ORDONANTA nr. 34 din 30 ianuarie 2000

privind modificarea şi completarea Legii viei şi vinului nr. 67/1997

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 31 ianuarie 2000

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi ale art. 1 lit. D pct. 9 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României emite următoarea ordonanţa:

   

Articolul UNIC

Legea viei şi vinului nr. 67/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 5 mai 1997, se modifica şi se completează după cum urmează:

1. Alineatul (2) al articolului 5 va avea următorul cuprins:

"(2) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei stabileşte normele metodologice de realizare şi ţinere a Cadastrului viticol ca o componenta a Cadastrului agricol, cu respectarea normelor metodologice de realizare a Cadastrului general, elaborate de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie."

2. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins:

"(2) Strugurii de masa destinaţi comercializării în stare proaspăta trebuie să corespundă normelor de calitate stabilite prin standarde. Strugurii din soiurile de masa, improprii consumului în stare proaspăta, pot fi vinificaţi. Vinurile obţinute pot fi folosite numai pentru distilare sau pentru producerea oţetului."

3. La articolul 15, litera a) primul paragraf şi litera b)ultimul paragraf vor avea următorul cuprins:

"a) vinurile de consum curent se obţin din soiuri de mare producţie, cultivate în arealele viticole specializate în acest scop. De asemenea, ele pot fi obţinute şi din soiuri pentru vinuri de calitate ai căror struguri nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la această categorie. Din categoria vinurilor de consum curent fac parte şi cele obţinute din viile răzleţe."

...................................................................................................

"Punerea în consum a vinurilor cu indicaţie geografică se face sub numele arealului de producere delimitat şi al soiului sau sortimentului de soiuri, iar a vinurilor de calitate superioară, prin folosirea indicatiei geografice a zonei de producere;"

4. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

"Art. 17. - (1) Vinul de hibrizi, obţinut din struguri de hibrizi direct producători, este destinat consumului familial, obţinerii alcoolului de origine viticolă, precum şi oţetului.

(2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi şi vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi şi va fi valorificat în condiţiile prevăzute la alin. (1)." ... 

5. La articolul 24, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

"Art. 24. - (1) Producătorii, depozitarii şi comercianţii de vinuri cu ridicată trebuie să facă o declaraţie de stocuri, care se depune şi se înregistrează în 3 exemplare la autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială sunt depozitate produsele înainte de data de 15 august a fiecărui an. Un exemplar se păstrează de către deponent, un exemplar se depune la primărie şi un alt exemplar se transmite direcţiei generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

(2) În termen de 15 zile de la terminarea fermentării mustului, dar nu mai târziu de data de 1 decembrie a anului de recolta, producătorii de vin au obligaţia de a întocmi o declaraţie de recolta, care se depune şi se înregistrează în 3 exemplare la autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială este depozitat vinul. Producătorii de vin sunt obligaţi sa păstreze un exemplar şi sa transmită câte un exemplar la primărie şi la direcţia generală pentru agricultura şi industrie alimentara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. În cazul solicitării dreptului de folosire a unei denumiri de origine, un exemplar din declaraţia de recolta va fi depus şi la Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.)." ... 

6. La articolul 32, litera a) va avea următorul cuprins:

"a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol şi al Băuturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine;"

7. Articolul 33 va avea următorul cuprins:

"Art. 33. - Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol şi al Băuturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine asigura supravegherea aplicării prevederilor legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi de alte produse vitivinicole, inclusiv a celor cu indicaţie geografică şi a băuturilor alcoolice naturale cu indicaţie geografică, urmărind:

a) respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor de vii; ...  b) respectarea practicilor şi tratamentelor admise în producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole, efectuarea controlului analitic al vinurilor şi băuturilor, în vederea comercializării lor, prin intermediul laboratoarelor autorizate; ...  c) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective, inclusiv la comercializare; d) executarea de expertize tehnice şi analize în domeniul realizării producţiei de struguri, de vinuri şi de alte produse vitivinicole; ...  e) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii băuturilor alcoolice naturale cu denumire de origine şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective, inclusiv la comercializare." ... 

8. Articolul 35 va avea următorul cuprins:

"Art. 35. - Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.) funcţionează ca organism specializat al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, cu personalitate juridică şi cu finanţare bugetară şi extrabugetara, având următorul obiect de activitate:

a) eliberarea documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor vitivinicole cu indicaţie geografică, a băuturilor alcoolice naturale cu indicaţie geografică şi controlul respectării prevederilor acestora, înainte de comercializare; ...  b) iniţierea şi realizarea de acţiuni în scopul protecţiei indicaţiilor geografice, ale produselor vitivinicole şi ale băuturilor alcoolice naturale cu indicaţie geografică, pe plan naţional şi internaţional." ... 

9. La articolul 39, litera d) va avea următorul cuprins:

"d) producerea vinurilor cu indicaţie geografică în afară arealului delimitat, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2) şi (3) ale art. 19."

10. Articolul 39 se completează cu literele k) şi l), care vor avea următorul cuprins:

"k) producerea în vederea comercializării a băuturilor alcoolice naturale cu indicaţie geografică şi care nu corespund normelor tehnice din definiţiile acestora menţionate la pct. 24.1 - 30.5 din anexa nr. 2;

l) folosirea de substanţe aromatizante sintetice pentru obţinerea unor vinuri speciale." ... 

11. La articolul 40, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"Art. 40. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 39 din prezenta lege se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. a), b) şi h); ...  b) cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, cele de la lit. f), g), i) şi j); ...  c) cu amendă de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei, cele de la lit. c), d), e), k) şi l)." ... 

12. Articolul 44 va avea următorul cuprins:

"Art. 44. - Condiţiile de delimitare teritorială a arealelor viticole, cele privind normele de înfiinţare, întreţinere şi defrişare a plantaţiilor, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile şi produsele pe bază de must, vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct, condiţiile de atribuire a denumirii de origine şi cele privind obţinerea vinurilor din această categorie, practicile şi tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare, evidenta şi atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum şi alte măsuri se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, întocmit de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor, Ministerului Industriei şi Comerţului, Ministerului Sănătăţii, Asociaţiei Române de Standardizare şi al Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor. Regulamentul se aproba prin hotărâre a Guvernului."

13. Titlul anexei nr. 2 va avea următorul cuprins:

"Definiţii ale musturilor, vinurilor şi ale altor produse derivate din must şi vin, precum şi ale băuturilor alcoolice naturale cu indicaţie geografică"

14. Punctele 10, 11 şi 12 din anexa nr. 2 vor avea următorul cuprins:

"10. Vinul spumant este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine exclusiv endogenă, obţinut din fermentarea secundară a vinului apt pentru consum sau prin fermentarea naturala a mustului de struguri proaspeţi, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.

11. Vinul spumos este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine total sau parţial exogena, obţinut din vinuri apte pentru consum, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.

12. Vinul aromatizat este produsul obţinut din vin cu adaos de must de struguri, must de struguri parţial fermentat şi/sau must de struguri stopat cu alcool, substanţe aromatizate extrase din plante admise de legislaţia sanitară, distilat de vin, alcool alimentar, alte vinuri speciale. Proporţia vinului utilizat trebuie să fie de cel puţin 75% din produsul finit. Tăria alcoolică dobandita este de 14,5% 22% vol., iar tăria alcoolică totală este de cel puţin 17,5% vol."

15. Anexa nr. 2 se completează cu punctele 24-30, cu următorul cuprins:

"24.1. Tuica este o băutura alcoolică românească, obţinută în mod exclusiv prin fermentarea fructelor din genul Prunus ori a maceratului, în prezenta sau nu a samburelui, urmată de o distilare ori redistilare la o concentraţie alcoolică determinata la 20°C, specifică fiecărui sortiment, în funcţie de denumirea geografică a acesteia şi de calitatea ei.

24.2. În funcţie de zona geografică, tehnologie şi de caracteristici tuica se produce în următoarele sortimente:

- tuica tip 24 şi 28;

- tuica batrana;

- tuica batrana "Turnul lui Ştefan";

- tuica extrafina;

- tuica superioară;

- tuica superioară "Zalau" şi "Silvania";

- tuica selectionata - Muresana, Bihoreana, Horinca şi Turt;

- tuica specială Bistrita;

- tuica "Tradiţional";

- tuica de Horezu.

24.3. Tuica batrana şi tuica extrafina se obţin din tuica invechita în vase de stejar minimum un an.

24.4. Tuica şi tuica superioară se obţin din tuica invechita minimum 6 luni.

24.5. Tuica superioară "Silvania", tuica de Zalau, tuica selectionata - Muresana, Bihoreana, Horinca şi Turt se obţin prin redistilarea tuicii şi se invechesc în vase de stejar timp de 2 ani.

24.6. Tuica specială Bistrita se obţine din tuica invechita în recipiente de stejar timp de minimum un an.

24.7. Tuica "Tradiţional" se obţine prin învechirea tuicii minimum 3 ani şi cupajarea cu tuica sub un an, redistilata, cu adaos de macerat de fructe şi glicerina.

24.8. Tuica de Horezu se obţine din tuica invechita în vase de stejar minimum 2 ani.

24.9. Sortimentele de tuica se aduc la concentraţia alcoolică de comercializare prin cupajare cu tuica de aceeaşi calitate, de concentraţie alcoolică mai mica sau mai mare, ori prin diluare cu apa potabilă cu o duritate de 3 grade germane, care poate fi adăugată în cantitate de maximum 15% din volumul tuicii.

24.10. Concentraţia alcoolică pentru fiecare sortiment de tuica este următoarea:

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    Denumirea sortimentului Concentraţia alcoolică în % vol.

    Tuica 24 28

    Tuica batrana 32 36

    Tuica batrana "Turnul lui Ştefan" 48

    Tuica extrafina 45

    Tuica superioară 32

    Tuica superioară "Silvania" 49

    Tuica superioară "Zalau" 50

    Tuica selectionata - Muresana, 50

    Bihoreana, Horinca şi Turt

    Tuica specială Bistrita 42

    Tuica "Tradiţional" 38

    Tuica de Horezu 30

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

25.1. Rachiul de fructe este băutura alcoolică obţinută în mod exclusiv prin fermentarea unui fruct carnos, a marcului sau a mustului din acest fruct, în prezenta sau nu a samburelui, urmată de distilarea, la concentraţia alcoolică de maximum 86% vol., în asa fel încât produsul obţinut în urma distilarii să aibă o aroma şi un gust provenind de la fruct, un conţinut în substanţe volatile de minimum 200 grame/hectolitru de alcool etilic anhidru şi un conţinut în alcool metilic de maximum 100 grame/hectolitru de alcool etilic anhidru.

25.2. Fructele folosite pentru aceasta băutura alcoolică sunt: cirese, piersici, caise, mere, pere, smochine, citrice, banane şi alte fructe carnoase.

25.3. Rachiul de fructe poarta denumirea "rachiu de ...", urmată de numele fructului sau a fructelor din care a provenit. Numele fructului poate să înlocuiască denumirea "rachiu de ...", urmată de numele fructului în cauza, când băutura alcoolică s-a obţinut prin utilizarea unui singur fel de fruct provenind din acelaşi soi.

25.4. Termenul "Williams" este admis pentru rachiul de pere produs în exclusivitate din pere soiul Williams.

25.5. Concentraţia alcoolică la 20°C este de minimum 37,5% vol.

26.1. Rachiul de vin este băutura alcoolică obţinută exclusiv prin distilarea la cel puţin 86% vol. a vinului şi corectarea cu apa potabilă cu o duritate totală de maximum 3 grade germane, cu sau fără invechire şi adaugare de aditivi autorizaţi (caramel, zahăr.)

26.2. Rachiul de vin este băutura alcoolică obţinută prin distilarea la minimum 86% vol. a vinului, a vinului alcoolizat sau prin redistilarea la minimum 86% vol. a unui distilat de vin şi prin corectarea concentratiei alcoolice cu apa potabilă cu duritatea totală de maximum 3 grade germane, cu sau fără invechire şi adaugare de aditivi autorizaţi (caramel, zahăr). Învechirea se face în recipiente de stejar, cel puţin un an, sau 6 luni dacă capacitatea acestora este sub 1.000 litri.

26.3. Concentraţia alcoolică la 20°C este de minimum 37,5% vol.

27.1. Rachiul de tescovina este băutura alcoolică obţinută din distilat de tescovina cu concentraţia alcoolică de minimum 86% vol. la 20°C, corectată cu apa potabilă cu o duritate de maximum 3 grade germane.

27.2. Distilatul de tescovina este obţinut prin fermentarea alcoolică a tescovinei rezultate în urma prelucrării strugurilor de vinificaţie, urmată de distilare până la o concentraţie alcoolică de minimum 86% vol. la 20°C.

27.3. Concentraţia alcoolică la 20°C este de minimum 37,5% vol.

28.1. Rachiul de drojdie este băutura alcoolică obţinută prin distilarea la cel puţin 86% vol. a drojdiei de vin sau prin redistilarea la cel puţin 86% vol. a unui distilat de drojdie de vin şi aducerea acestuia la concentraţia de comercializare cu apa potabilă cu duritatea maxima de 3 grade germane, cu sau fără adaos de aditivi autorizaţi.

28.2. Concentraţia alcoolică la 20°C este de minimum 37,5% vol.

29.1. Spuma de drojdie este băutura alcoolică obţinută prin distilarea la cel puţin 86% vol. a drojdiei de vin cu separarea fracţiunilor de la începutul şi sfârşitul distilarii, maturarea distilatului în vase de stejar pe o durată de minimum 3 luni şi aducerea la concentraţia de comercializare cu apa potabilă cu duritatea totală de maximum 3 grade germane, cu sau fără adaos de aditivi autorizaţi.

29.2. Concentraţia alcoolică la 20°C este de minimum 37,5% vol.

30.1. Rachiu Muscat Specialitate este băutura alcoolică obţinută prin fermentarea alcoolică a tescovinei provenite de la vinificarea strugurilor Muscat Ottonel, prin presare hidraulica, urmată de distilare.

30.2. Concentraţia alcoolică a distilatului de tescovina de Muscat Ottonel trebuie să fie minimum 86% vol. la 20°C pentru a putea fi folosit la prepararea Rachiului Muscat Specialitate.

30.3. Pentru aducerea la concentraţia alcoolică de comercializare distilatul de tescovina de Muscat Ottonel se dilueaza cu apa potabilă cu o duritate totală de maximum 3 grade germane sau prin cupaj de distilat de tescovina de Muscat Ottonel de concentratii diferite.

30.4. Concentraţia alcoolică la 20° C este de minimum 37,5% vol.

30.5. Ceilalţi parametri fizico-chimici se determina în conformitate cu metodele de analiza prevăzute de Standardul român."

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemnează:

---------------

p. Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,

Ştefan Pete,

secretar de stat

Ministrul finanţelor,

Decebal Traian Remes

--------------