DECRET nr. 233 din 26 decembrie 1974 (*republicat*)

privind unele drepturi şi obligaţii ale cetăţenilor români care realizează venituri în valută

EMITENT

CONSILIUL DE STAT

Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 81 din 11 octombrie 1980

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

   

Capitolul 1

Drepturi şi obligaţii ale cetăţenilor români angajaţi în străinătate     Secţiunea I Dispoziţii generale    

Articolul 1

Ministerele, celelalte organe centrale, Institutul roamn de consulting "Romconsult", întreprinderile de comerţ exterior şi ale unităţi autorizate de la care provin cetăţenii români angajaţi la organizaţii internaţionale, la societăţi mixte de producţie, de desfacere, bancare sau de alta natura, la instituţii, organizaţii sau alţi parteneri din străinătate, pentru desfăşurarea unor activităţi tehnice, ştiinţifice, didactice, sanitare, juridice, economice, culturale, artistice, sportive şi alte activităţi, în baza unor acorduri încheiate între statul român şi alte state sau a înţelegerilor şi contractelor între organizaţii din Republica Socialistă România cu organizaţii sau alţi parteneri din străinătate, vor lua măsuri ca acţiunile privind trimiterile de specialişti în străinătate să se realizeze în condiţii de eficienta economică ridicată.

În scopul arătat, se va urmări ca, prin înţelegerile ce se încheie cu partenerii externi, să se asigure:

a) tarife sau retribuţii corespunzătoare, indemnizaţii pentru membrii de familie, precum şi alte drepturi a nivelului practicii internaţionale în materie de angajari de specialişti străini; ...  b) sporuri uzuale pentru condiţii deosebite de clima, de muncă şi munca prestată suplimentar, după caz; ...  c) locuinta dotată corespunzător funcţiei, răspunderii şi atribuţiilor, precum şi transportul zilnic, gratuit, de la şi pînă la locul de muncă; ...  d) transport gratuit pentru specialişti, membrii lor de familie şi bagajele personale, atît la plecare la post, cat şi la inapoiere de la post, precum şi pentru efectuarea concediului de odihnă în ţara; ...  e) concedii de odihnă şi refacere, drepturi de asigurări sociale, precum şi asistenţa medicală gratuita pentru specialişti şi membrii lor de familie; ...  f) indemnizaţii sau prime cu prilejul prezentării la post, precum şi la inpoierea definitivă în ţara; ...  g) plata integrală, în devize libere sau la nivelul maxim prevăzut de legislaţia ţărilor respective, a tarifelor convenite, precum şi transferul în Republica Socialistă România, în devize libere, al sumelor în valută cuvenite unităţilor transmitatoare şi al economiilor realizate de către specialişti; ...  h) posibilitatea revizuirii periodice a nivelului tarifelor, retributiilor şi a celorlalte drepturi băneşti, în funcţie de evoluţia cursurilor valutare, de modificările intervenite în nivelul salariilor şi preţurilor pe plan local şi altele asemenea; ...  i) suportarea de către partenerii externi a tuturor cheltuielilor ocazionate de decesul în străinătate, aducerea în ţara a celor decedati, precum şi acordarea de despăgubiri în caz de accident, pentru specialişti şi membrii lor de familie. ...      Secţiunea a II-a Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români trimişi în străinătate pentru a lucra ca angajaţi la organizaţii internaţionale sau la societăţi mixte    

Articolul 2

Ministerele şi celelalte organe centrale nu vor suporta, pentru cetăţenii români angajaţi în străinătate în condiţiile art. 1, nici un fel de cheltuiala în lei sau în valută, aceştia fiind obligaţi ca din veniturile realizate să-şi asigure întreţinerea familiilor şi acoperirea celorlalte obligaţii din ţara.

Unităţile socialiste de la care provin specialiştii angajaţi în străinătate sînt obligate să asigure, în termen de 30 de zile de la data revenirii lor în ţara, locuri de muncă corespunzătoare pregătirii acestora.

Perioada lucrata în străinătate se ia în calcul la stabilirea vechimii neîntrerupte în munca, în aceeaşi unitate, precum şi ca vechime în funcţie şi în specialitate.

De drepturile prevăzute la alin. 2 şi 3 beneficiază şi persoana care îşi urmează soţul în străinătate, dacă se încadrează în munca în termen de 90 de zile de la întoarcerea definitivă în ţara.

   

Articolul 3

Cetăţenii români angajaţi la organizaţii internaţionale sau la societăţi mixte cu sediul în străinătate sînt obligaţi ca, din veniturile nete realizate în valută pentru munca prestată, sa transfere, lunar, în ţara o cota calculată în dolari S.U.A. Din suma transferata în ţara, o parte se vărsa, în dolari S.U.A., cu titlu de contribuţie la fondul pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului necesar activităţii de cooperare internationala, calculată conform anexei nr. 1*). Suma în valută rămasă la dispoziţia specialiştilor pentru întreţinerea familiei şi acoperirea celorlalte obligaţii se plăteşte în lei, conform anexei nr. 1.

-----------------

*) Anexa a fost comunicată instituţiilor interesate.

Partea din venitul net supusă obligaţiei de transfer se determina astfel:

	Venitul net lunar în valută		Partea ce se transferă
			fixă procentuală
	Pînă la	300 $	- 10%
	de la	301 - 400 $	30 $ 35%	din diferenţa  ce depăşeşte echivalentul a	300 $
	de la	401 - 500 $	65 $ 35%	- '' -	400 $
	de la	501 - 600 $	100 $ 70%	- '' -	500 $
	de la	601 - 700 $	170 $ 80%	- '' -	600 $
	de la	701 - 800 $	250 $ 80%	- '' -	700 $
	de la	801 - 1.000 $	330 $ 85%	- '' -	800 $
	peste	1.000 $	500 $ 90%	- '' -	1.000 $

Venitul net asupra căruia se calculează sumele reprezentând obligaţia de transfer se determina prin scăderea din venitul brut realizat în valută pentru munca prestată a impozitelor, taxelor, reţinerilor pentru fondul de pensii, asigurări sociale şi medicale, cheltuielilor reprezentând chiria şi întreţinerea locuinţei din străinătate şi a indemnizaţiei de instalare. De asemenea, se scad din venitul brut realizat sporurile pentru sotie şi copii, în cuantumul acordat potrivit normelor tarii sau organizaţiei internaţionale ori convenit prin contract, dar nu mai mult de 70$ lunar pentru sotie şi 50$ lunar pentru fiecare copil aflat în întreţinere.

În situaţia în care cetăţenii români angajaţi în străinătate în condiţiile art. 1 primesc indemnizaţii de instalare, sumele în valută supuse obligaţiei de transfer prevăzute la alin. 1 se datorează după o luna de la data începerii activităţii.

Angajaţii care nu primesc indemnizaţii de instalare sînt scutiţi de obligaţia de transfer timp de 2 ani de la data începerii activităţii.

În cazuri justificate, Consiliul de Miniştri poate aproba completarea remuneraţiei primite de angajaţii prevăzuţi la art. 1 cu unele indemnizaţii în valută sau în lei.

Se autorizeaza Ministerul Finanţelor ca împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării economice Internaţionale şi Banca Română de Comerţ Exterior sa reducă, cu pînă la 25% sumele supuse obligaţiei de transfer de către cetăţenii români angajaţi în străinătate.

Reducerile se pot acorda numai în situaţii deosebite: condiţii grele de clima, greutăţi de aprovizionare, cresteri substanţiale de preţuri şi altele asemenea.

   

Articolul 4

În cazul în care nevoile de cheltuieli în ţara depăşesc echivalentul în lei al sumelor în valută prevăzute la art. 3, angajaţii sînt obligaţi sa transfere suplimentar valuta necesară pentru care vor primi contravaloarea în lei la cursul de schimb în vigoare.

   

Articolul 5

Cetăţenii români angajaţi în străinătate sînt obligaţi sa declare la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Republicii Socialiste România, în termen de 30 de zile de al data încasării, veniturile realizate în valută, pentru munca prestată, inclusiv gratificatii, sporuri, indemnizaţii şi orice alte venituri în valută, precum şi retinerile, contribuţiile şi cheltuielile prevăzute la art. 3, şi sa anexeze la declaraţie actele doveditoare privind aceste venituri, reţineri, contribuţii şi cheltuieli.

Actele doveditoare se prezintă odată cu prima declaraţie şi ori de câte ori intervin modificări în nivelul veniturilor, reţinerilor, contribuţiilor sau cheltuielilor avute în vedere la determinarea venitului net.

Pentru cazurile în care nu se pot obţine acte doveditoare, cheltuielile efectuate se considera justificate pe bază de declaraţie scrisă, data pe proprie răspundere de către persoanele respective.

În termen de 30 de zile de la data încasării veniturilor în valută se depun la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare sumele care se transfera.

Termenele prevăzute la alineatele precedente pot fi prelungite cu pînă la 30 de zile, în cazul angajaţilor care realizează o parte din venituri pe teritoriul altei tari decât cea în care îşi desfăşoară activitatea.

   

Articolul 6

Calculul şi urmărirea încasării sumelor supuse obligaţiei de transfer se fac de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Socialiste România din ţările respective. Sumele încasate se comunică trimestrial ministerelor de care aparţine personalul trimis în străinătate, precum şi Ministerului Finanţelor.

Sumele supuse obligaţiei de transfer ale angajaţilor remuneraţi parţial în devize libere şi parţial în alte valute se stabilesc prin transformarea în dolari S.U.A. a venitului net integral la cursul oficial corespunzător, transferandu-se parţial devize libere, parţial alte valute, proporţional cu ponderea acestora în totalul venitului net realizat.

   

Articolul 7

Dispoziţiile art. 3 şi 4 nu se aplică cetăţenilor români angajaţi la societăţile mixte de producţie cu sediul în străinătate în situaţia în care, pe timpul executării lucrărilor de cercetare, explorare şi prospectare, cat şi în faza de exploatare, pînă la crearea condiţiilor sociale corespunzătoare, aceştia optează pentru plata drepturilor - indemnizaţii şi cazare în valută în străinătate, precum şi indemnizaţii în lei în ţara - stabilite prin reglementări ce se aplică personalului român care se deplaseaza temporar în străinătate pentru executări de lucrări, prestări de servicii, cat şi pentru acordarea de asistenţa tehnica. Din sumele nete în valută primite pentru munca prestată la societăţile respective angajaţii români îşi reţin numai drepturile în valută astfel cuvenite. Diferenţele în plus se depun la oficiile diplomatice ale Republicii Socialiste România din ţările respective sau se transferă în contul întreprinderilor economice române participante la aceste societăţi în vederea acoperirii indemnizaţiilor în lei.

Aprobarea pentru plata drepturilor în condiţiile alineatului precedent se da de către Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării economice Internaţionale şi Ministerul Finanţelor, împreună cu ministerul de resort.

De asemenea, dispoziţiile art. 2 alin. 1 şi ale art. 3, 4, 5 şi 6 nu se aplică cetăţenilor români care îşi desfăşoară activitatea în ţările socialiste.

    Secţiunea a III-a Drepturile şi obligaţiile specialiştilor români trimişi în străinătate pentru a acorda asistenţa de specialitate nelegata de livrări    

Articolul 8

Ministerele şi celelalte organe centrale, Institutul român de consulting "Romconsult", întreprinderile de comerţ exterior sau alte unităţi autorizate, denumite în continuare unităţi trimitatoare, organizează, în condiţiile prevăzute de prezentul decret, acţiunile privind trimiterea de specialişti în străinătate pentru a acorda asistenţa de specialitate nelegata de livrări de proiecte, maşini, instalaţii, utilaje şi lucrări de construcţii-montaj, în domeniile tehnic, ştiinţific, didactic, sanitar, juridic, economic, cultural, artistic, sportiv şi altele asemenea, denumita în continuare asistenţa de specialitate.

Acţiunile privind trimiterile de specialişti în străinătate se aproba de către organele competente, potrivit legii.

   

Articolul 9

Trimiterile de specialişti în străinătate pentru a acorda asistenţa de specialitate se fac pe bază de contracte colective ori alte înţelegeri încheiate cu partenerii externi de către Institutul român de consulting "Romconsult" sau de alte unităţi autorizate.

Recrutarea şi selecţionarea specialiştilor în vederea trimiterii lor în străinătate pentru a acorda asistenţa de specialitate se fac de către ministere şi celelalte organe centrale.

Unităţile trimitatoare vor urmări antrenarea în astfel de activităţi şi a specialiştilor pensionari.

Evidenta trimiterilor de specialişti în străinătate pentru a acorda asistenţa de specialitate, precum şi a condiţiilor şi facilităţilor ce li se acordă, se tine de către Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.

   

Articolul 10

Pe timpul cat lucrează în străinătate, specialiştii se considera detasati la unităţile trimitatoare.

Unităţile trimitatoare vor comunică unităţilor din ţara de la care provin specialiştii, cu cel puţin 30 de zile înainte, data terminării misiunii lor în străinătate.

Unităţile trimitatoare, misiunile diplomatice şi agenţiile economice vor urmări ca sotiile sau sotii care îi însoţesc pe specialişti în străinătate sa desfăşoare activităţi retribuite.

   

Articolul 11

Specialiştii trimişi în străinătate pentru a acorda asistenţa de specialitate beneficiază de următoarele drepturi:

A. În ţara:

a) o indemnizaţie lunară în lei, echivalenta cu retributia medie realizată pe timpul efectiv lucrat în ultimele 12 luni premergătoare plecării în străinătate şi care cuprinde: ... 

- retributia tarifara, la care se adauga majorările, indemnizaţiile şi sporurile care, potrivit dispoziţiilor legale, au caracter de retributie tarifara, cuvenite pe timpul efectiv lucrat în limita programului normal de lucru de 8 ore pe zi;

- sumele rezultate din diferenţa pentru lucru în acord, la program normal de lucru, atît pentru muncitori, cat şi pentru personalul tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire şi paza;

- sumele rezultate din adaosul sau diminuarea la retributia tarifara acordate personalului în regie pentru depăşirea sau nerealizarea indicatorilor, sarcinilor de plan sau a celor proprii, la program normal de lucru;

- sporul pentru vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, stabilit potrivit legii;

- indemnizaţie de conducere, acolo unde este cazul;

b) participare la beneficii sau premii anuale în condiţiile legii, în funcţie de rezultatele obţinute de unitatea la care sînt detasati şi care i-a trimis în străinătate; ...  c) premii în lei specialiştilor, din fondurile constituite în condiţiile art. 59 şi 60 din Legea nr. 57/1974, în cazul în care promovează exportul de proiecte, documentaţii, maşini şi utilaje româneşti; ...  d) alocaţie de stat pentru copii, potrivit legii. ... 

B. În străinătate:

a) diurna în valută, diferenţiată pe categorii în raport cu funcţia îndeplinită în străinătate, la care se adauga o indemnizaţie de 25% pentru sotie şi de 14% pentru fiecare copil, aflaţi în întreţinere în străinătate, fără ca, în total, aceasta să depăşească 50% din cuantumul diurnei; ...  b) o indemnizaţie lunară reprezentând 10% din cunatumul diurnei, pentru îndeplinirea unor funcţii de conducere. ... 

Categoriile de diurna şi funcţiile care dau dreptul la indemnizaţie pentru îndeplinirea unor funcţii de conducere sînt cele prevăzute în anexa nr. 2*).

   

Articolul 12

Majorările generale ale retributiei tarifare, aplicate în ramura din care provin specialiştii, în măsura în care nu au fost luate în calculul retributiei medii, atît pentru personalul muncitor aflat în străinătate, cat şi pentru cel la care, în perioada luată în calcul, a avut loc o astfel de majorare, precum şi trecerea într-o treapta superioară de vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, modifica corespunzător retributia lunară în lei avută în vedere la stabilirea indemnizaţiei.

Indemnizaţia lunară în lei prevăzută la art. 11 lit A, a) se reduce corespunzător cu procentul de majorare a diurnei în valută pentru membrii de familie aflaţi în întreţinere în străinătate.

   

Articolul 13

În perioada concediului de odihnă, specialiştii beneficiază în ţara de drepturi în lei la nivelul indemnizaţiei medii lunare, stabilită potrivit dispoziţiilor art. 11 lit. A,a).

În timpul cat se afla în concediu medical, specialiştii beneficiază de următoarele drepturi:

a) diurna şi indemnizaţie în valută pentru sotie sau soţ şi copii, aflaţi în întreţinere în străinătate, pe timpul cat specialiştii se afla în incapacitate temporară de muncă din cauza de boala, accident, concediu prenatal, concediu postnatal, concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vîrsta de pînă la 3 ani, precum şi în caz de carantina; ...  b) indemnizaţii în lei calculate în conformitate cu normele legale aplicabile persoanelor încadrate în munca, în ţara. ... 

Pe perioada deplasarii în interesul serviciului în interiorul tarii în care îşi desfăşoară activitatea sau în alta ţara străină, specialiştii beneficiază, pe lîngă drepturile în valută şi în lei prevăzute de prezentul decret, şi de sumele în valută primite de la partenerul extern pentru acoperirea cheltuielilor de masa, cazare sau a celorlalte obligaţii.

   

Articolul 14

Specialiştii şi membrii lor de familie beneficiază, pe lîngă drepturile prevăzute mai sus, şi de sumele în valută acordate de către partenerii externi pentru chirie, dotare, întreţinere locuinta, tratament medical, spitalizare şi transport internaţional.

Dacă, potrivit contractelor sau înţelegerilor încheiate cu partenerii externi, cheltuielile menţionate la alin. 1 revin părţii române, acestea se suporta de către unităţile trimitatoare, astfel:

a) chiria, dotarea şi întreţinerea locuinţei, tratamentul medical şi spitalizarea în străinătate, precum şi costul transportului internaţional pentru specialişti, membrii lor de familie şi bagajele personale ale acestora, în condiţiile stabilite de lege pentru personalul muncitor trimit la reprezentantele Republicii Socialiste România din străinătate, prin asimilare cu acest personal; ...  b) în cazul specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în tari cu care Republica Socialistă România are încheiate acorduri în domeniul asigurărilor sociale şi medicale, cheltuielile se suporta în condiţiile stabilite prin aceste acorduri. ...     

Articolul 15

Drepturile şi indemnizaţiile în valută cuvenite specialiştilor şi membrilor lor de familie se acordă în valută în care unităţile trimitatoare încasează tarifele de la partenerii externi.

Dacă tarifele cuvenite unităţilor trimitatoare se încasează parţial în moneda locală neconvertibila, drepturile specialiştilor se plătesc corespunzător raportului în care se încasează tarifele.

   

Articolul 16

Unităţile trimitatoare suporta, din sumele încasate în valută, impozitele, taxele, asigurările sociale şi alte reţineri sau plati prevăzute de legislaţia locală şi plătesc specialiştilor drepturilor în valută, în cuantumul şi în condiţiile stabilite de prezentul decret.

   

Articolul 17

Sumele în valută care depăşesc nivelul drepturilor cuvenite specialiştilor, precum şi sumele primite de la partenerii externi sub forma de premii, indemnizaţii de repatriere, restituiri de contribuţii la fondul de asigurări sociale, pensii şi altele asemenea, în timpul sau la expirarea perioadei de lucru în străinătate, se depun, în termen de 30 de zile de la data încasării lor, în misiunile diplomatice, oficiile consulare sau agenţiile economice ale Republicii Socialiste România din ţările în care specialiştii îşi desfăşoară activitatea sau se transfera în ţara, în cadrul aceluiaşi termen, în contul unităţilor trimitatoare.

În cazuri justificate, termenul prevăzut la alin.1 poate fi prelungit pînă la 60 de zile de către şeful misiunii diplomatice, oficiului consular sau agenţiei economice, după caz.

Dacă, potrivit legislaţiei din ţara în care lucrează specialiştii, sumele menţionate la alin. 1 se acord după plecarea specialiştilor de la post, aceştia vor declara sumele respective la unităţile trimitatoare, în termen de 30 de zile de la sosirea lor în ţara, şi se vor îngriji de efectuarea formalităţilor necesare în vederea transferării sumelor respective în contul unităţilor trimitatoare.

   

Articolul 18

Sumele în valută ce se încasează de la partenerii externi pentru munca prestată de către specialiştii care acorda asistenţa de specialitate se prevăd în planul valutar al unităţii trimitatoare.

Din sumele în valută încasate de la partenerii externi, unităţile trimitatoare suporta indemnizaţiile şi celelalte drepturi în valută cuvenite specialiştilor, în cuantumul şi în condiţiile stabilite prin prezentul decret.

Sumele în valută rămase după plata drepturilor specialiştilor se utilizează sau se valorifica în mod operativ de către unităţile trimitatoare şi ministerele ierarhic superioare, cu sprijinul Băncii Române de Comerţ Exterior, Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Afacerilor Externe.

Banca Română de Comerţ Exterior va deconta în lei, unităţilor trimitatoare, contravaloarea sumelor în valută transferate în ţara, utilizate ori rezultate din valorificarea în străinătate, la cursul efectiv obţinut.

   

Articolul 19

Unităţile trimitatoare plătesc în lei, la termenele stabilite, potrivit reglementărilor în vigoare:

a) indemnizaţiile şi alte drepturi cuvenite specialiştilor; ...  b) contribuţia de asigurări sociale de stat, în cuantumul de 15%, calculată asupra veniturilor realizate în ţara; ...  c) contribuţia de 2% sau 4% pentru pensia suplimentară, calculată în condiţiile prevăzute de lege, care se retine din drepturile specialiştilor prevăzute la lit. a) de mai sus; ...  d) impozitul pe fondul total de retribuire; ...  e) cheltuielile efectuate cu selecţionarea şi pregătirea specialiştilor; ...  f) adaosul întreprinderilor de comerţ exterior. ... 

Sumele în lei rămase după efectuarea plăţilor menţionate la alin. 1 se utilizează astfel:

- în cazul unităţilor trimitatoare economice se constituie ca beneficiu şi urmează destinaţia prevăzută de lege;

- în cazul celorlalte unităţi trimitatoare, se vărsa cu titlu de contribuţie la fondul pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului necesar activităţii de cooperare internationala.

   

Articolul 20

Drepturile prevăzute la art. 11-13 se acordă şi personalului român trimis ca angajat la parteneri străini pentru specializare sau strategii în producţie, urmând ca unităţile trimitatoare să aplice în mod corespunzător prevederile art. 14-19, dacă nu s-a convenit astfel în contractul încheiat cu partenerul extern.

   

Articolul 21

Drepturile acordate specialistului potrivit art. 11, 12, 13, 14, 16 şi 19 din prezentul decret nu pot depăşi sumele în valută încasate de la partenerul extern.

   

Articolul 22

Dispoziţiile art. 11-19 nu se aplică specialiştilor români trimişi în ţările socialiste prevăzute în anexa nr. 3*), pentru a acorda asistenţa de specialitate nelegata de livrări.

----------------

*) Anexa a fost comunicată instituţiilor interesate.    

Capitolul 2

Drepturi şi obligaţii ale cetăţenilor români care realizează venituri intamplatoare în valută    

Articolul 23

Cetăţenii români care realizează venituri în valută sub forma de onorarii, drepturi de autor, premii sau alte drepturi similare, din activitatea lor publicistica, ştiinţifică, culturală, artistică, tehnica, economică, sportiva, medicală, juridică sau de alta natura, sînt obligaţi sa declare aceste venituri, în termen de 10 zile de la data înapoierii din străinătate sau de la data încasării veniturilor în ţara, la uniunile, asociaţiile, organizaţiile sau instituţiile prin intermediul cărora s-au încheiat contractele cu partenerii externi.

Veniturile realizate în valută de cei care nu aparţin de nici o uniune, asociaţie, organizaţie sau instituţie şi care nu au la baza un contract se declara, în acelaşi termen, la Banca Română de Comerţ Exterior sau la Banca Naţionala a Republicii Socialiste România.

   

Articolul 24

Cetăţenii români menţionaţi la art. 23 sînt obligaţi sa transfere sau să depună, înăuntrul termenului prevăzut la acelaşi articol, o parte din veniturile realizate, contra plata în lei, conform anexei nr. 1.

Partea din venitul net supusă obligaţiei de transfer sau de depunere se determina astfel:

	Venitul net (în ruble necomerciale sau în dolari S.U.A.			Partea ce se transferă
				fixă procentuală
	Pînă la		300	10%
	de la	301 - 600		30 20%	din diferenţa ce depăşeşte	300
	de la	601 - 800		90 30%	- '' -	600
	de la	801 - 1.000		150 40%	- '' -	800
	de la	1.001 - 1.500		230 50%	- '' -	1.000
	de la	1.501 - 2.000		480 60%	- '' -	1.500
	de la	2.001 - 3.000		780 70%	- '' -	2.000
	de la	3.001 - 4.000		1.480 80%	- '' -	3.000
	peste	4.000		2.280 90%	- '' -	4.000

   

Articolul 25

Venitul asupra căruia se calculează partea ce se transfera sau se depune reprezintă suma rămasă după scăderea, pe bază de documente, a cheltuielilor suportate în străinătate de titularii venitului - impozite şi taxe, chiria salilor de expoziţie, costul transportului în trafic internaţional, comisioane de impresariat potrivit contractelor încheiate şi alte cheltuieli specifice strict necesare desfăşurării activităţii, exclusiv cheltuielilor de cazare, masa şi cele marunte uzuale.

Partea ce urmează a fi transferata sau depusa se calculează pe fiecare acţiune sau contract. Dacă suma prevăzută pe fiecare acţiune sau contract este cuvenită pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, calculul se face pe baza venitului mediu lunar realizat.

   

Articolul 26

Cetăţenii români care realizează venituri în valută în condiţiile prevăzute la art. 23 sînt obligaţi sa plătească, uniunilor, asociaţiilor ori altor organizaţii sau instituţii prin intermediul cărora s-au încheiat contractele, un comision în valută de 5-15% pentru serviciile prestate. Comisionul se calculează asupra venitului net determinat potrivit prevederilor art. 25. Nivelul comisioanelor, pe categorii de venituri, se stabileşte, în limitele de mai sus, de către ministerele sau organele centrale care coordonează activitatea asociaţiilor, organizaţiilor sau instituţiilor respective, precum şi de către Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste pentru uniunile de creaţie, cu avizul Ministerului Finanţelor.

   

Articolul 27

Organizaţiile socialiste prevăzute la art. 26 pot sa acorde, din fondurile create din încasări de comisioane, sume în valută cu titlu de împrumut, pentru acoperirea integrală sau parţială a cheltuielilor necesitate de deplasarea în străinătate a celor de la care se încasează astfel de comisioane. Împrumutul se acordă în limitele şi condiţiile stabilite de organizaţiile socialiste de resort, cu avizul Ministerului Finanţelor, şi se retine din orice drepturi în valută ale celo care îl datorează.

   

Capitolul 3

Drepturi şi obligaţii ale cetăţenilor români care dobîndesc sume în valută cu titlu de succesiuni, pensii, donaţii şi alte drepturi patrimoniale    

Articolul 28

Beneficiarii de sume în valută provenite din succesiuni şi alte drepturi patrimoniale din străinătate pot fi utilizete pentru plati în valută o cota de pînă la 15% din sumele primite, iar beneficiarii de sume cu titlu de pensii, donaţii sau ajutoare pot sa utilizeze, în acelaşi scop, o cota de pînă la 30% din sumele primite în valută.

Pentru diferenţele în valută primesc contravaloarea în lei la cursurile de schimb în vigoare.

   

Articolul 29

Sumele în valută aferente cotelor prevăzute la art. 28 pot fi utilizate în ţara, pentru cumpărări sau construiri de locuinţe, cumpărări de autoturisme şi alte mărfuri, pentru prestări de servicii, care au preţuri ori tarife stabilite în valută, precum şi pentru plati de taxe vamale. În străinătate, sumele respective în valută pot fi folosite pentru tratamente medicale, procurari de medicamente, achiziţionarea de materiale documentare, efectuarea de studii, documentare şi specializare, plati de cotizatii la organizaţii internaţionale, precum şi pentru călătorii, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

În cazul în care sumele în valută se folosesc pentru cumpărarea sau construirea de locuinţe în ţara ori pentru cumpărarea de autoturisme din producţia interna, cotele utilizabile în valută pot fi majorate de către Ministerul Finanţelor pînă la nivelul preţului în valută al bunurilor respective.

   

Articolul 30

Sumele în valută primite cu titlu de donaţii sau ajutoare pot fi folosite integral în ţara de către beneficiari, dacă s-a precizat în mod expres de către trimiţător utilizarea lor pentru: cumpărări sau construiri de locuinţe, cumpărări de autoturisme şi alte mărfuri, pentru prestări de servicii, care au preţuri ori tarife stabilite în valută, precum şi pentru plati de taxe vamale.

În cazul în care sumele în valută primite cu titlu de donaţii sau ajutoate sînt destinate pentru plati privind tratamente medicale în străinătate, procurari de medicamente, efectuarea de studii, specializare sau documentare, achizitionare de materiale documentare de specialitate, cotizatii la organizaţii internaţionale, cat şi pentru călătorii, pot fi utilizate integral pentru astfel de plati, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Sumele pînă la 100$, primite din străinătate fără precizarea destinaţiei, se încadrează în categoria indicată de beneficiar, pe bază de declaraţie, fără a se cere justificarea cu acte a provenientei.

   

Capitolul 4

Regimul economiilor în valută realizate din diverse forme de retribuire a muncii, indemnizaţii, diurne sau burse    

Articolul 31

Cetăţenii români avînd o însărcinare de stat ori de interes obştesc în străinătate, precum şi cei trimişi ca bursieri, care realizează economii în valută din salarii, onorarii, indemnizaţii sau alte forme de retribuire a muncii, premii, diurne sau burse, cat şi cetăţenii români angajaţi la organizaţii internaţionale, la societăţi mixte de producţie, de desfacere, bancare şi altele asemenea, la instituţii sau alţi parteneri din străinătate, care realizează economii din sumele în valută rămase la dispoziţie în condiţiile prezentului decret, pot sa dispună integral de aceste economii pentru plati în valută.

Sumele în valută economisite şi aduse în ţara pot fi utilizate pentru contruirea sau cumpărarea de locuinţe, cumpărarea de mărfuri, inclusiv autoturisme şi alte bunuri de folosinţă îndelungată sau pentru plata unor servicii care au preţuri ori tarife stabilite în valută. De asemenea, economiile respective pot fi folosite pentru călătorii sau pentru orice alte plati în străinătate, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Sumele economisite în valută pot fi preschimbate în lei la cursurile de schimb în vigoare.

   

Capitolul 5

Drepturi şi obligaţii ale cetăţenilor români angajaţi la organizaţii internaţionale cu sediul în Republica Socialistă România    

Articolul 32

Cetăţenii români angajaţi ai organizaţiilor internaţionale cu sediul în Republica Socialistă România, care au stabilită retributia în valută, vor primi drepturi în lei la nivelul funcţiilor asemănătoare din cadrul ministerului sau instituţiei cu profil de activitate similar. Diferenţa dintre drepturile primite de la organizaţia internationala, transformate în lei la cursurile în vigoare, şi retributia funcţiei de asimilare din ţara, majorată cu pînă la 25%, se vărsa, cu titlu de contribuţie, la fondul pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului necesar activităţii de cooperare internationala.

Asimilarea se face de către Ministerul Muncii, la propunerea ministerului sau instituţiei respective în profilul căreia intra domeniul în care îşi desfăşoară activitatea angajatul în cauza.

De asemenea, angajaţii pot sa beneficieze, cu avizul Ministerului Finanţelor, de o cota de pînă la 15% în devize libere, calculată asupra drepturilor primite de la organizaţiile internaţionale respective, în măsura în care plata acestor drepturi se face parţial în deviza libere. Sumele respective în valută pot fi folosite potrivit dispoziţiilor legale.

   

Capitolul 6

Dispoziţii comune şi finale    

Articolul 33

Sumele în valută dobândite de către beneficiarii menţionaţi în prezentul decret se păstrează pe teritoriul Republicii Socialiste România numai în conturi personale deschise la Banca Română de Comerţ Exterior sau la Banca Naţionala a Republicii Socialiste România.

Modalitatea de deschidere a conturilor personale, efectuarea de plati din aceste conturi, categoriile de valuta din care se pot efectua plati, precum şi modul de echivalare în valută liber convertibilă a celorlalte valute prevăzute în lista de cursuri a Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, cînd valuta respectiva este utilizata pentru plati în ţara, se stabilesc prin instrucţiuni ale Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România şi Băncii Române de Comerţ Exterior, cu avizul Ministerului Finanţelor.

Utilizarea sumelor în valută se poate face fie în interesul titularilor, fie în interesul membrilor familiilor lor: soţi, copii, părinţii soţilor. Dreptul titularului contului de a utiliza şi dispune de sumele în valută trece, în caz de deces, asupra moştenitorilor.

   

Articolul 34

Nedeclararea, nedepunerea sau netransferarea la termenele stabilite a sumelor prevăzute la art. 3, 5, 7, 17, 23, 24, 26 şi 32 se penalizeaza cu 0,05% pentru fiecare zi de întîrziere.

Actul de constatare şi aplicare a penalizarii prevăzute la alineatul precedent constituie titlu executoriu. Ministerul Finanţelor poate aproba, în cazuri justificate, reduceri sau scutiri de penalizări.

   

Articolul 35

Unităţile şi organizaţiile din care provin cetăţenii români prevăzuţi la art. 1 vor încheia cu aceştia angajamente scrise din care să rezulte drepturile şi obligaţiile ce le revin potrivit prezentului decret. Aceste angajamente constituie titlu executoriu.

   

Articolul 36

Banca Naţionala a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior acorda dobânzi în lei la disponibilităţile din conturile personale în valută, deschise pe numele cetăţenilor români, posesori de valuta în condiţiile prevăzute în prezentul decret.

Nivelul dobânzii este egal cu cel stabilit pentru depunatorii pe librete C.E.C. şi se aplică asupra contravalorii în lei a disponibilităţilor în valută, calculate pe baza cursului de schimb în vigoare.

   

Articolul 37

Persoanele care îşi stabilesc domiciliul în Republica Socialistă România, cu păstrarea sau fără păstrarea cetateniei străine, pot să-şi deschidă conturi personale în valută la banca, în care să-şi păstreze disponibilităţile valutare pe care le au, să le utilizeze integral pentru plati în valută în ţara şi în străinătate sau să le transforme în lei, la cursul de schimb în vigoare.

   

Articolul 38

Se autorizeaza Ministerul Finanţelor, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Banca Naţionala a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior sa elaboreze norme tehnice cu privire la încasarea sumelor în valută, plata drepturilor cuvenite specialiştilor, gestionarea, evidenta, utilizarea şi valorificarea valutei rezultate din aplicarea prezentului decret.

   

Articolul 39

Anexele nr. 1-3 fac parte intagranta din prezentul decret.

   

Articolul 40

Prezentul decret intră în vigoare la data de 1 februarie 1975*).

Pe aceeaşi dată se abroga Decretul nr. 785/1969, Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2162/1969, art. 2 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1250/1971, Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 67/1970, cat şi dispoziţiile din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 574/1964 privind personalul la care se aplică prevederile prezentului decret.

------------------

*) Republicare în temeiul art. III din Decretul Consiliului de Stat nr. 288 din 24 septembrie 1980, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 78 din 27 septembrie 1980, dându-se articolelor o noua numerotare. Decretul Consiliului de Stat nr. 233/1974 a fost publicat în B. Of. Partea I, nr. 165 din 26 decembrie 1974. *) Cu excepţia prevederilor art. 1, art. 2, alin. 2, art. 3 alin. 1, art. 8-22, art. 24 alin. 1, art. 34 alin. 1, art. 38 şi 39, precum şi ale anexelor nr. 1-3, care se aplică de la data publicării Decretului Consiliului de Stat nr. 288/1980.

--------------