tote actele de procedura şi ordonanţele preparatorii se afla stinse. Dreptul însă de a intenta o noua acţiune nu este stins.
Chiar după peremtiunea judecaţii, cînd acţiunea se intenteza din nou, părţile se vor putea folosi şi voru putea invoca:
1) Marturisirile, declaraţiunile şi juramentul făcute de una din părţi în timpul judecaţii perimate;
2) Depunerile martorilor morţi deja şi cari se afla constatate prin proces verbal.
Un proces se închide cînd ambele părţi, prin act scris comunicat judecaţii ceru închiderea.
1) Reclamantele singur se poate desista, fără prejuditiu de daune interese pentru pagubile ce va fi pututu causa pîrîtului.
2) Numai părţile capabile de a contracta prin ele însăşi sa potu desista.
3) Acelaşi tribunal sau curte va statua asupra daunelor interese ce va putea pretinde pîrîtului.
După ce una din părţi s'a desistat, şi cea-l-alta a acceptat desistarea, acţiunea este stinsă definitiv.
Dacă o causa se afla înaintea a duoi sau mai mulţi judecători de plasa cari ţin de acelaşi tribunalu, competinţa loru se va regula de către acestu tribunalu. Dacă judecătorii de plasa depind de mai multe tribunale, regularea competintei se va face de către Curtea de respectiva. Dacă judecătorii de plasa nu depind de aceeaşi curte, regularea competintei se va face de către Curtea de Casatiune.
Dacă aceeaşi cerere este adresată la doue sau mai multe tribunale judeţene, cari ţin de aceeaşi curte, regularea competintei lor se va judeca de acesta curte. Ea se va judeca de către Curtea de Casatiune, dacă tribunalele nu ţin tote de aceeaşi curte, sau dacă conflictul esista între una sau mai multe curţi.
Îndată ce se ivesce casul de regularea competintei, se va suspenda veri-ce alta procedura, pînă la regularea conflictului.
Tribunalulu sau curtea care va judeca conflictul, va regula competinţa, faţa cu părţile, sau, în lipsa lor, dacă ele n'au venit după citaţiunea ce li s'a făcut.
Cînd una din părţi va avea doue rude sau afini pînă la gradul de ver al duoilea inclusivu, între judecătorii tribunalului de judeţ, ori trei rude sau afini de acelaşi grad, la o curte de apelu sau cînd va avea o ruda în gradulu arătat, între judecătorii tribunalului ori doue rude la curte şi însăşi partea aceea va fi membru la acel tribunal sau curte, cea-l-altă parte va putea cere strămutarea la un alt tribunalu sau o alta curte.
Strămutarea se va cere înainte de a se începe pledarea partiloru.
Cererea de strămutare se va desbate şi se va pleda, faţa cu cea-l-altă parte, sau şi în lipsa, dacă s'a chematu formal. Se va încheia proces-verbal despre disele, dovedile şi mijloacele fia-carii părţi. Încheierea curţii sau tribunalului, prin care se va priimi sau se va respinge strămutarea va fi motivată.
Dacă cererea de strămutare se pune înaintea unui tribunal, şi dacă ea se priimesce, strămutarea se va face la unul din tribunalele cele mai apropiate care tine de aceeaşi curte; era dacă ea se priimesce de o curte, strămutarea se va face la una din curţile cele mai apropiate.
Cererea de strămutare se va judeca cu apel şi recurs. Apelulu şi recursul vor suspenda judecarea fondului.
Acela care, în definitiv, va cădea asupra cererii sale de strămutare, se va condamna la o amenda de la una suta lei pînă la cinci sute lei, şi la alte daune interese în favorea celei alte părţi.
Apelulu şi recursulu se va forma fără tacsa în termen de trei dile de la citirea incheierei în sala audientelor. Odată ce acest termen a trecut, incheerea asupra strămutării va remanea definitivă. Apelul sau recursul se va face printr'o declaraţiune scrisă, chiar înaintea judecătoriei carea a facutu încheierea; judecătoria va inainta d'a dreptul cererea autorităţii competinte.
Cînd strămutarea nu s'a priimit procedura se va continua înaintea tribunalului sau curtei ce începuse judecata procesului.
Ori-ce judecător va fi recusat:
1) Cînd judecătorul sau femeia sa este, unul sau altul interesat personal în proces;
2) Cînd judecătorul va fi ruda ori afin al părţilor, sau alu uneia dintr'însele pînă la al patrulea grad inclusiv;
3) Dacă femeia judecătorului este ruda ori afini a uneia din părţi pînă la gradul mai sus aretat, în cas cînd femeia va fi în vieta şi nedivortata sau dacă fiind morta ori nedivortata se afla copii dintr'însă. Dacă este morta sau divortata şi nu sînt copii dintr'însă, nu se vor recusa de cat soţul, ginerele şi cumnatul.
Ori ce judecător va mai fi recusat:
1) Dacă judecătorul, femeia sa, descendenţii sau ascendenţii sei ori afinii sei, de aceeaşi linie, au unu proces asupra unei cestiuni asemanata întocmai cu acea care se judeca între părţi;
2) Dacă aceste persoane au o judecata la tribunal sau curtea unde una din părţi este judecător;
3) Dacă între aceleaşi persoane şi una din părţi, ori sotia şi rudele sale în linie dreapta, a fost o judecata criminală în decurs de 5 ani înaintea recusarei.
Ori-ce judecatoru va fi încă recusabil:
1) Dacă el, femeia sa sau copii sei minori sînt creditori, debitori ori garanţi ai uneia din părţi;
2) Dacă este moscenitor presumtiv sau donatar al unei din părţi, sau dacă una din părţi este moscenitorul seu presumptiv;
3) Dacă el este stăpân sau asociatu alu unei părţi;
4) Dacă judecătorul este tutor, curator sau consiliu judiciar alu uneia din părţi;
5) Dacă elu este administrator al unui stabiliment sau societăţi care se afla interesate în proces;
6) Dacă a pledat sau 'şi a dat opiniunea în scris în ast proces;
7) Dacă a mai luat parte la acest proces ca judecător, arbitru sau expert;
8) Dacă a depus ca martor în asta cestiune;
9) Dacă 'şi-a manifestat opiniunea sa mai nainte de a se pronunţa otarirea;
10) Dacă a priimit de la una din părţi daruri sau promisiuni de daruri ori de serviciu;
11) Dacă este inimicia capitala între judecatoru şi una din părţi; dacă din partea judecătorului a urmat în contra uneia din părţi, în cele sese luni din naintea recusatiunii, agresiuni, injurii sau ameninţări verbale sau inscrisu.
12) Dacă este frate, ruda de sus ori de jos cu advocatulu uneia din părţi.
Nu vor fi recusabili rudele sau afinii acelora cari figureda în proces de cualitate de tutori, curatori, directori ori administratori ai unui stabiliment public sau de comerciu, cînd aceşti tutori, curatori ori administratori nu vor avea un interes personal în proces.
Tot judecătorul care va sci ca ecsista în persona sa o causa de recusatiune o va declara însuşi tribunalului sau curţii, care va decide dacă trebuie să ia parte la judecata.
Judecătorul însă recusabil va putea lua parte la proces, dacă tote părţile cari figureda în proces, şi cari vor fi capabile a contracta prin ele însăşi, voru declara direct sau prin un împuternicit special pentru acesta, ca primesc a'l avea de judecător. Sentinta sau otarirea va face menţiune despre acesta.
Cel ce va voi sa recuse va trebui să facă propunerea sa de recusare mai înainte de începerea desbaterilor. Dacă causele de recusare, s'au ivit după inceparea procesului, partea interesată le va propune îndată ce le va cunosce.
Recusatiunea va fi propusă printr'un act scris, dat preşedintelui, sau dacă recusatiunea este contra preşedintelui, dat judecătorului care 'i va tinea locul. Acest act va fi subscris de partea care propune recusarea sau de împuternicitul seu.
Preşedintele va comunică actul judecătorului recusat. Acesta va respunde, înscris sau verbal în camera de consiliu. Nu sa va face nici un altu actu de procedura.
Tribunalulu sau curtea înaintea caria s'a propus recusarea, va delibera asupra-i după ce va asculta şi conclusiunile ministerului public. Judecătorul recusat nu va putea lua parte la asta deliberare. Încheierea asupra recusatiunei se va putea ceti în şedinţa publică, şi dreptul de apelu sau recurs nu va împiedica pe tribunalu sau curte de a intră în esaminarea fondului.
Dacă recusarea s'a priimit, judecătorului recusatu se va retrage, şi nu va putea, sub nici un fel de cuvent, asista în camerea de consiliu la deliberările judecătorilor asupra procesului.
Numai respingerea recusarii contra unuia din membrii curţilor apelative, poate provoca casarea şedinţei Curtei. Recursurile contra hotărîriloru tribunaleloru pentru acest motiv, se va putea lua numai atunci cînd sentinta pronunţată de tribunal este din acelea cari reman definitive.
Dispositiunile de mai sus asupra causelor de recusare şi modul de a le propune şi judeca se vor aplica: Procurorilor şi substitutilor lor, precum şi grefierilor. Procurorii şi substitutii nu se potu recusa cînd joca rol de părţi principali.
Dispositiunile de mai sus, fiind aplicabile la materie penală ca şi la cele civile, art. 550 pînă la art. 572 din procedura Codului pinal reman abrogate.
Se va putea cere revisuirea unei sentinţe sau decisiuni remase definitive.
1) Dacă coprinde dispositiuni contrarii unei alteia, sau atît de obscurenu în cat nu li se poate înţelege sensul şi se pot aplica.
2) Dacă sa pronunţa asupra unoru lucrări cari nu s'au cerut;
3) Dacă judecata a dat mai mult de cat s'a cerutu;
4) Dacă s'a uitat a se pronunţa asupra unui punct cerut;
5) Dacă obiectulu procesului nu se afla în fiinta sau nu se poate preţui.
6) Dacă condemnatul va dovedi ca a îndeplinit deja parte din dispositiunile hotărîrei cu care cere a se scădea.
7) Dacă sentinta, fiind pentru imobile, puncturile de hotare, fie şi streine pe care s'a întemeiat hotărîrea, sînt contestate în fiinta lor.
8) Dacă asupra unei pretuiri ordonate prin definitivă sentinta, se vor ivi contestatiuni bine cuventate.
Revisuirea se poate cere dacă este contrarietate pe sentinta sau decisiune definitivă, date între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi cu acelesi mijloace, de către acelesi tribunale sau curţi.
Revisuirea se va mai cere:
1) Dacă de la pronunţarea otararii, s'a descoperit acte probatorii, carii s'au reţinut pînă atunci sau de către chiar partea în favoarea caria s'a pronunţat judecata, sau prin o forta majoră.
2) Dacă judecata s'a pronuntatu întemeindu-se pe nisce acte, cari erau deja declarate false, pe candu avea locu înfăţişarea; sau cari s'au recunoscut şi declarat false în urma judecaţii;
3) Dacă martorii cari au depus în aceea judecata, sau partea care a jurat, s'au descoperit mai în urma ca acei martori au fost mincinosi, sau ca acea parte a comis un sperjur.
Statul, comunele, stabilimentele publice şi minorii pot fi încă admişi a cere revisuirea, dacă cei însărcinaţi a'i apara nu'i au aparat, sau dacă, într'un mod fraudulos, au omis a arata justiţiei acte importante, sau a lăsat a se calca forma esenţială prescrisă în favore-le de procedura şi legi.
Revisuirea nu se poate cere pentru o erore materială de redactiune asupra numelor, cualitatii şi conclusiunilor părţilor, nici pentru o erore de calcul în dispositiv. Asemenea erori se potu indrepta, în urma unei simple cereri, în marginea sau în josul copiei şi originalului hotărîrei.
Secţiunea II Formele şi termenii cererilor de revisiuneOri-ce cerere spre a revisui o şedinţa sau o decisiune, se va adresa de către partea interesată, la tribunalul sau curtea care au pronunţat, în ultima instanţa acea şedinţa sau decisiune.
Cererea de revisiune se va instrui şi judeca ca şi ori-ce alta cerere principala. Ministerul public va fi tot d'auna ascultat.
Cererea de revisiune nu va opri esecutarea sentinţei sau decisiunei atacate. Cu tote acestea, tribunalul sau curtea va putea, după împrejurări, sau sa opresca esecutarea indatorind pe partea care cere revisuirea a da cauţiune, sau sa supună la cauţiune pe partea care voesce a urma esecutare.
Cererea de revisiune se va face:
a) În termen de o luna de la priimirea copiei de sentinta sau decisiune pentru casurile coprinse în art. 288, alin. 1, 2, 3, 4, şi 8 şi art. 289. Termenulu de o luna va curge de la cel din urma act de esecutare pentru casurile prevedute la art. 288, alin. 5, 6 şi 7. ... b) În termen de doue luni din diua de cînd s'a descoperit actele cele noui sau falsitea acteloru presentate, sperjurulu ori neadeverul aratarii martoriloru, după cum se prevede prin art. 290. ...În casul prevedut la art. 291, statul, comunele şi stabilimentele publice vor avea un termen de duoe luni, de la priimirea otaririi spre a cere revisuirea ei. Pentru minori, termenul va fi de patru luni de la majoritate.
Dacă tribunalul sau curtea, care judeca cererea de revisuire, o va admite, va schimba hotărîrea data, în tot sau asupra totalităţii sau în parte, după cumu revisuirea s'a cerut asupra unor puncte numai, sau asupra totalităţii hotărîri.
Dacă cererea de revisuire a avut de obiect numai interpretarea unei dispositiuni obscure, se va lămuri numai acea dispositie fără a se atinge fondul.
Dacă s'a cerut revisuirea pentru ori-care din cele alte casuri prevedute de asta lege, tribunalul sau curtea va statua asupra fondului chiar, coprins în puncturile contestatiunei.
Dacă se admite cererea de revisuire formată pentru contrarietate între otariri definitive, date de acelaşi tribunal sau curte, se va retracta cea din urma otarire şi se va ordonă esecutarea otarirei celei d'anteiu.
Se va face menţiune de judecată data în revisiune în josul originalului primitiv al sentinţei ori decisiunei.
Nu se va priimi cererea de revisuire:
a) În contra otarirei contra care a fost deja atacată în revisuire. ... b) În contra otarirei prin care s'a judecat cererea de revisuire. ... c) În contra otarirei care, după ce s'a admis cererea de revisuire, a statuat din nou asupra fondului contestatiunei. ...Cererile asupra otaririlor definitive contrarii date de doue diferite curţi, sau de unu tribunal şi curte, ori de doua diferite tribunale, în una şi aceeaşi causa, între aceleaşi persoane, între acelesi cualitati şi cu aceleaşi mijloace, se vor judeca de curtea de Casatiune, conform legei acestei curţi.
Judecătorii se pot urmări în urmatorele casuri:
1) Dacă a fost dol sau mituire, ce se pretinde ca s'a comis, sau în cursulu instructiunei sau în timpul judecaţii.
2) Dacă urmărirea este anume pronunţată de lege.
3) Dacă legea declara pe judecători responsabili sub pedepsa de daune interese.
4) Dacă este denegrare de dreptate.
Este denegrare de dreptate, cînd judecătorii nu voesc a se pronunţa asupra unei cereri, sau neglige de a judeca causele cari sînt în stare sau la rând a se judeca.
Denegrarea de dreptate se constata cînd, după doue cereri, făcute de partea interesată în interval de câte trei dile cel puţin, judecătorii staruesc în refusul lor de a respunde sau judeca. În urma cererii a doua, judecătorul se poate urmări.
Urmărirea în contra judecătorilor de plasi şi în contra judecătorilor tribunalelor de judeţe, se va face la curtea de apel de care ei ţin.
Urmărirea în contra, judecătorilor de Curţi se va face direct la curtea de Casatiune.
Cu tote acestea urmărirea în contra judecătorilor nu se va începe de cat după ce mai anteiu partea va fi autorisata de către curtea respectiva, sau curtea de Casatiune, care se vor pronunţa definitiv, după memoriul dat de parte, în camera consiliului, şi fără nici o alta forma de procedura.
În cererea ce partea vatemata va face, sau în memoriul ce va da, nu va întrebuinţa nici o espresiune injuriosa în contra judecătorului ce voiesce a urmări; sub pedepsa de a i se înapoia cererea şi memoriul.
Dacă cererea de urmărire este respinsă, partea ce a urmărit va fi condamnata la o amenda de la doue sute la cinci sute lei şi la alte daune interese către partea urmărită.
Dacă cererea este admisă, se va cita judecătorul sau judecătorii urmăriţi spre a veni înaintea judecaţii.
Pînă ce va da o hotărîre definitivă asupra urmăririi, judecătorul urmărit nu se va abţine de a lua parte la vre-o judecata ce partea urmatore, soţul seu, sau rudele sale în linie dreapta va avea la tribunalul sau curtea din care urmăritul face parte.
Dacă după înfăţişare, urmărirea nu se găseşte fundata, partea ce a urmărit se va condamna la o amenda de la 300 la 600 lei, şi alte daune către urmărit.
Cartea III Despre curţile de apelPartea nemultumita pe sentinta unui tribunal, într'o causa pe care acel tribunal nu o putea judeca în ultima instanţa, se va putea porni cu apel la curtea de apel respectiva.
Partea care a dat multumire înscrisă pe o sentinta, nu mai are dreptul de a apela.
Termenul de apel va fi de duoe luni. Acest termen nu va începe: Pentru hotărîrile date contradictorii, din diua primirei hotărîre în persona sau la domiciliu; Pentru hotărîrile date în lipsa, din diua espirarei termenului de opositiune.
Dacă cererea de opositiune s'a respins, termenul de apel va începe din diua hotărîrei, prin care s'a respins opositiunea.
Acela care va lasă sa treca acest termen, fără a apela va perde dreptul de apel.
Termenul de apel se va suspenda prin mortea părţii condamnate. Se va face o noua trimitere a sentinţei la domiciliu mortului, sau dacă moscenitorii cunoscuţi, în persona sau la domiciliu acestor moscenitori. Termenul de apel va reîncepe din diua acestei noui trimiteri la domiciliul mortului sau în persona, ori la domiciliul moscenitorilor. Dacă moştenitorii sînt încă în termenul de a face inventariu şi a delibera, reinceperea termenului de apel va fi din diua espirarei termenului pentru inventariu şi deliberare.
În contra minorilor şi interdisilor, termenul de apel va începe de catu din diua significarei hotărîrii către tutore sau curatore.
În contra hotărîrilor preparatorii nu se va putea face apel, de cat de o dată cu hotărîrea asupra fondului.
Vor fi supuse apelului şi hotărîrile cari se dicu ca sînt date în acea din urma instanţa, cînd ele s'au dat de judecătorii cari nu putea sa pronunţe de cat în prima instanţa. Din contra, nu vor fi primite apelurile în contra hotărîrilor cari sînt în cea din urma instanţa, de şi judecătorii n'au dis acesta, sau au dis ca sînt în prima instanţa.
Cînd va fi vorba de incompetinta apelul se va priimi chiar de va fi hotărîrea în ultima instanţa.
Apelul se va face prin petitiunea adresată către curte, pe lîngă aceasta cerere se va alătură şi copie de hotărîrea apelata. Petitiunea va coprinde în scurt mijlocele de apel. Preşedintele va priimi şi va face a se inregistra aceasta petitiune, dend apelantului chitanţa de formarea apelului. Acesta chitanţa va constata diua priimirei apelului.
În apel nu se va face nici o noua cerere, care nu s'a făcut la prima instanţa, afară numai de cereri cari servescu ca mijloc de apărare la acţiunea principala. Se va putea însă cere în apel dobendi, venituri de ori-ce alte despăgubiri sau daune interese intemplate după judecata de la prima instanţa sau din causa judecatei în apel.
Nici o interventiune nu se va priimi la judecata în apel.
Peremtiunea judecaţii, ce se afla în apel, are de efect a da hotărîrei care s'a apelat puterea lucrului judecat.
Cînd într'o curte de apel se vor împărţi opiniunile, se va chiema un alt judecător sau suplininte, şi se va pleda causa din nuou. În cas de lipsa de judecători, se va chema unul din advocatii cu titluri, înscrişi în tablou după ordinea tabloului. Dacă se vor forma mai multe de cat doue opiniuni, cei mai puţin la numer se vor urma opiniunile celor mai mulţi.
La carte nu se vor putea produce esceptiunile esistente la prima instanţa, şi care nu s'a invocat în acea instanţa, afară de esceptiunile peremtorii.
Tote procedurile probatorii făcute la prima instanţa, se vor repeta în apel, dacă judecătorii le afla defectuose sau incomplecte. Curtea va putea asemenea, ordonă ori-ce alte instrucţiuni, sau admite proceduri de probe nuoi, cari vor putea lumina pe judecători.
Tote cele-alte regule prescrise pentru tribunalele de prima instanţa se vor aplica şi la curţi.
Curtea va putea confirma sau reforma, în tot sau în parte, sentinţele ce s'au atacat în apel.
Cînd apelul a fost asupra cestiunei de incompetinta, curtea se va pronunţa numai asupra acestei cestiuni, şi fondul se va tramite a se judeca de tribunalul competent.
Cînd în apel se ataca o hotărîre preparatorie curtea va decide şi asupra fondului prin una şi aceeaşi hotărîre.
Apelul, dat în formele şi termenile prescrise mai sus, suspenda esecutarea hotărârilor de la prima instanţa, afară numai dacă tribunalul n'a ordonat în şedinţa esecutarea provisorie, conform cu cele dise la Art. 128.
Apelantul va putea, înaintea ori-carii aperari asupra fondului, sa cera în apel, suspendarea în tot sau în parte, după împrejurări a esecutarei provisorie, sau supunerea părţii adverse la dare de cauţiune, cînd ea fusese dispensata de asemenea cauţiune. Judecătorii, apretuind casul vor decide.
Cartea IV Despre ArbitriPersoanele cari au liberul esercitiu al drepturilor lor, vor putea sa regulede prin arbitri judecata contestatiunilor lor.
Nu vor putea fi supuse la arbitri cestiunile de stare civilă, cererile de divortiu şi tote drepturile asupra cărora legea nu permite a se face transactiune.
Arbitri se vor numi de către părţi prin act înscris, legalisat de tribunal.
Compromesul, sau actul prin care se numesce arbitru, va coprinde arătarea obiectului contestatiunei şi numele arbitrilor sub pedepsa de nulitate.
Judecata arbitrilor se va termina la epoca arătată în compromes; era dacă acesta nu coprinde nici un termen, sau dacă termenul nu s'a prelungit printr'un act subscris de părţi şi incunosciintat tribunalului, misiunea arbitrilor nu va tine mai mult de trei luni de la data compromesului.
Părţile vor putea sa renunţe la apel prin actul de compromes. Dacă însă arbitrii sînt chiemati a se pronunţa asupra unei contestatiuni, care se afla pendinte înaintea unei curţi, judecata lor va fi tot-d'auna definitivă.
Arbitri se pot recusa prin cause ivite în urma numirei lor şi atunci ei se pot recusa pentru acelea-şi cause ca şi judecătorii. Recusarea se va judeca, în cas de neînţelegere, de tribunalul care a legalisat compromesul.
În timpul functionarei lor, arbitri nu se pot revoca de cat prin consimtimentul tutulor părţilor.
Dacă numerul arbitrilor este cu soţ şi voturile se împart pentru pronunţarea otarirei, ei vor numi un super-arbitru, dacă sînt special autorisati pentru acesta. Dacă nu au asta autorisare, sau chiar avînd'o dacă nu se înţeleg asupra numirii super-arbitrului, acesta se va numi de preşedintele tribunalului care a legalisat compromesul, sau de preşedintele curţii de apel, dacă arbitri judeca o contestatiune ce era pendinta la acea curte.
Fie-care din părţi va da arbitrilor actele, documentele şi memoriele ce va fi avend, în termenul prescris în compromes, sau în lipsa unei asemenea clausa, în termenul însemnat de arbitri. Odată ce acest termen a espirat, arbitrii, vor judeca după actele şi memoriele ce vor fi avend.
Părţile voru avea dreptul a se apara verbal înaintea arbitrilor, prin ele insile sau prin procuratori, în termenul însemnat de arbitri.
Arbitrii vor putea ordonă interogatoriul părţilor şi ori-ce alte mesuri de instrucţiune preparatorie, cari se pot face şi de judecători.
Juramentul înaintea arbitrilor se va sevirsi faţa cu un membru al tribunalului local, după formula ordinară.
Arbitri îşi vor da otarirea după majoritatea voturilor.
În cas de împărţirea opiniunilor, super-arbitrul numit, spre a decide majoritatea va fi dator, după ce a ascultat pe părţi, sau a citit numai actele lor, a se uni cu opiniunea celor mai mulţi la numer. Dacă fie-care opiniune are un egal numer de voturi, super-arbitrul se va uni cu una din opiniuni. El va putea însă, în ori-ce casu, face a se modifica, în tot sau în parte, opiniunea cu care se unesce.
Super-arbitrul va avea tot-d'auna opt dile de la numirea sa spre a se pronunţa, chiar dacă termenul compromesului a espirat.
Arbitri îşi vor pronunţa otarirea lor basandu-se pe legi. Acesta otarire va fi redactată ca şi cea a judecătorilor ordinari.
Otarirea arbitrilor, împreună cu actul de compromes şi actele de instrucţiune, se vor depune în trei dile de la data otarirei la grefa tribunalului care a legalisat actul de compromes.
Tribunalul va inainta părţilor copii după otarirea arbitrilor, în formele ordinarii ale sentinţelor şi conform art. 137.
Otarirea arbitrilor va deveni esecutorie, în virtutea unei ordonanţe esecutorie date de preşedintele tribunalului la care s'a depus otarirea, şi scrisă în josul originalului şi copiei otarirei arbitrilor.
Depunerea otarirei arbitrilor (art. 356) înaintea copielor către părţi (art. 357), înscrierea formulei esecutorie (art. 358), se vor face de curtea de apel şi de către preşedintele acestei curţi, cînd contestatiunea ce s'a judecat de arbitrii fusese pendinte la curte.
Otarirea arbitrilor, avend formula de esecutare, se asemana în efectele sale, cu cele-alte otariri judecatoresci, şi se va esecuta în aceeaşi cale.
Otarirea arbitrilor nu este supusă la opositiune, din causa de lipsa.
Es nu este supusă la apel, dacă contestatiunea, este de natura a fi judecata în cea din urma instanţa de către tribunalu.
În cele alte casuri, otarirea arbitrilor este supusă la apel, dacă părţile n'au renunţat la acest drept, prin compromes, sau prin act formal posterior.
Apelul în contra otaririlor arbitrilor se va da în forma şi termenii otariti pentru sentinţele tribunalelor.
Otarirea arbitrilor va fi supusă la revisuire în casurile şi modulu prevedut la art. 289 pînă la art. 304.
Actul calificat de "otarire arbitrală", se va putea ataca cu nul:
1) Dacă aceia ce au pronunţat n'au priimit asemenea misiune de la părţi;
2) Dacă arbitrii s'au pronunţat după ce a espirat termenulu arbitragiului;
3) Dacă otarirea s'a dat asupra unoru cestiuni cari nu fusese supuse arbitrilor;
4) Dacă pretinsa otarire s'a dat de nisce arbitrii neautorisati sa judece în lipsa celor-alţi;
5) Dacă e vorba de casuri pe cari legea opresce a se judeca cu arbitrii.
Cererea de revisuire, precum şi în nulitate se vor adresa şi judeca de tribunalul care a legalisat compromesul, sau de curtea la care fusese pendinte cestiunea ce s'a judecatu cu arbitrii.
Misiunea arbitrilor inceteda prin pronunţarea otarirei lor.
Arbitragiul mai inceteza încă, afară cînd va fi învoire contrarie:
1) Prin săvîrşirea termenului însemnat în compromes, sau prelungit de părţi, ori prin espirarea celoru trei luni de la data compromesului, sau cînd nu a fost alt termen învoit;
2) Prin revocarea arbitrilor cu consimtimentul tutulor părţilor;
3) Prin mortea, recusarea ori demisiunea unuia din arbitri;
4) Prin mortea uneia din părţi, cînd moştenitorii sei majori şi capabili nu voesc a se mai judeca cu arbitri.
Arbitrii cari, după ce au acceptat, se lasă fără vre un motiv valabil, sau nu voesc sa judece, pot fi condamnaţi la daune interese către părţi.
Cartea V Despre esecutiunea silităEsecutiunea silită se va urmări:
a) În virtutea unei hotărîri judecatoresci; ... b) În virtutea unei titlu esecutoriu. ...Otaririle definitive pronunţate de tribunalele, se vor esecuta prin mijlocirea lor. Prin otarirea definitivă a unei curţi, cererea de esecutare se va adresa la acea curte care o va esecuta prin tribunalul care a judecat în prima instanţa. Esecutarea atît la tribunal cat şi la curţi, se va face de către agenţii de esecutare, alaturati pe lîngă tribunale şi curţi, conform regulamentului lor şi cu plata însemnată prin tarife.
Nici o otarire a tribunalelor sau a curtiloru nu se va putea esecuta de nu va fi investită cu formula esecutorie, preveduta la art. 135, afară de otaririle preparatorii şi de otaririle esecutorii provisoriu, cari se esecuta şi fără formula esecutoria.
Otaririle judecatoresci, date în tera străină nu se vor putea esecuta în România, de cat în modul şi limitele, cummsi otaririle judecătorilor din România se esecuta în acea tera şi după ce vor fi declarate esecutorii de către judecătorii competinti români.
Formula esecutorie nu se pune de cat asupra otaririlor cari au puterea lucrului judecat.
Are puterea lurului judecatu ori-ce otarire contra dictore care s'a dat:
1) De o curte de apel;
2) De un tribunal cînd el judeca în cea din urma instanţa;
3) De un tribunal care a judecat în prima instanţa, dacă părţile au lăsat sa treca termenul de apel, sau a lăsat să se perime judecata la curte.
Pe cînd o otarire definitivă se afla în curs de a se judeca în opositiune, sau în urma cererii de revisuire, ea are încă caracteru de lucru judecat pînă ce se va revoca prin o alta otarire.
Nici o urmărire asupra bunurilor mobili sau imobili, nu poate avea loc de cat în virtutea unui titlu esecutor, şi pentru o datorie certa şi licuida. Dacă datoriea consista în suma nelicuidata, urmăririle se vor amina pînă la inteiu se va face licuidarea datoriei.
Secţiunea II Persoanele şi bunurile supuse esecutarei siliteEsecutiunea silită se întinde asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, afară de esceptiunile admise de lege.
Esecutiunea silită nu se va esercita asupra persoanei debitorelui de cat în casurile şi modul prevedut de legea constringerii corporale. Ea nu se va putea nici odată esercita asupra persoanei moscenitorului.
Secţiunea III Cînd se poate esercita esecutiunea silităCînd într'o otarire se afla un termen pentru plata, esecutarea nu se poate face pînă la ajungerea acelui termen.
Cu tote acestea, partea care a cîştigat va putea, şi înaintea ajungerei termenului, sa cera esecutarea otarirei:
a) Dacă debitorul e banuit ca are sa fuga; ... b) Dacă sînt fapte de resiperea averei sale miscatore; ... c) Dacă alţi creditori esecuta alte otariri asupra averei sau persoanei sale; ... d) Dacă, prin fapta sa, el a micşorat asigurările date creditorului seu, sau n'a dat asigurările promise ori ordonate. ...În casul art. precedent, tribunalul sau curtea care a dat otarirea esecutorie va otari de urgenta, după ce va cita pe părţi în termen scurt.
Otaririle ce au a se esecuta provisoriu sub dare de cauţiune; nu se vor esecuta mai înainte de a se da cauţiunea.
Nici o esecutare, nu se va putea face înainte de raseritul şi după apusul sorelui.
Esecutiunea silită nu se va face duminicile şi în sărbătorile legale sau naţionale, afară numai în cas de urgenta, şi cu ordinea espresa a preşedintelui tribunalului sau curtei care a pronunţat otarirea.
Nici o otarire sau titlu esecutor nu se va putea esecuta, de cat numai după ce se va fi incunosciintat debitorului, conform art. 136.
Esecutiunea câtă sa fia precedată de o somaţiune de esecutare, facuta prin agentul ce are sa esecute, şi cu o di cel puţin mai nainte de esecutare.
Dacă creditorul a lăsat sa treacă un an de la somaţiune, fără a esecuta, el nu mai poate esecuta de cat după o noua somaţiune de esecutare.
Cele doue articole precedente nu se aplică în casurile cînd legea ordonă esecuterea fără somaţiune.
Violarea art. 384, 385 şi 387 aduce anularea esecutiunei.
Secţiunea IV Pentru priimirea cauţiuneiCînd prin o otarirea se va indoatora o parte ca sa dea o cauţiune, se va insemna şi termenul cînd sa aducă acea cauţiune.
Cauţiunea se va presenta înaintea judecatei, în audienta publică, faţa cu tote părţile, sau în lipsa lor, dacă au fost chemate formal. Judecata va admite cauţiunea dacă solvabilitatea sa va fi de notorietate sau dacă se va justifica prin titlu.
Partea adversa va avea dreptul sa conteste solvabilitatea cauţiunii şi judecata va apreţui de urgenta.
Dacă se admite cauţiunea, actul care o admite va fi escutoriu, cu tot dreptul de apel sau opositiune.
Garantul fiind admis va face înaintea judecatei, declararea ca primesce a garanta. Acesta declarare se va trece în procesul-verbal al şedinţei. Din momentul acestei declarari cauţiunea va fi supusă la tote consecinţele ce aduce garanta sa.
Secţiunea V Esecutiunea în contra moscenitorilorCînd datornicul a murit, lăsând numai moştenitori verstnici, esecutia începută asupra bunurilor sale se va continua în contra lor opt dile după ce printr'o notificare au fost insciintati în mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului. Cînd între moştenitori sînt neverstnici, esecutia începută se va suspenda pînă la alcătuirea representantei lor legală, care va face prin mijlocirea tribunalului cat se poate de grabnic.
Dacă esecutia nu începuse încă la mortea datornicului, hotărîrile şi titlurile esecutorii nu se vor putea esecuta în contra moştenitorilor sub pedepsa de nulitate, de cat opt dile după ce li s'a făcut o incunosciintare colectivă a acelor titluri sau hotărîri la domiciliul deschiderei succesiunei, pe numele mostenirei, fără a se arata numele şi calitatea fiecărui moştenitor.
Secţiunea VI Contestaţii asupra esecutiunei siliteO esecutare se poate contesta sau de către partea condemnata, sau de către cei de al treilea interesaţi.
Cererile incidente, opositiunile şi tote cel l-alte contestatiuni cari s'ar ridica asupra esecutiunei silite, sau între părţi sau de către cei de al treilea intervenenti, ori oponenţi, se vor adresa la tribunalul sau curtea care a pronunţat otarirea esecutorie. Părţile se vor chema în termen scurt şi judecata asupra contestatiunei se va urma de urgenta cu precădere asupra tutulor celor-l-alte.
Tribunalul sau curtea va putea după înfăţişare, sa suspende sau sa menţină, esecutarea cu sau fără cauţiune. Esecutarea se va putea suspende în casuri urgente chiar şi înainte de ori ce înfăţişare.
Apelul în contra hotărîrilor date în asemenea cestiuni de asemenea contestatiuni sau opositiuni se va putea face în termen de o luna de la data pronunţării otaririi.
Contestaţiunile asupra otaririloru esecutorii se vor putea face în tot timpul cat va tinea esecutarea. Odată ce cel din urma act al esecutarei s'a terminat, nu se va mai priimi nici o opositiune sau contestare asupra esecutiunii.
O otarire judecatoresca, care nu s'a esecutat în timp de trei deci ani de la data sa, nu se va mai putea esecuta şi va perde puterea lucrului judecat.
Partea care va cădea în contestatiunea sau opositiunea sa asupra esecutarei, va fi supusă la daune interese ce va fi causat prin împiedicarea esecutarei.
Nu se vor putea urmări şi vinde pentru ori ce fel de datorie:
1) Lucrurile trebuinciose pentru culcatul debitorelui şi familiei sale care traesce cu densul în casa;
2) Vestmintele cu cari sînt acoperiţi sau cari le servescu pentru trebuinta de fie-care di;
3) Armele, echipamentulu şi îmbrăcămintea individiloru din armata, dorobanti sau militii.
Nu se vor putea urmări şi vinde de cat numai în lipsa de alte bunuri şi numai pentru datorii de alimente, de chirii, arende sau alte creanţe priviligiate asupra mobilelor, urmatorele obiecte:
1) Instrumentele de arat;
2) Animalele, seminţele şi ingrasamentul destinat pentru cultura pamentului;
3) Făina, malaiul şi alte mici producte trebuitore pentru hrana debitorelui şi a familiei sale în timp de o luna;
4) O vacă, sau doui boi, sau cinci capre, sau patru rimatori, sau dece oi, după cum va alege debitorul;
5) Tot nutreţul trebuitor în timp de o luna pentru hrana animalelor ce nu s'au urmărit;
6) Uneltele lucrătorilor şi meşterilor;
7) Masinele în lucrare şi instrumentele trebuinciose pentru esplotarea unei fabrici sau manufacturi;
8) Carulu sau căruţa, casa şi alte asemenea unelte de muncă;
9) Stupii cu miere, gândacii de mătase, frundele de dudi, pe timpul crescerei lor;
10) Instrumentele sau cărţile trebuinciose pentru sciinta, arta sau profesiunea ce practica sau esercita debitorul pînă la valoarea de cinci-deci galbeni, după alegerea sa.
Nu se vor putea urmări şi secuestra, de cat numai pentru datorii de alimente, de chirii sau alte creanţe privilegiate asupra generalitatii mobilelor, urmatorele:
1) Sumele sau pensiunele cari s'au adjudecat de justiţie, sau care s'au dăruit, ori s'au legat debitorelui sub titlu de pensiune alimentara;
2) Rentele viagere cari s'au dăruit debitorelui sub condiţiune de a nu se putea urmări. Cînd acestea se vor urmări şi secuestra, în casurile esceptionale, menţionate mai sus, judecătorii potu sa ficsede ce parte dintr'însele câtă să se urmaresca sau să se secuestreze.
Pensiunile de retragere şi lefile tutulor impiegatilor plătiţi din tesaurul public sau din casele altor stabilimente publice sau persoane juridice, nu se vor putea urmări şi popri de cat pentru o a treia parte din datorii către Stat sau particulari, ori în cas de penalitate prevedut de legi; iar pentru întreţinerea legiuitei sotii şi pentru crescerea copiilor pînă la jumetate.
Va fi nulă ori ce urmărire facuta în contra dispositiunilor acestei secţiuni.
Secţiunea II Despre urmărirea bunurilor mobile ce se afla în posesiunea debitoreluiUrmărirea obiectelor mobile, corporale sau incorporale, care se afla la posesiunea debitorelui, se va face prin agenţii ce sînt alipiţi pe lîngă tribunale şi curţi, fie care în circonscriptiunea sa şi după dispositiunile luate pentru aceasta de către preşedinte.
Presenta unui comisar de poliţie sau ajutor a seu, sau în lipsa lor, a judecătorului de plasa, ori, şi în lipsa acestora, a primarului sau a ajutorului seu va fi necesară, sub pedepsa de nulitate:
1) Dacă uşile debitorului suntu închise şi nu voesce a deschide;
2) Dacă nu voesce a deschide camerile sau mobilele;
3) Dacă debitorele lipsesce şi nu este spre a'l representa, nici o ruda locuind cu dinsul.
În aceste casuri, odată ce casele sau mobilele s'au deschis de către debitor, sau nevoindu el, ori în lipsa lui, de către agent, presenta comisarului, a judecătorului de plasa sau a primarului, se va putea suplini prin doui martori majori.
Camerile şi mobilile se vor deschide treptat, pre cat se va face şi înscrierea lor în procesul-verbal.
Creditorele va putea sa nu fie faţa la lucrarea urmăririi.
Agentul judecătoresc singur, sau faţa cu persoanele însemnate în art. 410 şi 411, va forma îndată un proces-verbal care va coprinde:
1) Enunţarea titlului esecutor în virtutea căruia se face esecutiunea;
2) Aretarea creditorului pentru lucrurile ce a cerut a se urmări, dacă asemenea cerere s'a făcut;
3) Numele, pronumele şi domiciliul părţilor, al agentului, precum şi al altor persoane cari vor fi fost faţa la urmărire;
4) Somatiunea formula facuta debitorului ca sa plătească precum şi respunsul lui dacă a fost faţa;
5) Descrierea obiectelor urmărite şi aretarea numerulul şi calitatei lor, pre cat se va putea;
6) Arătarea locului, dilei şi orei cînd s'a făcut urmărirea.
Acest proces-verbal se va sub-scrie de agent, şi de tote persoanele ce au fost faţa la urmărire.
În data ce procesul-verbal se va termina, obiectele descrise într'ensul se vor pecetlui, sau se va pune în custode pentru paza lor, şi se va face menţiune despre acesta în procesele verbale.
Custodele asedatu pentru paza câtă să fie major; el nu va putea fi însuşi debitorul, ori vre un servitor al seu, sau ruda, sau cuscru al seu pînă la al patrulea grad inclusiv, de cat atunci cînd însuşi creditorul va consimţi la acesta.
Nu se vor putea aseda custodi de cat persoane solvabile, care se vor putea supune şi la dare de cauţiune, preferîndu-se tot d'auna acelea cari se vor presenta de creditor.
Custodele va avea drept la o plata ce se va ficsa de tribunal. Acesta plata se va lua cu preferinta din preţul lucrurilor urmărite.
Custodole va fi raspundetor de ori-ce paguba se va aduce creditorului din causa negligentei sale, putend fi după împrejurări, supus la pedepsa penală pentru abus de încredere.
Cînd lucrurile urmărite au fostu puse sub peceţi, aceste peceţi se vor pune de agentul judecătoresc, şi de comisarul local, sau în lipsa acestuia, de judecătorul de plasa, ori de primarul sau ajutorul sau.
Acela care, fără drept, va rupe sau va strica aceste peceţi, se va pedepsi conform legei penale, afară de alte daune interese la cari se poate condemna.
Îndată după punerea peceţilor sau asedarea custodelui, agentul judecatorescu va lasă o copie de pe procesul seu verbal, în mana debitorului sau la dumiciliu seu, precum şi o lista de obiectele urmărite în mana custodelui, dacă asemenea custode esista. Custodele va sub-scrie de priimirea listei. Originalul se va depune la grefa tribunalului sau curtei a căreia otarire se esecuta.
Agentul care, presentandu-se la locuinta debitorului, va găsi o alta urmărire efectuată, şi averea miscatore sub peceţi sau sub pada de custode, va lua copia după procesul verbal aflat în mana custodelui sau în mana debitorului, ori la domiciliul sau. Va face un proces verbal aretand tote aceste împrejurări, precum şi numele agentului care a urmărit, şi va putea urmări şi elu numai lucrurile cari nu vor fi fost deja urmărite.
Ori-ce agent judecătoresc va fi dator, sub pedepsa de destituire şi de daune interese, ca la doue deci şi patru ore după intorcerea sa, să depună la grefa procesul-verbal încheiat de dinsul la faţa locului.
Debitorul nu va putea să se opuie la o urmărire ce i se face, de cat depunind valoarea ce i se cere în mana judecătorului, comisarului sau primarului localitatei. Tot de o dată el va fi dator a da în mana agentului judecătoresc, pe lîngă cuitanta de depuneri şi petiţia către tribunal sau curtea respectiva, în care arata cuvintele pentru cari el cere încetarea sau suspendarea esecutiunei. Curtea sau tribunalul va judeca de urgenta, conform cu cele dise la art. 400.
În ori ce alt cas, urmărirea se va termina, remaind ca acela în contra căruia ea s'a făcut, sa reclame la tribunal sau curtea competinţa, conform celor dise la art. 399 pînă la 405.
Creditorii debitorului urmărit nu vor putea să se opună la esecutarea urmăririi, nici la vinderea obiectelor. Ei vor fi numai în drept a popri, pînă la regularea pretentiunei lor sumele provenite din vendarea obiectelor. Acesta opositiune a creditorilor se va face către tribunalul sau curtea prin care s'a operat vendarea.
Secţiunea III Despre vendarea sau licitaţiunea obiectelor mobili urmăriteÎn trei-deci şi sese ore cel mult după depunerea procesului-verbal al agentului la curtea sau tribunalul respectiv, preşedintele, în camerea de consiliu va insemna diua şi locul unde are să se facă vendarea obiectelor urmărite.
Acesta vendare se va face, înaintea tribunalului de prima instanţa, sau la faţa locului, sau în otelul special pentru vendari, după împrejurări.
Epoca vendarei se va incunosciinta formal debitorului, în persona sau la domiciliu.
Epoca vendarea nu se va putea face în mai puţin de doue săptămâni, nici în mai mult de o luna de la data procesului verbal.
Cînd însă atît creditorul cat şi debitorul o vor cere, epoca acestei vendari se va putea scurta sau prelungi peste acest termen.
Asemenea, cînd obiectele vor ameninta stricacini sau perire, judecătoria însărcinată cu venderea va putea chiar de oficiu sa scurtede termenul vendarei.
Vendarea se va vesti cu trei dile cel puţin mai înainte, prin afişe lipite pe strade, la usa judecătoriei, la porta primăriei şi la porta localitatei unde se face vendarea, precum şi la alte locuri publice. În oraşele unde sînt jurnale, acesta vestire se va face şi prin jurnale. Aceste anunţuri se vor esecuta prin grijea agentului ce a făcut urmărirea, sub pedepsa în cas de neurmare, de o amenda de la lei cinci-deci la doue mii lei şi alte daune interese către părţile interesate.
Dacă din causa unei opositiuni sau unei învoiri între părţi, diua venderei s'a amânat de către tribunalul ce are a o efectua, se vor face alte anunţuri nuoi conform art. precedent, cu trei dile cel puţin înaintea vendarei.
Anunţurile vor coprinde diua, locul şi ora vendarei, precum şi natura obiectelor, fără alte amănunte. Costul acestor anunţuri se vor inainta de creditor, în socotela lucrurilor urmărite.
În diua publicată pentru vendare, agentul însărcinat cu urmărire, va merge la locul unde se afla obiectele, împreună cu grefierul tribunalului, sau ajutorul seu; ori împreună cu membrii tribunalului, dacă obiectele se afla în oraşul reşedinţei tribunalului; era dacă aceste obiecte sînt în alta localitate, faţa cu comisarul sau cu primarul local sau cu ajutorul lor, ori cu judecătorul de plasa.
Agentul va deschide peceţile, sau va priimi obiectele din mana custodelui, dacă a fost asemenea custode. Va verifica starea şi numerul obiectelor după procesul-verbal de urmărire şi va da chitanţa de liberare custodelui; era acesta va presinta tote obiectele ce 'i s'a încredinţat şi asa cum i s'a încredinţat. Se va procede la transportarea obiectelor în localul vendarei, dacă acesta transportare este să se facă, sau se va procede îndată la vinderea dacă obiectele au să se venda chiar în locul unde se afla.
Vendarea se va face publică, cu uşile deschise şi în sunetul unei tobe, sau unei trambite, sau în gura mare.
Agentul judecătoresc, sau un telal, în localităţile unde se afla telali, vor propune fie-care obiect, vor formula preţul, şi'l vor adjudeca, în aceeaşi di, aceluia care, la a treia strigare, va oferi cel mai mare preţ, chiar cînd, în lipsa de alţi concurenţi, acesta a fost singurul doritor.
Licitaţiunea se va face pe bani gata, şi obiectul se va preda aceluia care va şi numera preţul cu care 'i s'a adjudecat. Dacă acela cărui s'a adjudecat obiectul nu va numera preţul, el va vinde din nou şi adjudecatorul d'anteiu va respunde scăderea ce va esi la a doua vendare. Numerarea preţului se va face în faţa locului, sau cînd obiectul se va transporta la casa adjudecatorului.
Agentul de urmărire va insemna pe o lista obiectele vendute şi preţul cu care s'a vendut.
Îndată ce din valoarea efectelor vendute se vor acoperi creanţele reclamate şi cele-l-alte cheltuieli ale agentului, ale custodelui, ale publicatiunilor şi altele, se va curma licitaţiunea, şi debitorul 'şi va priimi înapoi lucrurile remase sau prisosul preţului de va fi asemenea prisos.
Agentul de urmărire va redacta, în fie-care di de licitaţiune, un proces-verbal din cele urmate, şi'l va sub-scrie atît el, cat şi cei-lalti representanti ai autorităţii publice de care au fost însoţit.
Preţul esit din adjudecatiunea de fie-care di, se va depune îndată la tribunalul local, sau cînd vinderea se va face în localitate unde nu e tribunal, la casa primăriei, judecătorului de plasa ori la comisiunea de poliţie.
Nici o cerere de nulitate sau de resolutiune a vendarei nu se va priimi în contra celui asupra cărui s'a adjudecat lucrul, şi care a plătit preţul, afară numai de nu a fost frauda din parte'i. Cererea partei vătămate va fi numai în contra celui ce a urmărit, sau a agentului de urmărire, ori acelor-l-alţi ofiţeri publici ce au esecutat, după împrejurări.
Secţiunea IV Despre distribuţiunea preţuluiDin sumele esite din vendare se vor scădea mai antaiu cheltuelile de urmărire şi de vendare. Restul se va da creditorului ce a urmărit. Dacă însă a fost şi alţi creditori ce au făcut opositiune asupra preţului vendarei, şi titlul lor a recunoscut, preţul se va împărţi între creditorul ce a urmărit şi creditorii oponenţi.
Dacă este contestatiune sau din partea debitorului, sau din partea unuia din creditori, sumele adunate se vor depune la tribunal, care asupra titlurilor înfăţişate va face tabloul de distribuţiunea preţului.
Acest tablou se va comunică, în persona sau la domiciliul debitorului urmărit şi creditorilor oponenţi. Dacă în timp de 8 dile de la primirea acestei comunicări nu s'a făcut nici o opunere, tribunalul va precede la distributiune. Dacă s'a format opuneri, tribunalul va judeca în termen scurt asupra opunerilor.
Termenul pentru apel, în contra otaririi de opunere la distribuţiunea preţului va fi de cinci-spre dece dile de la data priimirei ei sau lasarei la domiciliu.
Cînd între lucrurile urmărite ale debitorului, se vor fi găsit sume de bani se va urma asupra acestor sume întocmai ca asupra acelor provenite din vendare; era din cele-l-alte obiecte se va urmări numai câte trebuiesc spre acoperirea creanţelor reclamate şi cheltuielilor urmate.
Secţiunea V Despre urmărirea şi poprirea obiectelor mobili ale debitorului, care sînt în mana celor de al treileaOri ce creditor va putea în virtute de titluri esecutorii sa urmaresca şi sa popresca pentru sumele coprinse în titlul seu, sumele sau efectele datorite debitorului seu de către un al treilea. Acelaşi drept vor avea şi cei cu titluri private sau cu titluri autentice neesecutorii, dând sau nu cauţiune pentru daune interese, după împrejurări.
Acesta poprire se va face după o cerere ce creditorulu va ardesa la tribunalul domiciliului celul de al treilea sau la al debitorului.
În acesta cerere se va areta titlulu în virtutea cărui se face urmărirea şi suma creanţei.
Preşedintele, pe de o parte, va face oprirea prin agentul judecătoresc, era pe de alta va cita atît pe cel d'al treilea spre a'şi face declaraţiunea sa cat şi pe debitor spre a respunde la urmărire. Copie după cererea de poprire se va trimite celui d'alu treilea şi debitorului.
La dioa însemnată, celu d'al treilea urmărit va veni înaintea judecaţii în persona sau prin procurator. El va declara dacă este debitor de suma ce se popresce, cat este acea suma, în virtute de ce titlu, dacă mai este poprită şi de alţii, şi dacă acea datorie este esigibile. Era dacă valorile poprite consta şi în alte efecte mobili, el va arata starea lor, calitatea lor şi cu ce titlu le tine. În fine el va respunde la ori ce alte esplicatiuni îi va cere preşedintele.
Dacă celu d'al treilea nu voesce a declara nimic judecata 'lu va condamna ca un debitor pur şi simplu, pentru valoarea creanţei poprită, dacă acea valoare s'a declarat de creditorul ce urmaresce.
Dacă sînt mai multe popriri din partea mai multor creditori ai aceluiaşi debitor, şi pe aceeaşi valoare a celui d'al treilea, tote se voru judeca prin o singura otarire.
Ori ce creditor al debitorului urmărit, a cărui creanta este licuida şi esigibile, va putea interveni la judecata de poprire, prin o simpla cerere în cursulu instanţei conformu reguliloru de la art. 299, şi următori.
În cas de contestare asupra declaraţiunilor făcute de către cel d'al treilea pentru cererea de urmărire, precum şi între creditorii ce urmarescu sau între ei şi debitor se va procede conform regulilor ordinari. Judecătorii vor putea ordonă, după impregiurari, ca valorile poprite să se depună la casa de consemnatiune.
Suma poprită, datorită de cel d'al treilea, se va distribui, după scăderea cheltuielilor, de către tribunal, între creditorii ce au urmărit, în proportiune şi după natura creanţelor lor. Acea suma li se va plati în modul şi la termenii coprinsi în titlul constitutiv al datoriei celui d'al treilea.
Dacă valorile poprite sînt efecte mobile, tribunalul va ordonă vendarea lor şi distribuţiunea preţului lor, conform cu cele prescrise la secţiunea III şi IV ale acestui titlu. Cel d'al treilea ce le tine va fi custodele lor dacă judecata nu ordonă alt-fel.
Poprirea în mana celui d'al treilea va inceta, dacă creditorul ce a provocat-o după citaţiunea facuta în persona sau la domiciliu, nu va veni la înfăţişare nici în persona, nici prin procurator.
Fructele şi recoltele neculese şi încă prinse de rădăcini, ce sînt ale debitorului, se pot urmări.
Urmărirea acestor fructe nu se va putea face de cat în sese septemani înaintea cocerii lor, şi va fi precedată de o somaţiune de plată cu doue dile înaintea urmăririi. Secuestrarea însă se va putea face la ori ce epoca.
Urmărirea acestor fructe se va face prin midlocirea unui agent judecătoresc, faţa cu primarul sau unul din ajutorii sei.
Agentul va procede conform cu cele prescrise la art. 411, 415, 416 şi 417.
El va aseda la custode al fructelor pe un pindar (jitar) de câmpuri ale comunei, sau pe o alta persona din comuna unde se afla cele mai multe din fructele urmărite.
O copie a procesului verbal al agentului se va lasă la primarul comunei, sau la judecătorul de plasa acolo unde sînt. Originalul se va depune la tribunal.
Tribunalul va cita pe părţi înaintea sa şi va otari sau respingerea urmăririi, sau vendarea fructelor, asa cum sînt pe picior sau după ce se vor culege.
Vendarea se va anunta înainte cu trei dile cel puţin la comuna, la domiciliul debitorului şi la porta tribunalului. Ea se va face în dilele şi orele însemnate de tribunal, preferîndu-se dilele de duminici şi bilciu (iarmaroc), la faţa locului şi localul tribunalului, sau la bilciu ori terg.
Vendarea se va face pe bani gata de către agentul judecătoresc, faţa cu primarul comunei ori ajutorul seu, şi cu debitorul, sau şi în lipsa lui dacă se va fi chemat formal.
Debitorul urmărit, dacă nu va avea alte mijloace de vieţuire, va putea capata de la tribunal a se scote din vendare:
a) Câtimea fructelor câte trebuiesc pentru hrana lui şi a familiei lui în timp de o luna; ... b) Câtimea nutreţului trebuincios pentru hrana vitelor ce nu se pot urmări, însemnate la art. 407, pentru o luna; ... c) Seminţele trebuinciose pentru semanatura. ... Secţiunea II Despre urmărirea veniturilor unui imobilAcela care va voi sa urmaresca veniturile generale, prem chiria, arenda sau alte venituri ale unui imobil alu cărui proprietar sau usufructuar este debitorul seu, se va conformă regulilor prescrise la vale.
Veniturile ce un debitor, arendaş sau chiriaş, are din moşia sau casa arendată ori închiriată lui, se vor putea asemenea urmări, respectându-se privilegiul ce legea acorda proprietarului.
Creditorul se va adresa cu cerere la tribunalul local, spre a obţine secuestrarea imobilului şi a cita pe datornic în judecata.
Dacă el are titlul autentic, neesecutoriu, sau şi un act privat recunoscut al debitorului, tribunalul pe de o parte, va înfiinţa secuestru pentru suma coprinsa în titlu sub darea de garanta pentru daune interese din partea creditorului, şi pe d'alta se va cita pe debitor în judecata. Pentru titlurile esecutorii nu se va cere garanta. În cele l-alte casuri secuestrul se va putea înfiinţa tot sub dare de garanta prin o otarire data în urma infatisarei.
Îndată ce tribunalul ordonă secuestrul, el va publică acesta prin afipte la porta sa şi prin organul jurnalelor localităţii, de vor esista.
Un agent al tribunalului va merge la faţa locului şi va forma proces-verbal, conform art. 416, de diferitele venituri ce au a se aduna pe sema creditorului. Chiriaşii sau arendaşii, vor fi preveniţi şi îndatoraţi a depune chiriile sau arendele datorite sau ce vor datori, la tribunalul local, conform otarirei de secuestru a tribunalului.
Tribunalul va putea regula după impregiurari, ca tot venitul să se adune direct la casa de consemnaţiuni, sau va putea numi un gerant special, care să administreze imobilul şi sa priimesca veniturile sau chiriele, ori arendele pe care le va inainta casei de consemnaţiuni, prin mijlocirea tribunalului.
Îndată ce ordinea de secuestre s'au afisatu, s'a publicat sau s'a făcut cunoscută la faţa locului, prin agentul judecătoresc, vor fi nule de drept, ori-ce închirieri sau arendări se vor face de debitor, şi ori ce plati de chirie sau de arendi se va priimi de densul în urma acelor publicari. Vor fi asemenea nule ori ce plati prin anticipatiune, făcute în contra clauselor contractului de închiriere sau arendare.
Dacă debitorul ocupa el însuşi, în total sau în parte imobilul al cărui venit e secuestrat, tribunalul va putea, după impregiurari, sa ordone ca el sa desarte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen ficsat, imobilul secuestrat.
Dacă debitorul nu are alte midloce de vieţuire de cat veniturile secuestrate, tribunalul va putea insemna o parte din aste venituri, ca sa servesca pentru întreţinerea lui şi a familiei lui, în tot timpul cat va tinea secuestrarea.
Dacă tribunalul va numi un girant de administrarea imobilului secuestrat, îl va supune la dare de cauţiune solvabilă, şi va regula tot prin acea otarire, salariul acestui girant precum şi modul şi limitele dreptului seu de administrare. Tribunalul va ficsa salariul girantului, care nu va trece peste maximum de 10%, după impregiurari, din veniturile ce va face a se incasa.
La finele fie-cărui an, semestru sau trimestru, după cum judecata va otari, girantul va da socotela tribunalului de veniturile şi cheltuelile urmate.
Dacă girantul administrează reu sau nu da socotelile la epocile ficsate, sau trece peste atributiunele însemnate de tribunal se va destitui şi se va condemna la daune interese.
Distribuţiunea veniturilor între creditorii secuestranti sau intervenienţi se va face de către tribunal în proportiune cu creanta fie-căruia. Creditorii cu dreptul de preferinta se vor plati conform dreptului şi rangului lor.
Secuestrarea veniturilor va inceta:
a) Prin consimtimentul creditorului şi creditorilor secuestranti şi intervenienţi; ... b) Prin plata creanţelor lor, capitalul şi interesele, şi a cheltuielilor; ... c) Prin adjudecarea silită a imobilului. ...Numai bunurile imobile prin natura lor pot fi obiectul unei urmăriri imobiliare.
Urmărirea unui imobil prin natura sa va coprinde însă ca accesorii, şi tote obiectele ce servescu la esploatarea imobilului, sau cari sînt asedate în imobil pentru pepetuitate.
Creditorii personali ai unui comoscenitor sau ai unui asociat nu vor putea sa urmaresca şi sa pună în vendare partea indivisa a debitorului lor, în imobilele moscenirei sau societăţii, ei vor trebui mai anteiu sa provoce impartela sau licitaţiunea imobilelor în comun.
Vendarea silită a imobilelor se va urmări la tribunal unde se afla asedatu imobilul, sau la alt tribunal aretat de debitor în intervale de 15 dile de la darea comandamentului, conform art. 495.
Secţiunea II Comandamentul prealabiluOri ce urmărire asupra unui imobil va fi procedata de unu comandament făcut de către creditor, debitorului prin mijlocirea unui agent judecătoresc.
Acest comandament se va face în persona sau la domiciliul debitorului prin act scris şi subscris de creditor şi agent, în care se va coprinde copie după titlul esecutoriu, somatiunea de a plati şi afisul ca se va urmări vendarea cutăror sau cutăror imobile.
Agentul va procede pentru incunosciintarea acestui comandament precum se procedeza pentru citatiuni, după art. 74.
Dacă urmărirea se face în contra unui minor sau interdis, afară de copia de comandament lăsată la tutor ori curator, şi se va mai incunosciinta şi procurorulului tribunalului local, care va subscrie originalul comandamentului.
Urmărirea asupra imobilului nu se va putea face înainte de trei-deci dile după comandament.Dacă însă a trecut trei luni de la diua comandamentului, urmărirea nu se va pute aface de cat după un nou comandament.
Dispositiunile celor doue art. precedenti sînt prescrise sub pedepsa de nulitate.
Dacă, după priimirea comandamentului debitorul probeda înaintea tribunalului prin contract autentice ca venitul curatu şi liber al imobilelor sale, în timp de unu an este de ajuns spre a plati tota datoria, capete interese şi cheltuieli şi dacă elu oferă sau delega aceste venituri creditorului, judecătoria va putea suspende urmărirea, remanind a o reîncepe dacă alte pedici sau opositiuni s'ar ivi.
Secţiunea III Urmărirea imobiliarăSe va procede la urmărire asupra imobilelor prin afipte şi publicaţiuni făcute în modul următor.
Afiptele şi publicaţiile vor coprinde:
1) Numele, pronumele, profesiunea şi domiciliul, ori reşedinţa creditorului ce urmaresce şi ale debitorului urmărit;
2) Titlul esecutor în virtutea căruia se face urmărirea;
3) Arătarea imobilelor care se urmăresc adică: Dacă este o casa: comuna, strada, numerulu sau localitatea unde se afla acea casa; Dacă este o moşie, un pament, sau ori-ce avere rurală: aretarea judeţului, plăşii sau plaiului, a comunei şi a unor din vecinii acelui imobil.
Aceste afipte şi publicaţiuni se vor redacta conform procesului verbal care se va încheia la faţa locului de către agentul tribunalului locului unde se afla imobilul.
Afiptele şi publicaţiunile vor mai coprinde:
1) Locul, diua şi ora cînd are să se facă vindarea şi adjudecatiunea imobilului.
2) Condiţiunile ce va fi avend vendarea, şi diferitele sarcini sau alte împrejurări ale imobilului pînă atunci cunoscute;
3) Somatiunea către toţi acei cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipoteca sau ori ce alt drept asupra bunurilor urmărite, ca înaintea adjudecatiunei să se arate la tribunal spre a'şi areta pretentiunile loru sub pedepsa de a nu li se mai tine în sema.
Afiptele se vor lipi:
1) La usa tribunalului;
2) La localitate unde are să se facă adjudecatiunea;
3) La porta sau pe paretii casei ce are să se adjudece.
4) În comuna unde este esedat bunul rural ce are să se venda.
Aceeaşi publicaţiune se va face neapărat în Monitorul Oficial sau în alt jurnal de publicaţiuni oficiale.
Un esemplar după acesta publicaţiune se va incunosciinta în persona sau la domiciliullu debitorului urmărit.
Vendarea se va face după trei luni din dioa publicării în jurnale.
O copie după acesta publicaţiune se va depune la procurorul tribunalului, şi la impiegatul insarcinatu cu ţinerea registrelor de ipoteci. Acest impiegat va trece în marginea ori în josul registrului urmărirea şi vinderea imobilelor ipotecate.
Tote aceste formalităţile vor fi observate sub pedepsa de nulitate a urmăririi, afară numai de greşelile parţiale în descrierea obiectelor urmărite.
Se va tine la grefa un dosar special pentru fie ce urmărire imobiliară în care se vor trece tote actele şi incidentele privitore la urmărire şi adjudecare.
Secţiunea IV Despre efectele urmăririi imobiliareVa fi nulă de drept ori-ce instreinare a imobilului urmărit, facuta, de debitoru de la cea d'anteiu afişare de urmărire.
Cu tote acestea, acesta înstrăinare 'şi va avea efectul seu, dacă, înainte de adjudecare, cumpărătorul a dobîndit ratificarea creditorului sau creditorilor ce urmăresc vinderea, sau dacă a consemnatu sumele necesare spre a plati integral tote creanţele lor, capital, dobinda şi cheltuieli.
Închirierile sau arendările făcute de debitor, după publicaţiuni, vor fi anulate dacă creditorul sau creditorii ce urmăresc vor cere acesta. Închirierile sau arendările din nainte, nu vor putea fi anulate, în tot sau în parte, de cat cînd vor fi fost făcute în frauda creditorilor. Nu se vor tine în sema plăţile prin anticipatiune făcute în contra clauselor coprinse în contractul de închiriere sau de arendare.
Secţiunea V Conservarea imobilelor urmărite.De la cea d'anteiu afişare pînă la adjudecarec, conservarea bunurilor urmărite va fi încredinţată debitorului urmărit. Prin urmare el nu va putea face nici o taere de lemne şi nu va putea aduce nici o stricăciune imobilului, sub pedepsa de daune interese şi chiar de urmărire criminală, de va fi casul.
Tribunalul însă va putea, după cererea unuia sau mai multor din creditori, ca sa încredinţeze conservarea imobilului unui alt conservator, şi după impregiurari, el va putea indatora pe debitor să se strămute din imobilul în care va fi locuind.
Conservatorul va fi, pînă la adjudecare, însărcinat: Cu pada imobilului urmărit; Cu adunarea chirielor, arendelor şi altor venituri; Cu recolta şi cu vendarea fructelor, care se va face conform art. 474.
Conservatorul va fi dator sa dea socotela tribunalului, despre venituri şi cheltuieli în dece dile după adjudecatiune, sau la alta epoca ficsata, dacă adjudecarea se va prelungi, sub pedepsa, în cas de neurmare, de a fi destituit, lipsit de salariul seu, şi condemnat la daune interese.
Productul gestiunei conservatorului îndată după percepere, se va depune prin tribunal, la casa de depuneri şi consemnaţiuni, spre a fi distribuit creditorului împreună cu preţul imobilului.
Dacă debitorul nu are alt mijloc de vieţuire de cat fructele sau veniturile imobilelor urmărite, tribunalul va putea, pentru timpul urmăririi, sa'i acorde un ajutor din aste venituri pentru vieţuirea lui şi a familiei lui.
Secţiunea VI Concursul mai multor urmăriri imobiliareDacă mai mulţi creditori urmăresc acelaşi imobil, tote cererile lor se vor întruni ca să se facă o singura urmărire, pentru toţi. Toţi creditorii ce se vor întruni la o urmărire au un drept egal, afară numai dacă titlul sau calitatea lor le acorda un alt drept de prioritate sau preferinta.
Cînd se făcut mai multe cereri de urmăriri asupra diferitelor imobile ale aceluia-şi debitor, tribunalul va putea, după cererea debitorului, sa amâne cererile posteriore de urmărire dacă se va crede ca din vendarea imobilului sau imobililor urmărite de mai nainte se vor putea despăgubi şi creditorii ce au urmărit mai în urma.
Secţiunea VII Despre opositiuni şi cereri incidente la o urmărire imobiliarăOpositiunile ce se fac în contra unei urmăriri imobiliare, sau din partea debitorului, ori a creditorilor sei, sau din partea altor, al treilea, cari intervin, sau pentru a se anula urmărirea sau pentru revendicarea ori conservarea unui drept de proprietate, sau a ori care alt drept asupra imobilelor urmărite, vor adresa prin cerere în scris, către tribunalul prin care s'a făcut urmărirea.
Aceste cereri de opositiuni vor fi motivate, vor menţiona actele şi titlurile pe cari se baseda, şi vor şi sub-scrise de partea reclamanta sau de un împuternicit al seu special.
Tribunalul, în termen de trei dile de la priimirea opositiunei o va comunică atît creditorului sau creditorilor ce urmăresc, cat şi debitorului urmărit dacă nu este el care se opune.
Aceste formalităţi se vor observa pentru ori ce alte cereri incidente, cari se ivesc în cursul urmăririi.
Tribunalul va cita pe părţi în persona sau la domiciliu, şi se va pronunţa asupra tutulor opositiunilor şi cererilor indecente, înaintea dilei pentru adjudecare.
Secţiunea VIII Despre amânarea adjudecatiuneiDacă prin opositiuni şi cereri incidente, însăşi proprietatea imobilului urmărit este revendicata, adjudecarea lui se ca amana pînă cînd, hotărîre definitivă, se va hotărî asupra revendicarei.
Dacă însă se revendica numai o parte din imobilele urmărite, se va procede la adjudecarea restului, sau se va amana adjudecarea pentru tot, după cum tribunalul va afla mai avantagios pentru creditori.
Se va putea amana asemenea adjudecare, pînă se va da o hotărîre defintiva asupra ori carei opositiuni şi contestatiuni, care ar fi de natura a putea sa influentede asupra preţului imobilelor urmărite.
Oponentul va da o cauţiune ecuvalenta cu o a treia parte a valorei presumate a imobilului pentru daunele-interese la cari poate fi condemnat în cas cînd cererea sa s'ar găsi nedrepta. Oponentul va putea fi condemnat şi la o amenda de la 100 pînă la 10000 lei cande cererea sa va fi fost facuta cu rea credinţa.
Adjudecarea se va mai amana:
1) Cînd acesta se va cere de creditorul ce urmaresce şi de debitor, şi fără opunere din partea creditorilor ce au intervenit.
2) Cînd esecutarea hotărîrei sau a actului în virtutea cărui se face urmărirea, s'a suspendat.
În ori-ce cas amânarea adjudecatiunei nu poate fi mai scurta de patru septemani. Alte publicaţiuni şi afipte nuoi se vor face în doue septemani cel puţin înaintea dilei din nuou hotarita pentru adjudecatiune. Aceste nuoi publicaţiuni se vor da în consecinţa debitorului urmărit conform art. 509.
Secţiunea IX Licitaţiunea şi adjudecatiunea imobilelor urmăriteVendarea imobilelor urmărite se va face în diua anunţată pentru licitare, şi care va urma îndată după espirarea celor trei luni ale publicării.
Licitaţiunea se va începe prin citirea, de către agentul ce a urmărit, a incunosciintarilor şi publicatiunelor, a condiţiunelor vendarei, a sarcinelor ce poate avea imobilul, a opositiunilor şi a hotărîrilor cari le-au regulat.
Uşile vor fi deschise şi telalii, acolo unde sînt vor putea a se ajuta şi cu sunetul de toba sau trimbita, spre a anunta începutul licitarei.
Strigările se vor începe numai după ce creditorul ce a urmărit, ori unul din creditorii ce au intervenit, va declara ca voesce a se face adjudecarea. Dacă acesta declarare nu se va face, sau dacă nici debitorul urmărit nu staruesce a face vendarea, licitarea se închide, şi nu se va putea deschide de cat după o noua cerere a unuia din creditorii ce au urmărit, sau cari au intervenit, şi după nuoi publicaţiuni şi nuoi termeni. Termenul cel nuou al adjudecării nu va putea fi mai scurt de 20 dile de la diua publicării, nici mai lung de 60 dile. Cheltuelile făcute cu prima urmărire închisă vor fi în sarcina creditorului ce a urmărit.
Din diua adjudecatiunei creditorul care a urmărit sau unul sau mai mulţi din creditorii ce au urmărit ori au intervenit, vor declara cel d'anteiu preţ al mobilului. Strigările se vor începe de la acest preţ pus pe creditor.
Dacă nici unul din creditori nu va pune preţul, tribunalul va insemna un preţ de la sine după valoarea presumata a lucrului pus în vendare.
Ori ce persona capabilă de a contracta şi a dobîndi bunurile ce se vend, va putea concura la licitare şi da un preţ mai mare. Vor fi admmisi între concurenţi:
a. Toţi aceia cari sînt solvabili.
b. Toţi aceia ceri vor depune o garanta personală sau reală de o a 20 parte a preţului ficsat conform art. 538.
Grefierul şi agentul de urmărire vor tine liste de numele persoanelor ce au concurat şi de sumele cu cari au concurat.
Strigatele se vor repeta de trei ori; între fie care strigare va fi un interval de 5 minute cel puţin sau de 15 minute cel mult. Menţiune despre acesta se va face de către grefier. Lucrul se va adjudeca asupra aceluia care la cea din urma strigare va fi dat preţul cel mai mare. Dacă nimeni nu a dat preţ mai mare de cat acela care s'a pus de creditor, şi cu care s'a deschis licitaţiunea, bunul se va adjudeca asupra acelui creditor. În lipsa de mai mulţi concurenţi, se va putea adjudeca imobilul asupra celui ce va fi oferit un preţ.
Adjudecatorul va sub-scrie de preţul cu care s'a adjudecat lucrul asupra'i, şi nu 'şi va mai putea retracta oblicatiunea sa din momentul cînd s'a pronunţat de judecător cuventul "adjudecat".
Tribunalul va încheia îndată proces-verbal despre tote, şi va anunta pe părţile presinte ca peste opt dile sa vina erasi la tribunal. Acest termen se va afige şi la usa judecătoriei.
În timpul acestor opt dile, ori ce alta porsona capabilă va putea sa supraliciteze, adică sa dea un preţ cu a decea parte cel puţin mai mare peste preţul cu care s'a adjudecat bunul. Nu se va priimi supralicitarea fără depunerea adaosului de a decea parte.
Supra-licitatorul va declara adaosul de preţ, prin o cerere scrisă şi subscrisă adresată tribunalului.
Din diua a opta după adjudecare, tribunalul va pune din nuou imobilul în licitare incepindu-se de la preţul dat de supralicitator. Lucrul se va adjudeca definitiv asupra acelui care la acesta a doua licitare va da preţul cel mai mare. Se vor observa dispositiunile art. 539.
Dacă în decursul acelor opt dile nu s'a ivit nici o propunere de supra-licitare, şi dacă la noua înfăţişare din dioa a opta, nu va da nimeni un preţ mai mare, lucrul va remanea pe sema primului adjudecator.
Secţiunea X Despre consemnarea preţului adjudecatiunei şi vendarea obiectului adjudecatAdjudecatorul este obligat să depună la casa de consemnaţiuni, jumătate preţul, doue septemini după djudecare şi cea-l-alta doua septamani în urmatore cel mai tardiu.
Dacă adjudecatorul este creditor, în rang util şi necontestat, creanta să se va putea depune drept bani. Acesta creanta se va priimi de la casa de consemnaţiuni, după o specială notificare a tribunalului.
Dacă la espirarea termenelor sus citate, adjudecatorul nu va aduce recipisa de depunerea preţului la casa de consemnaţiuni, tribunalul, sau de la sine sau după cererea uneia din părţile interesate, va pune lucrul din nou în licitaţiune în socotela adjudecatorului.
Asta noua licitare se va incunosciinta debitorului urmărit, în persona sau la domiciliu şi se va publică conform art. 507 şi 508. Termenul adjudecarei nu poate fi mai scurt de 20 dile, nici mai lung de 60 dile din diua publicatiunilor.
În acesta noua publicaţiune se va coprinde, pe lîngă cele arătate la art. 502 şi 504, numele adjudecatorului care nu a depus preţul şi preţul adjudecatiunii sale. Acesta preţ va servi ca punct de plecare la noua adjudecare.
Dacă în diua însemnată pentru adjudecare nimeni nu va da un preţ mai mare peste vechiul adjudecator, şi dacă acesta va depune în acea di preţul adjudecării sale, împreună cu cheltuelile ce au ocasionat noua adjudecare, el va fi menţinut în calitatea sa de adjudecator.
Dacă din contra, el nu va depune acest pretu, lucrul se va adjudeca pe sema aceluia care va da un pretu fie şi mai micu; iar fostul adjudecator va fi indatorat a plati diferenţa pînă la preţul adjudecării sale precum şi cheltuelile ocasionate cu noua adjudecare.
Secţiunea XI Despre actele de adjudecare şi recursul în contra lorÎndată după terminarea adjudecării, depunerea preţului plata cheltuielilor şi respunderea tacselor, tribunalul va da adjudecatorului o ordonanţa de adjudecarea imobilului, în care se vor coprinde tote lucrările seversite.
În termen de patru-deci de la data ordonanţei de adjudecare, debitorul, urmărit, creditorii sau orice alta persona interesată, va avea drept să facă recurs în casatiune în contra actului de adjudecare.
Acest recurs se va judeca de urgenta; el va fi suspensiv de esecutare.
În cursul acestor patru-deci de dile, preţul adjudecarei se va păstra la casa de consemnaţiuni şi imobilul nu se va da în posesiunea adjudecatorului, urmând a fi conservat conform regulelor coprinse la art. 517 pînă la 522.
Actul de adjudecatiune sa va putea casa numai în casurile urmatore:
1. Cînd nu s'a făcut publicaţiunile prescrise.
2. Cînd nu s'a observat termenii adjudecării.
3. Cînd s'a violat vr'o formă pronunţată sub pedepsa de nulitate.
4. Dacă nu s'a făcut amanarile în casurile cînd trebuia a se face conform art. 528 şi 531.
5. Pentru causa de necompetenta sau escesul de putere.
Dacă actul de adjudecare se caseda, curtea de Casatiune va obliga pe acelaşi tribunal care a făcut urmărirea ca sa proceda la o noua adjudecare cu observarea formelor legiuite, şi sumele consemnate se vor restitui adjudecatorului.
Cînd cele patru-deci de dile au espirat fără să se facă cerere în Casatiune, sau cînd cererea acesta s'a respins, ordonanţa de adjudecare se va esecuta şi preţul adjudecării se va distribui între creditori. Spre constatarea neformarii recursului, partea interesată va presinta tribunalului o cidula, de la primul grefier al curţii de Casatiune, doveditore despre acesta.
Secţiunea XII Despre efectele adjudecatiuneiAdjudecatiunea transmite adjudecatorului drepturile ce avea şi urmăritul asupra lucrului vendut. Cu tote acestea, adjudecatorul nu va putea fi turburat în proprietatea sa prin nici o cerere de resolutiunea venderii, fondată în lipsa de plată a preţului instrainarilor anteriore, afară numai dacă aceasta cerere nu se va fi notificat tribunalului cînd s'a făcut vendarea înaintea adjudecatiunei. Dacă cererea acesta se va fi notificat înaintea adjudecatiunei, ea se va judeca conform art. 525 şi următorii.
În privinta contractelor de închiriere sau arenduire asupra lucrului adjudecat, se va urma conform dispositiunilor Codului Civil. Era în privinta plăţilor făcute cu anticipatiune de către chiriaş sau arendaş se va urma conform art. 516.
Ordonanţa de adjudecatiune are puterea unui titlu esecutor, observându-se însă dispositiunile art. 564. În privinta transmisiunei dreptului de proprietate asupra persoanei adjudecatorului, acesta ordonanţa are efect retroactiv din momentul chiar al adjudecatiunei.
Odată ce actul adjudecatiunei s'a dat noului proprietar, imobile sînt libere de ori-ce privilegie sau ipotece consimţite de debitorul urmărit, sau de autorii sei.
De la cel anteiu act de urmărire asupra unui imobil, şi pînă în momentul adjudecarei, ori ce creditor va avea un drept de privilegiu sau ipoteca, asupra imobilului urmărit, va fi dator să se arate la tribunal, în persona sau prin procurator, şi sa înfăţişeze titlurile creanţei sale.
Grefierul va fi dator asemenea, de la sine, şi prin îngrijirea preşedintelui, a cauta în registrul ipotecelor şi ai forma o lista specială despre tote inscripţiunile de privilegie sau ipotece ce pot esista asupra imobilului urmărit.
Dacă urmărirea se face înaintea unui alt tribunal de cat acel al situaţiunei imobilului, tribunalul de urmărire va cere acesta lista, prin o comisiune rogatoria, de la tribunalul situaţiunei imobilului.
Grefierul va înscri pe marginea acestei liste ori-ce cereri sau reclamatiuni s'ar face, precum şi suma fie-carei creanţe.
Un judecător comisar, însărcinat de preşedinte, va forma tabloul ordinei creditorilor adică al rândului după care ei au a se plati, în conformitate cu titlurile lor de preferinta. Acest tablou se va forma prin septemani dupe cea d'anteiu publicaţiune a urmăririi.
Pentru ordinea după care are să se face plăţile, acest tablou va coprinde:
1) Diferitele cheltuieli ale urmăririi şi remunerarile agenţilor următori.
2) Creanţele fie-căruia creditor privilegiat sau ipotecar, după rangul privilegiului sau ipotecei sale.
3) Creanţele simple sau chirografari.
Ori-care din creditori, sau din persoanele interesate, va avea dreptul sa ia conoscinta sau copie după acest tablou al ordinei pînă în momentul adjudecatiunei.
Contestatiunea asupra puncturilor coprinse în tablou se va face mai anteiu înaintea judecătorului-comisar. Acesta va cauta a împacă pe părţi. Dca nu va putea, va trimite contestatiunea înaintea tribunalului, spre a se judica conform celor prescrise la art. 525 şi următori.
Dacă din o contestare nefondata se va duce intardierea în plata unei creanţe, reclamantul, care a cadut în cererea sa, va fi supus la plata de daune către creditorul a cărui plata s'a intardiat.
Secţiunea II Închiderea ordinei şi plata creanţelorDupă depunerea preţului adjudecatiunei, şi espirarea celor 40 dile pentru recursu la casatiune, sau după respingerea recursului, judecătorul-comisar va încheia tabloul şi va regula efectuarea plăţilor.
Spre acest sfîrşit, el va regula suma totală a cheltuielilor sau tacselor ce au a se opri cu preferinta. Va insemna plata, ce se cuvine fie-cărui creditor, sau parte din asta plata, dacă preţul nu va acoperi tote creanţele.
În cas de contestatiune, judecătorul comisar va insemna numai partea creanţelor ce sînt necontestate şi au să se platesca înaintea celor contestate. Partea celor-l-alte creanţe se va conserva şi se va împărţi numai după ce s'a dat asupra contestatiunei o otarire definitivă.
Dobendile creanţelor ce au a se plati integral nu vor mai fi în sarcina debitorului din momentul depunerei preţului adjudecatiunei în casa de consemnaţiuni. Creditorii au drept numai la dobenda ce platesce casa de depuneri şi consemnaţiuni, era pentru restul dobandei 'l vor reclama de la cei-ce au contestat, conform art. 577.
Dacă după plata tutulor cheltuielilor şi creanţelor a mai remas o parte din preţul adjudecatiunei, acea parte se va da debitorului urmărit.
După închiderea tabloului de ordina judecătorul-comisar şi grefierul vor îngriji a se şterge din registrul inscripţiunilor privilegiele sau ipotecile ce esistau asupra imobilelor adjudecate.
Titlurile creanţelor ce s'au plătit integral se vor depune la grefa, spre a se da debitorului urmărit. Dacă o creanta se va plati numai în parte, judecătorul-comisar va insemna pe dinsa partea ca se platesce, şi titlurile se inapoescu tot creditorului.
Tribunalul priimind ordinea creanţelor asa pre cum definitiv sînt înscrise în tablou, va încheia proces-verbal despre creanţele ce au a se plati îndată, şi va da fie-carei părţi un mandat de plată cuvenită din preţul adjudecarei, asupra casei de depuneri şi consemnaţiuni. Va mai tramite către acesta casa şi un estract după tabloul ordinei.
Acesta casa va plati fie-căreia părţi, după mandatul seu. Fie-care parte va sub-scrie de priimirea platei, atît pe mandatul de plată, cat şi pe marginea estractului din tablou. Îndată ce tote plăţile sau efectuatu, sau fondul s'a absorbit, casa de consemnaţiuni va înapoia tribunalului estractul de tablou care coprinde chitanţele de efectuarea platei. Grefierul va aseda acest estract în dosarul adjudecatiunei.
Odată ce ordinea s'a închis, prin incheerea procesului-verbal al tribunalului şi tramiterea estractului de tablou la casa de consemnaţiuni, nici un creditor nu se mai poate primi a produce titluri de creanţe sau a contesta creanţe înscrise în tabloul ordinei. Se va putea însă primi contestatiuni asupra erorilor de calcul ce s'au putut comite în tabloul ordinei.
Odată plata efectuată, creditorul plătit remane aparat în contra ori-căror contestatiuni s'ar mai putea ivi.
Secţiunea III Despre regularea unor creanţe specialeCreanţele condiţionale se vor înscrie în tablou şi se vor aseda la rindul lor ca cum ar fi creanţe simple.
Dacă condiţiunea va fi rosolutorie nu se va putea libera creditorului suma cuvenită, de cat dacă acel creditor va da cauţiune sau o ipoteca, către aceia cari ar trebui să se folosească de acea suma, în cas de împlinirea condiţiunei.
Cînd condiţiunea va fi suspensivă, suma cuvenită creditorului condiţional, se va da creditorilor ce vin după densul, dacă însă aceştia vor da acelui creditor condiţional o cauţiune sau ipoteca, către aceia cari ar trebui să se folosească de acea suma, în cas de împlinirea condiţiunei.
Dacă în casurile prevedute prin cele doue articole precedenti, creditorii nu vor, ori nu pot a da o cauţiune ori ipoteca, suma va remanea depusa în casa de consemnaţiuni pînă la împlinirea condiţiunei resolutorie sau suspensivă.
Dacă creanta este cu termen, se va înscrie la rendul ei şi se va plati îndată, de şi termenul nu e ajuns. Dacă însă acea creanta e fără dobinda, plata plata prin anticipatiune nu se va face de cat scontandu-se dobinda cuvenită pînă la împlinirea termenului. Nevoind creditorul a face scontul, partea sa sa va conserva la casa de consemnaţiuni spre a i se libera la termen.
Dacă partea condamnata ar restitui nisce lucruri mobile, nu voesce a le da în termenul prescris de judecată, nici a doua şi după somatiunea ce i se va face prin un agent judecătoresc, va fi supusă la predarea acestor obiecte către proprietarul lor, prin puterea şi autoritatea publică.
Se vor observa pentru predarea silită a acestor obiecte formalităţile prescrise pentru urmărirea mobilelor de la art. 411 pînă la art. 430 afară de cele ce se reguleza de aceste articole în privinta custodelui sau punerea peceţilor.
În josul procesului-verbal ce agentul judecătoresc va încheia pentru luarea obiectului din mana debitorului, elu va face un alt proces verbal, care va constata ca ele s'au predat proprietarului. Acesta va subscrie acest din urma proces-verbal, care se va depune la grefa tribunalului respectiv.
Dacă partea condamnata ar esi dintr'un imobil sau a lasă posesiunea unui imobil, sau a'l preda proprietarului, nu voesce a lasă imobilul în termenul însemnat de judecată, nici opt dile după somaţia ce i se va face, va fi gonită cu puterea şi autoritatea publică, şi imobilul se va preda proprietarului seu.
Spre acest sfîrşit, acela care ar avea titlul esecutoriu de punere în posesiune, se va adresa la tribunalul locului unde este asedat imobilul, şi tribunalul va insarcina pe un agent de urmărire ca singur sau însoţit de un judecător, sa merga în faţa locului spre a esecuta predarea imobilului. Agentul va putea lua cu sine şi agenţi politienesci după trebuinta.
Agentul va soma pe parte a esi îndată din imobil, şi nevoind va încheia proces-verbal de opunerea sa. Dacă partea lipsesce de acasă, sau nu voesce a deschide uşile, agentul judecătoresc se va însoţi de tote casurile, de un comisar de poliţie ori ajutor al seu, acolo unde sînt; sau de primarul, ajutorul seu, ori judecătorul de plasa, acolo unde nu sînt comisari de poliţie.
Dacă mobilele persoanei condamnate nu sînt urmărite pentru datorii, agentul va proceda la scoterea mobilelor pe strada sau pe calea publică. Şi dacă partea condemnata lipsesce d'a casa, şi nu e de nimeni representata, se va pune unu custode la aceste mobile, cu plata de la proprietarul lor.
În cas de resistenta ori de violenta din partea condemnatului, agentul va forma proces-verbal, sub-scris de toţi cei presenti, şi va proceda îndată la arestarea lui, spre a se judeca după regulile Codicelui penal.
Se va face un proces-verbal despre tote operaţiunile din faţa locului, precum şi despre predarea imobilului în posesiunea proprietarului seu. O copie de pe acest proces-verbal se va lasă atît la partea isgonita din imobil, cat şi la proprietarul pus în posesie. El se va subscrie de tote persoanele ce au luat parte la esecutare, precum şi de părţi. Dacă acestea nu vor voi sau nu vor putea sa subscrie se va face menţiune în procesul-verbal. Originalul acestui proces-verbal se va depune la grefa tribunalului prin care s'a acordat esecutarea.
Tote cheltuelile de esecutarea preveduta în acest titlu, vor fi în sarcina deposedatului.
Cartea VI Proceduri diverseCînd debitorul va voi sa platesca acea ce e dator şi creditorul nu va voi sa primească plata, debitorul e în drept a face oferte reale şi a consemna aceia ce e dator.
Spre acest sfîrşit, el va face creditorului, prin mijlocirea unui agent de lîngă tribunalulu domiciliului acestuia, o somaţiune ca sa primească valoarea datorită. În acea somaţiune se va arata dioa, ora şi locul cînd suma oferită are să fie depusa.
Dacă creditorul refusa priimirea sumei, agentul judecătoresc va încheia proces-verbal de respunsul seu; şi va menţiona dacă creditorul a subscris, ori n'a putut, sau n'a voit a subscrie. Debitorul, în aces cas, va putea intenta tribunalului, sau pentru ca să se intaresca, sau pentru ca să se anuleza aceste aferte şi consemnaţiuni, se va forma prin osebită petitiune, după regulile stabilite pentru cererea principale.
Cererea ce s'ar putea intenta tribunalului, sau pentru ca să se intaresca, sau pentru ca să se anuleze aceste oferte şi consemnaţiuni, se va forma prin osebită petitiune, după regulile stabilite pentru cererea principala.
Judecata, care va recunosce ca bine s'au făcut ofertele, va ordonă în cas cînd consemnarea nu s'ar fi făcut, ca dacă creditorul nu voesce a priimi suma sau lucrul oferit, să se consemneze, şi ori ce dobinda va inceta de la diua realisarei acestei consemnari.
Se vor aplica cele-alte dispositiuni ale Codicelui Civil, relative la ofertele de plată şi la consemnaţiuni.
Proprietarii, principalii locatari sau arendasi, vor putea, pentru arendile sau chiriele peplatite şi datorite, sa secuestrede, printr'o simpla petitiune data către judecătoria locală, lucrurile şi fructele cari se vor afla în casa, moşie sau pamentul închiriat ori arendat. Ei vor putea sa secuestreze şi mobilele cari se aflau în casa sau pe moşia lor, dar care s'au transportat în alt loc fără consimtimentul proprietarului; şi proprietarul conserva privilegiul seu pe aceste mobile, întru catu timp le a revendicat, conform art. 1730 din Codul Civil.
Lucrurile sub-locatarilor şi sub-arendaşilor, cari se vor afla în locurile ocupate de densii, şi fructele pamentului ce li s'a sub-arendat, se vor putea secuestra pentru plata chiriei sau arendei ce datoresce chiriaşul sau arendaşul principal. Li se vor tine însă în sema chiriele sau arendile ce ei au plătit, de buna credinţa pentru termenii trecuţi nu însă şi plăţile ce vor fi făcut cu anticipare.
Aceste secuestrari se vour face printr un agent al tribunalului unde este asedat imobilul, cu aceleaşi forme cu cari se făcut şi urmăririle pentru vinderea silită a mobilelor.
Ori ce alt creditor, a cărui creanta este constatată printr'o poliţa, bilet la ordinu, sau zapis netagaduit, şi este esigibila, va putea, de o dată cu intentarea acţiunii spre a ajunge la plata creanţei sale, sa pună un secuestru asigurator pe mobilele debitorului seu.
Acest secuestru se va pune cu autorisarea tribunalului debitorului, şi sub îndatorire pentru creditor creditorul a da cauţiune de daune interese.
Tribunalul va putea asemenea sa autorise a se secuestra în manile ori cărui detentor lucrurile miscatore a căror proprietate se revendica prin osebită acţiune.
El va putea asemenea sa autorisese a se secuestra în manile debitorului, efectele sale mobile, pentru creanţele prevedute la art. 613, chiar cînd nu sînt esigibile în casurile urmatore:
1) Cînd debitorul a micşorat, prin fapta sa, asigurările ce dedese, sau nu a dat asigurările promise;
2) Cînd e pericol ca debitorul sa fuga sau sa'şi ascundă, ori sa'şi risipesca averea sa.
Dacă debitorul va da, în tote casurile garanţie de ajuns, judecătoria va putea aridica secuestrul de asigurare.
Secuestrul de asigurare se va pune prin agenţii de urmărire, după acelesi forme ca şi cele cerute pentru urmărirea mobilelor, nu numai pe mobile ce se poate urmări.
În tote casurile prevedute prin acest titlu, tribunalul va putea, după trebuinţe, şi în casurile urgente, sa transmmita autorităţii locale ordin în scris ca, chiar înaintea mergerei agentului, să se opresca debitorul a scote sau a da de o parte vre-un lucru din cele a căror secuestrare se cere.
În tote casurile prevedute prin acest titlu, vinderea silită a mobilelor nu se va putea face de cat după ce creditorul va fi dobendit un titlu esecutor.
În casul prevedut de art. 98 a Codicelui Civil, se va presenta petitiunea de către partea interesată către preşedintele tribunalului. Asupra acestei petitiuni şi a actelor ce vor alătură, preşedintele va insarcina pe unul din judicatori să facă raport. Tribunalul va otari, după ce va asculta citirea acestui raport şi conclusiunile procurorului.
Acelesi formalităţi se vor urma şi cînd va fi vorba de declararea de absinta de la Cartea I, Titlul 4, Cap. 2 al Codului Civil.
Tribunalul, după cererea partei celei mai deligente, va insarcina pe unul sau mai mulţi curatori, după trebuinta, pentru administrarea intereselor celor presupusi absenţi.
În casurile cînd femeia maritata va trebui a fi autorisata de justiţie, ea va face mai anteiu o somaţiune bărbatului seu, prin un agent, al tribunalului, şi dacă bărbatul tot va refusa autorisarea sa, femeia va face cerere către preşedintele tribunalului, care va cita pe bărbat în camera de consiliu, spre a arata motivele refusului seu.
După ce se va asculta bărbatul, sau dacă el nu va veni la dioa însemnată, tribunalul va otari, asupra cererii femeii, după cemai anteiu va asculta conclusiunile ministerului public.
Dacă bărbatul va fi presupus sau declarat absinte, şi femeia va voi a dobândi autorisarea justiţiei, ea va adresa cererea la preşedinte, care va numi un judecător raportor, şi tribunalul va otari asupra raportului seu ascultînd şi conclusiunile ministerului publicu.
Femeia unui interdis se va autorisa conform art. precedente; ea va alătură pe lîngă petitiunea sa copie legalisata a hotărîrei de interdictiune.
Cererea de separatiunea patrimonielor nu se va putea forma de cat după autorisarea ce preşedintele tribunalului va da asupra unei petitiuni ce i se presenta spre acest scop. Preşedintele mai înainte de a da autorisarea, va putea face partei observaţiunile ce va crede de cuviinţă.
Îndată ce cererea pentru separatiunea patrimonielor se va forma, grefierul va fi dator a lipi în sala audientelor un estract de pe cerere. Acel estract va coprinde:
1) Data cererii;
2) Numele, pronumele, profesiunea şi locuinta soţilor;
3) Cantitatea şi aretarea averei dotale, după petitiune şi conform foii dotali.
Acest estract se va afişa şi în sala audienteloru, tribunalului de comerciu local, şi se va publică cu cheltuiala femeii în unul din jurnalele localitatei, sau dacă acea localitate n'are jurnal, în unul din ale localitatei vecine.
Afară de actele curat conservatore, tribunalul nu va putea pronunţa otarirea asupra cererii de separatiune, de cat o luna cel puţin după afigerea şi publicarea acelei cereri.
După otarirea asupra separatiunei bunurilor dintre soţi, se va scote un estract, care se va afige în timp de un an în sala audientelor tribunalului care a pronunţat'o şi la tribunalul comercial, precum şi în sala primăriei comunei unde bărbatul îşi are domiciliul. Femeia nu va putea sa incepa esecutarea otarirei, de cat din dioa de cînd s'a împlinit formalităţile sus menţionate, fără însă să aibă trebuinta a ascepta espirarea termenului de un an cat tine publicarea.
După espirarea termenului de trei luni al publicarilor, creditorii bărbatului nu vor mai putea interveni spre a ataca otarirea asupra separatiunei patrimonielor.
Separatiunea de patrimonie între bărbat şi femee poate inceta, şi regimul creat prin contractul de căsătorie poate fi erasi restabilit, prin consimtimentul ambilor soţi.
Spre acest sfîrşit, bărbatul şi femeia vor da o petitiune la tribunalul care a pronunţat separatiunea patrimonielor, şi vor cere unirea patrimonielor lor.
Părţile se vor presenta în persona la tribunal, şi declararea verbală a voinţei lor, se va constata în procesul verbal al audientei. Tribunalul va pronunţa apoi otarirea pentru unirea patrimonielor. Acesta otarire se va publică în estract conform cu art. 630, ca şi aceea pentru separatiunea patrimonielor.
Unirea patrimonielor nu va vetama întru nimic drepturile dobândite de cei de al treilea, în timpul separatiunei patrimonielor, conform art. 1265, 1266 şi 1267 din Codicele civil.
În tote casurile cînd se cere deliberarea consiliului de familie, dacă otarirea nu este data în unanimitate, fie-care membru 'şi va arata părerea sa în procesul-verbal. Tutorul, curatorul, sau ori care din membrii consiliului de familie, au dreptul a ataca acesta otarire la tribunal, care se va pronunţa de urgenta.
Cînd otarirea consiliului de familie trebuie să fie supusă aprobarei tribunalului, tutorul, sau un altul însărcinat în locu'i va presenta o copie după densa preşedintelui tribunalului, care o va comunică procurorului şi va numi un judecător ca să facă raport.
Dacă în timp de 15 dile de la data sa, acesta otarire nu s'a presentat tribunalului, ori-care din membrii consiliului de familie are drept a cere aprobarea cuvenită.
Ori-care din membri consiliului de familie are drept a interveni la tribunal, şi a se opune prin motivele ce se vor espune înscris, a nu se aproba otarirea consiliului.
Otaririle tribunalului, ce se vor încheia asupra deliberărilor consiliului de familie, vor fi supuse la apel.
În petitiunea care se va da pentru punerea sub interdictiune a unei persoane, se va enunta imbecilitatea, smintela, nebunia sau furia; se vor alătură actele justificative şi se vor insemna martorii ce vor fi a se asculta.
Preşedintele va comunică petitiunea şi tote actele, procurorului, şi va numi un judecător pentru a face raport pentru o di otarita. El va cere părerea consiliului de familie şi opiniunea medicilor competinti conform art. 442 din codicele civil.
Copie după petitiune, după părerea consiliului de familie şi aceea a medicilor, se va da în cunosciinta pîrîtului mai înainte de a se procede la interogatoriulu seu.
Dacă interogatoriul şi actele propuse nu sînt indestulatore, şi dacă faptele se pot justifica prin martori, tribunalul va ordonă şi ascultarea de martori în forma ordinară. Martorii se vor asculta sau în presenta pîrîtului, sau afară de presenta sa, după împrejurări; în acest din urma casu, consiliul pîrîtului îl va putea representa.
Se vor urma tote cele-l-alte reguli prescrise în codicele civili la capitolul "despre interdictiune."
Datornicii cari vor fi în positiune de a reclama cesiunea judiciară acordată de art. 1126 al Codicelui civil, vor fi ţinuţi a depune la grefa tribunalului, unde acesta cerere va fi facuta, bilanţul lor, registrele lor, dacă au, şi titlurile lor active.
Cererea debitorului se va adresa la tribunalul domiciliului seu.
Acesta cerere va fi comunicată ministerului public. Ea nu va suspenda efectul nici unei urmăriri, afară numai dacă judecătorii, chemând şi pe părţi, vor ordonă ca să se suspende acesta esecutiune, provisoriu.
Debitorul admis la beneficiul de cesiune va fi dator sa declare în persona chemându-se creditorii, în audienta publică a tribunalului, ca voesce a ceda bunurile sale. Tribunalul va încheia proces-verbal după acesta declarare. Dacă debitorului va fi închis, el va fi adus înaintea judecatu, spre a face acesta declaraţiune.
Otarirea care va admite cesiunea bunurilor da putere creditoriloru a vinde bunurile mobile sau imobile ale debitorului, şi se va procede la acesta vindare în formele prescrise pentru moscenitorii sub-beneficiu de inventaru.
Nu pot fi admişi la beneficiu de cesiune: stelionarii, bancruţii fraudulosii, persoanele condamnate pentru furt sau înşelăciune (escrocherie); nici comptabilii, tutorii, administratorii sau depositarii.
În tote casurile cînd legea ordonă punerea de peceţi după mortea unei persoane, aceste peceţi se vor pune de către unul din judecătorii tribunalului de judeţ. Preşedintele tribunalului, va putea însă delega acesta misiune judecătorului de plasa local.
Pecetea ce se va pune va fi acea a tribunalului sau a judecătoriei de plasa.
Punerea pecetiloru poate fi cerută:
1) De toţi acei cari pretind drepturi în succesiune sau în comunitate;
2) De toţi creditorii cari au un titlu esecutor asupra bunurilor ce trebuiesc puse sub peceţi;
3) În cas de absenta a moscenitorilor, ori a unuia din ei, de persoanele cari sedeau în casa cu defunctul, de rudele sau amicii lui.
Peceţile se vor putea pune, chiar din oficiu, după declaraţiunea procurorului ori primarului local către tribunal, cînd e vorba de minori ce nu au încă tutori, ori de mosceniri vacante, sau cînd defunctul a fost depositar public spre a se pecetlui lucrurile publice depuse de dinsul. În comunele rurale, pentru casurile prevedute de acest articol, primarul comunei va putea închide şi pecetlui lucrurile defunctului, mai înainte chiar d'a veni ordinea tribunalului şi de a sosi judecătorul ce are sa pună peceţile sale vestind însă îndată pe tribunal despre acesta.
Dacă peceţile nu vor fi puse înaintea ingroparii, judecătorul va constata printr'un proces-verbal minutul cînd a fost chemat să le pună, şi causele cari au intirdiat punerea peceţilor.
Judecătorul însărcinat cu punerea peceţilor, va încheia la faţa locului un proces-verbal, care va coprinde:
I. Anul, luna, diua şi ora;
II. Motivul punerii peceţilor;
III. Numele, pronumele, profesiunea, domiciliul persoanei ce a cerut punerea peceţilor, sau domiciliul ales de dinsa în acea comuna, dacă locuesce în altă parte;
IV. Dacă nimeni n'a facutu asemenea cereri, procesul-verbal va spune ca peceţile sînt puse de oficiu, după declarea procurorului ori a primarului;
V. Aretarile şi disele persoanelor, care au fost faţa la punerea peceţilor;
VI. Aretarea locurilor, birourilor, lăzilor, dulapurilor pe cari s'au pus pecetele;
VII. O descriere pe scurt a obiectelor cari nu sînt puse sub peceţi.
Judecătorul, după trebuinta, va putea aseda şi un custode pentru paza lucrurilor de sub peceţi.
Tote cheile de la ladile, dulapurile şi locurile închise cu peceţi, se vor lua de judecătorului care au pus peceţile, şi se vor depune la tribunal. Menţiune despre luarea acestor chei se va face în procesul verbal.
Dacă la punerea peceţilor se va găsi un testament sau alte hârtii pecetluite, judecătorul va constata forma esteriora, pecetia şi subscrierea de va fi, va parafa pliculu, atît elu cat şi părţile presente, dacă sciu sau pot subscrie, şi va areta dioa şi ora cînd pachetul va fi de densul presentat preşedintelui tribunalului judetian. Tote acestea se vor menţiona în procesul lui verbal care va fi subscris de părţi, sau se va face menţiune de refusul ori neputinţă de a subscrie.
Obiectele mobile, care nu se pot pune sub peceţi, se voru incredinta unui custode; cutodele se va plati, şi lucrurile se voru întreţine cu cheltuiala moscenirei.
Cînd testamentul ce va fi depus la tribunal, preşedintele tribunalului, după ce va chiema pe persoanele ce au figurat ca părţi interesate la punerea peceţilor, îl va deschide, va constata starea sa materială, şi'l va conserva în tribunal, constatind tote acestea printr'un proces-verbal.
Dacă la punerea peceţilor, porţile şi uşile se afla închise, sau se ivesce alt obstacol prin care se împiedica punerea peceţilor, judecătorul le va deschide, ajutandu-se la trebuinta şi cu agenţii administraţiunei locali.
Secţiunea II Despre opositiunea la punerea peceţilorOpositiunile la punerea peceţilor pot fi făcute sau prin o declaraţiune în procesul verbal, sau prin o petitiune data preşedintelui tribunalului care a ordonat pecetluirea.
Judecătoria, apretuind, va judeca de urgenta, şi va menţine sau va suspenda operaţiunea punerei peceţilor.
Secţiunea III Despre ridicarea peceţilor şi inventariuPeceţile nu vor putea fi redicate şi inventariulu făcut, de cat trei dile după îngropare, de vor fi puse înainte, şi trei dile după punere, de vor fi puse de la ingrogare, afară numai de casuri urgente.
Dacă moscenitorii sau câţi-va din ei, sînt minori neemancipaţi, nu se vor ridica peceţile, mai înainte d'a li se numi tutor, sau de a fi emancipati.
Toţi acei cari sînt în drept de a cere punerea peceţilor, poate cere redicarea lor, afară numai de aceia cari au cerut punerea peceţilor în virtutea art. 656, alin. 3.
Redicarea peceţilor se va face în urma unui ordin a tribunalului. Tot de odată tribunalul va anunta, pentru ca sa asiste la ridicarea peceţilor, pe soţul ce va fi în viaţa, pe moscenitorii cunoscuţi, sau presupusi, pe esecutorul testamentar, de va fi, pe legatarii ce se vor cunosce, pe persoanele ce au făcut opositiune la punerea peceţilor, sau pe ministerulu public, dacă moscenirea e vacanta. Tote aceste persoane se pot presinta insi-le sau prin mandatari. În dioa însemnată, se va procede la ridicarea peceţilor faţa cu părţile chemate, sau în lipsa lor se va forma un proces-verbal după ridicarea peceţilor.
Acest proces-verbal va coprinde: 1) data; 2) numele, profesiunea, locuinta celoru ce au cerut redicarea peceţilor, dacă a fost asemenea cerere; 3) ordinul tribunalului pentru ridicarea peceţilor; 4) numele, pronumele, profesia persoanelor chemate şi cari au asistat; 5) disele şi observarile lor; 6) aretarea stării în care s'au găsit peceţile.
Peceţile vor fi ridicate una după alta pe cat se va face şi inventariul.
Inventariul, se va face faţa cu persoanele ce asista la scoterea peceţilor.
Acest inventariu va fi o descriere fidela a tutulor obiectelor aflate sub peceţi. Ei vor coprinde pe larg cele menţionate în procesul-verbal de ridicarea peceţilor, descrierea cu amenuntul a obiectelor aflate, aretarea calitatei şi a cantitatei lor, pre cat se va putea.
Tote pretentiunile câte se vor ivi în timpul formarei inventariului se vor trece în procesul-verbal, spre a se apreţui şi jude
Secţiunea IV Despre vendarea mobilelor unei mosceniriCînd vendarea mobilelor unei mosceniri se va face în virtutea art. 736 alin. 1, din Cod civil, acesta vendare se va esecuta, conform regulelor prescrise pentru vendarea silită a mobilelor prin art. 437, 438, 439, 440, 443, 444, 445.
Partea interesată se va adresa la preşedintele tribunalului local, alegind şi unu domiciliu în acel loc, dacă locuesce în altă parte.
Se va procede la facerea inventariul obiectelor de vendut, după ce se va chema atît cel ce a făcut cererea, cat şi alte persoane interesate cunoscute.
Vendarea publică se va face la locul însemnat de tribunal, conform art. 430.
Secţiunea V Despre vendarea bunurilor imobile ale minorilorVendarea imobililor minorilor nu va putea fi ordonată de cat după un avis, al rudelor aretatori de natura bunurilor şi de valoarea lor aproximativă. Acest avis nu va fi necesariu, dacă bunurile vor fi tot de odată şi ale majorilor, şi dacă vendarea este cerută de dinsii. Se va urma atunci conform cu regulile din secţiunea urmatore.
Cînd tribunalul va întări acest avis, va declara, tot în otarirea sa, ca vindarea se va face în fiinta tutorului, înaintea tribunalului; sau dacă vinderea nu se poate face înaintea tribunalului, el va orindui pe un judecător, sau pe sub prefectul respectiv cu judecătorul de plasa, spre a o seversi la faţa locului, conform art. 403 din Codicele civile.
Incheerea care va ordonă vindarea va insemna şi preţul cu care are a se începe şi condiţiunile ei.
Asta preţuire va fi regulată sau după avisul rudelor, sau după titlurile proprietăţii, sau după contractele autentice sau iscălite cu data certa, şi, de nu sînt contracte, după rolul contribuţiei fonciare. Cu tote astea, tribunalul va putea, după împrejurări, se proceda la estimarea totală sau parţială a imobilelor. Estimarea acesta se face după importanţa şi natura bunurilor, prin unul sau trei esperti, numiţi de tribunal, spre acest sfîrşit.
Dacă estimarea a fost ordonată espertul sau espertii, după ce vor jura, sau înaintea preşedintelui tribunalului sau înaintea judecătorului numit de densul, vor face raportul lor, care va arata în scurt basele estimarii fără de a intră în amenunte de descriere a bunurilor de vendare. Acest raport se va depune la grefa tribunalului, şi se va da copie după densul la cei ce o vor cere.
Se va forma apoi un act de publicaţiune, care va coprinde:
1) Arătarea otarirei care autoriseda vendarea;
2) Numele, pronumele minorului şi al tutorului seu;
3) Arătarea imobililor ce se vend, şi un estract din condiţiunile venderii, coprinse mai pe larg în otarirea venderii;
4) Preţul cu care are să se incepa licitaţiunea;
5) Dioa, locul şi ora cînd are să se facă vendarea.
Acest act se va afige, în timp de 30 dile cel puţin, atît la usa tribunalului sau la locul unde are să se facă vendarea, cat şi la usa primăriei unde se afla asedat imobilul. - Tot de o dată, un estract se va publică într'un jurnal al localităţii, sau în lipsa, în unul din ale localităţii vecine.
Dacă în dioa însemnată pentru adjudecatiune nu ese un preţ nici măcar egal cu preţul însemnat de tribunal şi publicat, tribunalul va putea, după împrejurări, sau sa aprobe preţul esit, sau sa amâne vendarea pentru alt termen, care se va publică tot cu modul prevedut în art. precedent.
Sînt declarate comune acestui titlu articolele 537, 538, 542, 543, 544, alin. 1, 545, 546, 551, 552, 553, 556, 557.
În cele opt dile cari vor urma după adjudecatiune, ori cine va putea sa supralicitede cu o a decea parte mai mult peste preţul esit, conformându-se şi cu cele coprinse la art. 548, 549.
Secţiunea VI Despre împărţiri şi licitaţiuniÎmpărţirea de succesiuni între mai multe persoane se va face prin tribunal, dacă ele nu o pot face prin buna înţelegere.
În casurile prevedute de art. 733 şi 747 din Codicele civil, împărţirea se va face după cererea părţii celei mai deligente.
Numirea de tutori speciali pentru minori cari, într'o impartela au interese contrarii, se va face de către tribunal, după avisul consiliului de familie.
Asupra raportului judecătorului numit pentru operaţiunile impartelei, conform art. 733 din Codicele civil, tribunalul va otari a se face impartela în natura, şi de va fi trebuinta, va otari vindarea unora sau mai multor imobile. Acesta vindere se va face prin licitaţiune, sau înaintea judecătorului sau înaintea tribunalului unde se afla asedat imobilul, cu espertisa sau fără espertisa, după împrejurări.
Dacă tribunalul va hotărî a se face espertisa, el va putea numi unul sau trei esperti, cari după ce vor jura vor face la faţa locului raportul lor după basele estimarii, fără să între în amenunte de descrierea a obiectelor de împărţit.
Vendarea obiectelor se va face conform cu cele ce s'a dis pentru vendarea bunurilor imobile ale minorilor.
Dacă în diua însemnată pentru adjudecatiune preţul esit nu va fi egal cu preţul pus de tribunal, se va proceda cum s'a dis în art. 688.
În cele opt dile după adjudecatiune, ori cine va putea sa supraliciteze cu o a decea parte mai mult peste preţul adjudecatiunii, conform cu cele dise la art. 690.
Cînd situaţiunea imobilului va cere mai multe espertise deosebite, şi se va constata ca fie-care imobil nu se poate împărţi, vinderea prin licitaţiune nu se mai face, dacă din apropierea raporturilor, resulta ca totalitatea imobilelor poate a se impartii în natură.
Dacă cererea este, ca imobilul sau imobilele să se împartă în mai multe părţi, în natura, espertii după ce vor face estimarea, vor insemna cum trebuie să se compună fie-care lot sau parte a se da. Raportul espertilor, fiind aprobat de tribunal, loturile sau părticelele vor fi trase la sorţi, faţa cu părţile, înaintea tribunalului sau a unui judecător-comisar numit de tribunal.
În cele-alte casuri se va urma conform cu art. 737 pînă la 750 din Codicele civil.
Secţiunea VII Despre beneficiul de inventariuDacă moscenitorul beneficiar voiesce înainte d'a se declara moscenitor, ca, conform cu Codicele civile, să se autoriseze a vinde miscatore ale moscenirei, el va presenta spre acest sfîrşit, o petitiune la preşedintele tribunalului locului, unde s'a deschis moscenirea. Vinderea se va face înaintea unui agent judecătoresc, conform art. 432, 437, 438, 439, 440, 442, 443, 444 şi 445.
Dacă cererea este de a se vinde imobile de ale succesiunei, moştenitorul beneficiar va presinta preşedintelui, tribunalului locului unde e deschisă succesiunea, o petitiune în care se arata necesitatea acestei venderi şi imobilile de vendut. Preşedintele tribunalului va comunică cererea ministeriului public, şi va hotărî de trebuie a se face vendarea, şi de trebuie sau nu, a se face apretuirea de esperti.
Se va procede la vindere după formalităţile prescrise, pentru vinderea imobilelor unui minor.
Moscenitorul beneficiar se va socoti moscenitor pur şi simplu, dacă a vendut imobile fără a se conformă regulilor prescrise mai sus.
Acţiunile ce moscenitorul beneficiar are a intenta în contra moscenirei le va intenta în contra celor-alţi moscenitori, dacă sînt; în casul contrariu, el le va intenta în contra unui curator ce se va numi după formele cum se numescu curatorii la moscenirile vacante.
Moscenitorul beneficiar va fi obligat a da socotela despre administrarea sa, şi va fi responsabil de actele gestiunei sale.
Tote convenţiunile matrimoniali, sau contractele de căsătorie şi foile dotali, se vor trece din cuvent în cuvent într'un registru special ce se va tine la grefa fie-căruia tribunal de judeţ.
Contractul de căsătorie, se va sub-scrie atît de bărbat cat şi de femeie, precum şi de părinţii lor, şi de cei ce constitue dota, dacă dota esista.
Mai nainte de celebrarea căsătoriei, ambii soţi, împreună cu cei ce au constituit dota, se vor presenta, în persona sau prin procuratori speciali, înaintea tribunalului, domiciliului bărbatului cu petitiune sub-scrisă de dinsii, spre a cere transcriptiunea contractului în registrul tribunalului.
Preşedintele va opri originalul contractului, şi dacă dota consta numai în miscatore, el va da ordin grefierului, ca, în termende trei dile de la primirea petitiunei, să facă transcriptiunea.
Dacă dota coprinde imobile, se va face cercetare prin tribunalul locului unde ele sînt asedate, despre posesiunea inzestratorului, şi ipotecele sau alte drepturi reale ce pot fi puse asupra lor. Menţiune despre acesta cercetare se va face în procesul verbal, înscris pe marginea ori în josul registrului de transcriptiune.
Dacă din tote aceste cercetări va resulta intardiere, şi căsătoria va trebui să fie celebrată, îndată preşedintele tribunalului va da bărbatului un estract legalisat, după contractul seu de căsătorie, care va servi de dovada pentru asedarea definitivă a conventiunelor matrimoniale.
Procesul-verbal după incheerea transcripţiunei se va trece în josul contractului de căsătorie, şi în registrul transcripţiunei.
Luarea înapoi a contractului legalisat se va face de bărbat, în presenta inzestratorului, de va fi, cari amendoi vor subscri în registrul de priimire.
Schimbările ce s'ar face la convenţiunile matrimoniali mai nainte de celebrarea căsătoriei, sînt supuse la aceleaşi formalităţi ca şi convenţiunile matrimoniali. Ele vor trebui a fi trecute în josul contractutului de căsătorie, conform art. 1230 din Codicele civil.
Cînd dota se restitue în casurile prevedute de art. 1271 din Codicele civil, restituirea se va trece în registrul transcripţiunei pe marginea foei unde este trecut contractul de căsătorie, după cererea părţii interesate.
Locuitorii asedati în comunele rurale vor inregistra contractele ce vor face la a lor căsătorie, sau la tribunalul local sau la judecătoria de plasa al domiciliului bărbatului la care se va tinea asemenea un registru special pentru transcrierea contractelor de căsătorie.
Transcrierea la judecătoria de plasa se va face după formele cerute la tribunalele de judeţ. Un estract după aceste registre, se va trimite, la fie-care sese luni, la tribunalul local, care îl va trece în registru special de transcripţiuni.
Bărbatul al cărui contract de căsătorie este format în streinatate, va fi dator, trei luni după intorcerea sa în tera, sa transcrie acest contract în registrul tribunalului domiciliului seu.
Se vor tine la fie-care tribunal de judeţ un registru de transcriptiunea actelor de mutatiunea sau strămutarea proprietăţilor, şi un alt registru de inscriptiunea privilegielor şi ipotecelor.
Se va transcrie în registru de transcriptiune alu tribunalului unde este asedat imobilul:
1) Tote actele de instreinare a proprietăţilor imobile, sau a drepturilor reale ce se pot ipoteca;
2) Tote actele prin care se renunţa la aceste drepturi;
3) Tote actele prin care se constitue o antichresa, o servitute, un drept de usufruct, de usu sau de abitatiune;
4) Tote actele prin care se renunţa la aceste drepturi;
Pînă la transcriptiune, drepturile resultand din actele menţionate la art. precedente nu ne pot opune celor de al treilea, căci au drepturi asupra imobilului.
Contractele de arende sau închiriere, pe un timp mai lung de trei ani nu se pot opune celor de al treilea, de cat atunci cînd ele se trecu prin estract în registrul de transcriptiune.
Inscriptiunea privilegielor şi ipotecelor, se va face în registrul tribunalului unde se afla situat imobilul conform regulelor prevedute prin Codicele civil.
Spre a se ordonă inscriptiunea actului de privilegiu sau ipoteca, se va face cercetare în registrul de inscriptiuni şi transcripţiuni, de un judecător-comisar asistat de grefier, spre a se vedea dacă esista diferite alte sarcini sau drepturi asupra acelui imobil. Se va presinta tot d'o dată şi titlurile, dacă esista, despre proprietatea obiectului supus la privilegiu sau ipoteca. Menţiune despre aceste cercetări şi aceste titluri, sau despre constatarea linistitei posesiuni, se va face în actul de inscriptiunea ipotecei sau privilegiului.
Pe actul original, pe lîngă certificarea datei şi numerului de ordine cerută de art. 1782 din Codicele civil, se transcrie şi actulu de inscriptiune asa cum s'a trecut în registrul de inscriptiune.
Acele formalităţi de inscriptiune se vor urma, cînd în virtutea art. 1814 din Codicele civile, o ipoteca se va muta de pe un imobil pe altul. Menţiune despre acesta mutare se va face pe marginea primei inscriptiuni.
Cartea VIII. Despre termeni.
Termenile (sorocele) coprinse în procedura se înţelegu pe dile libere, adică nu se socotesce nici diua de cînd s'a început, nici dioa cînd implinesce termenul.
Termenii insemnati cu cu lunile sau septemanile, se implinescu în dioa lunei sau a septemanei, corespundetore cu dioa punctului de plecare. Termenul care, plecand de la 29, 30 sau 31 ale lunei, se implinesce într'o luna care nu are acea di corespundetore, se va socoti împlinită în dioa cea din urma a lunei.
Ori ce termen care se va împlini într'o duminica, di de vacanta sau alta di de serbatore legală, se va prelungi pentru cea d'anteiu di de lucru urmatore.
Termenii regulati de legiuitori nu se poate scurta nici prelungi de judecători, de cat în casurile cînd legea le da acesta facultate.
Espirarea unui termen acordat de lege pentru esercitiul unui drept, atrage cu sine căderea dreptului.
Cu tote acestea, termenul se va suspende prin mortea părţii. El nu îşi va începe cursul, în contra moscenitorilor sei, de cat de la espirarea termenului pentru a face inventariu şi a delibera.
II. Despre nulităţi.
Se va declara nul sub condiţiunile prescrise la vale, ori ce act de procedura făcut cu călcarea acestei legi:
1) Dacă actul este făcut de un magistrat sau oficier judecaterescu necompetinte;
2) Dacă călcarea formelor a causat partei care o invoca o vatemare, pe care nu o poate repara de cat anuland actul;
3) Dacă nulitatea actului este formal pronunţată de lege.
Nulitatea se va pronunţa numai după cererea părţii în favorea caria legea a admis'o sau care va avea un interes a o opune. Ministerul publicu va putea de la sine invoca o nulitate, în tote casurile cînd este obligat de lege a lua conclusiuni, precum şi în materii de ordine publică.
O procedura nu se va anula de cat de la actul care a dat nascere la acea nulitate.
Acest codice de procedura, se va aplica de o dată cu punerea în lucrare a Codicelui civil.
Procesele cari, la promulgarea acestei legi se vor afla judecându-se în drit, la tribunalele de peste Milcov, sau la curtea de Casatiune, după legea din 1847, se vor re'ncepe la tribunalele de judeţe competinti pentru a se judeca din nou după acest codice.
Tote legile, decretele, regulamentele, instrucţiunile sau deslegarile ministeriali, relative la procedura, sînt şi reman desfiinţate de la aplicarea acestei legi, afară de dispositiunile de procedura coprinse în Codul comercial.
Dispositiunile legei curţii de Casatiune, contrarii dispositiunilor acestui codice, reman abrogate.
Tote prodesele şi actele judecatoresci, câte se vor afla pendinte la curţi şi tribunale, în momentul aplicării acestei legi se vor regula şi judeca după formele prescrise de acesta procedura.
Procesele pendinte la consistorii sau la mitropolie ori episcopii în momentul punerii în lucrare a acestui codice şi codicelui civil, vor trece, cele de la consistorii la tribunalele de anteia instanţa, şi cele de la mitropolie sau episcopii la curţile apelative respective.
Publicatiunele făcute pentru vendarea silită a imobilelor, conform legiurilor vechi, nu se vor mai inuoi ci adjudecatiunea numai la termenul publicat, se va urma conform acestei proceduri.
Regulile privitore la facerea şi esecutarea otarniciilor se vor determina printr'un regulament de administraţiune publică: pînă atunci vor remanea în fiinta regulile speciale astadi în vigore.
Se vor regula, sub forma regulamentelor de administraţiune publică:
a) Formulare pentru actele de procedura cele mai usuale; ... b) Diferitele tarife de plati şi cheltuieli judecatoresci pentru espertisa, martori, copie de acte, citatiuni, somaţiuni, esecutiuni silite, urmăriri şi licitaţiuni, transcripţiuni de mutatiune, inscriptiuni de ipotece şi altele. ...Acesta codica de procedura civilă s'a votat de Adunarea Electiva a Romanei în şedinţa din 21 Iunie anul 1865 şi s'a adoptat cu majoritate de noua-deci voturi, fiind şi un-spre-dece abtineri de la vot.
Preşedinte,
A. Florescu.
SIGILIUL ADUNAREI ELECTIVE
Secretar.
C. I. Iliescu.
SENATUL ROMÂNIEI.
Senatul a adoptat acesta codica de procedura civilă în şedinţa sa din 28 Iunie anul 1865.
Vice-preşedinte,
Docan.
SIGILIUL SENATULUI
Secretar,
C. Al. Costescu.
Facem cunoscut şi ordonăm cele de faţa investite cu sigiliul Statului şi trecute în Monitorul Oficial şi Buletinul Legilor, să fie adresate curţilor, tribunalelor şi autorităţilor administrative, ca să le înscrie în registrele lor, să le observe şi să facă a le observa; şi Ministrul nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiţiei, Cultelor şi Instructiunei Publice, este însărcinat a priveghia publicarea lor.
Dat în Bucuresci la 9 Septembre 1865.
ALECSANDRU IOAN I.
la Departamentul Justiţiei,
Cultelor şi Instrucţiunilor Publice.
D. Cariagdi
-------
| Version Date: | N/A |
|---|---|
| Original Publication Date: | 11.09.1865 |
| This Version Valid From: | 11.09.1865 |
| This Version Valid To: | Not specified |
| Is Latest Version: | Yes |
| Document Type: | CODUL |
| Emitent: | N/A |
| Publicat în: | Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 11 septembrie 1865 |
| Version Date | Status | Actions |
|---|---|---|
| 31.01.2013 | Latest | View |
| 16.11.2012 | Historical | View |
| 20.04.2012 | Historical | View |
| 01.10.2011 | Historical | View |
| 02.07.2011 | Historical | View |
| 17.05.2011 | Historical | View |
| 25.11.2010 | Historical | View |
| 07.10.2010 | Historical | View |
| 15.05.2009 | Historical | View |
| 17.04.2009 | Historical | View |
| 10.04.2009 | Historical | View |
| 09.09.2008 | Historical | View |
| 25.07.2008 | Historical | View |
| 29.11.2007 | Historical | View |
| 12.01.2007 | Historical | View |
| 17.07.2005 | Historical | View |
| 14.09.2004 | Historical | View |
| 17.06.2004 | Historical | View |
| 25.06.2003 | Historical | View |
| 01.10.2001 | Historical | View |
| 23.07.1993 | Historical | View |
| Section | Operation | Act |
|---|---|---|
| Actul | ABROGAT DE | LEGE 76 24/05/2012 |
| ART. 1 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 2 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 3 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 4 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 5 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 6 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 7 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 8 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 9 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 10 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 11 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 12 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 13 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 14 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 15 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 16 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 17 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 18 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 19 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 20 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 21 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 22 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 23 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 24 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 25 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 26 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 27 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 28 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 29 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 30 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 31 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 32 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 33 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 34 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 35 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 36 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 37 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 38 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 39 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 40 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 41 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 42 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 43 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 44 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 45 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 46 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 47 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 48 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 49 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 50 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 51 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 52 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 53 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 54 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 55 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 56 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 57 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 58 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 59 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 60 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 61 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 62 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 63 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 64 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 65 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 66 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 67 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 68 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 69 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 70 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 71 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 72 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 73 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 74 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 75 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 76 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 77 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 78 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 79 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 80 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 81 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 82 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 83 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 84 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 85 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 86 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 87 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 88 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 89 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 90 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 91 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 92 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 93 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 94 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 95 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 96 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 97 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 98 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 99 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 100 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 101 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 102 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 103 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 104 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 105 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 106 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 107 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 108 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 109 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 110 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 111 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 112 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 113 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 114 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 115 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 116 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 117 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 118 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 119 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 120 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 121 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 122 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 123 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 124 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 125 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 126 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 127 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 128 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 129 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 130 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 131 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 132 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 133 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 134 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 135 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 136 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 137 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 138 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 139 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 140 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 141 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 142 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 143 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 144 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 145 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 146 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 147 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 148 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 149 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 150 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 151 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 152 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 153 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 154 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 155 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 156 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 157 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 158 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 159 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 160 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 161 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 162 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 163 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 164 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 165 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 166 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 167 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 168 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 169 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 170 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 171 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 172 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 173 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 174 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 175 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 176 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 177 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 178 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 179 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 180 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 181 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 182 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 183 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 184 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 185 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 186 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 187 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 188 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 189 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 190 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 191 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 192 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 193 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 194 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 195 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 196 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 197 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 198 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 199 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 200 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 201 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 202 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 203 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 204 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 205 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 206 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 207 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 208 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 209 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 210 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 211 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 212 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 213 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 214 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 215 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 216 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 217 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 218 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 219 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 220 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 221 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 222 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 223 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 224 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 225 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 226 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 227 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 228 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 229 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 230 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 231 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 232 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 233 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 234 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 235 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 236 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 237 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 238 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 239 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 240 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 241 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 242 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 243 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 244 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 245 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 246 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 247 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 248 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 249 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 250 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 251 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 252 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 253 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 254 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 255 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 256 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 257 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 258 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 259 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 260 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 261 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 262 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 263 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 264 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 265 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 266 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 267 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 268 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 269 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 270 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 271 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 272 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 273 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 274 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 275 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 276 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 277 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 278 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 279 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 280 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 281 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 282 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 283 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 284 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 285 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 286 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 287 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 288 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 289 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 290 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 291 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 292 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 293 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 294 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 295 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 296 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 297 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 298 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 299 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 300 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 301 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 302 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 303 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 304 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 305 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 306 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 307 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 308 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 309 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 310 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 311 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 312 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 313 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 314 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 315 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 316 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 317 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 318 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 319 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 320 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 321 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 322 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 323 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 324 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 325 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 326 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 327 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 328 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 329 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 330 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 331 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 332 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 333 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 334 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 335 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 336 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 337 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 338 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 339 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 340 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 341 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 342 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 343 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 344 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 345 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 346 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 347 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 348 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 349 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 350 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 351 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 352 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 353 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 354 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 355 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 356 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 357 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 358 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 359 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 360 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 364 | COMPLETAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 372 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 375 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 389 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 451 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 452 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 453 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 454 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 558 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 578 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 579 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 580 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 581 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 582 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 583 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 722 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 729 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 730 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 731 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 732 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 733 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 734 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 735 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 736 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 737 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 738 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 739 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 740 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 741 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 742 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 743 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| Section | Operation | Act |
|---|---|---|
| Actul | ABROGAT DE | LEGE 76 24/05/2012 |
| ART. 1 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 2 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 3 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 4 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 5 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 6 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 7 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 8 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 9 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 10 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 11 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 12 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 13 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 14 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 15 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 16 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 17 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 18 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 19 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 20 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 21 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 22 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 23 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 24 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 25 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 26 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 27 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 28 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 29 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 30 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 31 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 32 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 33 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 34 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 35 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 36 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 37 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 38 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 39 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 40 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 41 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 42 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 43 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 44 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 45 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 46 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 47 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 48 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 49 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 50 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 51 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 52 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 53 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 54 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 55 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 56 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 57 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 58 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 59 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 60 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 61 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 62 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 63 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 64 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 65 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 66 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 67 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 68 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 69 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 70 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 71 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 72 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 73 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 74 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 75 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 76 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 77 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 78 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 79 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 80 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 81 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 82 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 83 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 84 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 85 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 86 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 87 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 88 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 89 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 90 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 91 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 92 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 93 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 94 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 95 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 96 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 97 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 98 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 99 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 100 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 101 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 102 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 103 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 104 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 105 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 106 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 107 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 108 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 109 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 110 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 111 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 112 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 113 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 114 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 115 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 116 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 117 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 118 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 119 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 120 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 121 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 122 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 123 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 124 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 125 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 126 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 127 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 128 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 129 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 130 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 131 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 132 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 133 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 134 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 135 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 136 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 137 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 138 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 139 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 140 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 141 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 142 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 143 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 144 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 145 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 146 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 147 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 148 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 149 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 150 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 151 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 152 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 153 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 154 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 155 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 156 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 157 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 158 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 159 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 160 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 161 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 162 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 163 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 164 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 165 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 166 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 167 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 168 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 169 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 170 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 171 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 172 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 173 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 174 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 175 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 176 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 177 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 178 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 179 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 180 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 181 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 182 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 183 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 184 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 185 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 186 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 187 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 188 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 189 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 190 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 191 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 192 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 193 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 194 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 195 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 196 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 197 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 198 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 199 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 200 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 201 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 202 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 203 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 204 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 205 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 206 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 207 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 208 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 209 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 210 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 211 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 212 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 213 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 214 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 215 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 216 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 217 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 218 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 219 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 220 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 221 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 222 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 223 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 224 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 225 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 226 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 227 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 228 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 229 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 230 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 231 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 232 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 233 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 234 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 235 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 236 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 237 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 238 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 239 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 240 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 241 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 242 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 243 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 244 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 245 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 246 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 247 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 248 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 249 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 250 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 251 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 252 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 253 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 254 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 255 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 256 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 257 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 258 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 259 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 260 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 261 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 262 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 263 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 264 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 265 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 266 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 267 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 268 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 269 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 270 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 271 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 272 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 273 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 274 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 275 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 276 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 277 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 278 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 279 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 280 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 281 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 282 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 283 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 284 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 285 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 286 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 287 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 288 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 289 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 290 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 291 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 292 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 293 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 294 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 295 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 296 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 297 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 298 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 299 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 300 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 301 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 302 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 303 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 304 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 305 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 306 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 307 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 308 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 309 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 310 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 311 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 312 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 313 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 314 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 315 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 316 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 317 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 318 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 319 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 320 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 321 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 322 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 323 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 324 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 325 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 326 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 327 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 328 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 329 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 330 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 331 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 332 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 333 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 334 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 335 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 336 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 337 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 338 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 339 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 340 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 341 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 342 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 343 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 344 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 345 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 346 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 347 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 348 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 349 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 350 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 351 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 352 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 353 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 354 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 355 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 356 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 357 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 358 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 359 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 360 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 364 | COMPLETAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 372 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 375 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 389 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 451 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 452 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 453 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 454 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 558 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 578 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 579 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 580 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 581 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 582 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 583 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 722 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 729 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 730 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 731 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 732 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 733 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 734 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 735 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 736 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 737 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 738 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 739 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 740 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 741 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 742 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 743 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| Section | Reference Type | Act |
|---|---|---|
| Actul | REFERIT DE | DECIZIE 194 06/04/2023 |
| Actul | REFERIT DE | DECIZIE 83 27/02/2018 |
| Actul | REFERIT DE | DECIZIE 836 14/12/2017 |
| Actul | ABROGAT DE | LEGE 76 24/05/2012 |
| Actul | REFERIT DE | DECIZIE 206 28/02/2008 |
| Actul | REFERIT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| Actul | REFERIT DE | COD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 |
| Actul | REPUBLICAT DE | COD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 |
| Actul | SE VA REPUBLICA IN BAZA | LEGE 18 12/02/1948 |
| Actul | REFERIT DE | LEGE 242 12/07/1947 |
| Actul | REFERIT DE | LEGE 394 22/06/1943 |
| Actul | REFERIT DE | LEGE (R) 389 21/06/1943 |
| Actul | REFERIT DE | LEGE 609 01/07/1941 |
| Actul | REFERIT DE | COD COMERCIAL 23/08/1940 |
| Actul | REFERIT DE | DECRET 3510 13/10/1938 |
| Actul | REFERIT DE | DECRET-LEGE 478 01/10/1938 |
| Actul | REFERIT DE | LEGE 3406 30/09/1938 |
| Actul | REFERIT DE | LEGE 144 19/12/1925 |
| Actul | REFERIT DE | COD COMERCIAL 15/06/1906 |
| Actul | REFERIT DE | COD COMERCIAL 03/05/1900 |
| Actul | REFERIT DE | COD COMERCIAL 10/05/1887 |
| Actul | REFERIT DE | LEGE 60 01/01/1881 |
| ART. 1 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 2 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 3 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 4 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 5 | REFERIT DE | DECIZIE 600 05/05/2011 |
| ART. 5 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 6 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 7 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 8 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 9 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 10 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 11 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 12 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 13 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 14 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 15 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 16 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 17 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 17 | REFERIT DE | LEGE 60 01/01/1881 |
| ART. 18 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 19 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 20 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 21 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 22 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 23 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 24 | REFERIT DE | DECIZIE 479 02/04/2009 |
| ART. 24 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 25 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 26 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 27 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 28 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 29 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 30 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 31 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 32 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 33 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 34 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 35 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 36 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 37 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 38 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 39 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 40 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 41 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 42 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 43 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 44 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 45 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 46 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 47 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 48 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 49 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 50 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 51 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 52 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 53 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 54 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 55 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 56 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 57 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 58 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 59 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 60 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 61 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 62 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 63 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 64 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 65 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 66 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 67 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 68 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 69 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 70 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 71 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 72 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 73 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 74 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 74 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 15/06/1906 |
| ART. 74 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 03/05/1900 |
| ART. 74 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 10/05/1887 |
| ART. 75 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 75 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 03/05/1900 |
| ART. 76 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 77 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 78 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 78 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 03/05/1900 |
| ART. 78 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 10/05/1887 |
| ART. 79 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 80 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 81 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 82 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 83 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 84 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 85 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 86 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 87 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 88 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 89 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 90 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 91 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 92 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 93 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 94 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 95 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 96 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 97 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 98 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 99 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 100 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 101 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 102 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 103 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 104 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 104 | REFERIT DE | LEGE 358 03/07/1944 |
| ART. 105 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 106 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 107 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 108 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 109 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 110 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 111 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 111 | REFERIT DE | LEGE 394 22/06/1943 |
| ART. 112 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 113 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 114 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 115 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 116 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 117 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 118 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 119 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 120 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 121 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 122 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 123 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 124 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 125 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 126 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 127 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 128 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 129 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 130 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 131 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 132 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 133 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 134 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 134 | REFERIT DE | LEGE 60 01/01/1881 |
| ART. 135 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 135 | REFERIT DE | LEGE 60 01/01/1881 |
| ART. 136 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 137 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 137 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 15/06/1906 |
| ART. 137 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 03/05/1900 |
| ART. 137 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 10/05/1887 |
| ART. 138 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 139 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 140 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 140 | REFERIT DE | LEGE 60 01/01/1881 |
| ART. 141 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 141 | REFERIT DE | LEGE 60 01/01/1881 |
| ART. 142 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 143 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 144 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 145 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 146 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 147 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 148 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 149 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 150 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 151 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 152 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 153 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 154 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 155 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 156 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 157 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 158 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 159 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 160 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 161 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 162 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 163 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 164 | REFERIT DE | DECIZIE 401 10/04/2008 |
| ART. 164 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 165 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 166 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 167 | NECONSTITUTIONALITATE RESPINSA | DECIZIE 920 16/09/2008 |
| ART. 167 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 168 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 169 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 170 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 171 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 172 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 173 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 173 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 10/05/1887 |
| ART. 174 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 175 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 176 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 177 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 178 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 179 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 180 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 181 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 182 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 183 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 184 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 185 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 186 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 187 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 188 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 189 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 190 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 191 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 192 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 193 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 194 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 195 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 196 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 197 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 198 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 199 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 200 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 201 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 202 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 203 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 204 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 205 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 206 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 207 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 208 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 209 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 210 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 211 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 212 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 213 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 214 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 215 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 216 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 217 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 218 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 219 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 220 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 221 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 222 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 223 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 224 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 225 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 226 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 227 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 228 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 229 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 230 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 231 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 232 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 233 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 234 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 235 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 236 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 237 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 238 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 239 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 240 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 241 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 242 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 243 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 244 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 245 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 246 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 247 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 248 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 249 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 250 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 251 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 252 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 253 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 254 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 255 | REFERIT DE | DECIZIE 464 12/04/2011 |
| ART. 255 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 256 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 257 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 257 | REFERIT DE | LEGE 394 22/06/1943 |
| ART. 257 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 15/06/1906 |
| ART. 257 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 03/05/1900 |
| ART. 257 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 10/05/1887 |
| ART. 258 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 259 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 260 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 261 | REFERIT DE | DECIZIE 464 12/04/2011 |
| ART. 261 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 262 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 263 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 264 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 265 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 266 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 267 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 268 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 269 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 270 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 271 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 272 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 273 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 274 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 274 | REFERIT DE | DECRET-LEGE 478 01/10/1938 |
| ART. 274 | REFERIT DE | LEGE 3406 30/09/1938 |
| ART. 275 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 275 | REFERIT DE | DECRET-LEGE 627 31/07/1945 |
| ART. 276 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 277 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 278 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 279 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 280 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 281 | NECONSTITUTIONALITATE RESPINSA | DECIZIE 362 20/03/2008 |
| ART. 281 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 282 | REFERIT DE | DECIZIE 210 28/02/2008 |
| ART. 282 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 283 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 284 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 285 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 286 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 287 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 288 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 289 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 290 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 291 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 292 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 292 | REFERIT DE | LEGE 715 07/09/1946 |
| ART. 293 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 294 | REFERIT DE | DECIZIE 41 10/04/2008 |
| ART. 294 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 295 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 296 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 297 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 298 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 299 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 300 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 301 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 302 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 303 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 304 | REFERIT DE | DECIZIE 14 16/09/2013 |
| ART. 304 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 305 | REFERIT DE | DECIZIE 14 16/09/2013 |
| ART. 305 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 306 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 307 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 308 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 309 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 310 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 311 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 312 | REFERIT DE | DECIZIE 14 16/09/2013 |
| ART. 312 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 313 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 314 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 315 | REFERIT DE | DECIZIE 14 16/09/2013 |
| ART. 315 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 316 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 317 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 317 | REFERIT DE | LEGE 60 01/01/1881 |
| ART. 318 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 319 | NECONSTITUTIONALITATE RESPINSA | DECIZIE 765 12/05/2009 |
| ART. 319 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 320 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 321 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 321 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 03/05/1900 |
| ART. 321 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 10/05/1887 |
| ART. 322 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 323 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 324 | NECONSTITUTIONALITATE RESPINSA | DECIZIE 576 29/05/2012 |
| ART. 324 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 325 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 326 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 327 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 328 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 329 | REFERIT DE | DECIZIE 41 22/09/2008 |
| ART. 329 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 330 | REFERIT DE | DECIZIE 10 25/05/2015 |
| ART. 330 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 331 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 332 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 333 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 334 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 335 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 336 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 337 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 338 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 339 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 340 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 341 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 342 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 343 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 344 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 345 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 346 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 347 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 348 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 349 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 350 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 351 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 352 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 353 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 354 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 355 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 356 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 357 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 358 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 359 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 360 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 364 | COMPLETAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 372 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 375 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 389 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 403 | REFERIT DE | DECIZIE 8 10/01/2006 |
| ART. 403 | REFERIT DE | DECIZIE 689 20/12/2005 |
| ART. 412 | REFERIT DE | DECRET-LEGE 306 05/08/1938 |
| ART. 414 | REFERIT DE | LEGE 60 01/01/1881 |
| ART. 416 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 15/06/1906 |
| ART. 416 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 03/05/1900 |
| ART. 451 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 451 | REFERIT DE | LEGE 394 22/06/1943 |
| ART. 452 | REFERIT DE | DECIZIE 3 04/04/2016 |
| ART. 452 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 452 | REFERIT DE | LEGE 394 22/06/1943 |
| ART. 453 | REFERIT DE | DECIZIE 3 04/04/2016 |
| ART. 453 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 453 | REFERIT DE | LEGE 394 22/06/1943 |
| ART. 454 | REFERIT DE | DECIZIE 3 04/04/2016 |
| ART. 454 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 454 | REFERIT DE | LEGE 394 22/06/1943 |
| ART. 455 | REFERIT DE | DECIZIE 3 04/04/2016 |
| ART. 455 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 15/06/1906 |
| ART. 455 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 03/05/1900 |
| ART. 455 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 10/05/1887 |
| ART. 456 | REFERIT DE | DECIZIE 3 04/04/2016 |
| ART. 456 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 15/06/1906 |
| ART. 456 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 03/05/1900 |
| ART. 456 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 10/05/1887 |
| ART. 457 | REFERIT DE | DECIZIE 3 04/04/2016 |
| ART. 458 | REFERIT DE | DECIZIE 3 04/04/2016 |
| ART. 459 | REFERIT DE | DECIZIE 3 04/04/2016 |
| ART. 460 | REFERIT DE | DECIZIE 3 04/04/2016 |
| ART. 461 | REFERIT DE | DECIZIE 3 04/04/2016 |
| ART. 476 | REFERIT DE | LEGE 394 22/06/1943 |
| ART. 476 | REFERIT DE | LEGE 19/05/1925 |
| ART. 493 | NECONSTITUTIONALITATE RESPINSA | DECIZIE 357 24/09/2013 |
| ART. 511 | REFERIT DE | LEGE 60 01/01/1881 |
| ART. 513 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 03/05/1900 |
| ART. 513 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 10/05/1887 |
| ART. 523 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 03/05/1900 |
| ART. 523 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 10/05/1887 |
| ART. 546 | REFERIT DE | LEGE 60 01/01/1881 |
| ART. 548 | REFERIT DE | LEGE 603 10/09/1943 |
| ART. 549 | REFERIT DE | LEGE 603 10/09/1943 |
| ART. 550 | REFERIT DE | LEGE 603 10/09/1943 |
| ART. 556 | REFERIT DE | LEGE 60 01/01/1881 |
| ART. 558 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 558 | REFERIT DE | LEGE 394 22/06/1943 |
| ART. 558 | REFERIT DE | DECRET 3510 13/10/1938 |
| ART. 578 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 578 | REFERIT DE | LEGE 394 22/06/1943 |
| ART. 579 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 579 | REFERIT DE | LEGE 394 22/06/1943 |
| ART. 580 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 580 | REFERIT DE | LEGE 394 22/06/1943 |
| ART. 581 | NECONSTITUTIONALITATE RESPINSA | DECIZIE 366 17/04/2007 |
| ART. 581 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 581 | REFERIT DE | LEGE 394 22/06/1943 |
| ART. 582 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 582 | REFERIT DE | LEGE 394 22/06/1943 |
| ART. 583 | REFERIT DE | NORMÄ 773 21/04/1998 |
| ART. 583 | ABROGAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 583 | REFERIT DE | LEGE 394 22/06/1943 |
| ART. 592 | REFERIT DE | LEGE 60 01/01/1881 |
| ART. 609 | REFERIT DE | LEGE 60 01/01/1881 |
| ART. 614 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 03/05/1900 |
| ART. 614 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 10/05/1887 |
| ART. 615 | REFERIT DE | LEGE 144 19/12/1925 |
| ART. 628 | REFERIT DE | LEGE 60 01/01/1881 |
| ART. 630 | REFERIT DE | LEGE 389 21/06/1943 |
| ART. 630 | REFERIT DE | RAPORT 82550 21/06/1943 |
| ART. 630 | REFERIT DE | LEGE (R) 389 21/06/1943 |
| ART. 722 | REFERIT DE | LEGE 19 13/07/1949 |
| ART. 722 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 728 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 10/05/1887 |
| ART. 729 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 730 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 731 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 732 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 733 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 734 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 734 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 03/05/1900 |
| ART. 734 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 10/05/1887 |
| ART. 735 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 736 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 737 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 738 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 739 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 740 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 741 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 742 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 743 | MODIFICAT DE | LEGE 18 12/02/1948 |
| ART. 787 | REFERIT DE | LEGE 60 01/01/1881 |
| ART. 1169 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1170 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1171 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1172 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1173 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1174 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1175 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1176 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1177 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1178 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1179 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1180 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1181 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1182 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1183 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1184 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1185 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1186 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1187 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1188 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1189 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1190 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1191 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1192 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1193 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1194 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1195 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1196 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1197 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1198 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1199 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1200 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1201 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1202 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1203 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1204 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1205 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1206 | REFERIT DE | OUG 79 28/09/2011 |
| ART. 1909 | REFERIT DE | COD COMERCIAL 10/05/1887 |