ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 21 din 5 aprilie 2023

privind Statutul lucrătorului cultural profesionist

EMITENT

GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 7 aprilie 2023

Având în vedere necesitatea instituirii cu celeritate a unui cadru legal coerent care să permită implementarea reformelor și investițiilor publice, stabilite prin componenta 11 - Turism și cultură din Planul național de redresare și reziliență al României, denumit în continuare PNRR, și că Ministerul Culturii s-a angajat să deruleze o serie de reforme în domeniul sistemului de finanțare a culturii în cadrul reformei 3,

întrucât termenul asumat de Guvernul României pentru adoptarea R3 Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural, prevăzută în Planul național de redresare și reziliență, reformă prin intermediul căreia se va actualiza/crea Statutul lucrătorilor culturali, este trimestrul I 2023,

întrucât cultura este un ecosistem cu impact social substanțial, contribuind la existența unei societăți democratice, sustenabile, libere, echitabile și incluzive care reflectă și consolidează diversitatea, valorile, istoria și libertățile europene,

având în vedere că măsurile de izolare luate ca răspuns la pandemia de COVID-19 au subminat grav ecosistemul cultural și creativ, punând astfel în pericol exercițiul drepturilor culturale fundamentale și slăbind contribuția artelor și culturii la calitatea vieții, diversitatea culturală și dezvoltarea economică sustenabilă,

având în vedere importanța socială și economică a sectoarelor culturale și creative, denumite în continuare SCC, pentru dezvoltarea europeană a României și contribuția lor la produsul intern brut, ca și la formarea și stabilizarea pieței forței de muncă și la reducerea fenomenelor de migrație economică a specialiștilor și prin aceasta la prezervarea identităților culturale și la susținerea diversități culturale,

având în vedere Raportul referitor la situația artiștilor și la redresarea culturală în UE, emis de Comisia de cultură a Parlamentului European, nr. A9 - 0283/2021 și recomandările cuprinse în acest raport,

luând în considerație analiza Comisiei de cultură a Parlamentului UE, care a evidențiat că pandemia de COVID-19 a adus la lumină vulnerabilitățile preexistente ale SCC la nivel european, caracterizate prin intermitență, eterogenitate și instabilitate, mijloacele de trai fragile ale artiștilor și ale lucrătorilor din sectorul cultural, precum și bugetele strânse ale multor instituții culturale și insuficiența finanțării publice, aspecte care au plasat artiștii, profesioniștii, din sectoarele culturale și creative, și lucrătorii, în situații și mai precare, deoarece pierderea de venituri pentru liber-profesioniști și lucrătorii cu contracte atipice, care reprezintă majoritatea în SCC, a fost adesea agravată de insuficiența sau chiar absența regimurilor naționale de securitate socială și a măsurilor de sprijin,

întrucât lucrătorii din domeniul cultural ar trebui să aibă acces la standarde minime garantate de securitate socială, inclusiv la indemnizații de șomaj, asigurări de sănătate și fonduri de pensii, astfel încât să se poată concentra pe deplin asupra procesului și creativității lor artistice,

luând în considerație faptul că, în Rezoluția Parlamentului European din 7 iunie 2007 privind statutul social al artiștilor, Parlamentul a solicitat deja în mod explicit statelor membre crearea sau aplicarea unui cadru legal și instituțional pentru susținerea creației artistice prin adoptarea sau aplicarea unui număr de măsuri coerente și globale, care să includă contractele, securitatea socială, asigurările de sănătate, impozitarea directă și indirectă și respectarea normelor europene,

având în vedere că, în Rezoluția sa din 7 septembrie 2020 referitoare la redresarea culturală a Europei, Parlamentul a subliniat din nou necesitatea de a îmbunătăți condițiile de muncă ale lucrătorilor din sectoarele culturale și creative și a solicitat insistent Comisiei să stabilească un cadru european pentru condițiile de muncă în sectoarele și industriile culturale și creative (SCC),

întrucât cultura are o valoare intrinsecă, în calitatea sa de expresie a umanității, a democrației și a diversității, care poate fi esențială pentru promovarea dezvoltării durabile,

întrucât cultura, artele, patrimoniul cultural și diversitatea culturală sunt deosebit de valoroase pentru societatea europeană din punct de vedere cultural, educativ, democratic, ecologic, social și economic, precum și din punctul de vedere al drepturilor omului și ar trebui să fie promovate și sprijinite; întrucât SCC ale Europei contribuie în mod semnificativ la identitatea europeană comună și la valorile noastre, la sănătatea noastră mentală și la bunăstarea economică și, pe termen lung, la crearea unui spațiu public european,

întrucât SCC cuprind în principal microîntreprinderi, organizații și întreprinderi mici și mijlocii cu acces limitat la piețele financiare, precum lucrători din sectorul cultural care adesea lucrează cu fracțiune de normă și obțin venituri neregulate și mixte, din diferite surse,

pentru asigurarea accesului la negocieri colective pentru toți lucrătorii culturali și pentru recunoașterea dreptului la asociere pentru promovarea negocierilor colective,

luând în considerare necesitatea de a stabili fundamentele și procedurile pentru reglementarea statutului financiar, fiscal și social al lucrătorilor culturali profesioniști de pe piața muncii din România și realizarea unui cadru normativ care să asigure stabilitatea profesională a acestora, în sensul de a-și desfășura activitatea și de a-și dezvolta cariera profesională independent de fluctuațiile contractuale și de venit inerente în sectorul cultural, reducându-se astfel incidența renunțării la practica artistică sau culturală,

având în vedere că dezvoltarea unui cadru legislativ coerent privind lucrătorii culturali necesită coordonarea cu politicile UE privind ocuparea forței de muncă, concurența, piața internă, politica socială, drepturile fundamentale, egalitatea și garantarea proprietății intelectuale,

ținând cont că neluarea acestor măsuri cu caracter urgent ar conduce la neîndeplinirea de către România a obiectivelor și neatingerea jaloanelor și a țintelor în materie de reforme și investiții, astfel cum sunt prevăzute în Planul național de redresare și reziliență,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public și constituie o situație de urgență extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

   

Capitolul I

Obiectul reglementării. Definiții    

Articolul 1

Prezenta ordonanță de urgență reglementează regimul juridic și fiscal aplicabil lucrătorilor culturali profesioniști, măsurile de susținere și dezvoltare a carierei lor profesionale și formele de organizare colectivă a acestora.

   

Articolul 2

(1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a) activitate culturală - creația unei opere literare ori artistice sau a unui obiect protejat și/sau interpretarea ori execuția, nefixată sau fixată, așa cum sunt acestea definite în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare, protejate sau susceptibile de a fi protejate prin drept de autor sau drepturi conexe, precum și activitățile prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență; ... b) asociație profesională a lucrătorilor culturali profesioniști - persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, constituită de lucrătorii culturali profesioniști pe baza dreptului la liberă asociere, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, care se completează, după caz, cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor săi și pentru apărarea drepturilor prevăzute în legislația națională, în înțelegerile colective, precum și în pactele, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte; ... c) beneficiar al activității - persoana juridică, persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială, pentru care lucrătorul cultural profesionist desfășoară activități remunerate pe bază contractuală, altele decât contractul individual de muncă; ... d) conciliere - modalitatea de soluționare amiabilă a conflictelor între partenerii de dialog, cu ajutorul unui consultant extern agreat de aceștia și cu participarea unui delegat desemnat de Ministerul Culturii, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților; ... e) conflict - situația de divergență dintre lucrătorii culturali profesioniști și beneficiarii activității privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfășurarea relațiilor lor contractuale/activității sau din negocierea înțelegerilor colective; ... f) consultare - schimbul de opinii în cadrul dialogului; ... g) depozitar al înțelegerii colective - autoritatea publică competentă să înregistreze înțelegerea colectivă; ... h) dialog - procesul voluntar prin care partenerii de dialog se informează, se consultă și negociază în vederea stabilirii unor acorduri în probleme de interes comun; ... i) informare - transmiterea de date și informații de către beneficiarii de activitate către asociația profesională, pentru a-i permite examinarea prealabilă a acestora și formularea unor puncte de vedere informate și fundamentate; ... j) înțelegere colectivă - convenția încheiată în formă scrisă între beneficiarul/beneficiarii de activitate și asociația/asociațiile profesionale, prin care se stabilesc clauze privind drepturile și obligațiile ce decurg din desfășurarea activității lucrătorilor culturali profesioniști. Prin încheierea înțelegerilor colective se urmăresc promovarea și apărarea intereselor părților semnatare, prevenirea sau limitarea neînțelegerilor sau conflictelor; ... k) lucrător cultural profesionist - autorul sau artistul interpret și executant, așa cum sunt aceștia definiți în Legea nr. 8/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și/sau persoana fizică ce desfășoară o activitate culturală de suport sau auxiliară, dintre cele enumerate în anexă, care s-au înregistrat, ca atare, în scop fiscal, pentru o durată de trei ani; ... l) negociere colectivă - negocierea dintre beneficiarii de activitate și asociația profesională sau asociațiile profesionale care urmărește stabilirea condițiilor minimale ce privesc desfășurarea activității lucrătorilor culturali profesioniști și a relațiilor dintre cele două părți, precum și orice alte acorduri în probleme de interes comun; ... m) parteneri de dialog - asociații profesionale, beneficiari ai activității lucrătorilor culturali profesioniști, precum și, după caz, reprezentanții autorităților administrației publice, care interacționează în procesul de dialog; ... n) părți îndreptățite să negocieze o înțelegere colectivă - beneficiari de activitate sau asociații profesionale care întrunesc condițiile legale pentru a participa la negocierea unei înțelegeri colective; ... o) program de mobilitate - program de finanțare nerambursabilă, așa cum este acesta definit în Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 245/2001, cu modificările și completările ulterioare, instituit în scopul de a sprijini dezvoltarea educațională, personală și profesională a lucrătorilor culturali profesioniști, contribuind astfel la o creștere economică durabilă, la menținerea în activitate pe termen lung a lucrătorilor din cultură, la coeziunea socială și la stimularea inovării; ... p) recunoaștere reciprocă - acordul voluntar prin care partenerii de dialog își recunosc unul altuia legitimitatea în vederea stabilirii unui demers comun; ... q) registrul lucrătorilor culturali profesioniști, denumit în continuare registrul - baza de date publică, administrată de Ministerul Culturii, ce cuprinde informațiile de identificare a persoanelor fizice înregistrate ca lucrători culturali profesioniști: numărul unic de înregistrare, data înregistrării ca lucrător cultural profesionist și data încetării acestei înregistrări, mențiunile privind suspendarea calității de lucrător cultural profesionist, inclusiv încetarea suspendării și, după caz, data încetării de drept; ... r) reprezentativitate - atribut al asociațiilor profesionale dobândit potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, care conferă statutul de partener de dialog abilitat să își reprezinte membrii în cadrul dialogului dintre părți; ... s) sectoare de activitate culturală și creativă - sectoarele sau subsectoarele economiei naționale/socioeconomice în care își desfășoară cu preponderență activitatea lucrătorii culturali profesioniști; lista sectoarelor de activitate culturală și creativă este propusă de către Ministerul Culturii și se aprobă prin hotărâre a Guvernului; ... t) soluționare amiabilă - procedură alternativă de soluționare a disputelor privind relațiile contractuale/activitatea lucrătorilor culturali profesioniști prin care o a treia parte își asumă sarcina de a ajuta părțile în rezolvarea pe cale amiabilă a acestora și de a face recomandări pentru încheierea lor. ... (2) Lucrător cultural profesionist nu poate fi o persoană fizică care exercită o profesie reglementată sau liberală, care este funcționar public sau care își desfășoară activitatea de natură culturală sub forma prestării unei munci salariate desfășurate în temeiul unui contract individual de muncă.    

Capitolul II

Organizarea activității lucrătorului cultural profesionist    

Articolul 3

(1) Pentru a fi înregistrat ca lucrător cultural profesionist, solicitantul trebuie să fi realizat, în anul fiscal anterior solicitării de înregistrare, cel puțin 50% din veniturile supuse impozitului pe venit, așa cum sunt acestea definite în titlul IV „Impozitul pe venit“ din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cumulat, din:a) venituri din cesiunea drepturilor de autor sau a drepturilor conexe; ... b) activități independente din categoria celor enumerate în anexă; ... c) contracte individuale de muncă pe durată determinată, pentru activități culturale și în domeniul cultural, ajunse la termen până la data depunerii cererii de înregistrare. ... (2) În calculul definit conform alin. (1) nu intră veniturile obținute de persoana fizică din exploatarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe dobândite prin cesiune sau moștenire și nici din cesiunea dreptului de autor pentru opere științifice sau pentru programe de calculator.(3) Odată cu cererea de înregistrare ca lucrător cultural profesionist, solicitantul care a obținut, în anul fiscal anterior, venituri din drepturi de proprietate intelectuală are obligația de a depune o declarație pe propria răspundere privind respectarea condițiilor de la alin. (2).    

Articolul 4

(1) Pentru a fi înregistrat ca lucrător cultural profesionist, solicitantul depune, oricând în cursul anului, o cerere la administratorul registrului, împreună cu documentele fiscale doveditoare privind realizarea pragului de 50% de venituri din activități culturale și, după caz, cu declarația pe propria răspundere privind respectarea condițiilor de la art. 3 alin. (2), însoțite de o declarație pe propria răspundere privind realitatea și autenticitatea informațiilor transmise.(2) Reprezintă documente fiscale doveditoare adeverința de venit pentru anul fiscal anterior, emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, sau ultima declarație unică de venit depusă în anul fiscal anterior și, după caz, actul administrativ de autorizare a activității, cuprinzând codul CAEN al acesteia, emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului, și/sau adeverința de venit eliberată de angajator, cu menționarea explicită a funcției ocupate și a domeniului de activitate al angajatorului.(3) Domeniul de activitate al angajatorului, în situația prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. c), trebuie să se înscrie în categoria celor prevăzute în anexă.(4) Cererea se depune, în format fizic sau prin mijloace electronice, la administratorul registrului și se aprobă sau se respinge în termen de 30 de zile de la depunere.(5) Administratorul registrului verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 3 și aprobă sau, în cazul neîndeplinirii condițiilor, respinge motivat cererea.(6) În cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 3 și al aprobării cererii, administratorul registrului comunică solicitantului dovada luării în evidență în registru.(7) Aprobarea sau respingerea cererii se comunică, prin mijloace electronice, în termen de 30 de zile de la depunere. Necomunicarea în acest termen reprezintă aprobarea tacită a cererii. (8) În cazul respingerii, solicitantul poate introduce plângere prealabilă, în termen de 30 de zile de la comunicare, la administratorul registrului.(9) Plângerea prealabilă se soluționează în termen de 30 de zile de la înregistrarea ei.(10) În cazul respingerii plângerii prealabile sau al nesoluționării ei în termenul prevăzut la alin. (7), persoana vătămată poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, în condițiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.(11) În termen de 30 de zile de la comunicarea aprobării sau, după caz, de la îndeplinirea termenului de aprobare tacită, lucrătorul cultural profesionist comunică Agenției Naționale de Administrare Fiscală de la domiciliul său fiscal, în format fizic sau prin mijloace electronice, o cerere de înregistrare fiscală ca lucrător cultural profesionist, însoțită de dovada luării în evidență în registru sau, după caz, de cererea comunicată către administratorul registrului însoțită de o declarație pe propria răspundere privind îndeplinirea condițiilor de aprobare tacită.(12) În termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii, Agenția Națională de Administrare Fiscală de la domiciliul fiscal al solicitantului emite un certificat de înregistrare fiscală a acestuia ca lucrător cultural profesionist, care i se comunică acestuia, prin mijloace electronice, în termen de 3 zile de la emitere.(13) Dovada luării în evidență în registru se face prin:a) emiterea din oficiu, prin mijloace electronice, de către registru către lucrătorul cultural profesionist a unui număr unic de înregistrare, însoțit de numele și prenumele persoanei căreia îi este asociat și data înregistrării, în termen de 48 de ore de la data aprobării cererii; ... b) emiterea, la cererea lucrătorului cultural profesionist, a unui extras de registru, cuprinzând numărul unic de înregistrare, numele și prenumele și data nașterii lucrătorului cultural profesionist, data înregistrării și, după caz, data suspendării, a încetării suspendării și/sau a încetării de drept a calității de lucrător cultural profesionist; ... c) emiterea, la cererea lucrătorului cultural profesionist, a unui certificat de înregistrare în registru, cuprinzând informațiile prevăzute la lit. b). ... (14) Prin comunicarea cererii de înregistrare către administratorul registrului, prevăzută la alin. (4), lucrătorul cultural profesionist își dă acordul pentru ca informațiile prevăzute la alin. (13) lit. b) să fie accesibile public în registru.(15) Datele cu caracter personal cuprinse în registru sunt prelucrate în condițiile prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor și legislația de punere în aplicare a acestuia.(16) Verificarea realității și corectitudinii informațiilor de natură fiscală furnizate de către solicitant către registru se face de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, conform metodologiilor proprii de control.(17) În cazul constatării neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (2), Agenția Națională de Administrare Fiscală comunică această constatare registrului, în termen de 30 de zile de la emiterea actului administrativ de constatare. (18) În situația prevăzută la alin. (17), registrul procedează la radierea persoanei înregistrate ca lucrător cultural profesionist, în termen de 15 zile de la comunicarea actului administrativ în cauză.(19) Actul administrativ de constatare a neîndeplinirii condițiilor pentru dobândirea calității de lucrător cultural profesionist poate fi contestat în condițiile prevăzute de Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.(20) Admiterea contestației, prin hotărâre judecătorească definitivă, se comunică de către contestatar registrului și repune contestatarul în situația anterioară.    

Articolul 5

(1) Înregistrarea ca lucrător cultural profesionist este valabilă pe o durată de trei ani fiscali consecutivi, termen care începe să curgă de la data înregistrării în registru.(2) La încheierea duratei de trei ani fiscali, lucrătorul cultural profesionist poate solicita prelungirea înregistrării, cu condiția ca minimum 50% din veniturile supuse impozitului pe venit, așa cum sunt acestea definite în titlul IV „Impozitul pe venit“ din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, realizate în acest interval, ca medie anuală, să provină din activități desfășurate ca lucrător cultural profesionist.(3) În cazul în care condiția prevăzută la alin. (2) nu este îndeplinită, persoana fizică are dreptul de a solicita înregistrarea ca lucrător cultural profesionist în anul următor, cu respectarea condiției prevăzute la art. 3 alin. (1).(4) Prelungirea înregistrării este valabilă pentru o durată de trei ani consecutivi și poate fi solicitată ori de câte ori această durată expiră, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.(5) Prelungirea înregistrării se solicită cu minimum 60 de zile și maximum 120 de zile înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1), iar prelungirea începe să curgă de la data expirării respectivului termen.(6) Cererea de prelungire cuprinde numărul de înregistrare în registru și este însoțită de adeverințele de venit corespunzătoare perioadei în care persoana fizică a fost înregistrată ca lucrător cultural profesionist, emise de Agenția Națională de Administrare Fiscală.(7) Cererea de prelungire a înregistrării se depune și se soluționează conform prevederilor art. 4 alin. (4)-(10). (8) Cererea de prelungire se aprobă dacă este însoțită de documentele prevăzute la alin. (6), iar solicitantul îndeplinește condiția prevăzută la alin. (2).    

Articolul 6

(1) Înregistrarea lucrătorului cultural profesionist se suspendă de drept pentru cauză de:a) concediu de maternitate; ... b) concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; ... c) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani; ... d) concediu paternal; ... e) concediu pentru incapacitate temporară de muncă; ... f) exercitarea unei funcții de demnitate publică, pe toată durata mandatului; ... g) contract individual de muncă, pentru activități culturale așa cum sunt acestea definite în prezenta ordonanță de urgență, pe durată determinată. ... (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), lucrătorul cultural profesionist are obligația de a comunica administratorului registrului și Agenției Naționale de Administrare Fiscală de la domiciliul său fiscal situația de suspendare de drept, în termen de 15 zile de la apariția acesteia, suspendarea fiind notată în registru începând de la data înregistrării comunicării.(3) Nerespectarea obligației prevăzute la alin. (2) atrage încetarea înregistrării lucrătorului cultural profesionist, începând cu data la care a intervenit cauza de suspendare.(4) Durata înregistrării se prelungește corespunzător cu perioada de suspendare.(5) Încetarea cauzei de suspendare se comunică administratorului registrului și Agenției Naționale de Administrare Fiscală de la domiciliul său fiscal în termen de 15 zile de la momentul în care a intervenit.(6) Pe durata suspendării, lucrătorului cultural profesionist nu îi sunt recunoscute drepturile stabilite prin înțelegerile colective și nici drepturile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.    

Articolul 7

(1) Înregistrarea lucrătorului cultural profesionist încetează de drept:a) la încheierea unui contract individual de muncă, pentru activități culturale așa cum sunt acestea definite în prezenta ordonanță de urgență, pe durată nedeterminată; ... b) ca sancțiune pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 6 alin. (2) și art. 10 alin. (1); ... c) în caz de deces; ... d) la expirarea duratei de trei ani pentru care s-a făcut înregistrarea. ... (2) Înregistrarea lucrătorului cultural profesionist poate înceta la cerere, cererea fiind transmisă în scris administratorului registrului și Agenției Naționale de Administrare Fiscală de la domiciliul său fiscal, încetarea operând de la data înregistrării cererii.(3) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), lucrătorul cultural profesionist are obligația de a comunica administratorului registrului și Agenției Naționale de Administrare Fiscală de la domiciliul său fiscal, în termen de 15 zile de la încheierea contractului individual de muncă, situația de încetare de drept.(4) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), lucrătorul cultural profesionist nu va putea depune o nouă cerere de înregistrare în următorii trei ani de la data constatării de către Agenția Națională de Administrare Fiscală a situației de nerespectare a obligației.(5) Administratorul registrului radiază persoana a cărei calitate de lucrător cultural profesionist a încetat de drept, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de încetare sau a constatării că a intervenit una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d).    

Capitolul III

Regimul juridic și fiscal al lucrătorilor culturali profesioniști    

Articolul 8

(1) În desfășurarea activității lui, lucrătorul cultural profesionist încheie contracte de cesiune a drepturilor patrimoniale, în temeiul Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și/sau contracte de desfășurare a activității culturale.(2) Contractul de desfășurare a activității culturale reprezintă convenția încheiată pentru o durată determinată între un beneficiar al activității culturale și lucrătorul cultural profesionist, care are ca obiect desfășurarea unei activități culturale.(3) În cazul artiștilor interpreți și executanți care realizează o interpretare sau execuție nefixată, drepturile patrimoniale cesionate sunt prevăzute, ca obiect distinct, în contractul de desfășurare a activității culturale.(4) Contractul de desfășurare a activității culturale se încheie: a) pentru desfășurarea unei activități dintre cele enumerate în anexă sau asimilabile acestora; ... b) în situația prevăzută la alin. (2). ... (5) Contractele încheiate de lucrătorii culturali profesioniști vor cuprinde, sub sancțiunea nulității, data înregistrării lucrătorului cultural profesionist în registru și numărul unic de înregistrare.(6) Contractul de desfășurare a activității culturale trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, condițiile de asigurare a sănătății și securității în muncă pe parcursul sau în desfășurarea activității. (7) Veniturile obținute în temeiul unor contracte de desfășurare a activității culturale încheiate după înscrierea persoanei fizice în registru constituie venituri din activități independente. (8) Înscrierea contribuabilului, persoană fizică, în registru este considerată criteriu de independență a activității din punctul de vedere al clasificării veniturilor.(9) Pentru veniturile realizate, lucrătorii culturali profesioniști datorează impozit și contribuții sociale obligatorii, așa cum sunt ele prevăzute pentru veniturile din activități independente sau din drepturi de proprietate intelectuală, după caz.(10) Lucrătorul cultural profesionist are obligația depunerii declarației unice și a plății contribuțiilor sociale, la termenele, în condițiile și cu excepțiile prevăzute de legislația fiscală aplicabilă, atunci când, potrivit condițiilor legale, datorează contribuții de asigurări sociale și/sau de asigurări sociale de sănătate.(11) Impozitul datorat de lucrătorii culturali profesioniști pentru veniturile realizate din contracte de desfășurare a activității culturale se reține la sursă de către plătitorul de venit la momentul plății veniturilor și reprezintă impozit final.(12) Pentru venitul obținut din contracte de desfășurare a activității culturale încheiate în condițiile alin. (4) lit. a), venitul net fiscal se calculează prin aplicarea asupra venitului brut a unei cote forfetare de deducere de 40%.    

Articolul 9

(1) Perioada în care persoana fizică a fost înregistrată ca lucrător cultural profesionist reprezintă vechime în muncă și în specialitate.(2) Contractele încheiate de lucrătorii culturali profesioniști cu beneficiarii ce au calitatea de autoritate contractantă în sensul Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, sunt eligibile, în condițiile în care atribuirea acestora s-a realizat cu respectarea prevederilor legale în materia achizițiilor publice.(3) Lucrătorul cultural profesionist care încheie un contract cu o instituție de spectacole sau concerte și nu are domiciliul în localitatea unde instituția își desfășoară activitatea poate primi din bugetul instituției o sumă lunară forfetară neimpozabilă, în cuantum de până la 50% din salariul mediu net pe economie, pentru a-și asigura cazarea, pe toată durata contractului.(4) Contractul de desfășurare a activității culturale, încheiat conform prezentei ordonanțe de urgență, reprezintă cheltuială eligibilă în înțelesul legislației privind finanțarea nerambursabilă de proiecte și programe naționale.    

Articolul 10

(1) Toate contractele încheiate de un lucrător cultural profesionist în exercitarea unei activități culturale, așa cum este ea definită la art. 2 alin. (1) lit. a), se supun reglementărilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.(2) Încălcarea obligației prevăzute la alin. (1) se constată de către organele fiscale și poate fi sesizată acestora de către orice persoană. (3) Constatarea încetării de drept a calității de lucrător cultural profesionist, în condițiile art. 7 alin. (1) lit. a) și b), atrage recalcularea obligațiilor fiscale ale persoanei fizice, prevederile art. 8 alin. (12) nemaifiindu-i aplicabile pentru perioada dintre data la care a intervenit încetarea de drept și data constatării acestei încetări.    

Articolul 11

(1) Plătitorii de venit ai lucrătorilor culturali profesioniști datorează o contribuție asiguratorie reprezentând 1% din valoarea fiecărui contract încheiat cu un lucrător cultural profesionist.(2) Contribuția prevăzută la alin. (1) se declară și se virează în condițiile prevăzute pentru contribuția asiguratorie pentru muncă, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 220^6 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.(3) Plătitorii de venit ai lucrătorilor culturali profesioniști au obligația de a depune semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului, o declarație privind obligațiile de plată a contribuției asiguratorii și evidența nominală a persoanelor pentru care a fost plătită contribuția.(4) Modelul, conținutul, modalitatea de depunere și de gestionare a declarației prevăzute la alin. (3) sunt reglementate prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu consultarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și cu avizul Ministerului Finanțelor, al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și al Ministerului Sănătății.(5) Declarația prevăzută la alin. (4) se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță, pe portalul e-România.(6) Datele cu caracter personal cuprinse în declarația prevăzută la alin. (4) sunt prelucrate în condițiile prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor și legislația de punere în aplicare a acestuia.(7) Declarația prevăzută la alin. (4) va cuprinde cel puțin:a) date de identificare a persoanei juridice care depune declarația; ... b) numărul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal; ... c) numele, prenumele, codul numeric personal și numărul unic de înregistrare în registru al lucrătorilor culturali profesioniști cu care au fost încheiate contracte în perioada de raportare; ... d) date privind veniturile aferente contractelor încheiate. ... (8) Evidența obligațiilor de plată a contribuției asiguratorii prevăzute la alin. (2) se ține pe baza codului de identificare fiscală.    

Capitolul IV

Drepturile lucrătorilor culturali profesioniști    

Articolul 12

Lucrătorii culturali profesioniști au următoarele drepturi:a) dreptul de participare și reprezentare colectivă pentru ameliorarea condițiilor de muncă și libertatea de acțiune în apărarea drepturilor;  ... b) dreptul de a constitui sau de a adera la o asociație profesională; ... c) dreptul la consultare sau de schimb de informații. ... 

   

Articolul 13

(1) Lucrătorii culturali profesioniști contribuabili la sistemele publice de asigurări sociale de sănătate au, ca asigurați, următoarele drepturi:a) concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii; ... b) concedii medicale și indemnizații pentru maternitate; ... c) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav; ... d) concedii medicale și indemnizații de risc maternal. ... (2) Baza de calcul al indemnizațiilor se stabilește conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare.(3) Evenimentele survenite în timpul desfășurării activității lucrătorului cultural profesionist, în temeiul unui contract de desfășurare a activității culturale, la sediul, filiala, punctul de lucru al beneficiarului de activitate sau în spațiul decis de acesta, se comunică și se cercetează conform prevederilor capitolului VI „Comunicarea, cercetarea, înregistrarea și raportarea evenimentelor“ din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare.    

Articolul 14

(1) Lucrătorii culturali profesioniști beneficiază de indemnizație de șomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii pentru indemnizația de șomaj; ... b) nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință în vigoare; ... c) nu îndeplinesc condițiile de pensionare, conform legii; ... d) se înregistrează, anterior datei înregistrării cererii pentru indemnizația de șomaj, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială își au domiciliul sau, după caz, reședința; ... e) nu au încheiat niciun contract de cesiune a drepturilor patrimoniale sau de desfășurare a activității culturale, în calitate de lucrător cultural profesionist, în perioada de minimum 60 de zile anterioară înregistrării cererii pentru indemnizația de șomaj. ... (2) Indemnizația de șomaj se acordă începând de la data expirării termenului prevăzut la alin. (1). (3) Indemnizația de șomaj se acordă persoanelor prevăzute la alin. (1), pe perioade stabilite diferențiat, în funcție de stagiul de cotizare, conform prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.(4) Se consideră stagiu de cotizare perioada de timp pentru care persoana fizică a fost înregistrată ca lucrător cultural profesionist, a fost asigurată obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru șomaj și/sau perioada de timp pentru care persoana a fost asigurată facultativ prin încheierea unui contract de asigurare pentru șomaj și prin plata în temeiul acestui contract de asigurare a contribuției la bugetul asigurărilor pentru șomaj.(5) Lucrătorii culturali profesioniști care beneficiază de indemnizație de șomaj au următoarele obligații:a) să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitați, la agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrați; ... b) să comunice în termen de 3 zile agenției pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrați orice modificare a condițiilor care au condus la acordarea drepturilor; ... c) să participe la serviciile pentru stimularea ocupării și de formare profesională oferite de agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrați; ... d) să caute activ posibilități de reluare a activității culturale sau un loc de muncă; ... e) să înștiințeze în scris agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrați apariția stării de incapacitate temporară de muncă și datele de identificare, respectiv numele medicului prescriptor și unitatea în care funcționează acesta, în termen de 24 de ore de la data acordării concediului medical. În situația în care apariția stării de incapacitate temporară de muncă a intervenit în zile declarate nelucrătoare sau împlinirea termenului de 24 de ore se realizează în zile declarate nelucrătoare, persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj au obligația de a înștiința agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate, în prima zi lucrătoare. ... (6) Obligația prevăzută la alin. (5) lit. c) nu se aplică în situația în care persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj participă la programe de formare profesională, organizate în condițiile legii, a căror finanțare este asigurată din asistența financiară nerambursabilă primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social european și Fondului de coeziune. Obligația nu se aplică pe perioada în care persoanele participă la aceste programe de formare profesională, în condițiile în care, anterior includerii în cadrul acestor programe, nu au fost cuprinse în serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agenția pentru ocuparea forței de muncă și se află în perioada de acordare a acestor servicii.(7) Persoanele prevăzute la alin. (6) au obligația să prezinte lunar, la data programării prevăzute la alin. (5) lit. a), agenției pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate dovada participării lor la programe de formare profesională a căror finanțare este asigurată din asistența financiară nerambursabilă primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social european și Fondului de coeziune, sau, după caz, dovada participării la examenul de absolvire a acestora. (8) Indemnizația de șomaj se plătește lunar în cuantumul prevăzut la alin. (3).(9) Pentru fracțiuni de lună, indemnizația de șomaj se calculează proporțional cu numărul de zile calendaristice din luna respectivă.(10) Încetarea plății indemnizațiilor de șomaj acordate beneficiarilor, conform prezentei ordonanțe de urgență, are loc după cum urmează:a) la data încadrării în muncă, conform legii, pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată mai mare de 12 luni; ... b) la data de întâi a lunii următoare lunii în care au realizat, din activități autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referință în vigoare; ... c) la data încheierii unui contract, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, în calitate de lucrător cultural profesionist; ... d) dacă perioada de pensionare pentru invaliditate depășește 12 luni; ... e) la data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, de la data solicitării pensiei anticipate ori a pensiei anticipate parțiale sau la data când pensia de invaliditate devine nerevizuibilă; ... f) la data plecării din țară a beneficiarului pentru o perioadă mai mare de 3 luni; ... g) la data începerii executării unei pedepse privative de libertate pentru o perioadă mai mare de 12 luni; ... h) în cazul decesului beneficiarului; ... i) la data de la care își încep desfășurarea activității în funcții elective sau la data la care sunt numiți în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului. ... (11) Suspendarea plății indemnizațiilor de șomaj acordate beneficiarilor și repunerea în plată au loc în condițiile prevăzute de Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare.(12) Sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru șomaj, precum și orice alte debite constituite la bugetul asigurărilor pentru șomaj se recuperează prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare.(13) Beneficiarii de indemnizație de șomaj sunt asigurați în sistemul asigurărilor sociale de stat și în sistemul asigurărilor sociale de sănătate în condițiile prevăzute de Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare.    

Capitolul V

Măsuri de susținere a formării și calificării lucrătorilor culturali profesioniști    

Articolul 15

(1) Pentru a susține dezvoltarea carierei profesionale a lucrătorilor culturali profesioniști se instituie Programul național de mobilitate, care se finanțează de la bugetul de stat, prin Administrația Fondului Cultural Național ca autoritate finanțatoare, cu o sumă stabilită anual, până la data de 15 mai a fiecărui an, prin ordin al ministrului culturii.(2) La nivelul autorităților locale se instituie programe locale de mobilitate, care se finanțează din totalul finanțărilor nerambursabile acordate proiectelor culturale, în condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 51/1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 245/2001, cu modificările și completările ulterioare, sumă care se adaugă acestora și reprezintă cel puțin 10% din acest total.(3) În funcție de situația specifică și în scopul maximizării efectelor programelor locale de mobilitate, autoritățile locale pot decide, în condițiile legii, să constituie un program județean sau interjudețean de mobilitate, pentru utilizarea în comun a sumelor pe care fiecare le alocă.    

Articolul 16

Principiile care stau la baza Programului național și a programelor locale de mobilitate sunt:a) diversitatea culturală - susținerea diversității orientărilor artistice și/sau culturale, precum și a circulației lucrătorilor culturali profesioniști și a rezultatelor activității acestora;  ... b) egalitatea de tratament/egalitatea de șanse - tratamentul nediscriminatoriu al solicitanților și al abordărilor reprezentanților diferitelor comunități sau sectoare culturale, indiferent de apartenența etnică sau de gen;  ... c) transparența - punerea la dispoziția tuturor celor interesați a informațiilor referitoare la acordarea finanțărilor nerambursabile, prin comunicarea lor publică de către autoritatea finanțatoare și înscrierea informațiilor relevante în Registrul finanțărilor nerambursabile, administrat de Ministerul Culturii; ... d) libera concurență - asigurarea condițiilor pentru ca oricare solicitant să aibă dreptul de a deveni beneficiar; ... e) predictibilitatea - punerea la dispoziție la începutul fiecărui exercițiu financiar de informații relevante și complete privind condițiile și perioadele de desfășurare a sesiunilor de selecție; ... f) mobilitatea - în sensul prezentei ordonanțe de urgență, desemnează capacitatea lucrătorului cultural profesionist de a se deplasa în scopul îmbunătățirii cunoștințelor și competențelor profesionale.  ... 

   

Articolul 17

(1) Programul național de mobilitate și programele locale de mobilitate ale autorităților locale au ca beneficiari lucrători culturali profesioniști care solicită în mod individual finanțare nerambursabilă pentru una dintre activitățile prevăzute la alin. (2).(2) Programele asigură finanțarea nerambursabilă a unei părți din cheltuielile eligibile prevăzute în cererea de finanțare, astfel:a) susținerea cu cel mult 90% a cheltuielilor privind mobilitatea internațională și națională a lucrătorilor culturali profesioniști pentru participarea la conferințe, ateliere, expoziții, schimburi de experiență, tabere și rezidențe de creație, precum și altele asemenea, pentru formare și calificare profesională; ... b) susținerea cu cel mult 90% a cheltuielilor pentru dobândirea de noi competențe, cu prioritate pentru dezvoltarea competențelor digitale ale lucrătorilor culturali profesioniști, pentru diversificarea formelor de expresie artistică și de comunicare publică a operelor, prestațiilor artistice și a altor obiecte protejate; ... c) susținerea cu cel mult 80% a cheltuielilor de transport și asigurare a operelor și altor obiecte protejate, precum și a echipamentelor necesare lucrătorului cultural profesionist în perioada în care are loc activitatea prevăzută la lit. a) și b). ... (3) Finanțarea nerambursabilă acordată prin Programul de mobilitate al unei autorități finanțatoare nu se poate cumula cu o altă finanțare nerambursabilă care are același obiect acordată prin Programul de mobilitate al unei alte autorități finanțatoare.    

Articolul 18

(1) Acordarea de finanțări nerambursabile în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență se face pe bază de selecție a cererilor de finanțare nerambursabilă.(2) Autoritățile finanțatoare locale sunt obligate să organizeze anual cel puțin 2 sesiuni de selecție de cereri de finanțare, în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, de îndată ce sunt îndeplinite condițiile legale de angajare a cheltuielilor bugetare.(3) Administrația Fondului Cultural Național este obligată să organizeze anual 4 sesiuni de selecție de cereri de finanțare în termen de cel mult 15 zile de la aprobarea bugetelor proprii.(4) Autoritatea finanțatoare are obligația de a comunica public perioada în care se vor desfășura sesiunile de selecție cu cel puțin 30 de zile înainte de data-limită pentru depunerea cererilor de finanțare.(5) Sesiunea de selecție poate fi structurată pe domenii/sectoare culturale, după caz.(6) În aplicarea dispozițiilor alin. (2) și (3), autoritățile finanțatoare pregătesc sesiunea de selecție astfel:a) elaborează ghidul solicitantului; ... b) elaborează regulile și criteriile specifice de acordare a finanțărilor nerambursabile; ... c) elaborează regulamentul privind desfășurarea activității comisiilor de selecție și a celei de soluționare a contestațiilor; ... d) efectuează orice alte demersuri organizatorice necesare îndeplinirii obligației prevăzute la alin. (2). ... (7) Documentele elaborate conform dispozițiilor alin. (6) se aprobă prin act administrativ emis de către autoritatea finanțatoare: ordin, decizie sau hotărâre, după caz.(8) Prin excepție de la prevederile alin. (7), documentele elaborate conform dispozițiilor alin. (6) de către Administrația Fondului Cultural Național se aprobă prin ordin al ministrului culturii.    

Articolul 19

(1) Sesiunea de selecție a cererilor de finanțare se desfășoară în următoarele etape:a) comunicarea publică a anunțului privind sesiunea de selecție;  ... b) verificarea îndeplinirii condițiilor de participare la selecție; ... c) evaluarea și selecția cererilor de finanțare; ... d) comunicarea publică a rezultatului selecției; ... e) soluționarea contestațiilor; ... f) comunicarea publică a rezultatului final al selecției; ... g) încheierea și executarea contractelor de finanțare; ... h) acceptarea raportului final al beneficiarului și, după caz, decontarea ultimei tranșe din finanțarea contractată. ... (2) Odată cu comunicarea publică a anunțului privind sesiunea de selecție, autoritatea finanțatoare are obligația de a comunica, în același mod, următoarele informații și documente:a) regulamentul privind organizarea sesiunii de finanțare nerambursabilă și desfășurarea activității comisiilor de selecție și a celei de soluționare a contestațiilor; ... b) ghidul solicitantului, care trebuie să cuprindă condițiile de participare, criteriile de eligibilitate a solicitanților, domeniile/ activitățile eligibile, modelul cererii de finanțare; ... c) valoarea totală a fondurilor alocate sesiunii de finanțare, cu precizarea limitei superioare a finanțării nerambursabile care poate fi acordată unui solicitant; ... d) criteriile de selecție; ... e) modelul contractului de finanțare. ... (3) Autoritatea finanțatoare are obligația de a comunica public, în termen de 3 zile lucrătoare de la încheierea fiecărei etape, următoarele:a) lista solicitanților, cu precizarea obiectului cererii de finanțare și a sumelor solicitate; ... b) lista beneficiarilor, cu precizarea obiectului cererii de finanțare și a valorii finanțării nerambursabile acordate; ... c) valoarea finanțării nerambursabile decontate. ... (4) Componența nominală a comisiilor de selecție și a comisiei de contestații se comunică public la încheierea activității acestora, cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal.(5) Autoritatea finanțatoare are obligația introducerii în Registrul finanțărilor nerambursabile a informațiilor prevăzute la alin. (3) în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la comunicarea lor publică pe pagina de internet.    

Articolul 20

(1) Selecția proiectelor de mobilitate pe baza cererilor de finanțare nerambursabilă se realizează de către comisii constituite la nivelul autorității finanțatoare.(2) Comisiile de selecție sunt alcătuite din reprezentanți ai autorității finanțatoare și specialiști cu experiență de cel puțin 2 ani în domeniile pentru care se organizează sesiunea de selecție.(3) Specialiștii prevăzuți la alin. (2) nu pot face parte din categoria personalului angajat prin raport de serviciu sau contract individual de muncă încheiat cu autoritatea finanțatoare, iar numărul acestora trebuie să fie mai mare decât numărul reprezentanților autorității. (4) Stabilirea numărului de membri ai comisiei de selecție și numirea acestora se fac prin actul administrativ emis de către autoritatea finanțatoare.(5) Componența nominală a comisiilor de selecție se poate stabili, în funcție de expertiza și specializările necesare, fie pentru o singură sesiune de selecție, fie pentru toate sesiunile de selecție organizate în cadrul unui exercițiu bugetar.    

Articolul 21

(1) Selecția cererilor de finanțare nerambursabilă se realizează în baza clasamentului punctajelor finale, rezultate în urma evaluării cererilor, pe baza criteriilor stabilite de autoritatea finanțatoare.(2) Punctajul final se calculează ca medie aritmetică a punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei care a realizat evaluarea.    

Articolul 22

(1) Solicitanții au dreptul să formuleze contestații exclusiv asupra modului în care a fost respectată procedura privind organizarea și desfășurarea sesiunii și a selecției și să le depună la sediul autorității finanțatoare în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoștința acestora a rezultatului selecției.(2) Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului pentru depunerea contestațiilor.(3) În vederea soluționării contestațiilor depuse de solicitanți, la nivelul autorității se înființează o comisie de soluționare a contestațiilor, constituită în conformitate cu prevederile art. 20 din persoane cu competențe în domeniul administrativ, juridic și managerial.(4) În componența comisiei de soluționare a contestațiilor nu pot fi numite persoane care au făcut parte din comisiile de selecție din cadrul aceleiași sesiuni.    

Articolul 23

(1) Pentru activitatea depusă, membrii comisiilor de selecție și membrii comisiei de soluționare a contestațiilor primesc o remunerație al cărei cuantum este stabilit de autoritatea finanțatoare, cu încadrarea în bugetul alocat, în limita a cel puțin 5% și cel mult 10% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, și se aprobă prin act administrativ emis de ordonatorul de credite.(2) Valoarea totală a remunerațiilor acordate membrilor comisiilor de selecție și ai comisiei de contestații pentru activitatea depusă în cadrul unei sesiuni de selecție nu poate depăși 8% din bugetul stabilit pentru acea sesiune de selecție.(3) Activitățile de pregătire a sesiunilor de selecție și de secretariat al comisiilor de selecție și comisiei de soluționare a contestațiilor se asigură de personalul propriu al autorității finanțatoare, potrivit atribuțiilor prevăzute în fișa postului.    

Articolul 24

(1) Finanțarea nerambursabilă se acordă pentru cererile de finanțare selectate, în baza clasamentului final, în limita bugetului alocat sesiunii de finanțare, pe baza contractelor de finanțare încheiate între autoritatea finanțatoare și solicitanți, care devin astfel beneficiari la momentul atribuirii contractului de finanțare.(2) Finanțarea nerambursabilă se acordă în tranșe, prin virament bancar din bugetul autorității finanțatoare în contul beneficiarului, pe baza cererii de plată emise de acesta pentru fiecare tranșă.(3) Cuantumul și eșalonarea tranșelor se stabilesc în contractul de finanțare, în funcție de specificul activității/activităților ce fac obiectul contractului, prima tranșă fiind plătibilă la cererea beneficiarului, la semnarea contractului de finanțare.(4) Următoarele tranșe se acordă după verificarea eligibilității cheltuielilor efectuate de beneficiar din tranșa anterioară, în baza unui raport al acestuia însoțit de documente justificative.(5) Ultima tranșă nu poate fi mai mică de 10% din totalul finanțării și se acordă după încheierea activității.(6) În termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea activității, beneficiarul este obligat să transmită autorității finanțatoare raportul final de activitate și, după caz, documentele justificative pentru ultima tranșă.(7) Cheltuielile de transport și cazare sunt eligibile în limita plafoanelor stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare pentru secretarii generali din ministere.(8) Nivelul indemnizațiilor de deplasare se stabilește în limita plafoanelor stabilite potrivit reglementărilor legale în vigoare pentru secretarii generali din ministere și sumele corespunzătoare se virează odată cu cele prevăzute la alin. (10).(9) Cheltuielile de cazare și de masă, ca și cheltuielile de transport, în limita plafoanelor stabilite, reprezintă cheltuieli forfetare și nu necesită depunerea de documente justificative.(10) Prin excepție de la prevederile alin. (2)-(5), autoritatea finanțatoare virează sumele corespunzătoare pentru taxele de participare, pentru transport și cazare în termen de cel mult 3 zile de la depunerea de către beneficiar a solicitării de plată.(11) Prin excepție de la prevederile art. 76 alin. (2) lit. k) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, indemnizațiile de deplasare nu sunt impozabile și nu sunt supuse contribuțiilor sociale.    

Articolul 25

(1) Nerespectarea de către beneficiari a obligațiilor asumate prin contractele de finanțare atrage obligarea acestora la restituirea parțială sau integrală a sumelor primite, la care se adaugă dobânda legală calculată la sumele acordate, în conformitate cu prevederile contractuale, în condițiile legii.(2) În urma verificării documentelor justificative, autoritatea finanțatoare are obligația de a recupera de la beneficiar fondurile utilizate de acesta pentru acoperirea altor cheltuieli decât cele eligibile, în condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 51/1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 245/2001, cu modificările și completările ulterioare.(3) Constatarea de către autoritatea finanțatoare a nerespectării obligațiilor asumate prin contract, inclusiv utilizarea fondurilor pentru acoperirea altor cheltuieli decât cele eligibile, reprezintă cauză de reziliere a contractului și titlu executoriu pentru recuperarea sumelor acordate.    

Articolul 26

(1) În sprijinul dezvoltării carierei profesionale a lucrătorilor culturali profesioniști, autoritățile administrației publice locale pot acorda acestora, în condițiile legii, pe un termen care nu poate depăși 60 de zile într-un interval de 12 luni, pentru fiecare beneficiar, dreptul de utilizare a sălilor de spectacole și concerte sau a altor spații, aflate în proprietatea publică sau privată a unității administrativ-teritoriale și în administrarea unor instituții publice, în scopul desfășurării unor activități de pregătire profesională, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea, repetiții, exerciții, ateliere, cursuri. (2) Modul de atribuire a utilizării spațiilor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin hotărâre a autorității administrației publice locale, în condițiile legii.    

Capitolul VI

Constituirea asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști    

Articolul 27

(1) În scopul apărării drepturilor și promovării intereselor lor profesionale, economice și sociale în relația cu beneficiarii activității lor remunerate, lucrătorii culturali profesioniști au dreptul, fără nicio îngrădire, să constituie și/sau să adere la asociații profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști.(2) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști, denumite în continuare asociații profesionale, sunt independente față de autoritățile publice, de partidele politice, de organizațiile beneficiarilor de activități și de orice alte organizații neguvernamentale, inclusiv organisme de gestiune colectivă ori uniuni de creație.(3) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști nu pot desfășura activități cu caracter politic.(4) Constituirea sau aderarea la asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști constituite în baza prezentei ordonanțe de urgență nu este incompatibilă și nu îngrădește dreptul lucrătorilor culturali profesioniști de asociere în alte asociații sau uniuni de creație constituite sau care vor fi constituite sau dreptul la libera asociere în orice alt scop.    

Articolul 28

(1) Pentru constituirea unei asociații profesionale este necesar acordul de voință liber exprimat al unui număr de cel puțin 30 de lucrători culturali profesioniști din același sector de activitate culturală sau creativă. (2) Niciun lucrător cultural profesionist nu poate fi constrâns să facă sau să nu facă parte, să se retragă sau să nu se retragă dintr-o asociație profesională.(3) Un lucrător cultural profesionist poate face parte, în același timp, numai dintr-o singură asociație profesională într-un sector de activitate profesională și creativă.(4) Pe perioada în care un lucrător cultural profesionist deține o funcție de demnitate publică conform legii, calitatea sa de membru într-o asociație profesională se suspendă.    

Articolul 29

Constituirea, organizarea, funcționarea, reorganizarea și încetarea activității unei asociații profesionale a lucrătorilor culturali profesioniști se reglementează prin statutul adoptat de membrii săi, cu respectarea prevederilor legale. În absența unor prevederi statutare exprese cu privire la reorganizarea și încetarea activității asociației profesionale, se vor aplica dispozițiile Codului civil privind încetarea persoanelor juridice.

   

Articolul 30

(1) Statutele asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști cuprind cel puțin următoarele prevederi cu privire la:a) scopul constituirii, denumirea și sediul asociației profesionale; ... b) modul în care se dobândește și încetează calitatea de membru al asociației profesionale; ... c) drepturile și îndatoririle membrilor; ... d) modul de stabilire și încasare a cotizației; ... e) organele executive de conducere, denumirea acestora, modul de alegere și de revocare, durata mandatelor și atribuțiile lor; ... f) condițiile și normele de deliberare pentru modificarea statutului și de adoptare a hotărârilor; ... g) mărimea și compunerea patrimoniului inițial; ... h) divizarea, comasarea sau dizolvarea asociației profesionale, transmiterea ori, după caz, lichidarea patrimoniului; ... i) persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice. ... (2) Clauzele statutare contrare legilor în vigoare sunt nule de drept.(3) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști au dreptul de a-și elabora reglementări proprii, de a-și alege liber reprezentanții, de a-și organiza gestiunea și activitatea și de a-și formula programe proprii de acțiune, cu respectarea legii.(4) Este interzisă orice intervenție din partea autorităților publice, a beneficiarilor sau a oricăror alte organizații neguvernamentale, inclusiv organisme de gestiune colectivă ori uniuni de creație, de natură să limiteze ori să împiedice exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (3).    

Articolul 31

Poate fi ales în organele de conducere ale asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști orice membru care are capacitate de exercițiu deplină și nu execută pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.

   

Articolul 32

(1) Pentru dobândirea de către asociația profesională a lucrătorilor culturali profesioniști a personalității juridice, împuternicitul special al membrilor fondatori ai asociației profesionale, prevăzut în procesul-verbal de constituire, trebuie să depună o cerere de înscriere la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul aceasta.(2) La cererea de înscriere a asociației profesionale a lucrătorilor culturali profesioniști se anexează originalul și câte două copii certificate de reprezentantul legal de pe următoarele acte:a) procesul-verbal de constituire a asociației profesionale, semnat de membrii fondatori odată cu statutul și care consemnează acordul membrilor fondatori privind demararea procedurilor de dobândire a personalității juridice; ... b) statutul; ... c) lista membrilor organului executiv de conducere a asociației profesionale, cu menționarea numelui, prenumelui, codului numeric personal, profesiei/meseriei și a domiciliului acestora. ...     

Articolul 33

(1) La primirea cererii de înscriere, judecătoria competentă potrivit art. 32 alin. (1) este obligată ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acesteia, să examineze:a) dacă s-au depus actele prevăzute la art. 32 alin. (2); ... b) dacă statutul asociației profesionale este conform prevederilor legale în vigoare. ... (2) În cazul în care constată că cerințele legale pentru constituirea asociației profesionale a lucrătorilor culturali profesioniști nu sunt îndeplinite, președintele completului de judecată îl citează în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 32 alin. (1), căruia îi solicită, în scris, remedierea neregularităților constatate, în termen de cel mult 7 zile.(3) În cazul în care sunt întrunite cerințele prevăzute la alin. (1), instanța va proceda la soluționarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai asociației profesionale a lucrătorilor culturali profesioniști.(4) Instanța pronunță o hotărâre motivată de admitere sau de respingere a cererii.(5) Hotărârea judecătoriei se comunică semnatarului cererii de înscriere, în termen de cel mult 5 zile de la pronunțare.    

Articolul 34

(1) Hotărârea judecătoriei este supusă numai apelului.(2) Termenul de apel este de 15 zile și curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de apel curge potrivit art. 468 alin. (4) din Codul de procedură civilă.(3) Apelul se judecă cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai asociației profesionale, în termen de 30 de zile. Instanța de apel redactează decizia și restituie dosarul judecătoriei în termen de 5 zile de la pronunțare.    

Articolul 35

(1) Judecătoria este obligată să țină un registru special al asociațiilor profesionale, în care se înscriu: denumirea și sediul asociației profesionale a lucrătorilor culturali profesioniști, numele și prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum și numărul și data hotărârii judecătorești definitive de admitere a cererii de înscriere.(2) Înscrierea în registrul special al asociațiilor profesionale prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate de judecătorie.(3) Certificatul de înscriere a asociației profesionale în registrul special al judecătoriei se comunică acesteia în termen de 5 zile de la înscriere.    

Articolul 36

(1) Asociația profesională a lucrătorilor culturali profesioniști dobândește personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special al asociațiilor profesionale, prevăzut la art. 35 alin. (1), a hotărârii judecătorești definitive.(2) Originalul procesului-verbal de constituire și al statutului, pe care judecătoria certifică înscrierea pe fiecare pagină, împreună cu câte un exemplar al celorlalte acte depuse, se restituie asociației profesionale, iar al doilea exemplar al tuturor actelor prevăzute la art. 32 alin. (2), în copii semnate pe fiecare pagină de împuternicitul special și vizate de judecătorie, se va păstra în arhiva acesteia.    

Articolul 37

(1) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști sunt obligate să aducă la cunoștința instanței unde s-au înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum și orice schimbare în componența organului de conducere.(2) Instanța prevăzută la alin. (1) este obligată să menționeze în registrul special al asociațiilor profesionale, prevăzut la art. 35 alin. (1), modificările din statut, precum și schimbările din componența organului de conducere al asociației profesionale.(3) Cererea privind modificarea statutelor și/sau a componenței organelor de conducere ale asociațiilor profesionale va fi însoțită de următoarele documente, în două exemplare, semnate pentru conformitate pe fiecare pagină de către împuternicitul special desemnat de organul de conducere:a) procesul-verbal al ședinței statutare a organului abilitat să hotărască modificarea statutului și/sau a componenței organelor de conducere; ... b) copie a hotărârii judecătorești de dobândire a personalității juridice și copie a ultimei hotărâri judecătorești de modificare a statutului sau a componenței organelor de conducere, după caz; ... c) statutul, în forma modificată; ... d) lista cu membrii organului de conducere, care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul și profesia/funcția. ...     

Articolul 38

Bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea, administrarea sau folosința asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști pot fi folosite numai potrivit intereselor membrilor acestora, fără a putea fi împărțite între aceștia.

   

Articolul 39

În vederea realizării scopului pentru care sunt constituite, asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști au dreptul să folosească mijloace specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de soluționare a litigiilor prin conciliere, mediere, arbitraj, petiție, în condițiile prevăzute de lege.

   

Articolul 40

(1) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști apără drepturile membrilor lor, ce decurg din prezenta ordonanță de urgență și din negocierile colective în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), asociațiile profesionale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de asociația profesională dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres.(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2), asociațiile profesionale au calitate procesuală activă.(4) În exercitarea atribuțiilor lor, asociațiile profesionale declanșează și/sau participă la negocieri colective cu beneficiarii de activitate care urmăresc stabilirea remunerațiilor minimale pentru diferitele categorii de activități ale lucrătorilor culturali profesioniști și a condițiilor minimale ce privesc desfășurarea activității lucrătorilor culturali profesioniști și a relațiilor dintre cele două părți, precum și orice alte acorduri în probleme de interes comun.(5) În scopul apărării drepturilor și promovării intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor, asociațiile profesionale reprezentative vor primi de la beneficiari informațiile necesare pentru negocierea înțelegerilor colective în condițiile legii.    

Articolul 41

(1) Asociația profesională a lucrătorilor culturali profesioniști poate, în condițiile prevăzute de statut:a) să sprijine material membrii săi în exercitarea profesiei/meseriei; ... b) să editeze și să tipărească publicații proprii; ... c) să constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi; ... d) să organizeze și să sprijine material și financiar activități sociale în interesul membrilor; ... e) să organizeze și să desfășoare cursuri și alte forme de pregătire, calificare sau reconversie profesională, în condițiile legii; ... f) să ofere, la cerere, consiliere în probleme de natură juridică sau financiar-fiscală membrilor săi; ... g) să desfășoare și alte activități prevăzute prin statut, în condițiile legii. ... (2) Controlul activității financiare proprii a asociațiilor profesionale se realizează prin comisia de cenzori, care funcționează potrivit statutului și legislației în vigoare.    

Articolul 42

(1) Raporturile dintre asociațiile profesionale și membrii lor sunt reglementate prin statutele proprii și prin prezenta ordonanță de urgență.(2) Membrii unei asociații profesionale au dreptul de a se retrage din asociația profesională fără a avea obligația de a arăta motivele.(3) Membrii care se retrag din asociația profesională nu pot cere restituirea sumelor depuse drept cotizație sau a sumelor ori bunurilor donate.(4) Membrii aleși în organele executive de conducere ale asociațiilor profesionale și personalul de specialitate și administrativ din aparatul acestora pot fi salarizați din fondurile asociațiilor profesionale.    

Articolul 43

(1) În cazul reorganizării unei asociații profesionale a lucrătorilor culturali profesioniști, destinația patrimoniului se decide în conformitate cu prevederile statutare.(2) Asociațiile profesionale se pot dizolva prin hotărâre a membrilor sau a delegaților acestora, adoptată conform statutelor proprii.(3) În cazul dizolvării, patrimoniul asociației profesionale se împarte conform dispozițiilor din statut sau, în lipsa unor astfel de prevederi, potrivit hotărârii adunării de dizolvare.(4) Dacă statutul nu prevede modul de distribuire a patrimoniului și nici în adunarea generală în care a fost decisă dizolvarea nu a fost luată o hotărâre în această privință, tribunalul județean sau al municipiului București, după caz, sesizat de oricare membru al asociației profesionale, hotărăște asupra distribuirii patrimoniului.(5) În termen de 5 zile de la dizolvare, conducătorii asociației profesionale dizolvate sau lichidatorii patrimoniului sunt obligați să ceară instanței judecătorești competente care a operat înscrierea ei în registrul special al asociațiilor profesionale ca persoană juridică să facă mențiunea dizolvării asociației profesionale.(6) După împlinirea termenului de 5 zile, orice persoană interesată din rândul membrilor asociației profesionale poate cere instanței judecătorești competente efectuarea mențiunii prevăzute la alin. (5).(7) Mențiunea prevăzută la alin. (5) se va face pe pagina și la locul unde s-a făcut înscrierea în registrul special al asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști.    

Articolul 44

(1) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști nu pot fi dizolvate și nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte de dispoziție ale autorităților administrației publice.(2) În cazul în care o asociație profesională nu mai întrunește condițiile minime de constituire prevăzute la art. 28 alin. (1), orice terț interesat poate solicita instanței competente dizolvarea asociației profesionale în cauză, în baza unei cereri motivate.    

Articolul 45

(1) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști legal constituite se pot asocia după criteriul sectoarelor de activitate.(2) Două sau mai multe asociații profesionale constituite în cadrul aceluiași sector de activitate se pot asocia în vederea constituirii unei federații a lucrătorilor culturali profesioniști, denumită în continuare federație.(3) O asociație profesională poate fi afiliată, la nivel național, la o singură federație.    

Articolul 46

(1) Federațiile lucrătorilor culturali profesioniști constituite prin asociere dobândesc personalitate juridică potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență.(2) În vederea dobândirii personalității juridice, împuternicitul special al federației lucrătorilor culturali profesioniști va depune la tribunalul în a cărui rază teritorială își are sediul aceasta o cerere pentru dobândirea personalității juridice, însoțită de următoarele înscrisuri:a) hotărârea de constituire a federației; ... b) hotărârile asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști de a se asocia într-o federație, semnate de reprezentanții legali ai acestora; ... c) statutul federației constituite; ... d) lista membrilor din organul executiv de conducere, cu numele, prenumele, codul numeric personal și funcția acestora. ...     

Articolul 47

(1) Tribunalul competent prevăzut la art. 46 alin. (2) este obligat ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, să examineze:a) dacă s-au depus actele prevăzute la art. 46 alin. (2); ... b) dacă actul constitutiv și statutele asociațiilor profesionale sunt conforme cu prevederile legale în vigoare. ... (2) În cazul în care constată că cerințele legale pentru constituirea asociațiilor profesionale nu sunt îndeplinite, președintele completului de judecată îl citează în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 32 alin. (1), căruia îi solicită, în scris, remedierea neregularităților constatate, în termen de cel mult 7 zile.(3) În cazul în care sunt întrunite cerințele prevăzute la alin. (1), instanța respectivă va proceda la soluționarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special.(4) Instanța prevăzută la alin. (1) pronunță o hotărâre motivată de admitere sau de respingere a cererii.(5) Hotărârea tribunalului se comunică asociațiilor profesionale, în termen de cel mult 5 zile de la pronunțare.(6) Hotărârea tribunalului este supusă numai apelului.(7) Termenul de apel este de 15 zile și curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de apel curge potrivit art. 468 alin. (4) din Codul de procedură civilă.(8) Apelul se judecă cu celeritate, în cel mult 45 de zile, cu citarea împuternicitului special. Instanța de apel redactează decizia în termen de 5 zile de la pronunțare.    

Articolul 48

(1) Tribunalul Municipiului București este obligat să țină un registru special al federațiilor lucrătorilor culturali profesioniști, în care consemnează: denumirea și sediul asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști constituite prin asociere, numele și prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum și numărul și data hotărârii judecătorești definitive de dobândire a personalității juridice.(2) Înscrierea în registrul special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate de tribunal.(3) Certificatul de înscriere a federației în registrul special al tribunalului se comunică acesteia în termen de 5 zile de la înscriere.(4) Federația asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști constituită prin asociere dobândește personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de admitere a cererii de înscriere în registrul special.(5) Originalul procesului-verbal de constituire și al statutului, împreună cu câte un exemplar al celorlalte acte depuse, se restituie federației, iar al doilea exemplar al tuturor actelor, în copii certificate de împuternicitul special, se va păstra în arhiva tribunalului.(6) Federația este obligată să aducă la cunoștința tribunalului unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum și orice schimbare în componența organului executiv de conducere.(7) Pentru aprobarea modificării statutului sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile art. 46 și 47.(8) Instanța este obligată să menționeze în registrul special modificările din statut, precum și schimbările din compunerea organului executiv de conducere al asociației profesionale.    

Articolul 49

Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști se pot afilia la alte organizații interne și internaționale, conform statutului acestora.

   

Articolul 50

(1) Asociațiile profesionale și/sau federațiile lucrătorilor culturali profesioniști care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții sunt reprezentative la nivel de sector de activitate culturală și creativă: a) au statut legal de asociație profesională și/sau federație; ... b) au independență organizatorică și patrimonială; ... c) au un număr de membri de cel puțin 30% din totalul de lucrători culturali profesioniști din respectivul sector de activitate culturală și creativă. ... (2) Îndeplinirea de către asociațiile profesionale și/sau federații a condițiilor de reprezentativitate se constată, la cererea acestora, de către instanța care le-a acordat personalitate juridică, prin depunerea la instanță a documentației prevăzute la art. 51 alin. (1).(3) Hotărârea se motivează și se comunică în 15 zile de la pronunțare.(4) Hotărârea judecătorească poate fi atacată numai cu apel, competența materială revenind tribunalului, în cazul asociațiilor, și curții de apel, în cazul federațiilor.    

Articolul 51

(1) Dovada îndeplinirii condițiilor de reprezentativitate se face astfel:a) copie a hotărârii judecătorești definitive de dobândire a personalității juridice a federației sau, după caz, a asociației profesionale a lucrătorilor culturali profesioniști și a ultimei hotărâri judecătorești definitive de modificare a statutului și/sau a componenței organelor de conducere; ... b) declarațiile semnate de reprezentanții legali ai asociațiilor profesionale componente sau declarația reprezentantului legal al asociației profesionale, după caz, în care se specifică numărul total de membri al fiecărei asociații profesionale, precum și, după caz, o situație cumulativă a membrilor, semnată de reprezentantul legal al federației; ... c) o situație certificată de Ministerul Culturii privind numărul total de lucrători culturali profesioniști înregistrați în sectorul de activitate culturală și creativă respectiv; ... d) dovada depunerii la Ministerul Culturii a unei copii a dosarului de reprezentativitate. ... (2) Anterior depunerii dosarului pentru obținerea reprezentativității, în condițiile prevăzute la art. 50, asociațiile profesionale și federațiile vor depune o copie în format fizic și una în format electronic a respectivului dosar la Ministerul Culturii, care le va înregistra și va emite dovadă în acest sens.(3) Ministerul Culturii va afișa pe pagina de internet a instituției dosarul, precum și orice alte informații cu privire la reprezentativitate puse la dispoziție de asociațiile profesionale.(4) Îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate se constată prin hotărâre judecătorească.(5) Constatarea menținerii condițiilor de reprezentativitate se face din 4 în 4 ani, prin hotărâre judecătorească, la cererea asociației profesionale.(6) Hotărârile judecătorești prin care se constată îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate a asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști, conform prezentei ordonanțe de urgență, se comunică Ministerului Culturii, care va ține evidența acestora.(7) Reprezentativitatea asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști poate fi contestată în instanță de către beneficiarii de activitate ori de asociații profesionale, în condițiile în care nu mai sunt îndeplinite unul ori mai multe dintre criteriile pe baza cărora a fost obținută reprezentativitatea în cauză.(8) Contestația se depune la instanța judecătorească care a acordat reprezentativitatea.(9) Pierderea reprezentativității de către o asociație profesională a lucrătorilor culturali profesioniști dă dreptul oricărei părți îndreptățite să negocieze respectiva înțelegere colectivă să solicite renegocierea înțelegerii în cauză, anterior termenului de expirare a acestuia. (10) Dacă nu se solicită renegocierea, înțelegerea colectivă în cauză rămâne în vigoare până la expirarea termenului pentru care a fost încheiată.    

Articolul 52

(1) Asociațiile profesionale și/sau federațiile reprezentative pot crea alianțe cu federațiile sau confederațiile sindicale în scopul susținerii intereselor comune care urmăresc dezvoltarea sectoarelor culturale și creative, dezvoltarea profesională, formarea și reconversia profesională a persoanelor care desfășoară, sub orice formă, activități de natură culturală și protejarea forței de muncă din aceste sectoare. (2) Alianțele prevăzute la alin. (1) se constituie, în principal, pentru realizarea de negocieri colective cu privire la stabilirea condițiilor minimale ce privesc desfășurarea activității lucrătorilor culturali profesioniști și a relațiilor dintre cele două părți, precum și orice alte acorduri în probleme de interes comun.(3) Nivelurile minime ale remunerațiilor pentru diversele categorii de activități culturale, precum și condițiile minime de desfășurare a acestor activități se stabilesc prin negocierea colectivă dintre părțile îndreptățite să negocieze o înțelegere colectivă din sectoarele de activitate culturală și creativă relevante și se finalizează prin încheierea de înțelegeri colective între aceste părți.(4) În vederea inițierii negocierii colective, oricare dintre părțile îndreptățite să negocieze o înțelegere colectivă interesate depune la Ministerul Culturii o cerere, însoțită de lista părților propuse pentru negociere și elementele de identificare ale acestora, elementele ce fac obiectul negocierii, precum și dovada notificării părților în vederea negocierii.(5) Nedepunerea listei sau depunerea unei cereri incomplete, precum și lipsa dovezii notificării atrag respingerea cererii de inițiere a procedurilor de negociere.(6) Înțelegerile colective se negociază în cadrul unei comisii cu caracter consultativ, constituite prin ordin al ministrului culturii, emis în termen de 15 zile de la primirea cererii de inițiere a procedurilor de negociere și care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala părții solicitante.(7) Normele metodologice privind modul de desemnare a membrilor comisiei, procedura de constituire, procedura de desființare și funcționarea comisiei prevăzute la alin. (6) se adoptă prin ordin al ministrului culturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit legii.    

Articolul 53

Înțelegerile colective se negociază ținându-se seama de următoarele criterii principale:a) categoriile de lucrători culturali profesioniști și sectorul/sectoarele sau subsectoarele de activitate culturală și creativă pentru care se poartă negocierea; ... b) categoriile de beneficiari de activitate ale lucrătorilor culturali profesioniști pe care îi reprezintă la negocieri structurile asociative sau entitățile desemnate să negocieze; ... c) tipurile de opere și alte obiecte protejate, de interpretări sau execuții artistice și/sau de activități culturale din domeniul/domeniile pentru care se poartă negocierea și proporția utilizării acestora în ansamblul activității beneficiarilor; ... d) practica europeană privind rezultatele negocierilor colective dintre asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști și beneficiarii de activitate ai acestora; ... e) orice alte elemente, date sau informații relevante pentru evoluția economică sau aspectele sociale din sectorul/sectoarele sau subsectoarele de activitate culturală și creativă pentru care se poartă negocierea colectivă. ... 

   

Articolul 54

(1) Negocierea colectivă se desfășoară conform programului stabilit între părțile îndreptățite să negocieze o înțelegere colectivă, pe o durată de maximum 60 de zile de la data la care se desfășoară prima ședință de negociere, convocată conform alin. (2).(2) În termen de 5 zile de la data constituirii comisiei, secretariatul acesteia convoacă prima ședință de negociere, la finalul căreia părțile consemnează în procesul-verbal următoarele:a) componența nominală a echipelor de negociere pentru fiecare parte, în baza unor împuterniciri scrise; ... b) nominalizarea persoanelor mandatate să semneze înțelegerea colectivă; ... c) locul și calendarul reuniunilor; ... d) dovada reprezentativității părților participante la negocieri; ... e) dovada convocării tuturor părților îndreptățite să participe la negociere; ... f) orice alte elemente sau informații relevante privind negocierea. ... (3) Data la care se desfășoară prima ședință de negociere reprezintă data la care se consideră că negocierile au fost declanșate. (4) La fiecare ședință de negociere se vor încheia procese-verbale semnate de reprezentanții mandatați ai părților în care se va consemna conținutul negocierilor.(5) La negocierea clauzelor și la încheierea înțelegerilor colective părțile sunt egale și libere.    

Articolul 55

(1) În termen de 30 de zile de la finalizarea procedurii de mediere potrivit legii, partea care a inițiat procedura de negociere colectivă are obligația notificării Ministerului Culturii asupra rezultatului obținut, cu respectarea regulilor aplicabile notificării actelor juridice.(2) În cazul în care părțile au convenit asupra clauzelor și conținutului înțelegerii colective supuse negocierii, înțelegerea colectivă cu semnăturile tuturor părților îndreptățite să negocieze o înțelegere colectivă se depune la Ministerul Culturii și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Ministerului Culturii, în termen de 10 zile de la primire.(3) În cazul în care partenerii de dialog nu pot stabili prin negociere colectivă conținutul și clauzele înțelegerilor colective, aceștia pot recurge la mediere, în condițiile legii.(4) În cazul în care partenerii de dialog nu au convenit asupra clauzelor și conținutului înțelegerilor colective prin negociere sau mediere, aceștia pot să se adreseze, în termen de 15 zile de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (5) sau la art. 54 alin. (1), instanței judecătorești competente.(5) Hotărârea definitivă a instanței judecătorești competente cu privire la clauzele și conținutul înțelegerilor colective se comunică partenerilor de dialog și Ministerului Culturii, care are obligația de a o publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 10 zile de la primirea comunicării. (6) Înțelegerile colective, precum și actele adiționale la acestea vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a V-a, prin grija părților semnatare.(7) Ministerul Culturii va proceda la înregistrarea înțelegerilor colective și le va publica pe pagina sa de internet, după verificarea conținutului dosarului depus în acest scop, care trebuie să cuprindă:a) înțelegerea colectivă, în original, redactată în atâtea exemplare câte părți semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, semnate de către părți; ... b) dovada convocării părților îndreptățite să participe la negociere; ... c) împuternicirile scrise pentru reprezentanții desemnați în vederea negocierii și semnării înțelegerii colective; ... d) dovezile de reprezentativitate ale părților; ... e) procesele-verbale ale negocierii, redactate în atâtea exemplare câte părți semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, conținând poziția părților. ... (8) În cazul în care dosarul nu este complet, Ministerul Culturii îl va returna părții care l-a depus, în vederea completării sale și a îndeplinirii condițiilor procedurale.    

Articolul 56

(1) Înțelegerile colective se aplică de la data înregistrării lor la Ministerul Culturii sau de la o dată ulterioară, potrivit convenției părților.(2) Înțelegerile colective sunt opozabile, din momentul înregistrării lor, tuturor lucrătorilor culturali profesioniști și tuturor beneficiarilor de activitate din sectorul sau subsectorul cultural și creativ pentru care au fost negociate.    

Articolul 57

(1) Înțelegerea colectivă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni și mai mare de 36 de luni.(2) Părțile pot hotărî de comun acord prelungirea aplicării înțelegerii colective pentru o perioadă de până la 12 luni.    

Articolul 58

(1) Executarea înțelegerii colective este obligatorie pentru părți.(2) Neîndeplinirea obligațiilor asumate prin înțelegerea colectivă atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta.    

Articolul 59

(1) Clauzele înțelegerii colective pot fi modificate pe parcursul executării acesteia, în condițiile legii, ori de câte ori toate părțile îndreptățite să negocieze convin acest lucru.(2) Modificările aduse înțelegerii colective se consemnează într-un act adițional semnat de toate părțile care au încheiat înțelegerea.(3) Actul adițional se transmite în scris Ministerului Culturii, la care a fost înregistrată înțelegerea colectivă, și tuturor părților semnatare și produce efecte de la data înregistrării acesteia în condițiile prezentei ordonanțe de urgență sau de la o dată ulterioară, potrivit înțelegerii părților.    

Articolul 60

Înțelegerea colectivă încetează:a) la împlinirea termenului pentru care a fost încheiată, dacă părțile nu convin prelungirea aplicării acesteia, în condițiile legii; ... b) prin acordul părților. ... 

   

Articolul 61

(1) Înțelegerea colectivă nu poate fi denunțată unilateral.(2) Litigiile în legătură cu executarea, modificarea sau încetarea înțelegerii colective se soluționează de către instanța judecătorească stabilită prin înțelegerea colectivă.    

Articolul 62

Conflictele pot fi declanșate în următoarele situații:a) beneficiarul de activitate refuză să înceapă negocierea unei înțelegeri colective, în conformitate cu dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență, în condițiile în care nu are încheiată o astfel de înțelegere sau cea anterioară a încetat; ... b) beneficiarul de activitate nu acceptă solicitările formulate de lucrătorii culturali profesioniști; ... c) părțile nu ajung la o înțelegere privind încheierea unei înțelegeri colective până la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor. ... 

   

Articolul 63

(1) În toate cazurile în care există premisele declanșării unui conflict, asociațiile profesionale reprezentative ale lucrătorilor culturali profesioniști vor sesiza în scris beneficiarul de activitate despre această situație, precizând revendicările lucrătorilor culturali profesioniști, motivarea acestora, precum și propunerile de soluționare, pe care beneficiarul de activitate este obligat să le primească și să le înregistreze.(2) Cerința prevăzută la alin. (1) se consideră îndeplinită și în cazul în care revendicările, motivarea și propunerile de soluționare sunt exprimate cu ocazia întâlnirii reprezentanților asociației profesionale reprezentative cu reprezentanții beneficiarului de activitate, dacă discuțiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal.(3) Beneficiarul de activitate are obligația de a răspunde în scris asociației profesionale, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicările formulate.    

Articolul 64

(1) În situația în care beneficiarul de activitate nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deși a răspuns, asociația profesională nu este de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul se poate declanșa.(2) Situația prevăzută la alin. (1) dă dreptul asociației profesionale reprezentative a lucrătorilor culturali profesioniști să notifice beneficiarului de activitate declanșarea conflictului și să sesizeze Ministerul Culturii în vederea concilierii acestui conflict.(3) Sesizarea pentru concilierea conflictului se formulează în scris și va cuprinde în mod obligatoriu următoarele mențiuni:a) beneficiarul de activitate, cu indicarea sediului și datelor de contact ale acestuia; ... b) obiectul conflictului și motivarea acestuia; ... c) dovada îndeplinirii cerințelor cu privire la declanșarea conflictului; ... d) desemnarea nominală a persoanelor delegate să reprezinte la conciliere asociația profesională reprezentativă. ... (4) În termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea sesizării, Ministerul Culturii își desemnează delegatul pentru participarea la concilierea conflictului și comunică datele persoanei desemnate atât asociației profesionale, cât și beneficiarului de activitate.(5) Ministerul Culturii convoacă părțile la procedura de conciliere într-un termen ce nu poate depăși 7 zile lucrătoare de la data desemnării delegatului.(6) Pentru susținerea intereselor lor la conciliere, asociațiile profesionale reprezentative precum și beneficiarii de activitate își desemnează fiecare o delegație formată din 2-5 persoane, care va fi împuternicită, în scris, să participe la concilierea organizată de Ministerul Culturii.(7) La data fixată pentru conciliere, delegatul Ministerului Culturii verifică împuternicirile delegaților părților și face toate diligențele pentru a se realiza concilierea.(8) Susținerile părților și rezultatul dezbaterilor se consemnează într-un proces-verbal, semnat de către părți și de delegatul Ministerului Culturii, care se întocmește în original câte unul pentru fiecare parte participantă la conciliere și unul pentru delegatul ministerului.(9) În cazul în care în urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la soluționarea revendicărilor formulate, conflictul se consideră încheiat.(10) În situația în care acordul cu privire la soluționarea conflictului este numai parțial, în procesul-verbal se vor consemna revendicările asupra cărora s-a realizat acordul și cele rămase nesoluționate, împreună cu punctele de vedere ale fiecărei părți referitoare la acestea din urmă.(11) Rezultatele concilierii vor fi aduse la cunoștința membrilor asociației profesionale de către reprezentanții acesteia la conciliere.    

Articolul 65

(1) În situația în care părțile au ajuns la un acord parțial sau nu au ajuns la niciun acord ca urmare a concilierii, asociațiile profesionale reprezentative pot decide cu privire la continuarea conflictului prin suspendarea executării contractelor de cesiune sau de desfășurare a activității culturale încheiate de membrii lor cu beneficiarii de activitate.(2) Durata de suspendare a executării contractelor se stabilește de către asociațiile profesionale reprezentative, dar nu poate depăși momentul în care părțile ajung la o înțelegere și declară stins conflictul.(3) Beneficiarii de activitate se pot adresa instanțelor de judecată pentru a solicita soluționarea conflictului prevăzut la alin. (1).(4) Pe perioada de suspendare a executării contractelor în condițiile alin. (1) beneficiarii de activitate nu pot:a) să pretindă lucrătorilor culturali profesioniști repararea prejudiciului suferit sau plata de penalități; ... b) să procedeze la rezilierea contractelor a căror executare este suspendată; ... c) să exercite presiuni de orice natură pentru a determina încetarea suspendării executării contractelor; ... d) să recruteze alți lucrători culturali profesioniști pentru realizarea activităților prevăzute în contractele a căror execuție este suspendată. ...     

Articolul 66

(1) În situația în care, după declanșarea conflictului și a măsurii de suspendare a executării contractelor, mai mult de jumătate din numărul membrilor asociației profesionale reprezentative care au hotărât această măsură renunță în scris, suspendarea executării contractelor încetează.(2) În timpul conflictului, asociațiile profesionale reprezentative continuă negocierile cu beneficiarii de activitate, în vederea soluționării revendicărilor care formează obiectul conflictului.(3) În cazul în care asociațiile profesionale și beneficiarii de activitate ajung la un acord, conflictul este închis și suspendarea executării contractelor încetează.(4) Pe perioada negocierilor, asociațiile profesionale reprezentative pot conveni cu beneficiarii de activitate suspendarea temporară a conflictului. Dacă negocierile eșuează, măsura suspendării executării contractelor va fi reluată, fără a mai fi necesară parcurgerea etapelor procedurale preliminare prevăzute de lege.(5) Pe toată perioada de suspendare a executării contractelor se mențin drepturile de asigurări de sănătate.    

Articolul 67

Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la procedura de soluționare a conflictelor se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

   

Capitolul VII

Sancțiuni    

Articolul 68

(1) Constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează astfel:a) refuzul beneficiarului de activitate de a începe negocierea înțelegerii colective, cu amendă cuprinsă între 5.000 lei și 10.000 lei; ... b) nedepunerea spre publicare de către părțile semnatare a înțelegerii colective, cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei. ... (2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul împuternicit, potrivit legii, al Ministerului Culturii, prin direcțiile județene și a municipiului București pentru cultură.(3) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.    

Articolul 69

(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă fapta persoanei care, prin amenințări ori prin violențe, împiedică ori obligă un lucrător cultural profesionist sau un grup de lucrători culturali profesioniști să participe la un conflict ori să nu aplice măsura suspendării executării contractului decisă în condițiile prevăzute la art. 65 alin. (1). (2) Condiționarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuțiilor funcției membrilor aleși în organele de conducere ale asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.(3) Acțiunea penală pentru fapta prevăzută la alin. (2) se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.    

Capitolul VIII

Dispoziții tranzitorii și finale    

Articolul 70

Anexa se actualizează periodic, prin lege, la propunerea Ministerului Culturii.

   

Articolul 71

Prin excepție de la dispozițiile art. 3 alin. (1), pentru anii fiscali 2022 și 2023, în calculul pragului veniturilor luate în considerație pentru înregistrarea lucrătorului cultural profesionist în anul 2023, respectiv 2024, pot intra și veniturile din dividende, distribuite de societăți cu un singur acționar, care își desfășoară activitatea, în baza codului CAEN principal, într-unul dintre domeniile înscrise în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, și acele venituri din alte surse despre care solicitantul depune o declarație pe propria răspundere privind faptul că aceste venituri provin din activități culturale.

   

Articolul 72

Obligația prevăzută în prezenta ordonanță de urgență privind menționarea numărului de registru al lucrătorului cultural profesionist intră în vigoare de la momentul operaționalizării efective a registrului lucrătorilor culturali profesioniști, dar nu mai târziu de 31 martie 2024.

   

Articolul 73

(1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Culturii elaborează și aprobă, prin ordin al ministrului culturii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, normele metodologice privind registrul lucrătorilor culturali profesioniști.(2) În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Culturii elaborează și aprobă normele metodologice prevăzute la art. 52 alin. (7).(3) În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Casa Națională de Asigurări Sociale de Sănătate și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă vor aproba ordinul comun prevăzut la art. 11 alin. (4).    

Articolul 74

Dispozițiile prevăzute la art. 68 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență.

PRIM-MINISTRU

NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:

Ministrul culturii,

Lucian Romașcanu
p. Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Adrian Răulea,
secretar de stat

Ministrul muncii și solidarității sociale,

Marius-Constantin Budăi

Ministrul finanțelor,

Adrian Câciu

București, 5 aprilie 2023.

Nr. 21.

    ANEXĂ

1. Domenii de activitate culturală și de activități auxiliare și de suport al activității culturale - CAEN Rev. 2:

5811 Activități de editare a cărților

5814 Activități de editare a revistelor și periodicelor

5911 Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune (inclusiv arhive de film) și de programe de televiziune (seriale de televiziune, documentare etc.) sau reclame de televiziune

5912 Activități de postproducție cinematografică, video și de programe de televiziune

5913 Activități de distribuție a filmelor cinematografice, video și a programelor de televiziune

5914 Proiecția de filme cinematografice

5920 Activități de realizare a înregistrărilor audio și activități de editare muzicală

7410 Activități de design specializat

7430 Activități de traducere scrisă și orală (interpreți) (cu excepția celor reglementate de Legea nr. 178/1997, cu modificările și completările ulterioare)

7021 Activități de consultanță în domeniul relațiilor publice și al comunicării

7490 Alte activități profesionale, științifice și tehnice (exclusiv pentru: activități ale consultanților, în alte domenii decât arhitectură, inginerie și management - cu incidență în domeniul cultural -, activități desfășurate de agenți și agenții, în numele unor indivizi, implicând de obicei obținerea de angajamente în filme, producții teatrale sau alte spectacole de divertisment sau atracții sportive și plasarea de cărți, piese de teatru, lucrări de artă, fotografii etc. la edituri, producători, agențiile de casting și de reprezentare artistică, agenți literari)

8230 Activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor

8552 Învățământ în domeniul cultural (limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice și alte domenii)

9001 Activități de interpretare artistică (spectacole)

9002 Activități-suport pentru interpretare artistică (spectacole)

9003 Activități de creație

9004 Activități de gestionare a sălilor de spectacole

9101 Activități ale bibliotecilor și arhivelor

9102 Activități ale muzeelor

9103 Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice și a altor obiective de interes turistic

2. Activități de management cultural și management de proiect cultural, educație prin cultură, educație cinematografică, diseminare culturală, curatoriat de film/arte vizuale/artele spectacolului, cascadorie, activități de producție de festival cultural, activități tehnice specifice pentru producția culturală offline și online

-----