HOTĂRÂRE nr. 357 din 24 mai 2018

privind aprobarea Listei proiectelor strategice de investiții care urmează a fi pregătite și atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză

EMITENT

GUVERNUL ROMÂNIEI

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 17 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Se aprobă Lista proiectelor strategice de investiții care urmează a fi pregătite și atribuite în parteneriat public-privat, în condițiile legii, de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză, în calitate de unitate centralizată de fundamentare și atribuire pentru proiectele strategice de investiții realizate între sectorul public și unul sau mai mulți parteneri privați, prevăzută în anexa care face parte integrată din prezenta hotărâre.

Articolul 2

Cheltuielile necesare pentru pregătirea și atribuirea proiectelor strategice de investiții în parteneriat public-privat prevăzute în anexă se vor suporta din bugetul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, în condițiile legii.

Articolul 3

Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare, în structura bugetului de stat și în volumul și structura bugetului Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pe anul 2018, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului în vederea asigurării fondurilor necesare ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Articolul 4

Comisia Națională de Strategie și Prognoză și instituțiile care urmează să implementeze proiectele strategice de investiții în parteneriat public-privat aprobate prin prezenta hotărâre vor dispune toate măsurile necesare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, pentru ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

Ministrul finanțelor publice,

București, 24 mai 2018.

Nr. 357.

Proiectele strategice de investiții în parteneriat public-privat, pregătite și atribuite de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze sunt următoarele:

1. Autostrada Ploiești-Brașov

Prin realizarea autostrăzii, obiectiv inclus în Master Planul de Transport, se realizează legătura dintre București și Brașov, unul dintre cele mai importante municipii ale României, atât din punct de vedere economic, cât și turistic, prin conexiunea cu autostrada București-Ploiești deja finalizată.

Autostrada, în lungime de 109,3 km, tranzitează și conectează areale cu o densitate a populației peste media la nivel național, dar și cu unități economice importante.

De asemenea se tranzitează o arie turistică importantă cum este Valea Prahovei, arie care generează fluxuri rutiere de destinație sau de tranzit importante tot timpul anului, dar mai

ales la sfârșitul de săptămână și în perioada sărbătorilor și a vacanțelor.

Pe durata lucrărilor de execuție autostrada va reprezenta o sursă de locuri de muncă în cadrul bazelor de producție, iar după intrarea în operare zonele traversate de autostradă se vor dezvolta prin construirea de stații de benzină, stații de alimentare a mașinilor electrice, moteluri, restaurante etc.

În același timp se realizează o eficientizare a traficului, concomitent cu creșterea siguranței în transportul de călători și mărfuri și diminuarea numărului de accidente, reducerea consumului de combustibil și a timpului de parcurs, precum și diminuarea nivelului de poluare a mediului.

2. Autostrada București - Craiova - Calafat - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj

Autostrada, denumită și „Autostrada Sudului“, în lungime de aproximativ 550 km, asigură conectivitatea între București și granițele de sud și de vest ale României, cu Bulgaria prin intermediul podului de la Calafat, respectiv Serbia, implicit cu sudul și vestul Europei, traversând zona istorică a Olteniei.

Realizarea obiectivului asigură racordarea la rețeaua de drumuri și zone cu potențial economic încă nevalorificat, dar și conexiunea dintre importante centre socioeconomice, precum Alexandria, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Lugoj.

De asemenea autostrada va tranzita zone turistice precum Defileul Dunării și Parcul Național Domogled din Munții Cernei, precum și zone de interes balnear.

În același timp se realizează o eficientizare a traficului, concomitent cu creșterea siguranței în transportul de călători și mărfuri și diminuarea numărului de accidente, reducerea consumului de combustibil și a timpului de parcurs, precum și diminuarea nivelului de poluare a mediului.

Pe durata lucrărilor de execuție autostrada va reprezenta o sursă de locuri de muncă în cadrul bazelor de producție, iar după intrarea în operare zonele traversate de autostradă se vor dezvolta prin construirea de stații de benzină, stații de alimentare a mașinilor electrice, moteluri, restaurante etc.

3. Autostrada Târgu-Neamț - Iași - Ungheni

Autostrada, în lungime de circa 100 km, obiectiv inclus în Master Planul de Transport, face parte din Coridorul V ce constituie legătura Moldovei cu Transilvania și Europa, reprezentând parte din conexiunea est-vest a României și se racordează la sectoare de autostradă construite deja sau aflate în diverse faze de implementare.

Astfel se realizează conexiunea dintre centre economice importante din Moldova (Iași, Pașcani, Bacău, Suceava) cu cele din Transilvania și, mai departe, prin vama Borș, cu rețeaua de autostrăzi europeană.

Prin construirea unui pod în regim de autostradă, peste Prut, la Ungheni, se realizează legătura cu rețeaua rutieră a Republicii Moldova, implicit cu capitala acestei țări, distanța dintre Iași și Chișinău fiind diminuată cu circa 25 kilometri.

Prin realizarea investiției se vor realiza locuri de muncă, atât pe parcursul lucrărilor, cât și ulterior finalizării acestora.

De asemenea zonele limitrofe autostrăzii vor beneficia de generarea de investiții complementare și crearea de noi locuri de muncă.

Concomitent se va realiza eficientizarea traficului, creșterea siguranței călătorilor și diminuarea numărului accidentelor, dar și diminuarea efectelor negative asupra mediului.

4. Operarea de servicii în parteneriat public-privat, în domeniul sănătății, în cadrul unui pachet compus din spitale CFR

În prezent, în România, activitatea medicală se desfășoară și în 15 spitale din subordinea Ministerului Transporturilor, denumite generic spitale CFR.

Situația acestora este diferită, atât din punctul de vedere al stării clădirilor în care se desfășoară actul medical, al disciplinelor medicale, al dotării cu aparatură medicală, cât și al numărului de cadre medicale.

Având în vedere, totuși, că în aceste unități medicale își desfășoară activitatea un număr de 3.899 angajați, care deservesc un număr important de pacienți, se impune o revigorare a activității acestora, motiv pentru care se susține operarea lor în parteneriat public-privat.

5. Complexul Medical „Carol Davila - Universitary Medical City“

Construirea unui „mini oraș“ medical în zona Mogoșoaia, pe șoseaua București - Târgoviște, zonă ușor accesibilă din punctul de vedere al transportului rutier prin intermediul șoselei de centură și, în viitorul apropiat, al celui cu metroul, care va facilita legătura atât cu Gara de Nord, cât și cu Aeroportul Internațional „Henri Coandă“ - Otopeni, ar conduce atât la îmbunătățirea infrastructurii sanitare, cât și a actului medical.

Proiectul complexului ce urmează să se întindă pe o suprafață de cel puțin 300 ha va include:– un spital de urgență cu aproximativ 3.000 de paturi și 37 de săli de operație, care să acopere discipline precum radiologie, ambulator integrat, obstetrică-ginecologie, pediatrie, medicină nucleară, hemodializă, maternitate, laboratoare, farmacie, facilități administrative etc., cu o suprafață construită de circa 130 mii mp; ... – centru de cercetare medicală la nivel european; ... – facultate de medicină; ... – campus medical care va include, pe lângă locuințe pentru medici și personalul auxiliar, toate facilitățile (școli, grădinițe, zone comerciale, zone de agrement etc.); ... – campus universitar; ... – infrastructură de cazare pentru rudele și însoțitorii pacienților (hotel/hoteluri cu minimum 2.000 de locuri) sau pentru pacienții care se tratează în regim de zi (fără spitalizare). ... 

În cadrul spitalului ar putea fi mutate o serie de unități medicale din București aflate în clădiri care nu permit modernizarea spațiilor medicale la standarde europene, eficientizarea fluxurilor medicale etc.

-----