DECRET nr. 79 din 30 martie 1950

pentru organizarea Notariatului de Stat

EMITENT

MAREA ADUNARE NAŢIONALA

Prezidiul Marii Adunări Naţionale emite următorul decret:

Capitolul 1

Articolul 1

Notariatul de Stat are drept scop de a ajuta cetăţenii din Republica Populara Română în întocmirea inscrierilor constatatoare ale raporturilor lor juridice, asigurându-le şi inlesnindu-le astfel exerciţiul drepturilor lor civile în spiritul legalităţii socialiste.

Articolul 2

Sînt acte de notariat: redactarea şi autentificarea inscrierilor, eliberarea copiilor legalizate, legalizarea semnaturilor şi actelor de protest ale cambiilor, cecurilor şi altor titluri la ordin.

Actele de notariat se efectuează numai prin Birourile de Notariat de Stat.

Articolul 3

Birourile de Notariat de Stat mai au dreptul de a primi în depozit înscrisuri şi documente şi de a da data certa înscrisurilor ce li se prezintă în acest scop.

Ele vor efectua de asemenea şi traduceri în şi din limba română.

Traducerile se vor face fie de notar sau substitut, fie de traducatori special angajaţi şi încadraţi în Birourile de Notariat de Stat.

Vor funcţiona traducatori la Biroul principal de Notariat de Stat din Bucureşti, precum şi la Birourile de Notariat de Stat din oraşele care vor fi determinate prin decizia ministrului justiţiei.

Capitolul 2

Articolul 4

Birourile de Notariat de Stat se înfiinţează prin decizia ministrului justiţiei.

În capitalele de judeţe va funcţiona câte un Birou principal şi numărul necesar de Birouri de Notariat de Stat.

De asemenea, vor funcţiona, după necesitate, Birouri de Notariat de Stat în celelalte comune în care se afla sedii principale sau secundare de judecătorii populare.

Birourile principale de Notariat de Stat sînt conduse de un notar principal, iar celelalte de un notar. Ei sînt ajutaţi în executarea funcţiunilor lor de un secretar.

Articolul 5

Pe lîngă Birourile principale de Notariat de Stat vor funcţiona arhivele centrale judeţene ale Notariatului de Stat.

Articolul 6

Notarii principali, notarii şi secretarii Birourilor de Notariat de Stat se angajează şi se revoca de ministrul justiţiei.

Ministrul justiţiei va putea angaja substituti de notari, precum şi personalul necesar Birourilor de Notariat de Stat.

Articolul 7

Pentru ca cineva să poată fi angajat substitut de notar, trebuie să îndeplinească următoarele condiţiuni:

Articolul 8

Vor putea fi angajaţi notari acei care au funcţionat timp de doi ani ca substituti de notari, precum şi acei care, indeplinind condiţiunile articolului precedent, au o activitate cu caracter juridic de cel puţin 3 ani.

Articolul 9

Notarul principal, notarii şi substitutii de notari dintr-un judeţ alcătuiesc Colegiul judeţean al notarilor. Notarul principal al judeţului este, de drept, preşedintele Colegiului.

Organizarea Colegiilor judeţene de notari va fi stabilită prin decizia ministrului justiţiei.

Capitolul 3

Articolul 10

Notarul principal, notarul sau substitutul de notar redactează, la cererea părţilor, înscrisurile pe care urmează să le autentifice.

În vederea îndeplinirii sarcinii sale, notarul se va strădui sa desluseasca raporturile reale între părţi spre a stabili drepturile şi interesele lor, dându-se explicatiunile şi îndrumările necesare asupra consecinţelor juridice ce vor decurge din act.

El va da înscrisul, cuprinsul corespunzător intentiei şi intereselor ambelor părţi şi o redactare potrivita cu puterea de înţelegere a părţilor.

Articolul 11

Înainte de efectuarea oricărui act de notariat, notarul este dator să-i verifice conţinutul.

El va refuza îndeplinirea actului de notariat în toate cazurile în care tinde a se crea o situaţie contrară legilor intereselor Statului, bunelor moravuri, sau a se aduce vătămare consolidării legalitatilor socialiste, sau drepturilor şi intereselor cetăţenilor din Republica Populara Română, institutiunilor, organizaţiunilor, întreprinderilor de stat, cooperativelor şi oricăror alte instituţii obşteşti.

Articolul 12

Înscrisurile vor fi redactate în limba română.

În regiunile în care justiţia se distribuie şi în una din limbile naţionalitatilor conlocuitoare, părţile vor putea cere redactarea înscrisului în această limbă.

Articolul 13

Înscrisurile ce urmează a fi autentificate, se vor întocmi în atâtea exemplare câte vor fi cerute de părţi, în plus doua, din care unul se va păstra la Biroul de Notariat de Stat, la care s-a întocmit înscrisul, iar celălalt la Arhiva centrala judeteana de pe lîngă Biroul principal de Notariat de Stat.

Pentru legalizarea semnaturilor sau pentru darea de data certa se va face numai un singur exemplar în plus, pentru Biroul de Notariat.

Articolul 14

Îndeplinirea actelor de notariat prevăzute de art. 2, precum şi a actelor prevăzute la art. 3, se va face conform dispoziţiunilor legii pentru autentificarea şi legalizarea înscrisurilor, legii asupra cambiei şi biletului de ordin, precum şi oricăror legi speciale.

La autentificarea înscrisurilor, notarul va fi asistat de secretarul Biroului de Notariat de Stat care va contrasemna înscrisul.

În cazurile în care, potrivit dispoziţiunilor legale în vigoare, este necesară formalitatea transcriptiei sau înscrierii, înscrisurile se vor inainta de urgenta tribunalului sau judecătoriei de carte funduara competente.

După transcriere, înscrisurile se vor înapoia Biroului de Notariat de Stat, iar notarul va da părţilor exemplarele destinate lor, ele semnand de primire chiar pe petiţia de autentificare.

Articolul 15

Oricine poate cere Biroului de Notariat de Stat care a autentificat înscrisul, sau Biroului principal de Notariat de Stat în a cărui arhiva este depus un exemplar al înscrisului, copii legalizate.

Articolul 16

La primirea în depozit a înscrisurilor şi documentelor, potrivit art. 3, notarul va încheia un proces-verbal care va cuprinde, pe lîngă numele deponentului şi arătarea persoanei căreia trebuie să elibereze înscrisurile, cu identificarea numărului şi altor date necesare pentru identificarea înscrisurilor depuse.

Restituirea înscrisurilor primite în depozit se va face tot prin încheiere de proces-verbal, semnat şi de persoana care primeşte înscrisul.

Notarul este dator să se încredinţeze de identitatea deponentului şi a primitorului.

Articolul 17

Actele autentificate de Birourile de Notariat de Stat se vor investi şi executa de instanţele judecătoreşti competente, conform dreptului comun.

Articolul 18

Autorizarea notarilor de a efectua traduceri în şi din limba română se da prin decizia ministrului de justiţie.

Capitolul 4

Articolul 19

În toate cazurile cînd notarul refuza îndeplinirea oricărui act ce cade în atribuţiunile sale, el va da o încheiere în care va motiva refuzul sau.

În termen de 15 zile de la data încheierii de respingere, partea nemultumita va putea face plângere la tribunal, dacă încheierea de respingere este data de notarul principal, iar, în celelalte cazuri la judecătoria populara în circumscripţia căreia se afla Biroul de Notariat de Stat.

Instanţa va examina plângerea în camera de chibzuire, fără citarea părţilor. Hotărîrea nu este supusă niciunei cai de atac. Dacă plângerea este primită, notarul este obligat să efectueze actul.

Articolul 20

Activitatea notarilor este pusă sub îndrumarea şi controlul Ministerului Justiţiei, care va inspecta periodic, Birourile de Notariat de Stat.

Colegiile judeţene de notari vor supraveghea şi controla permanent activitatea notarilor, raportand periodic Ministerului Justiţie.

Capitolul 5

Articolul 21

Pentru îndeplinirea actelor de notariat, Birourile de Notariat de Stat, vor anula timbre, coli timbrate sau vor pretinde părţilor chitanţa doveditoare de plată taxelor stabilite, potrivit tarifului ce se va fixa de Ministerul Finanţelor, la propunerea Ministerului Justiţiei.

Articolul 22

Ministerul Justiţiei va stabili, pe cale de deciziuni şi instrucţiuni, norme generale obligatorii în toate chestiunile privitoare la organizarea, controlul şi competenţa Birourilor de Notariat de Stat.

De asemenea, va fi stabilită prin decizia ministrului justiţiei, data de la care actele de notariat prevăzute de art. 2 vor fi efectuate numai de Birourile de Notariat de Stat

Data va putea fi stabilită deosebit pentru diferitele regiuni ale tarii.

Drepturile avocaţilor de a redacta orice înscrisuri rămîn neatinse.

C.I. PARHON

MARIN FLOREA IONESCU

Ministrul justiţiei,

Stelian Nitulescu

--------