| Document ID: | 28479 |
|---|---|
| Source URL: | https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentA... |
| Scraped At: | 2026-08-29 14:22:36 |
| Last Updated: | 2026-09-11 23:39:15 |
| Valid From: | 10.06.1982 |
| Latest Version: | Yes |
| Meta tags: |
|
|---|---|
| Detail metadata: |
|
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare
CONSILIUL DE STAT
Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 55 din 10 iunie 1982---------
Decretul nr. 298/1979 a fost publicat în Buletinul Oficial nr. 73 din 6 august 1979.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare exercita, potrivit legii, conducerea unitară a întregii agriculturi, asigura progresul ei continuu şi dezvoltarea economică a organizaţiilor socialiste de stat şi cooperatiste din agricultura.
De asemenea, asigura dezvoltarea industriei alimentare, în condiţiile valorificării superioare a resurselor de materii prime agricole vegetale şi animale, creşterea şi diversificarea producţiei de mărfuri alimentare, în concordanta cu cerinţele economiei naţionale.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poarta întreaga răspundere pentru înfăptuirea unitară a politicii partidului şi statului în domeniul agriculturii şi industriei alimentare şi îndeplineşte funcţia de minister coordonator pentru activitatea din domeniul sau ce se desfăşoară în unităţi din subordinea altor organe centrale sau locale ale administraţiei de stat.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare ia măsuri pentru integrarea activităţi de producţie şi economice a unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, în vederea utilizării cu maxima eficienta a fondului funciar, a mijloacelor tehnice şi a forţei de muncă, care să ducă la creşterea mai accentuata a producţiei vegetale şi animale.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare conduce, îndrumă şi controlează unităţile din subordinea sa şi răspunde, în calitate de titular de plan, de realizarea planului pentru întreaga sa activitate.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în domeniul sau de activitate, asigura aplicarea legilor, decretelor, precum şi a hotărîrilor Consiliului de Miniştri.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare colaborează cu celelalte ministere şi organe centrale, precum şi cu organele locale, în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce-i revin.
Pentru a se asigura sporirea continua a producţiei, dezvoltarea şi consolidarea cooperativelor agricole de producţie, a consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, Ministerul Agriculturi şi Industriei Alimentare conlucreaza cu Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie.
Ministerul Agriculturii şi Industilei Alimentare are următoarele atribuţii principale:
A. Atribuţii cu privire la agricultura:
a) ia măsuri şi răspunde de folosirea raţională a tuturor terenurilor agricole, indiferent de posesor; asigura executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare care să ducă la redarea în cultura de noi suprafeţe, la îmbunătăţirea categoriilor de folosinţă, la creşterea potenţialului de producţie al întregului fond funciar al tarii; controlează şi răspunde de scoaterea terenurilor din producţia agricolă vegetala pentru alte nevoi ale economiei, urmărind ca aceasta să se facă cu respectarea stricta a prevederilor legii; ... b) stabileşte zonarea producţiei de cereale, leguminoase, plante tehnice, legume, cartofi, plante de nutret a plantaţiilor de vii şi pomi, a speciilor şi categoriilor de animale, potrivit cu condiţiile pedoclimatice şi social-economice din fiecare zona şi microzona; stabileşte repartizarea teritorială a soiurilor şi hibrizilor pentru toate plantele de cultura, precum şi a raselor de animale, urmăreşte şi controlează respectarea acestora; elaborează tehnologii unitare de producţie pentru toate culturile, pentru zootehnie şi celelalte activităţi cu caracter agricol, ia măsuri şi controlează respectarea acestora de către toate unităţile agricole; ... c) organizează şi răspunde de realizarea productiilor de cereale, leguminoase, plante tehnice şi furajere, legume, cartofi, fructe, struguri, carne, lapte, oua, lina şi alte produse agricole vegetale şi animale; ... d) organizează, în funcţie de zonarea producţiei agricole vegetale şi animale, concentrarea şi specializarea unităţilor agricole de stat şi îndrumă profilarea cooperativelor agricole de producţie; organizează ferme şi întreprinderi specializate, precum şi unităţi de tip industrial, sprijină acţiunile de cooperare şi asociere între unităţile de stat şi cooperativele agricole de producţie; îndrumă activitatea şi răspunde de organizarea consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste; ... e) ia măsuri, organizează şi răspunde de dezvoltarea, în cadrul consiliilor unice agroindustriale, a activităţilor de prelucrare a produselor agricole, de extindere a activităţilor industriale proprii şi prin cooperare cu întreprinderile industriale din subordinea ministerului şi din subordinea altor ministere şi organe centrale, de executarea construcţiilor, de producere a materialelor de construcţii, de extindere a prestărilor de servicii şi a activităţii de comercializare a produselor agricole, care să contribuie la folosirea forţei de muncă în tot cursul anului şi la sporirea veniturilor; ... f) organizează, prin unităţile de cercetare din subordinea sa, producerea seminţelor şi a materialului săditor, urmăreşte şi răspunde de asigurarea cu saminta şi material săditor a nevoilor întregii agriculturi, precum şi de calitatea acestora; ... g) elaborează măsuri pentru protecţia plantelor şi norme de carantina fitosanitara; îndrumă acţiunile de combaterea bolilor şi dăunătorilor şi controlează aplicarea lor, avizează asupra producerii insecticidelor, fungicidelor şi erbicidelor; ... h) organizează şi conduce acţiunile privind reproductia şi selecţia animalelor, în mod unitar, pentru toate sectoarele din agricultura, urmărind şi rapunzind de sporirea efectivelor şi ameliorarea acestora; ... i) răspunde de asigurarea unei baze furajere echilibrate, pentru toate speciile şi categoriile de animale, în care scop ia măsuri pentru realizarea, în toate unităţile, a programului de imbunatatire şi exploatare raţională a pasunilor şi finetelor naturale, de stabilirea unei structuri optime a plantelor de. nutret cultivate, de aplicarea tehnologiilor stabilite pentru acestea, de recoltarea şi păstrarea furajelor cu asigurarea condiţiilor de calitate, precum şi de administrarea lor raţională în hrana animalelor, de pregătirea şi îmbunătăţirea tuturor subproduselor industriale şi a produselor agricole secundare destinate furajarii; ... j) exercita atribuţiile serviciului sanitar veterinar de stat şi ale inspecţiei de stat sanitare veterinare, răspunde de prevenirea şi combaterea epizootiilor; organizează producerea materialelor biologice şi avizează folosirea preparatelor biologice şi a medicamentelor de uz zooveterinar; ... k) stabileşte sisteme de tractoare, maşini agricole şi utilaje, necesare mecanizarii proceselor de producţie din agricultura; ia măsuri pentru introducerea lor în producţia agricolă, stabilind norme de folosire, întreţinere şi reparare a acestora; ... l) asigura studiile şi proiectele pentru organizarea teritoriului agricol, pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru construcţiile agricole; ... m) coordonează activitatea geodezica-topografica din întreaga ţara, cu excepţia celei îndeplinite de Ministerul Apărării Naţionale; introduce şi organizează cadastrul funciar al teritoriului tarii; ... n) răspunde de executarea în termenele stabilite a programului naţional de îmbunătăţiri funciare; ... o) răspunde de organizarea întreţinerii şi exploatării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din sistemele care se afla în administrarea sa; îndeplineşte sarcinile ce-i revin pentru păstrarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare împotriva inundaţiilor şi gheturilor; ... p) asigura şi răspunde de constituirea fondului de stat de cereale, leguminoase boabe, oleaginoase şi plante textile, prin contracte ce se încheie cu unităţile agricole socialiste şi prin preluarea produselor cuvenite ca plata, pentru lucrările prestate de staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi din uium, precum şi prin achiziţii de la gospodăriile populaţiei; ia măsuri şi răspunde de buna conservare a produselor preluate la fondul de stat şi de livrarea acestora, cu respectarea stricta a destinaţiilor stabilite prin plan şi balanţa fiecărui produs; ... r) constituie, în scopul aprovizionarii populaţiei, al asigurării cantităţilor necesare industrializarii şi semiindustrializarii, precum şi pentru export, fondul de stat de legume, cartofi, fructe şi struguri, prin contractari şi achiziţia de la unităţi socialiste şi gospodării ale populaţiei, urmărind îmbunătăţirea continua a calităţii produselor şi sortimentelor, ia măsuri pentru realizarea şi depozitarea rezervelor, de toamna şi iarna la legume, cartofi, fructe şi struguri în stare proaspăta, industrializata şi semindustrializata; ... s) ia măsuri şi răspunde pentru constituirea şi păstrarea rezervei de stat de produse agroalimentare; ... t) organizează comerţul cu ridicată şi cu amănuntul de legume, cartofi, fructe şi struguri de masa, îndrumă acvitatea reţelei proprii de depozite şi magazine de prezentare şi desfacere a produselor agricole. ...B. Atribuţii cu privire la industrializarea alimentara:
a) asigura şi răspunde de dezvoltarea continua a activităţii de industrializare a produselor agricole, diversificarea sortimentelor de produse alimentare şi îmbunătăţirea calităţii acestora în scopul satisfacerii nevoilor de consum ale populaţiei şi a altor cerinţe ale economiei naţionale; ia măsuri pentru specializarea unităţilor de industrie alimentara în realizarea de produse destinate exportului; ... b) răspunde de valorificarea superioară a materiilor prime agricole, introducerea de noi tehnologii, reducerea consumurilor specifice, folosirea raţională a capacităţilor de producţie, introducerea unor metode avansate de organizare a producţiei şi a muncii, în vederea creşterii productivitatii muncii şi a eficientiei economice în unităţile de industrializare; ... c) organizează şi asigura prelucrarea la fondul de stat, conform planului, a materiilor prime vegetale şi animale, în care scop: ...- încheie contracte de preluare la fondul de stat a produselor vegetale şi animale din obiectul sau de activitate şi răspunde de realizarea lor. În acest scop, Departamentul industriei alimentare preia de la Uniunesa Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţie, şi Desfacere a Mărfurilor activitatea de contractare şi preluare la fondul de stat a porcinelor şi ovinelor;
- urmăreşte şi acorda sprijin unităţilor agricole cu care a încheiat contracte pentru insamintarea efectivă a suprafeţelor stabilite la sfecla de zahăr, floarea-soarelui, soia, în pentru ulei, tutun; verifica aplicarea tehnologiilor şi se preocupa de preluarea în bune condiţii a întregii producţii obţinute;
- controlează şi urmăreşte în fiecare unitate cu care a încheiat contracte existente efectivelor de animale, realizarea sporurilor de creştere în greutate, producţia de lapte şi valorificarea produselor potrivit prevederilor din plan şi contracte;
d) asigura dezvoltarea, în cadrul consiliilor unice agroindustriale, a capacităţilor noi industriale pentru valorificarea economică a resurselor de materii prime agricole; organizează acţiunii de cooperare şi asociere între întreprinderile industriale şi cooperativele agricole şi dezvoltarea secţiilor întreprinderilor pe raza de activitate a consiliilor; ... e) controlează regimul de tăiere a animalelor în abatoare, indiferent de subordonare, şi răspunde de respectarea prevederilor legii în ce priveşte greutatea de sacrificare şi numărul de animale destinate tăierii potrivit prevederilor de plan, precum şi de respectarea destinaţiei produselor obţinute; ... f) organizează, îndrumă şi controlează pescuitul în Marea Neagra şi în oceane, industrializarea şi desfacerea peştelui şi a celorlalte produse acvatice, construirea şi repararea, de nave uşoare şi utilaje necesare pescuitului, industriei peştelui, recoltarii şi valorificării stufului; ... g) coordonează şi da dispoziţii obligatorii pentru producţia şi livrarea de, făina, malai, produse de panificatie, produse zaharoase şi alte produse agroindustriale, realizate de către unităţile din subordinea organelor locale acorda acestora, asistenţa tehnica de specialitate şi exercită controlul activităţii morilor cu regim de macinis prestator; ... h) organizează, îndrumă şi coordonează utilizarea raţională şi dezvoltarea reţelei frigorifice din ţara; ... i) organizează şi îndrumă activitatea reţelei de magazine proprii de prezentare a bunurilor alimentare; ... j) stabileşte metodologia unitară de elaborare, aplicare şi urmărire a normelor şi normativelor de consum, emite norme şi normative tehnice de specialitate obligatorii pentru toate unităţile producătoare de bunuri alimentare, indiferent de subordonarea lor, şi controlează aplicarea acestora; ... k) îndeplineşte funcţia de coordonator de ramura în domeniul produselor alimentare. ...C. Atribuţii comune:
a) asigura în cadrul planului naţional unic de dezvoltare economico-socială, dezvoltarea în ritm susţinut şi într-o conceptie unitară a tuturor sectoarelor, ramurilor şi subramurilor din agricultura şi industrializarea produselor agricole, în vederea realizării sarcinilor de plan şi pentru obţinerea, unor cantităţi sporite de produse agricole şi alimentare, pentru satisfacerea cerinţelor de aprovizionare a populaţiei şi a celorlalte nevoi ale econmiei naţionale, în care scop: ...- elaborează studii şi programe privind proportiile, nivelurile, ritmurile şi căile de dezvoltare în perspectiva a ramurilor şi subramurilor din activitatea sa;
- elaborează proiectele planurilor anuale şi de perspectiva, pe baza studiilor proprii şi a propunerilor departamentelor, direcţiilor generale economice, centralelor, direcţiilor generale judeţene pentru agricultura industria alimentara şi a celorlalte unităţi subordonate şi, colaborează cu organele centrale de resort la elaborarea proiectelor planurilor anuale şi de perspectiva pentru întreaga activitate din domeniul sau, asigurind mobilizarea prin plan a tuturor resurselor existente;
- asigura diversificarea producţiei şi ridicarea continua a caracteristicilor calitative ale produselor, în scopul satisfacerii necesităţilor economiei naţionale şi creşterii competitivitatii lor pe piaţa internationala;
- stabileşte, după adoptarea legilor pentru; aprobarea planului naţional unic de dezvoltare ecomico-socială şi a bugetului de stat, indicatorii de plan economici şi financiari pe unităţi subordonate, ale căror sarcini de plan nu sînt stabilite distinct prin planul naţional unic de dezvoltare, economico-socială;
- determina, potrivit normelor legale, necesarul de mijloace, circulante pentru unităţile subordonate şi le doteaza cu astfel de mijloace, cu acordul Ministerului Finanţelor;
- organizează urmărirea indicatorilor ce-i revin din planul naţional unic şi bugetul de stat, răspunde de îndeplinirea acestora şi informează periodic Consiliul de Miniştri;
- analizează bilanţurile şi dările de seama periodice, ale unităţilor subordonate şi întocmeşte pe cele care privesc, activitatea pe întregul minister;
- întocmeşte şi executa bugetul de venituri şi cheltuieli pentru administraţia centrala, a ministerului şi pentru unităţile subordonate;
- executa atribuţiile ce-i revin, potrivit legii, cu privire la tarife şi preţuri în domeniul sau de activitate;
b) coordonează şi îndrumă activitatea de cercetare şi proiectare din unităţile subordonate şi ia măsuri pentru inzestrarea acestora cu mijloacele tehnico-materiale necesare; ia măsurile necesare pentru integrarea activităţii de cercetare cu producţia şi învăţămîntul şi desfăşurarea acesteia pe bază de programe care să asigure rezolvarea problemelor prioritare de care producţia are nevoie; urmăreşte rezultatele cercetării ştiinţifice şi valorificarea acestora în producţie; se preocupa de introducerea progresului tehnic, ştiinţific şi economic în unităţile subordonate; ... c) organizează, activitatea de documentare tehnica specifică ramurilor şi subramurilor sale şi asigura informarea unităţilor subordonate cu privire la tendintele progresului tehnico-ştiinţific, pe plan naţional şi mondial; editează publicaţii şi lucrări privitoare la problemele de producţie, ştiinţa şi tehnica şi organizează acţiuni de propaganda specifică activităţii pe care o conduce; ... d) aproba potrivit legii, documentaţiile tehnico-economice pentru asimilarea produselor noi de mare importanţa şi îşi da acordul cu privire la tipurile şi indicatorii tehnico-economici ai instalaţiilor complexe, precum şi ai maşinilor şi instalaţiilor unicate ce urmează a fi produse în ţara sau procurate din străinătate, pentru întreaga activitate din domeniul sau; ... e) îndrumă activitatea de invenţii şi inovaţii şi se preocupa de generalizarea celor mai importante realizari; face propuneri cu privire la problemele de standardizare; aproba norme interne; coordonează şi controlează activitatea de metrologie din unităţile subordonate; ... f) aproba, în limita competentei sale, documentaţiile tehnico-economice şi răspunde pentru realizarea lucrărilor de investiţii şi punerea în funcţiune în termen a obiectivelor; urmăreşte reducerea consumului de materiale de construcţii deficitare, precum şi reducerea investiţiei specifice, organizează, coordonează şi răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii-montaj şi instalaţii în execuţie proprie din ramurile şi subramurile sale de activitate; răspunde de realizarea producţiei de materiale de construcţii prevăzute în planul sau; ... g) elaborează şi face propuneri cu privire la proportiile şi structura schimburilor comerciale în perspectiva; organizează asigurarea producţiei destinate exportului, în care scop ia măsuri pentru specializarea unităţilor care au condiţii favorabile pentru realizarea de produse la parametrii calitativi ceruti pe pieţele externe, dotarea acestora cu baza materială de care au nevoie; diversifica structura sortimentala, condiţiile de prezentare şi ambalare; urmăreşte pregătirea şi livrarea produselor destinate exportului în scopul valorificării acestora în condiţii de eficienta sporită; răspunde de realizarea planului de export; ... h) organizează activitatea de cooperare în domeniul producţiei şi al comercializării produselor, proiectării, execuţiei de lucrări şi asistenţei tehnice cu alte tari şi asigura îndeplinirea sarcinilor ce decurg din aceasta activitate, corelează activitatea de cooperare cu cea de export, urmărind valorificarea prin acţiuni de cooperare a produselor destinate exportului şi producerea de materii prime pentru industria alimentara şi pentru alte ramuri; ... i) organizează şi coordonează, activitatea de colaborare economică, tehnica şi ştiinţifică cu alte ministere şi organe centrale din străinătate în ramurile şi subramurile sale de activitate, asigura aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale privitoare la activitatea din domeniul sau şi controlează îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din aceasta; ... j) răspunde de acvitatea de organizare a conducerii, producţiei şi a muncii în unităţile de stat şi cooperatiste din sistema sa; organizează perfecţionarea sistemului informaţional şi asigura aplicarea acestuia în domeniul sau de activitate; ... k) îndrumă şi coordonează activitatea de valorificare a produselor, de aprovizionare tehnico-materială, financiar-contabila de investiţii a cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor economice intercooperatiste; ... l) organizează activitatea de elaborare, aplicare şi urmărire a normativelor şi normelor de muncă pentru toate categoriile de personal muncitor din domeniul sau de activitate, organizează elaborarea de normative şi norme de muncă unificate pe economie la lucrările pentru care se stabileşte ca este initiator sau colaborator; aproba normativele şi notiunile unificate pe ramuri, subramuri şi alte activităţi specifice şi controlează, modul lor de aplicare; elaborează norme de muncă în unităţile agricole socialiste şi urmăreşte aplicarea acestora; ... m) organizează întocmirea lucrărilor privind necesarul de materii prime, materiale şi utilaje, a căror balanţa se aproba de Consiliul de Miniştri sau de ministere ori alte organe centrale; răspunde de întocmirea în mod corespunzător a balantelor materiale de către unităţile în subordine şi colaborează cu celelalte organe centrale la echilibrarea acestora în concordanta cu sarcinile din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, cu necesităţile şi posibilităţile economiei naţionale; asigura aprovizionarea cu materiale utilaje pentru care este coordonator, necesare tuturor ministerelor, celorlalte organe centrale, precum şi organelor locale; ... n) organizează exploatarea, prin pescuit natural şi piscicultura a bazinelor aflate în administraţia unităţilor din subordinea sa exercita, în condiţiile prevăzute de lege, coordonarea-îndrumarea şi controlul activităţii de pescuit, piscicultura şi protecţia fondului piscicol în toate bazinele piscicole din subordinea sa sau a altor organe centrale şi locale; ... o) avizează, în condiţiile prevăzute de lege, înfiinţarea sau dezvoltarea unităţilor agroindustriale proprii, precum şi a unităţilor, cu acest profil din subordinea altor ministere, organe centrale şi organe locale; ... p) organizează exploatarea mijloacelor de transport din dotarea unităţilor sale, destinate transporturilor interne şi internaţionale; ... r) asigura aplicarea dispoziţiilor legale în probleme de personal, în care scop: ...- aplica criteriile unitare stabilite pe economie pentru selecţionarea, pregătirea, perfecţionarea şi promovarea personalului din domeniul sau de activitate şi controlează executarea; stabileşte necesarul de personal în perspectiva şi ia măsuri pentru pregătirea acestuia, potrivit legii;
- încadrează personalul pentru aparatul propriu; numeşte organele de conducere ale centralelor şi ale celorlalte unităţi din subordinea sa;
- organizează perfecţionarea pregătirii personalului de specialitate din unităţile sale;
- organizează, evidenta cadrelor cu studii superioare agricole, de industrializare a produselor agricole, şi răspunde de repartizarea lor, încadrarea specialiştilor agricoli şi de industrie alimentara în alte sectoare de activitate decît cele agricole se face numai cu acordul prealabil al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare;
- răspunde, potrivit Legii educaţiei şi învăţămîntului, de organizarea învăţămîntului de specialitate din domeniul, agriculturii şi industriei alimentare;
s) stabileşte, potrivit legii, normele şi ia măsuri cu privire la protecţia muncii, în scopul asigurării celor mai bune condiţii de muncă, al prevenirii accidentelor de muncă şi imbolnavirilor profesionale pentru unităţile în subordine; ... t) participa la elaborarea propunerilor privind perfecţionarea elementelor sistemului de retribuire, organizind elaborarea de studii în acest scop, stabileşte măsuri de ansamblu pentru îmbunătăţirea continua a condiţiilor de muncă şi de trai ale personalului; răspunde de aplicarea prevederilor legale în domeniul retribuirii muncii şi organizează controlul permanent al modului de aplicare a elementelor sistemului de retribuire a muncii în unităţile subordonate; ... u) elaborează, pe baza şi în vederea executării legii, norme tehnice cu caracter metodologic privind activitatea de producţie, planificare, de organizare şi normare a muncii, retribuire şi financiară, precum şi pentru orice alte, activităţi din domeniul sau. Normele tehnice stabilite pentru produsele din nomenclatorul sau sînt obligatorii şi pentru unităţile subordonate altor organe centrale sau locale care fabrica produse similare; ... v) urmăreşte reducerea costurilor de producţie, creşterea rentabilitatii şi a eficientei economice în unităţile subordonate; ... x) prezintă Consiliului de Miniştri proiecte de acte normative şi de alte acte prevăzute de lege; avizează proiectele de acte normative şi cu alt caracter elaborate de celelalte ministere şi organe centrale şi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, care interesează domeniul sau de activitate; ... y) exercita atribuţiile legale cu privire la activitatea organizaţiilor obşteşti din domeniul sau şi sprijină activitatea acestora; ... z) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege. ...Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este condus de consiliul de conducere al ministerului, care hotărăşte în problemele generale privind activitatea ministerului.
Conducerea colectivă a activităţii operative a ministerului şi asigurarea aducerii la îndeplinire a hotărîrilor consiliului de conducere se realizează prin biroul executiv al acestuia.
Consiliul de conducere al ministerului şi biroul executiv al acestuia, organe cu caracter deliberativ, sînt organizate şi funcţionează potrivit Decretului nr. 76/1973 privind conducerea ministerelor şi a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat pe baza principiului conducerii colective.
Din Consiliul de conducere al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare face parte şi preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare are în conducerea sa un ministru, doi miniştri secretari de stat care sînt membri ai guvernului, noua adjuncţi ai ministrului şi trei secretari de stat. Unul dintre miniştrii secretari de stat îndeplineşte şi funcţia de şef al Departamentului industriei alimentare.
Miniştrii secretari de stat, adjunctii ministrului şi secretarii de stat se numesc prin decret prezidential iar atribuţiile acestora se stabilesc de consiliul de conducere al ministerului.
Ministrul reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte organe şi organizaţii din ţara precum şi în relaţiile internaţionale; în lipsa ministrului aceste atribuţii se exercită de unul dintre miniştrii secretari de stat.
În cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare funcţionează Consiliul pentru cereale şi plante tehnice, Consiliul horticulturii, Consiliul fondului funciar şi imbunatatirilor funciare, Consiliul zooveterinar şi Consiliul mecanizarii, ca organe tehnice de lucru pe lîngă organele de conducere colectivă ale ministerului. Din aceste consilii fac parte specialişti de înaltă calificare şi cu o îndelungată experienta în producţie, cercetare şi învăţămînt. Numărul de membri şi componenta nominală se stabilesc de consiliul de conducere al ministerului.
Consiliile dezbat şi prezintă consiliului de conducere, al ministerului, pentru domeniile lor de activitate, propuneri asupra acţiunilor şi măsurilor ce trebuie luate în ce priveşte producerea seminţelor, structura soiurilor şi hibrizilor, zonarea acestora; măsurilor de selecţie, reproducţie şi raionare a raioanelor de animale; apărării sănătăţii animalelor; stabilirii şi aplicării unitare a tehnologiilor în toate sectoarele din agricultitra; avizării sistemei de tractoare şi maşini agricole, utilaje şi instalaţii pentru agricultura şi industria de prelucrare a produselor agricole; introducerii în producţie de noi sortimente de produse chimice, medicamente şi biopreparate. Consiliul fondului funciar şi imbunatatirilor funciare dezbate şi aproba soluţiile constructive la lucrările de îmbunătăţiri funciare şi construcţii agroindustriale, precum şi tehnologiile de execuţie şi exploatare a acestor lucrări.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare are următoarea structura organizatorică:
a) Departamentul agriculturii de stat, care are în structura sa: ...- Direcţia producţiei agricole;
- Direcţia tehnica, investiţii şi mecanizare;
- Direcţia plan, finanţe, desfacere şi export;
- Direcţia organizare şi control;
b) Departamentul industriei alimentare, care are în structura sa: ...- Direcţia plan, finanţe, desfacere;
- Direcţia tehnica, investiţii, mecano-energetic;
- Direcţia organizare şi control;
c) Direcţia generală economică a horticulturii care are în structura sa: ...- Direcţia tehnica şi de industrializare a produselor horticole;
- Dirertia plan, finanţe, desfacere şi export;
- Direcţia organizare şi control;
- Trustul economic de producţie pentru legume de sera;
- Trustul economic de producţie pentru legume de cimp;
- Trustul economic de producţie pentru cartofi;
- Trustul economic de producţie pentru pomicultura;
- Trustul economic de producţie pentru viticultura şi vinificaţie.
Trusturile economice de producţie din cadrul Direcţiei generale economice a horticulturii funcţionează pe baza autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, cu personalitate juridică, şi îndeplinesc atribuţii de direcţii de producţie şi îndrumare tehnica de specialitate a ministerului pentru sectoarele din profilul lor de activitate.
Trusturile economice de producţie au sediul, obiectul de activitate, unităţile subordonate, precum şi atribuţiile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2;
d) Direcţia generală economică zooveterinară, care are în structura sa: ...- Direcţia producţiei animale;
- Direcţia baza furajera;
- Direcţia sanitară veterinara, care are în componeta sa şi Inspecţia de stat sanitară veterinara;
- Direcţia plan, finanţe, investiţii şi organizare;
e) Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii, care are în structura sa: ...- Direcţia mecanizare şi transporturi;
- Direcţia de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;
- Direcţia tehnica şi de producţie industriala;
- Direcţia plan, finanţe, organizare şi control;
f) Direcţia generală economică de îmbunătăţiri funciare şi construcţii în agricultura, care are în structura sa: ...- Direcţia tehnica, investiţii şi mecano-energetic;
- Direcţia construcţii-montaj;
- Direcţia plan finanţe şi aprovizionare-desfacere;
g) Direcţia pentru cereale, plante tehnice şi fond funciar care are în structura sa şi: ...- Inspecţia de stat pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor;
- Inspecţia de stat pentru carantina fitosanitara;
- Inspecţia pentru fond funciar;
h) Direcţia tehnica şi de investiţii; ... i) Direcţia de comerţ exterior şi cooperare economică internationala; ... j) Direcţia planificarii; ... k) Direcţia finanţe-preţuri; ... l) Direcţia organizarea producţiei şi a muncii; ... m) Direcţia de personal, învăţămînt şi propaganda; ... n) Direcţia generală de aprovizionare tehnico-materială; ... o) Direcţia secretariat-administrativ; ... p) Inspecţia de stat pentru agricultura şi industria alimentara. ...Direcţia generală de aprovizionare tehnico-materială şi Direcţia de personal, învăţămînt şi propaganda se asimilează cu direcţiile tehnico-economice din ministere.
Structura organizatorică pe compartimente de muncă şi numărul maxim de personal în aparatul ministerului sînt cele prevăzute în anexele nr. 3*), 3A*)-3K*).
--------------
Direcţia pentru cereale plante tehnice şi fond funciar răspunde de:
a) elaborarea şi aplicarea în mod unitar a programelor de producţie pentru fiecare cultura, a tehnologiilor acestora, asigurarea seminţelor, combaterea bolilor şi dăunătorilor, obţinerea productiilor planificate; ... b) întocmirea programelor de gospodărire raţională a pămîntului de creştere a suprafeţelor arabile şi ameliorare a fondului funciar agricol al întregii tari precum şi de cadastrul funciar. ...Direcţia generală, economică zooveterinară răspunde de:
a) realizarea sarcinilor din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială privind efectivele, producţia, preluarile şi livrările la fondul de stat şi indicatorii de eficienta, în domeniul creşterii animalelor de pe întreg teritoriul tarii; ... b) elaborarea şi aplicarea unitară a programelor de cercetare şi producţie pentru ameliorarea, reproductia şi nutritia animalelor pe întreaga agricultura şi tehnologiilor de profil, pentru realizarea producţiei animale; ... c) asigurarea sănătăţii animalelor; ... d) soluţionarea problemelor specifice producţiei agrozootehnice din zonele necooperativizate; ... e) asigurarea bazei, furajere necesare, îmbunătăţirea pajiştilor, prelucrarea şi buna gospodărire a furajelor de toate categoriile. ...Direcţia de comerţ exterior şi cooperare economică internationala răspunde de:
a) urmărirea pregătirii producţiei pentru export; ... b) contractarea şi livrarea producţiei pentru export; ... c) lărgirea activităţilor de cooperare economică şi colaborare tehnico-ştiinţifică internationala. ...Departamentul agriculturii de stat răspunde de:
a) realizarea producţiei vegetale şi animale în condiţiile de eficienta prevăzute prin plan în unităţile de producţie din subordine, prin aplicarea unitară a tehnologiilor stabilite pentru întreaga agricultura de către direcţiile de profil din cadrul ministerului şi de asigurarea şi folosirea raţională a bazei tehnico-materiale; ... b) dezvoltarea raţională a capacităţilor de producţie, de modernizarea acestora, de realizarea integrală a obiectivelor de investiţii, precum şi de folosirea cu maxima eficienta a fondurilor de investiţii şi a mijloacelor fixe din dotarea unităţilor sale; ... c) intensificarea acţiunii de asociere şi cooperare cu unităţile agricole cooperatiste, pentru folosirea mai buna a resurselor existente în cele doua sectoare şi creşterea producţiei din agricultura. ...Departamentul industriei alimentare răspunde de:
a) realizarea sarcinilor din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, la toţi indicatori stabiliţi, precum şi elaborarea şi aplicarea programelor de dezvoltare din domeniul sau de activitate; ... b) dezvoltarea continuu a capacităţilor de producţie pentru industrializarea produselor agricole, diversificarea sortimentelor şi îmbunătăţirea calităţii produselor alimentare necesare consumului intern şi exportului; ... c) asigurarea prin centralele şi unităţile din subordine a materiilor prime, acordarea de sprijin tehnic unităţilor agricole care le produc şi valorificarea lor superioară. ...Şeful departamentului reprezintă departamentul în raporturile cu celelalte organe şi organizaţii din ţara şi în relaţiile internaţionale, potrivit competentelor stabilite de consiliul de conducere, al ministerului.
Direcţia generală economică a horticulturii coordonează şi răspunde în mod unitar pe ansamblul agriculturii, potrivit prevederilor Legii nr. 28/1976 de producerea, industrializarea şi valorificarea legumelor, cartofilor, fructelor şi strugurilor.
Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii răspunde de:
a) elaborarea şi aplicarea programelor de mecanizare pe întreaga agricultura; ... b) organizarea producerii unor utilaje, mecanisme, dispozitive, piese de schimb ce se realizează prin unităţi proprii, realizarea şi diversificarea utilajelor şi instalaţiilor necesare prelucrării produselor agricole, atît pentru obiectivele industriale mari, cît şi pentru capacitatile de producţie sau secţiile unor fabrici ce se creează în cadrul consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste; ... c) exploatarea suprafeţelor amenajate pentru irigaţii, desecări şi combaterea eroziunii din sistemele mari şi amenajările locale; ... d) acordarea asistenţei tehnice pentru exploatarea şi întreţinerea amenajărilor locale din cadrul cooperativelor agrico1e de producţie; ... e) activitatea de transporturi pe întregul minister; ... f) urmărirea, împreună cu Direcţia generală ecomica de îmbunătăţiri funciare şi construcţii în agricultura, a realizării investiţiilor în domeniul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. ...Direcţia generală economică de îmbunătăţiri funciare şi construcţii în agricultura răspunde de:
a) realizarea programelor de ameliorare a fondului funciar, prin studii, cercetare, proiectare şi executare a lucrărilor de irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului, atît în sistemele mari, cît şi locale; ... b) executarea de lucrări de construcţii agrozootehnice şi de industrializarea produselor agricole; ... c) asigurarea studiilor şi proiectelor pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru construcţiile agricole şi de industrializarea produselor agricole de mai mica complexitate; ... d) asigurarea asistenţei tehnice în proiectarea şi executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din cooperativele agricole de producţie; ... e) urmărirea, împreună cu Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii, a realizării investiţiilor în domeniul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. ...Inspecţia de stat pentru agricultura şi industria alimentara exercita controlul asupra aplicării hotărîrilor de partid şi de stat şi a actelor normative, asupra modului cum se realizează programele privind dezvoltarea producţiei agricole şi alimentare, precum şi modului cum se folosesc pămîntul, mijloacele materiale, financiare şi forta de muncă.
Departamentul agriculturii de stat, Departamentul industriei alimentare, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Direcţia generală economică zooveterinară, Direcţia generală economică a horticulturii, Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii şi Direcţia generală economică de îmbunătăţiri funciare şi construcţii în agricultura au personalitate juridică, sînt titulare de plan, au nominalizare în mod distinct prin planul naţional unic sarcini la toţi indicatorii şi răspund direct de realizarea indicatorilor stabiliţi.
La nivelul ministerului se poate constitui o rezervă de la titularii de plan (departamente, direcţii generale economice şi centrale) de pînă la 3% la indicatorii aprobaţi prin planul naţional unic.
Utilizarea rezervei se va face cu aprobarea ministrului, la oricare titular de plan, din cadrul ministerului, cu respectarea, nivelelor prevăzute pe total minister la indicatorii respectivi, informind Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor asupra modificărilor intervenite.
Direcţiile generale, economice funcţionează pe principiul autogestiunii economico-financiare şi îndeplinesc atribuţiile ce le revin, potrivit legii, centralelor şi departamentelor.
Departamentele şi direcţiile generale economice prevăzute la art. 13, 15, 16 şi 18-20 sînt conduse de cîte un consiliu de conducere şi cîte un birou executiv, organe cu caracter deliberativ, care, se constituie şi funcţionează potrivit prevederilor Decretului nr. 76/1973, privind conducerea ministerelor şi a celorlalte organe centrale, ale administraţiei de stat pe baza principiului conducerii colective.
Atribuţiile consiliilor de conducere şi ale birourilor executive ale acestora se stabilesc de consiliul de conducere al ministerului.
Pe lîngă organele de conducere colectivă ale direcţiilor generale economice prevăzute la art. 13 şi 18-20 se organizează şi funcţionează consilii tehnico-economice, potrivit Decretului nr. 78/1973.
Direcţia generală de aprovizionare tehnico-materială are personalitate juridică şi funcţionează pe principiul autogestiunii economico-financiare.
Activităţile de personal şi învăţămînt se realizează centralizat, pe ansamblul ministerului, prin Direcţia de personal, învăţămînt şi propaganda.
Atribuţiile tuturor compartimentelor din aparatul ministerului se stabilesc, potrivit legii, prin regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aproba de consiliul de conducere al ministerului.
Direcţiile generale economice prevăzute la art. 11 lit. c), d), e) şi f) sînt conduse de cîte un adjunct al ministrului, care îndeplineşte şi funcţia de director general.
Pentru conducerea unitară a întregii agriculturi şi a activităţii de industrializare a produselor agricole, în cadrul judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti, se organizează direcţiile generale pentru agricultura şi industria alimentara. Acestea funcţionează ca organe locale de specialitate, fiind subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi comitetului executiv al consiliului, popular judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile Legii nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor populare.
Direcţiile generale judeţene pentru agricultura şi industria alimentara au personalitate juridică şi sînt titulare de plan pentru sarcinile ce revin agriculturii, industriei alimentare, altor activităţi industriale şi transporturilor din cadrul judeţului.
Organizarea direcţiilor generale pentru agricultura şi industria alimentara şi a unităţilor din subordinea acestora se face pe baza normelor de structura aprobate prin decret al Consiliului de Stat.
Normativele tehnice, de consum şi de muncă, precum şi tehnologiile elaborate, potrivit legii, de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, precum şi de către centralele subordonate, sînt obligatorii pentru toate unităţile de profil de pe teritoriu.
Direcţiile generale pentru agricultura şi industria alimentara răspund de aplicarea unitară a acestora, potrivit condiţiilor concrete pedoclimatice şi social-economice din zona respectiva.
De asemenea direcţiile generale pentru agricultura şi industria alimentara, prin unităţile lor de specialitate, răspund de aplicarea, în toate unităţile, indiferent de subordonare, a normelor şi măsurilor de conservare, creştere şi ameliorare a fondului funciar, de protecţia plantelor, calitatea seminţelor şi materialului săditor, de selecţia animalelor şi a celor cu caracter sanitar-veterinar şi realizează, prestările de servicii de specialitate.
Departamentele, direcţiile generale economice, direcţiile generale, direcţiile din minister şi centralele subordonate, precum şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, sînt obligate sa acorde sprijin şi îndrumare de specialitate direcţiilor generale pentru agricultura şi industria alimentara şi să le consulte în elaborarea şi aplicarea măsurilor cu caracter de directiva, ca şi la realizarea unor acţiuni care privesc unităţile din raza lor teritorială.
Inginerii, medicii veterinari şi economistii care lucrează în cooperativele agricole de producţie, în calitate de reprezentanţi ai statului, poarta răspunderea, alături de consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, de aplicarea tehnologiilor stabilite, de organizarea producţiei şi a muncii, de realizarea produselor agricole vegetale şi animale şi de livrarea aeestora la fondul de stat, potrivit sarcinilor prevăzute în planul naţional unic.
Inginerii şi medicii veterinari care lucrează în cooperativele agricole de producţie sînt retribuiţi de stat prin consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste şi răspund faţă de acestea de îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Transferarea specialiştilor agricoli şi de industrie alimentara se face o dată pe an, în trimestrul IV, corelat cu repartizarea absolvenţilor şi începerea anului agricol.
Prevederile alin. 2 se aplică în mod corespunzător şi contabililor şefi din cooperativele agricole de producţie care sînt retribuiţi de stat.
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, institutele şi staţiunile centrale de cercetare împreună cu direcţiile generale şi direcţiile de profil din minister elaborează programe unitare de cercetare şi, pe baza rezultatelor obţinute, stabilesc şi perfectioneaza permanent tehnologii obligatorii pentru întreaga agricultura, urmăresc aplicarea lor diferenţiată în toate unităţile agricole.
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, institutele, staţiunile centrale şi staţiunile de cercetare răspund de producţia şi asigurarea întregii agriculturi cu seminţe necesare de cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice, plante furajere, legume şi cartofi, material săditor viticol şi pomicol şi animale de reproducţie.
Institutele, staţiunile centrale şi staţiunile de cercetare din subordinea departamentelor şi direcţiilor generale economice se subordonează, pentru activitatea de cercetare, şi Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, care răspunde de coordonarea, îndrumarea şi controlul, îndeplinirii programelor de cercetare ştiinţifică.
Pe data de 1 august 1979, Centrala pentru mecanizarea agriculturii şi producţiei de utilaje pentru agricultura şi industria alimentara, Centrala de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, Centrala pentru legume şi fructe, Trustul întreprinderilor pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor, Centrala viei şi vinului şi Trustul de cercetare, inginerie tehnologică, proiectare şi producţie pomicola se desfiinţează.
Pe data de 1 august 1979 se înfiinţează Institutul de cercetare şi producţie pentru pomicultura, cu sediul în municipiul Pitesti-Maracineni, în subordinea Direcţiei generale economice a horticulturii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, prin preluarea activităţii de cercetare şi proiectare în pomicultura de la Trustul de cercetare, inginerie tehnologică, proiectare şi producţia pomicola, care se desfiinţează.
Institutul funcţionează pe baza principiului autogestiunii; economico-finaciare, cu personalitate juridică, şi se organizează potrivit normelor legale cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat şi normelor unitare de structura aprobate prin Decretul nr. 297/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unităţile de cercetare şi de proiectare, încadrat în grupa IV de ramuri, nivel II de retribuire.
Activitatea de proiectare a Centralei viei şi vinului se preia de către Institutul de cercetări pentru valorificarea legumelor şi fructelor, cu sediul în municipiul Bucureşti, din subordinea Direcţiei generale economice a horticulturii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Institutul de cercetări pentru valorificarea legumelor şi fructelor îşi schimba denumirea în "Institutul de cercetare şi proiectare pentru valorificarea şi industrializarea legumelor şi fructelor" şi îşi completează obiectul de activitate cu proiectarea de construcţii pentru păstrarea, industrializarea legumelor şi fructelor, precum şi pentru vinificaţie.
Pe data de 1 august 1979, Trustul întreprinderilor pentru producerea nutreturilor combinate, cu sediul în municipiul Bucureşti, se reorganizează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare - Direcţia generală zooveterinară*) - prin divizarea activităţii Centralei pentru valorificarea cerealelor şi producerea nutreturilor combinate, care îşi schimba denumirea în "Centrala pentru valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice" şi îşi modifica corespunzător obiectul de activitate.
-------
Trustul are ca obiect de activitate producerea nutreturilor combinate necesare realizării programului de producţie animaliera, funcţionează pe baza principiului autogestiunii economico-financiare, cu personalitate juridică, şi se organizează potrivit normelor legale cu privire la organizarea şi conducerea centralelor economice, cu structura organizatorică tip prevăzută pentru centrale cu aparat distinct - cu volum mai redus de activitate.
Trustul se încadrează în gradul special de organizare, grupa VI de ramuri.
Structura organizatorică a Centralei pentru valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice este prevăzută în anexa nr. 4**).
---------
Anexele nr. 1 şi 2 la H.C.M. nr. 178/l974 privind îmbunătăţirea structurii organizatorice a centralelor, a unităţilor asimilate acestora, precum şi a celorlalte unităţi din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, se modifica şi se înlocuiesc cu anexa nr. 5 la prezentul decret.
Lista unităţilor de cercetare şi proiectare din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare este prevăzută în anexa nr. 6*), care înlocuieşte cap. XII - Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare din anexa nr. 1 la Decretul nr. 139/1974.
Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare vor propune, în termen de 45 zile de la data prezentului decret, modificarea indicatorilor de plan, pe titulari, cu influentele ce decurg, cu menţinerea echilibrului bugetar.
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul decret.
Decretul nr. 14/1971 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare devenit Legea nr. 28/1971, republicat în Buletinul Oficial al Republicii Sociliste România nr. 19 din 10 februarie 1972, cu modificările ulterioare, Decretul nr. 137/1978 cu privire la preluarea de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a organizării, îndrumării şi coordonării activităţilor industriale, de prestări de servicii şi de valorificare ale cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor economice intercooperatiste cu excepţia art. 3, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga.
-----------
SEDIUL, OBIECTUL DE ACTIVITATE ŞI UNITĂŢILE
SUBORDONATE TRUSTURILOR ECONOMICE DE PRODUCŢIE
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Denumirea Sediul, Obiectul de activitate Unităţi subordonate
crt. trustului localitatea
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Trustul economic Bucureşti Organizarea realizării - Laboratorul de
de producţie programelor de dezvol- cercetări pentru
pentru legume de tare şi a sarcinilor culturi de sera
sera de plan privind pro- - întreprinderile
ductia de legume şi de sere.
flori de sera
2. Trustul economic Bucureşti Organizarea realizării - Institutul de
de producţie programelor de dezvol- cercetări pentru
pentru le- tare şi a sarcinilor legumicultura şi
gume de cimp de plan din legumicul- floricultura
tura în unităţile de Vidra; - statiu-
stat, cooperatiste şi nile de cercetare
în gospodăriile şi producţie
populaţiei legumicola; -
Întreprinderea de
valorificare a
seminţelor de
legume şi
materialului
săditor.
3. Trustul economic Bucureşti Organizarea realizării - Institutul de
de producţie programelor de dezvol- cercetare şi
pentru cartofi tare şi a sarcinilor producţie a
de plan privind cultura cartofului
cartofului în unităţile Braşov; -
de stat şi cooperatiste Întreprinderea
şi în gospodăriile de amidon şi
populaţiei glucoza Tirgu
Secuiesc; -
Întreprinderea
de producere şi
industrializare
a cartofilor
Fagaras.
4. Trustul economic Bucureşti Organizarea realizării - Institutul de
de producţie programelor de dezvol- cercetare şi
pentru tare şi a sarcinilor de producţie pentru
pomicultura de plan din domeniul pomicultura
pomiculturii în Pitesti-
unităţile de stat şi Maracineni; -
cooperatiste şi în staţiunile de
gospodăriile populaţiei cercetare şi
producţie
pomicola.
5. Trustul economic Bucureşti Organizarea realizării - Institutul de
de producţie programelor de dezvol- cercetări pentru
pentru viticul- tare şi a sarcinilor de viticultura şi
tura şi vinifi- plan din domeniul viti- vinificaţie Valea
catie culturii şi vinificaţiei Calugareasca; -
în unităţile de stat şi staţiunile de
cooperatiste şi în cercetare şi
gospodăriile populaţiei producţie
vitivinicole.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ATRIBUŢIILE
trustului economic de producţie pentru legume de sera
- Răspunde nemijlocit de întreaga activitate de organizare şi realizare a producţiei de legume, flori în sere şi ciuperci, din unităţile socialiste de stat şi cooperatiste;
- întocmeşte planurile anuale şi de perspectiva pentru cultura legumelor, florilor în sere şi a ciupercilor în România;
- răspunde de întreaga activitate de organizare şi realizare a producerii seminţelor, materialului săditor pentru culturile de legume şi flori în sera din speciile, soiurile şi hibrizii stabiliţi, precum şi a miceliului pentru ciuperci;
- efectuează, prin specialiştii trustului, recunoaşterea culturilor producătoare de seminţe, material săditor şi miceliu pentru ciuperci;
- executa controlul calităţii seminţelor, materialului săditor şi miceliului pentru ciuperci, la unităţile producătoare şi face recunoaşterea şi certificarea acestora;
- împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Comisia de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor organizează verificarea în condiţii experimentale şi de producţie şi răspunde de introducerea în cultura a celor mai valoroase soiuri, hibrizi sau tulpini de ciuperci;
- stabileşte necesarul, coordonează şi urmăreşte aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice, pesticide, precum şi alte materiale necesare procesului de producţie în toate unităţile de sere şi ciupercarii;
- stabileşte necesarul de import pentru seminţe, material săditor, miceliu pentru ciuperci, pesticide, reactivi, biostimulatori, aparatura de laborator, utilaje specifice, piese de schimb şi materiale, urmărind realizarea acestuia;
- stabiteste sistema de maşini, împreună cu Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii, pentru mecanizarea şi automatizarea lucrărilor în sere şi ciupercarii, urmărind omologarea, asimilarea şi fabricarea tipurilor corespunzătoare;
- stabileşte necesarul şi repartizează cotele aprobate de combustibil, carburanţi şi alte materiale tehnologice unităţilor de sere şi ciupercarii, luînd totodată măsuri pentru reducerea consumurilor;
- stabileşte necesarul şi urmăreşte dotarea cu tractoare, maşini şi instalaţii specifice de exploatare a serelor şi ciupercariilor;
- organizează şi răspunde de activitatea de chimizare şi protecţie fitosanitara pentru toate unităţile de sera şi ciupercarii;
- răspunde de organizarea şi realizarea producţiei de legume, ciuperci şi flori de sera pentru export şi efectuează exportul acestora prin unităţile subordonate;
- organizează secţii de producţie pentru unele produse auxiliare necesare unităţilor proprii ca: ghivece pentru flori şi material săditor, suporturi pentru aranjamente florale, ambalaje specifice, maşini şi utilaje tehnologice de mica serie etc.;
- răspunde de activitatea de desfacere a produselor specifice, organizindu-şi în acest scop unităţi de desfacere proprii;
- participa la organizarea asociaţiilor economice între cooperativele agricole de producţie şi unităţile de stat şi răspunde de activitatea acestora din punct de vedere tehnic şi economic;
- efectuează proiectarea tehnologică pentru unităţile de sera şi ciupercarii;
- răspunde de generalizarea cercetărilor şi introducerea progresului tehnic;
- asigura perfecţionarea cadrelor tehnice care lucrează în sere şi ciupercarii;
- urmăreşte realizarea indicatorilor economici şi financiari, aprobaţi prin plan şi bugetul de stat, şi sporirea eficientei economice, la unităţile proprii;
- participa la acţiuni de cooperare internationala privind producerea de seminţe şi material săditor pentru culturile de sera şi a miceliului pentru ciuperci, valorificarea producţiei de legume, flori şi ciuperci, precum şi achiziţionarea de documentaţii, tehnologii şi utilaje moderne.
ATRIBUŢIILE
trustului economic de producţie pentru legume de cimp
Răspunde de întreaga activitate de organizare şi realizare a producţiei de legume de cimp, în unităţile socialiste, indiferent de subordonare, precum şi din gospodăriile populaţiei;
- răspunde de zonarea şi amplasarea producţiei de legume numai pe terenuri corespunzătoare de irigat, în funcţie de condiţiile pedoclimatice în fiecare judeţ;
- întocmeşte planurile anuale şi de perspectiva pentru producerea legumelor şi florilor;
- elaborează tehnologiile pentru fiecare specie de legume şi flori de cimp;
- răspunde de organizarea şi realizarea producţiei de legume pentru export, a producţiei din culturile de cimp şi solarii în unităţi şi ferme specializate;
- elaborează proiecte tehnologice pentru unităţi specializate în legumicultura şi f1oricultura;
- coordonează şi urmăreşte aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice, pesticide, precum şi alte materiale din intern şi import necesare procesului de producţie pentru întreaga legumicultura şi floricultura;
- stabileşte, împreună cu Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii, sistema de maşini şi necesarul de tractoare şi maşini specifice culturii, urmăreşte omologarea, asimilarea şi fabricarea maşinilor şi tractoarelor corespunzătoare;
- răspunde de întreaga activitate de producere a seminţelor de legume şi flori de cimp din soiurile şi hibrizii stabiliţi, în cantităţi care să acopere cerinţele tuturor unităţilor agricole şi ale producătorilor individuali, crearea fondului de rezerva şi a disponibilităţilor pentru export;
- asigura material biologic cu potenţial de producţie ridicat, precum şi condiţionarea şi depozitarea acestuia;
- asigura, contra cost, prin unităţi proprii şi alte unităţi socialiste, pe bază de contract, seminţele de legume şi flori, conform programului de dezvoltare;
- executa controlul calităţii seminţelor prin specialiştii trustului la unităţile producătoare de seminţe, indiferent de subordonare, şi face recunoaşterea şi certificarea culturilor producătoare de seminţe de legume şi flori de cimp;
- stabileşte şi executa importul şi exportul de seminţe de legume şi flori;
- răspunde de generalizarea cercetărilor şi de introducerea progresului tehnic;
- asigura perfecţionarea profesională a cadrelor tehnice care activează în legumicultura;
- urmăreşte realizarea indicatorilor economici şi financiari aprobaţi prin plan şi bugetul de stat şi sporirea eficientei economice, la unităţile proprii;
- asigura desfacerea seminţelor de legume şi flori prin unităţile proprii;
- efectuează, prin Întreprinderea pentru valorificarea seminţelor de legume şi materialului săditor, achiziţii de seminţe de legume, flori, butaşi şi material dendrologic de la gospodăriile populaţiei;
- întreţine relaţii internaţionale cu instituţii şi organisme ştiinţifice, avînd competenţa sa organizeze schimburi de informaţii ştiinţifice, material biologic, vizite de documentare şi specializare, în condiţiile legii;
- împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Comisia de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor, organizează verificarea în condiţii experimentale şi de producţie şi răspunde de introducerea şi zonarea pe teritoriu a celor mai valoroase soiuri sau hibrizi.
ATRIBUŢIILE
trustului economic de producţie pentru cartofi
- Răspunde nemijlocit de întreaga activitate de organizare şi realizare a producţiei de cartofi din unităţile socialiste, indiferent de subordonare, precum şi din gospodăriile populaţiei;
- asigură realizarea planului de însămînţări şi organizează aplicarea tehnologiilor moderne pentru toate unităţile cultivatoare de cartofi, controlează şi urmăreşte respectarea cu stricteţe a acestora;
- coordonează şi urmăreşte aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice, prevăzute în programele de fertilizare, asigura pesticidele conform programului, precum şi alte materiale necesare procesului de producţie, pentru întreaga producţie de cartofi;
- stabileşte, împreună cu Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii, necesarul de tractoare, maşini agricole şi utilaje specifice producţiei de cartofi;
- răspunde de producerea cartofilor de saminta în cantităţi care să asigure cerinţele tuturor unităţilor agricole şi ale producătorilor individuali, de condiţionarea şi depozitarea acestora, precum şi de crearea fondului de rezerva;
- elaborează documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele de dezvoltare a producţiei de cartofi;
- organizează cooperarea cu unităţile producătoare de cartofi de saminta pentru înmulţirea celorlalte verigi biologice;
- asigura cartofii de saminta necesari pentru export şi efectuează exportul acestora;
- participa la organizarea asociaţiilor economice şi a asociaţiilor producătorilor individuali din zona necooperativizata, pe care le conduce din punct de vedere tehnic;
- răspunde de generalizarea rezultatelor cercetării şi introducerea progresului tehnic;
- efectuează proiectarea tehnologică pentru unităţi specializate în cultura cartofului;
- executa controlul calităţii cartofilor de saminta prin specialiştii trustului, la unităţile producătoare indiferent de subordonare, şi face recunoaşterea şi certificarea cartofilor de saminta;
- asigura ridicarea calificării tehnice a cadrelor care activează în producerea, valorificarea şi industrializarea cartofilor;
- întreţine relaţii internaţionale cu instituţii şi organisme ştiinţifice, avînd competenţa sa organizeze schimburi de informaţii ştiinţifice, material biologic, vizite de documentare şi specializare, în condiţiile legii;
- efectuează, prin unităţi proprii, transformarea prin industrializare a cartofului în chips (cartofi prajiti), fulgi, crochete, spirt, amidon, glucoza;
- împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Comisia de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor, organizează verificarea în condiţii experimentale şi de producţie şi răspunde de introducerea şi zonarea pe teritoriu a celor mai valoroase soiuri, precum şi de proportia lor în producţie.
ATRIBUŢIILE
trustului economic de producţie pentru pomicultura
- Răspunde nemijlocit de întreaga activitate de organizare şi realizare a producţiei de fructe în unităţile socialiste, indiferent de subordonare, precum şi la gospodăriile populaţiei;
- întocmeşte programele anuale şi de perspectiva privind dezvoltarea pomiculturii şi dendrologiei;
- răspunde de realizarea planului de plantari şi modernizarea livezilor, organizează aplicarea tehnologiilor avansate în producţia pomicola;
- stabileşte măsuri tehnice obligatorii privind plantaţiile pomicole pentru toate unităţile socialiste, indiferent de subordonare, precum şi pentru gospodăriile populaţiei, controlează şi urmăreşte respectarea acestora;
- produce, prin staţiunile de cercetare şi producţie pomicola, întregul necesar de material săditor pomicol, conform programului de dezvoltare a pomiculturii; valorifica materialul săditor pomicol, dendrologic şi floricol, prin unităţi proprii de desfacere
- executa controlul calităţii materialului săditor pomicol şi dendrologic, prin specialiştii trustului şi ai unităţilor subordonate, şi efectuează recunoaşterea şi certificarea materialului săditor pomicol şi dendrologic;
- stabileşte şi executa importul şi exportul de material săditor pomicol şi dendrologic, precum şi alte sortimente de material biologic;
- îndrumă tehnic, prin consilii unice agroindustriale, activitatea asociaţiilor economice cu profil pomicol şi activitatea asociaţiilor producătorilor pomicoli individuali;
- avizează documentaţiile tehnico-economice elaborate de Institutul de cercetare şi producţie pentru pomicultura pentru obiectivele de dezvoltare în pomicultura şi arhitectura peisagista, fiind singurul organ autorizat pentru aceasta activitate;
- coordonează şi urmăreşte aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice, pesticide, precum şi alte materiale necesare procesului de producţie pentru întreaga pomicultura;
- coordonează şi controlează activitatea de combatere a bolilor şi dăunătorilor în plantaţiile pomicole, inclusiv la gospodăriile populaţiei, conform prevederilor Legii pomiculturii;
- urmăreşte şi răspunde de realizarea indicatorilor economici şi financiari aprobaţi prin plan şi bugetul de stat şi sporirea eficientei economice la unităţile proprii;
- stabileşte, împreună cu Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii, sistema de maşini pentru mecanizarea pomiculturii, urmăreşte omologarea, asimilarea şi fabricarea maşinilor şi tractoarelor corespunzătoare, precum şi dotarea cu acestea a unităţilor specializate, în concordanta cu volumul de lucrări;
- avizează acordarea creditelor pentru înfiinţarea şi modernizarea plantaţiilor pomicole şi a creditelor de producţie pentru pomicultura, solicitate de unităţile de stat, cooperativele agricole de producţie, asociaţiile intercooperatiste, precum şi creditele solicitate de către gospodăriile populaţiei pentru pomicultura;
- organizează apărarea pe zone şi bazine pomicole împotriva brumelor, ingheturilor şi a grindinei, asigurind tehnica şi materialele necesare;
- asigura ridicarea calificării tehnice a tuturor cadrelor care activează în pomicultura;
- întreţine relaţii internaţionale cu instituţii şi organisme ştiinţifice, avînd competenţa sa organizeze schimburi de informaţii ştiinţifice, material biologic, vizite de documentare şi specializare în condiţiile legii;
- împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Comisia de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor organizează verificarea în condiţii experimentale şi de producţie şi răspunde de introducerea şi zonarea pe teritoriu a celor mai valoroase soiuri, precum şi de proporţia lor în producţie.
ATRIBUŢIILE
trustului economic pentru viticultura şi vinificaţie
- Întocmeşte planurile anuale şi de perspectiva privind dezvoltarea viticulturii şi producerea de material săditor;
- răspunde de întreaga activitate de organizare şi realizare a producţiei de struguri care se realizează în unităţile agricole socialiste şi gospodăriile populaţiei;
- stabileşte măsuri obligatorii privind înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor viticole, producerea de material săditor, structura de sortiment pentru toate sectoarele şi are dreptul de control tehnic pentru aplicarea întocmai a acestor prevederi prin personalul de specialitate propriu şi prin personalul de specialitate din cadrul întreprinderilor viei şi vinului;
- avizează normele pentru activitatea de producere a vinurilor, băuturilor alcoolice şi nealcoolice din struguri, must şi vin, spirt, macerate, întocmite de Institutul de cercetări pentru viticultura şi vinificaţie, pentru toate unităţile socialiste, luînd măsuri pentru respectarea lor;
- stabileşte sortimentele şi direcţiile de producţie specifice fiecărei zone delimitate, urmăreşte respectarea lor de către toate unităţile viticole, întocmeşte şi supune Oficiului Naţional al Viei şi Vinului lucrări privind îmbunătăţirea delimitării arealelor viticole, acordarea denumirii de origine, completări şi modificări ale normelor tehnice de aplicare a Legii viei şi vinului;
- organizează, controlează şi răspunde de producerea materialului săditor viticol din întreaga ţara, efectuează prin specialiştii din staţiunile de cercetare şi producţie recunoaşterea plantaţiilor pentru coarde-altoi, a plantaţiilor portaltoi şi a şcolilor de vita şi executa controlul calităţii materialului săditor viticol;
- materialul săditor elita, superelita şi liber de viroze se produce în unităţile proprii prin înfiinţarea de plantaţii şi butasire sau prin realizarea de altoaie de pe cele de la alţi producători, suprafeţele sau butucii recunoscuţi;
- repartizează şi asigura valorificarea materialului săditor viticol pentru toate sectoarele;
- răspunde de înfiinţarea în toate unităţile, indiferent de subordonare, a plantaţiilor de portaltoi, pentru îmbunătăţirea sortimentului actual şi realizarea prevederilor din programul de dezvoltare a viticulturii;
- controlează şi ia măsuri pentru aplicarea tehnologiilor obligatorii în cultura viţei de vie, a portaltoiului şi a materialului săditor viticol;
- asigura producerea materialului săditor viticol necesar pentru export, realizează exportul prin unităţile subordonate;
- în calitate de organ unic avizează documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele de dezvoltare şi modernizare a viticulturii şi vinificaţiei, tehnologiile de producere a materialului săditor viticol, înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie, portaltoi, îngrijirea viilor şi perfecţionarea tehnologiilor de obţinere a vinurilor, a produselor pe bază de must şi vin şi de valorificare superioară a subproduselor vinicole;
- stabileşte, împreună cu Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii, sistema de maşini, imbunatateste soluţiile de mecanizare a lucrărilor în viticultura şi vinificaţie, organizează omologarea maşinilor şi utilajelor de profil, înfiinţează în unităţile proprii ateliere de producţie pentru unele produse auxiliare ca: ghivece nutritive pentru vite, ambalaje specifice, dispozitive, utilaje pe profil şi piese de schimb;
- realizează verificarea rezultatelor cercetării în fermele din unităţile proprii, controlează şi răspunde de aplicarea lor în producţie;
- coordonează, controlează şi răspunde de activitatea de combatere a bolilor şi insectelor în plantaţiile viticole, inclusiv gospodăriile populaţiei;
- urmăreşte şi răspunde de realizarea indicatorilor economici şi financiari aprobaţi prin plan şi bugetul de stat şi sporirea eficientei economice la unităţile proprii;
- asigura organizarea informării şi instruirii anuale şi periodice a specialiştilor din viticultura şi vinificaţie în problemele actuale ale tehnologiei şi economiei producţiei viticole şi de producere a materialului săditor viticol;
- întreţine relaţii internaţionale cu instituţii, organisme ştiinţifice, în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, avînd competenţa sa organizeze schimburi de informaţii ştiinţifice, material biologic, vizite de documentare şi specializare, în condiile legii, sa participe la congrese, conferinţe, simpozioane în străinătate şi sa organizeze astfel de manifestări în ţara;
- împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Comisia de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor organizează verificarea în condiţii experimentale şi de producţie şi răspunde de introducerea în cultura a celor mai valoroase soiuri de hibrizi de viţă de vie şi portaltoi;
- valorifica produsele specifice prin unităţi proprii de desfacere;
- asigura şi ia măsuri pentru aplicarea Legii viei şi vinului, în sectorul vitivinicol, indiferent de subordonare;
- îndrumă tehnic, pe consilii unice agroindustriale, activitatea asociaţiilor economice cu profil viticol.
LISTA
unităţilor din subordinea Ministerului Agriculturii
şi Industriei Alimentare
A. Unităţi subordonate direct Ministerului Agriculturii şi Industriei
Alimentare
I. Centrale şi alte unităţi similare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt. Denumirea Sediul Unitatea pe Obiectul de activitate
structura
loc. jud. căreia se
constituie
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3 4 5*) 6
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*) Cuprinsul coloanei 5 a fost comunicat instituţiilor interesate.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Centrala pentru Bucureşti - - Organizează contrac-
valorificarea tarea, preluarea,
cerealelor şi depozitarea şi
plantelor valorificarea
tehnice cerealelor, plantelor
tehnice şi legumi-
noaselor pentru fondul
de stat şi fondul de
furaje
Administrează rezerva
de stat de cereale.
Asigura livrarea la
export a produselor
din domeniul sau de
activitate.
Asigura şi răspunde
de activitatea de
exploatare portuara
pentru importul şi
exportul din domeniul
sau de activitate.
2. Trustul inului, Bucureşti - - Contractează, organi-
cînepii şi zeaza şi îndrumă
bumbacului producţia de seminţe
şi tulpini de în şi
cinepa precum şi
producţia de bumbac
Asigura baza tehnico-
materială necesară
acestei producţii,
desfăşoară activitatea
de cercetare privind
cultura bumbacului şi
prelucrarea primara a
plantelor textile,
precum şi introducerea
tehnologiilor avansate
în procesul de pro-
ductie.
Prelucreaza producţia
de fibra, în, cinepa,
bumbac şi saminta de
în, cinepa şi bumbac.
3. Trustul "Plafar" Bucureşti - - Asigura contractarea
achiziţionarea,
producerea şi
valorificarea plan-
telor medicinale şi
aromatice din culturi
şi flora spontana,
mac şi mustar, în
vederea asigurării
industriei de
medicamente şi produse
cosmetice a fondului
pieţei şi a altor
beneficiari interni şi
externi cu plante
medicinale şi
aromatice din culturi
şi flora spontana, mac
şi mustar.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Direcţia generală economică zooveterinară
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Trustul Bucureşti - - Organizează producţia
întreprinderilor şi desfacerea nutretu-
pentru produ- rilor combinate, precum
cerea nutretu- şi a producţiei şi
rilor combinate desfacerii germenilor
de porumb.
Asigura producerea de
concentrate proteine-
vitamine minerale
(PVM) de premixuri
specifice de inter-
venţie îmbunătăţirea
tehnologiilor de
fabricaţie.
Asigura dezvoltarea
industriei de
producere a nutretu-
rilor combinate în
corelatie cu programul
de dezvoltare a
zootehniei.
5. Centrala pentru Bucureşti - - Organizează producţia,
producţia cercetarea, industria-
avicola lizarea şi valorifi-
carea produselor în
domeniul creşterii
pasarilor şi animalelor
mici.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Departamentul industriei alimentare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Centrala Bucureşti - - Organizează contrac-
industrializarii tarea şi preluarea
carnii animalelor din toate
speciile şi din toate
sectoarele de
producţie.
Asigura urmărirea la
unităţile furnizoare
a modului în care se
realizează producţia
de carne, efectivele
şi structura acestora
Asigura valorificarea
integrală şi supe-
rioara a produselor şi
subproduselor din
carne în abatoare,
unităţi de prelu-
crarea, pentru
realizarea unei
diversificari de
produse şi preparate
din carne în sorţi-
mentele solicitate
pentru consumul
populaţiei şi alte
nevoi ale economiei
naţionale.
Asigura introducerea
unui control riguros
asupra regimului de
tăiere a animalelor în
abatoare, indiferent
de subordonare, şi
răspunde de respec-
tarea prevederilor
legii în ce priveşte
greutatea de sacrifi-
care şi a numărului
de animale destinate
tăierii, potrivit
prevederilor de plan.
Organizează cooperarea
cu gospodăriile
populaţiei pentru
creşterea şi ingrasarea
animalelor pentru
tăiere şi cu alte
unităţi de industriali-
zare a produselor
agricole.
Organizează indus-
trializarea carnii şi
reţeaua frigorifica.
Asigura realizarea
sarcinilor privind
livrările la intern
şi export a carnii,
precum şi a produselor
şi conservelor din
carne.
Organizează antrepo-
zitarea frigorifica,
congelarea produselor
şi fabricarea ghetei
şi asigura antrepo-
zitarea frigorifica
pentru alte sectoare.
7. Centrala Bucureşti - - Organizează contrac-
industrializarii tarea, preluarea,
laptelui industrializarea şi
valorificarea laptelui
Asigura urmărirea la
unităţile furnizoare a
modului în care se
realizează producţia
de lapte şi condiţiile
sanitar--veterinare
Asigura realizarea
sarcinilor privind
exportul de produse
lactate
8. Centrala Bucureşti - - Organizează producerea
industriala de fainii, crupelor produ-
morarit, decor- selor decorticate,
ticat, panifi- pîinii produselor de:
catie şi produse panificatie de pati-
fainoase serie, pastelor
fainoase şi,
biscuitilor.
Asigura confecţionarea
pieselor de schimb şi
utilajelor, repara-
tiile capitale ale
utilajelor tehno-
logice, montajele de
utilaje tehnologice
specifice industriei
de morarit panifica-
tie, precum şi
tranporturile
specializate.
Efectuează lucrări de
cercetare, inginerie
tehnologică şi proiec-
tare.
Asigura coordonarea,
îndrumarea tehnica de
specialitate şi con-
trol a unităţilor de
morarit prestatoare şi
a unităţilor de pani-
ficaţie şi produse
fainoase din subordinea
consiliilor populare şi
cele ale unităţilor
cooperatiste.
9. Centrala Bucureşti - - Organizează, îndrumă şi
producţiei controlează producţia
industrializarii de sfecla de zahăr.
sfeclei de zahăr Asigura urmărirea şi
controlează la unita-
tile furnizoare
aplicarea tehnologiilor
de cultura a sfeclei de
zahăr şi a modului în
care se asigura baza
tehnico-materială pe
faze de vegetaţie.
Organizează producţia
de zahăr şi produse
zaharoase.
Asigura realizarea
sarcinilor privind
livrările la intern şi
export a zahărului şi
a produselor zaharoase.
10. Centrala berii, Bucureşti - Intreprin- Asigura contractarea,
spirtului, derea de îndrumarea tehnica şi
amidonului şi bere controlul producţiei
apelor minerale Bucureşti de orz, orzoaica şi
(fără per- hamei destinate indus-
sonalitate triei berii şi a
juridică) producţiei destinate
industriei spirtului
şi amidonului.
Organizează producţia
de bere, drojdie, spirt
şi amidon, glucoza,
dextrina şi ape
minerale.
Asigura realizarea
sarcinilor de livrare
la intern şi export a
produselor pe care le
fabrica.
11. Centrala Giurgiu Giurgiu Intreprin- Organizează, îndrumă
producţiei şi derea şi valorifica producţia
industriali- piscicolă de peste din apele
zarii peştelui Giurgiu interioare.
(fără perso- Organizează industri-
nalitate alizarea producţiei de
juridică) peste.
Asigura realizarea
sarcinilor de livrare
la intern şi export a
peştelui şi a produ-
selor acvatice.
12. Centrala Bucureşti - Intreprin- Organizează îndrumă
producţiei şi derea şi contractează
industriali- de tigarete producţia de tutun.
zarii tutunului Bucureşti Asigura urmărirea şi
(fără perso- controlează la produ-
nalitate catori aplicarea
juridică) tehnologiilor
de cultura a tutunului
şi a modului în care
se asigura baza
tehnico-materială pe
faze de vegetaţie.
Organizează indus-
trializarea tutunului.
Asigura realizarea
producţiei de tutun,
tigarete şi produse
derivate pentru intern
şi export.
13. Centrala pentru Bucureşti - Intreprin- Asigura urmărirea şi
industrializarea derea controlează la unita-
seminţelor de ulei tile furnizoare alege-
oleaginoase "Muntenia" rea pentru cultura a
(fără perso- celor mai productive
nalitate soiuri de plante
juridică) oleaginoase, precum şi
a modului în care se
asigura întreţinerea,
dezvoltarea culturilor
şi respectarea perioa-
delor optime de
recoltare.
Asigura preluarea
directa a materiei
prime din unităţile
producătoare sau prin
contracte de la
unităţile specializate
în valorificarea
cerealelor.
Organizează producţia
de ulei.
Asigura realizarea
sarcinilor de livrare
la intern şi export
(ulei comestibil,
tehnic şi subproduse).
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Departamentul agriculturii de stat
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
14. Centrala "Delta Tulcea Tulcea Întreprinde- Valorifica prin pescuit
Dunării" rea de şi piscicultura
exploatare şi resursele naturale din
valorificare Delta Dunării.
a stufului Exploatează şi valori-
Tulcea fica stuful şi asigura
Intreprin- transportul fluvial al
derea de acestuia.
pescuit şi Organizează producti-
piscicultura ile: stuficola pentru
(fără perso- celuloza, piscicolă,
nalitate agricolă,
juridică) silvică, cercetare
ştiinţifică şi
proiectare.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
II. Întreprinderi şi alte unităţi similare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Denumirea Sediul
crt. localitatea judeţul
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Comisia de stat pentru încercarea şi omogarea
soiurilor Bucureşti -
2. Laboratorul central de carantina fitosanitara Bucureşti -
3. Întreprinderea de comerţ exterior "Prodexport" Bucureşti -
4. Întreprinderea de comerţ exterior "Fructexport" Bucureşti -
5. Întreprinderea de comerţ exterior "Romagrimex" Bucureşti -
6. Întreprinderea de transporturi internaţionale auto Bucureşti -
7. Centrul informaţional şi de calcul Bucureşti -
8. Centrul special pentru perfecţionarea pregătirii
profesionale a cadrelor din agricultura Baneasa Bucureşti -
9. Centrul de perfecţionare a cadrelor economico
administrative din unităţile agricole cooperatiste
Dobrogostea Merisani Arges
10. Centrul de material didactic şi propaganda
agricolă Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Direcţia generală economică zooveterinară
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
11. Centrul republican de reproducţie şi selecţie Balotesti
a animalelor Sectorul
agricol Ilfov -
12. Centrul republican pentru creşterea cabalinelor
şi calificarea căilor de rasa Bucureşti -
13. Staţiunea centrala de producţie şi cercetare
pentru sericicultura Bucureşti -
14. Laboratorul central pentru controlul alimentelor
de origine animala Bucureşti -
15. Laboratorul central de control ştiinţific al
produselor biologice medicamentelor de uz
veterinar Bucureşti -
16. Întreprinderea de dezinfecţie, deratizare şi
dezinsecţie Bucureşti -
17. Întreprinderea "Protan" Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Departamentul agriculturii de stat
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
18. Combinatul pentru producerea şi industrializarea
carnii de porc Calarasi Modelu Calarasi
19. Combinatul pentru producerea şi industrializarea
carnii de porc Ialomita Cazanesti Ialomita
20. Combinatul pentru producerea şi industrializarea
carnii de porc Timiş Timişoara Timiş
21. Întreprinderea de magazine "Gostat" Bucureşti Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Departamentul industriei alimentare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
22. Întreprinderea de pescuit oceanic Tulcea Tulcea Tulcea
23. Întreprinderea "Frigotehnica" Bucureşti Bucureşti -
24. Întreprinderea de prezentare a produselor
alimentare Bucureşti Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Direcţia generală economică a horticulturii
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
25. Întreprinderea pentru producerea şi
industrializarea cartofului Fagaras Braşov
26. Întreprinderea de amidon şi glucoza Tirgu
Secuiesc Covasna
27. Întreprinderea de sere Oradea Bihor
28. Întreprinderea de sere Codlea Braşov
29. Întreprinderea de sere Constanta Constanta
30. Întreprinderea de sere Ialomita Isalnita Dolj
31. Întreprinderea de sere Galaţi Galaţi
32. Întreprinderea de sere Ploiesti Prahova
33. Întreprinderea de sere Dumbraveni Sibiu
34. Întreprinderea de sere Berceni Bucureşti -
35. Întreprinderea de sere Popesti Bucureşti -
36. Întreprinderea de valorificare a serelor de
legume şi materialului săditor Bucureşti -
37. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura cu ambalaje şi gospodărirea
ambalajelor Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
38. Întreprinderea poligrafica "Luceafarul" Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Direcţia generală economică de îmbunătăţiri funciare şi construcţii în
agricultura
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
39. Trustul de construcţii pentru îmbunătăţiri
funciare Galaţi Galaţi Galaţi
40. Trustul de construcţii pentru îmbunătăţiri
funciare Constanta Constanta Constanta
41. Trustul de construcţii pentru îmbunătăţiri
funciare Bucureşti Bucureşti -
42. Trustul de construcţii pentru îmbunătăţiri
funciare Craiova Craiova Dolj
43. Trustul de construcţii pentru îmbunătăţiri
funciare Timişoara Timişoara Timiş
44. Trustul de construcţii-montaj pentru agricultura
şi industria alimentara Bucureşti Bucureşti -
45. Întreprinderea de utilaje grele, pentru
construcţii Bucureşti Bucureşti -
46. Întreprinderea de instalaţii şi montaje pentru
lucrări de îmbunătăţiri funciare Bucureşti Bucureşti -
47. Întreprinderea de foraje Bucureşti Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Direcţia generală de aprovizionare tehnico-materială
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
48. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 1 Alba Iulia Alba
49. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 2 Arad Arad
50. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 3 Pitesti Arges
51. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 4 Bacau Bacau
52. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 5 Oradea Bihor
53. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru Bistrita Bistrita-
agricultura nr. 6 Nasaud
54. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 7 Botosani Botosani
55. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 8 Brăila Brăila
56. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 9 Braşov Braşov
57. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 10 Buzau Buzau
58. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 11 Oravita Caraş-Severin
59. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 12 Cluj-Napoca Cluj
60. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 13 Ovidiu Constanta
61. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 14 Valea Crisului Covasna
62. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 15 Tirgoviste Dîmboviţa
63. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 16 Craiova Dolj
64. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 17 Galaţi Galaţi
65. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 18 Tirgu Jiu Gorj
66. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 19 Miercurea-Ciuc Harghita
67. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 20 Simeria Hunedoara
68. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 21 Slobozia Ialomita
69. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 22 Iaşi Iaşi
70. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru Stefanestii
agricultura nr. 23 de Jos
Sectorul
agricol Ilfov -
71. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 24 Baia Mare Maramures
72. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru Drobeta-Turnu
agricultura nr. 25 Severin Mehedinti
73. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 26 Tirgu Mures Mures
74. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 27 Piatra-Neamt Neamt
75. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 28 Slatina Olt
76. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru Tatarani
agricultura nr. 29 comuna suburbana
Barcanesti
municipiul
Ploiesti Prahova
77. Baza de aprovizioaare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 30 Zalau Salaj
78. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 31 Satu Mare Satu Mare
79. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 32 Sibiu Sibiu
80. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 33 Suceava Suceava
81. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 34 Alexandria Teleorman
82. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 35 Timişoara Timiş
83. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 36 Tulcea Tulcea
84. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 37 Vaslui Vaslui
85. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 38 Dragasani Vilcea
86. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru Cimpineanca,
agricultura nr. 39 municipiul
Focsani Vrancea
87. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 40 Calarasi Calarasi
88. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru
agricultura nr. 41 Giurgiu Giurgiu
89. Baza de aprovizionate specializată cu produse
de uz zooveterinar Bucureşti -
90. Baza de aprovizionare specializată cu produse
din import pentru industria alimentara Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B. Întreprinderi şi alte unităţi cu personalitate juridică din subordinea
centralelor şi altor unităţi subordonate direct Ministerului Agriculturii
şi Industriei Alimentare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala pentru valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Denumirea Sediul
crt. localitatea judeţul
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Alba Sebes Alba
2. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Arad Arad Arad
3. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Arges Pitesti Arges
4. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Bacau Bacau Bacau
5. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Bihor Oradea Bihor
6. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi Bistrita Bistrita-
plantelor tehnice Bistrita-Nasaud Nasaud
7. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Botosani Botosani Botosani
8. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Braşov Braşov Braşov
9. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Brăila Brăila Brăila
10. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Buzau Buzau Buzau
11. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Caraş-Severin Resita Caras Severin
12. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Calarasi Calarasi Calarasi
13. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Cluj Cluj-Napoca Cluj
14. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Constanta Constanta Constanta
15. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi Sfîntu
plantelor tehnice Covasna Gheorghe Covasna
16. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Dîmboviţa Tirgoviste Dîmboviţa
17. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Dolj Craiova Dolj
18. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Galaţi Galaţi Galaţi
19. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Giurgiu Giurgiu Giurgiu
20. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Gorj Tirgu Jiu Gorj
21. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Harghita Miercurea-Ciuc Harghita
22. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Hunedoara Deva Hunedoara
23. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Ialomita Slobozia Ialomita
24. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Iaşi Iaşi Iaşi
25. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi Afumati
plantelor tehnice Afumati Sectorul
agricol
Ilfov -
26. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi Drobeta-
plantelor tehnice Mehedinti Turnu
Severin Mehedinti
27. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Mures Tirgu Mures Mures
28. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Neamt Piatra-Neamt Neamt
29. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Olt Slatina Olt
30. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Prahova Ploiesti Prahova
31. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Satu Mare Satu Mare Satu Mare
32. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Salaj Zalau Salaj
33. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Sibiu Sibiu Sibiu
34. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Suceava Suceava Suceava
35. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Teleorman Alexandria Teleorman
36. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Timiş Timişoara Timiş
37. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Tulcea Tulcea Tulcea
38. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Vaslui Vaslui Vaslui
39. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Vilcea Rimnicu Vilcea Vilcea
40. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Vrancea Focsani Vrancea
41. Oficiul pentru tehnologia şi controlul calităţii
cerealelor şi plantelor tehnice Bucureşti -
42. Întreprinderea pentru condiţionarea, conservarea
şi ambalarea seminţelor Bucureşti -
-----------
*) Deserveşte şi judeţul Maramures
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Trustul inului, cînepii şi bumbacului
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
43. Întreprinderea de cinepa Iratosu Iratosu Arad
44. Întreprinderea de în şi cinepa Bihor Sintandrei
municipiul
Oradea Bihor
45. Întreprinderea de în Beclean Beclean Bistrita-Nasaud
46. Întreprinderea de în şi cinepa Buzau Buzau Buzau
47. Întreprinderea de în Mangalia Noua Mangalia Constanta
48. Întreprinderea de în Reci Reci Covasna
49. Întreprinderea de în Joseni Joseni Harghita
50. Întreprinderea de în Ulmeni Ulmeni Maramures
51. Întreprinderea de în Ghindari Ghindari Mures
52. Întreprinderea de cinepa Ludus Ludus Mures
53. Întreprinderea de în Sighisoara Sighisoara Mures
54. Întreprinderea de în şi cinepa Neamt Caciulesti,
comuna Girov Neamt
55. Întreprinderea de în Ploiestiori Blejoi,
municipiul
Ploiesti Prahova
56. Întreprinderea de în şi cinepa Cirta Cirta Sibiu
57. Întreprinderea de în şi cinepa Suceava Suceava Suceava
58. Întreprinderea de în şi cinepa Carei Carei Satu Mare
59. Întreprinderea de cinepa Alexandria Alexandria Teleorman
60. Întreprinderea de cinepa şi în Sinnicolau Mare Sinnicolau
Mare Timiş
61. Întreprinderea pentru producerea şi
valorificarea bumbacului Brinceni Brinceni Teleorman
62. Întreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui Vaslui
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Trustul "Plafar"
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
63. Întreprinderea "Plafar" Bucureşti Bucureşti -
64. Întreprinderea "Plafar" Botosani Botosani Botosani
65. Întreprinderea "Plafar" Braşov Braşov Braşov
66. Întreprinderea "Plafar" Brăila Brăila Brăila
67. Întreprinderea "Plafar" Cluj-Napoca Cluj-Napoca Cluj
68. Întreprinderea "Plafar" Craiova Craiova Dolj
69. Întreprinderea "Plafar" Oradea Oradea Bihor
70. Întreprinderea "Plafar" Orastie Orastie Hunedoara
71. Întreprinderea "Plafar" Roman Roman Neamt
72. Întreprinderea "Plafar" Timişoara Timişoara Timiş
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Direcţia generală economică zooveterinară
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Trustul întreprinderilor pentru producerea nutreturilor combinate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
73. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Arad Arad Arad
74. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Alexandria Alexandria Teleorman
75. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Bacau Bacau Bacau
76. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Bailesti Bailesti Dolj
77. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Brăila Brăila Brăila
78. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Caracal Caracal Olt
79. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Ciulnita Dragalina Calarasi
80. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Cluj Cluj-Napoca Cluj
81. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Craiova Craiova Dolj
82. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Crevedia Crevedia Dîmboviţa
83. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Codlea Codlea Braşov
84. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Costesti Costesti Arges
85. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor Drobeta-
combinate Drobeta-Turnu Severin Turnu
Severin Mehedinti
86. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Focsani Focsani Vrancea
87. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Galaţi Galaţi Galaţi
88. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Giurgiu Giurgiu Giurgiu
89. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Iaşi Iaşi Iaşi
90. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Iclod Iclod Cluj
91. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Iernut Iernut Mures
92. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Leorda Leorda Botosani
93. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Oltenita Oltenita Calarasi
94. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Orastie Orastie Hunedoara
95. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Oradea Oradea Bihor
96. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor Ovidiu,
combinate Ovidiu Constanta Constanta
97. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Palota Sintandrei,
municipiul
Oradea Bihor
98. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Poarta Alba Poarta Alba Constanta
99. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor Peris,
combinate Peris Sectorul
agricol
Ilfov -
100. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Ploiesti Ploiesti Prahova
101. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Roman Roman Neamt
102. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Rimnicu Sarat Rimnicu Sarat Buzau
103. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor Bragadiru,
combinate Sabaru Sectorul
agricol
Ilfov -
104. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Sahateni Sahateni Buzau
105. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Segarcea Segarcea Dolj
106. Întreprinderea pentru ptoducerea nutreturilor
combinate Satu Mare Satu Mare Satu Mare
107. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Sibiu Sibiu Sibiu
108. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Tinca Tinca Bihor
109. Întreprinderea pentru producerea nutretunior
combinate Titu Titu Dîmboviţa
110. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor Urleasca,
combinate Urleasca comuna Traian Brăila
111. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Veresti Veresti Suceava
112. Întreprinderea pentru reparaţii şi fabricatii Peris
Peris Sectorul
agricol Ilfov -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala pentru producţia avicola
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
113. Întreprinderea avicola de stat Alba Iulia Alba Iulia Alba
114. Întreprinderea avicola de stat Arad Arad Arad
115. Întreprinderea avicola de stat Baiculesti Baiculesti Arges
116. Întreprinderea avicola de stat Bacau Bacau Bacau
117. Întreprinderea avicola de stat Oradea Oradea Bihor
118. Întreprinderea avicola de stat Brăila Brăila Brăila
119. Întreprinderea avicola de stat Braşov Braşov Braşov
120. Întreprinderea avicola de stat Bocsa Bocsa Caraş-Severin
121. Întreprinderea avicola de stat Cluj Cluj-Napoca Cluj
122. Întreprinderea avicola de stat Constanta Constanta Constanta
123. Întreprinderea avicola de stat Sfîntu Gheorghe Sfîntu Gheorghe Covasna
124. Întreprinderea avicola de stat Gaiesti Gaesti Dîmboviţa
125. Întreprinderea avicola de stat Titu Lunguletu Dîmboviţa
126. Întreprinderea avicola de stat Craiova Craiova Dolj
127. Întreprinderea avicola de stat Galaţi Galaţi Galaţi
128. Întreprinderea avicola de stat Tirgu Jiu Tirgu Jiu Gorj
129. Întreprinderea avicola de stat Cristuru Secuiesc Cristuru
Secuiesc Harghita
130. Întreprinderea avicola de stat Deva Deva Hunedoara
131. Întreprinderea avicola de stat Slobozia Slobozia Ialomita
132. Întreprinderea avicola de stat Iaşi Miroslava Iaşi
133. Întreprinderea avicola de stat Crevedia Crevedia Dîmboviţa
134. Întreprinderea avicola de stat Mihailesti Mihailesti Giurgiu
135. Întreprinderea avicola de stat Tartasesti Tartasesti Dîmboviţa
136. Întreprinderea avicola de stat Buftea Buftea,
Sectorul
agricol Ilfov -
137. Întreprinderea avicola de stat Baia Mare Baia Mare Maramures
138. Întreprinderea avicola de stat Tirgu Mures Tirgu Mures Mures
139. Întreprinderea avicola de stat Piatra-Neamt Piatra-Neamt Neamt
140. Întreprinderea avicola de stat Baicoi Baicoi Prahova
141. Întreprinderea avicola de stat Sibiu Sibiu Sibiu
142. Întreprinderea avicola de stat Suceava Suceava Suceava
143. Întreprinderea avicola de stat Alexandria Alexandria Teleorman
144. Întreprinderea avicola de stat Giarmata Giarmata Timiş
145. Întreprinderea avicola de stat Bistrita Bistrita Bistrita Nasaud
146. Întreprinderea avicola de stat Botosani Botosani Botosani
147. Întreprinderea avicola de stat Babeni Babeni Vilcea
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Departamentul industriei alimentare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala industrializarii carnii
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
148. Întreprinderea de industrializare a carnii Alba Alba Iulia Alba
149. Întreprinderea de industrializare a carnii Arad Arad Arad
150. Întreprinderea de industrializare a carnii Arges Pitesti Arges
151. Întreprinderea de industrializare a carnii Bacau Bacau Bacau
152. Întreprinderea de industrializare a carnii Bihor Oradea Bihor
153. Întreprinderea de industrializare a carnii
Bistrita-Nasaud Bistrita Bistrita-Nasaud
154. Întreprinderea de industrializare a carnii
Botosani Botosani Botosani
155. Întreprinderea de industrializare a carnii Braşov Braşov Braşov
156. Întreprinderea de industrializare a carnii Brăila Brăila Brăila
157. Întreprinderea de industrializare a carnii Buzau Buzau Buzau
158. Întreprinderea de industrializare a carnii
Caras Severin Resita Caras Severin
159. Întreprinderea de industrializare a carnii
Calarasi Calarasi Calarasi
160. Întreprinderea de industrializare a carnii
Constanta Constanta Constanta
161. Întreprinderea de industrializare a carnii
Covasna Sfîntu Gheorghe Covasna
162. Întreprinderea de industrializare a carnii Cluj Cluj-Napoca Cluj
163. Întreprinderea de industrializare a carnii
Dîmboviţa Tirgoviste Dîmboviţa
164. Întreprinderea de industrializare a carnii Dolj Craiova Dolj
165. Întreprinderea de industrializare a carnii Galaţi Galaţi Galaţi
166. Întreprinderea de industrializare a carnii
Giurgiu Giurgiu Giurgiu
167. Întreprinderea de industrializare a carnii Gorj Tirgu Jiu Gorj
168. Întreprinderea de industrializare a carnii Miercurea-
Harghita Ciuc Harghita
169. Întreprinderea de industrializare a carnii
Hunedoara Deva Hunedoara
170. Întreprinderea de industrializare a carnii
Ialomita Slobozia Ialomita
171. Întreprinderea de industrializare a carnii Iaşi Iaşi Iaşi
172. Întreprinderea de industrializare a carnii
Maramures Baia Mare Maramures
173. Întreprinderea de industrializare a carnii Drobeta-
Mehedinti Turnu Severin Mehedinti
174. Întreprinderea de industrializare a carnii Mures Tirgu Mures Mures
175. Întreprinderea de industrializare a carnii Neamt Piatra-Neamt Neamt
176. Întreprinderea de industrializare a carnii Olt Slatina Olt
177. Întreprinderea de industrializare a carnii
Prahova Ploiesti Prahova
178. Întreprinderea de industrializare a carnii
Satu Mare Satu Mare Satu Mare
179. Întreprinderea de industrializare a carnii Salaj Zalau Salaj
180. Întreprinderea de industrializare a carnii Sibiu Sibiu Sibiu
181. Întreprinderea de industrializare a carnii
Suceava Suceava Suceava
182. Întreprinderea de industrializare a carnii
Teleorman Alexandria Teleorman
183. Întreprinderea de industrializare a carnii Timiş Timişoara Timiş
184. Întreprinderea de industrializare a carnii Tulcea Tulcea Tulcea
185. Întreprinderea de industrializare a carnii Vaslui Birlad Vaslui
186. Întreprinderea de industrializare a carnii Vilcea Rimnicu Vilcea Vilcea
187. Întreprinderea de industrializare a carnii
Vrancea Focsani Vrancea
188. Întreprinderea de industrializare a carnii
Bucureşti Bucureşti -
189. Întreprinderea "Antrefrig" Bucureşti Bucureşti -
190. Întreprinderea de preparate şi conserve din
carne Bucureşti -
191. Întreprinderea "Frigoriferul portuar" Constanta Constanta Constanta
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala industrializarii laptelui
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
192. Întreprinderea de industrializare a laptelui Alba Alba Iulia Alba
193. lntreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad Arad
194. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Arges Pitesti Arges
195. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Bacau Bacau Bacau
196. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Bihor Oradea Bihor
197. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Bistrita-Nasaud Bistrita Bistrita-
Nasaud
198. Întreprinderea de industrializare a 1aptelui
Botosani Botosani Botosani
199. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Braşov Braşov Braşov
200. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Brăila Brăila Brăila
201. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Buzau Buzau Buzau
202. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Caras Severin Resita Caras Severin
203. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Calarasi Calarasi Calarasi
204. Întreprinderea de industrializare a laptelui Cluj Cluj-Napoca Cluj
205. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Constanta Constanta Constanta
206. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Covasna Sfîntu Gheorghe Covasna
207. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Dîmboviţa Tirgoviste Dîmboviţa
208. Întreprinderea de industrializare a laptelui Dolj Craiova Dolj
209. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Galaţi Galaţi Galaţi
210. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Giurgiu Giurgiu Giurgiu
211. Întreprinderea de industrializare a laptelui Gorj Tirgu Jiu Gorj
212. Întreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea-
Harghita Ciuc Harghita
213. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Hunedoara Simeria Hunedoara
214. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Ialomita Slobozia Ialomita
215. Întreprinderea de industrializare a laptelui Iaşi Iaşi Iaşi
216. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Maramures Baia Mare Maramures
217. Întreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta-
Mehedinti Turnu Severin Mehedinti
218. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Mures Tirgu Mures Mures
219. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Neamt Piatra-Neamt Neamt
220. Întreprinderea de industrializare a laptelui Olt Slatina Olt
221. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Prahova Ploiesti Prahova
222. Întreprinderea de industrializare a laptelui Simleu
Salaj Silvaniei Salaj
223. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Satu Mare Satu Mare Satu Mare
224. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Sibiu Sibiu Sibiu
225. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Suceava Suceava Suceava
226. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Teleorman Alexandria Teleorman
227. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Timiş Timişoara Timiş
228. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Tulcea Tulcea Tulcea
229. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Vaslui Vaslui Vaslui
230. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Vilcea Rimnicu Vilcea Vilcea
231. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Vrancea Focsani Vrancea
232. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Bucureşti Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala de morarit, decorticat, panificatie şi produse fainoase
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
233. Întreprinderea de morarit şi panificatie Alba Alba lulia Alba
234. Întreprinderea de morarit şi panificatie Arad Arad Arad
235. Întreprinderea de morarit şi panificatie Arges Pitesti Arges
236. Întreprinderea de morarit şi panificatie Bacau Bacau Bacau
237. Întreprinderea de morarit şi panificatie Bihor Oradea Bihor
238. Întreprinderea de morarit şi panificatie Bistrita Bistrita-
Bistrita-Nasaud Nasaud
239. Întreprinderea de morarit şi panificatie Botosani Botosani Botosani
240. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Braşov Braşov Braşov
241. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Brăila Brăila Brăila
242. Întreprinderea de morarit şi panificatie Buzau Buzau Buzau
243. Întreprinderea de morarit şi panificatie
Caraş-Severin Resita Caraş-Severin
244. Întreprinderea de morarit şi panificatie
Calarasi Calarasi Calarasi
245. Întreprinderea de morarit panificatie şi
produse fainoase Cluj Cluj-Napoca Cluj
246. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Constanta Constanta Constanta
247. Întreprinderea de morarit şi panificatie Sfîntu
Covasna Gheorghe Covasna
248. Întreprinderea de morarit şi panificatie
Dîmboviţa Tirgoviste Dîmboviţa
249. Întreprinderea de morarit, decorticat,
panificatie şi produse fainoase Dolj Craiova Dolj
250. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Galaţi Galaţi Galaţi
251. Întreprinderea de morarit şi panificatie Giurgiu Giurgiu Giurgiu
252. Întreprinderea de morarit şi panificatie Gorj Tirgu Jiu Gorj
253. Întreprinderea de morarit şi panificatie Harghita Miercurea-
Ciuc Harghita
254. Întreprinderea de morarit şi panificatie
Hunedoara Deva Hunedoara
255. Întreprinderea de morarit şi panificatie Ialomita Slobozia Ialomita
256. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Iaşi Iaşi Iaşi
257. Întreprinderea de morarit şi panificatie
Maramures Baia Mare Maramures
258. Întreprinderea de morarit şi panificatie Drobeta-
Mehedinti Turnu Severin Mehedinti
259. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Mures Tirgu Mures Mures
260. Întreprinderea de morarit şi panificatie Neamt Piatra-Neamt Neamt
261. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Olt Slatina Olt
262. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Prahova Ploiesti Prahova
263. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Satu Mare Satu Mare Satu Mare
264. Întreprinderea de morarit şi panificatie Salaj Zalau Salaj
265. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Sibiu Sibiu Sibiu
266. Întreprinderea de morarit şi panificatie Suceava Suceava Suceava
267. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Teleorman Alexandria Teleorman
268. Întreprinderea de morarit, decorticat,
panificatie şi produse fainoase Timiş Timişoara Timiş
269. Întreprinderea de morarit şi panificatie Tulcea Tulcea Tulcea
270. Întreprinderea de morarit şi panificatie Vaslui Birlad Vaslui
271. Întreprinderea de morarit şi panificatie Vilcea Rimnicu Vilcea Vilcea
272. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Vrancea Focsani Vrancea
273. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Bucureşti Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala producţiei şi industrializarii sfeclei de zahăr
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
274. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Arad Arad Arad
275. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Sascut Sascut Bacau
276. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Oradea Oradea Bihor
277. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Bucecea Bucecea Botosani
278. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Bod Bod Braşov
279. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Ianca Ianca Brăila
280. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Buzau Buzau Buzau
281. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Calafat Calafat Dolj
282. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei Podari,
de zahăr Podari Craiova Dolj
283. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Tandarei Tandarei Ialomita
284. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Pascani Pascani Iaşi
285. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Giurgiu Giurgiu Giurgiu
286. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Urziceni Urziceni Ialomita
237. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Ludus Ludus Mures
288. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Tirgu Mures Tirgu Mures Mures
289. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Roman Roman Neamt
290. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Corabia Corabia Olt
291. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Zimnicea Zimnicea Teleorman
292. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Timişoara Timişoara Timiş
293. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahăr Babadag Babadag Tulcea
294. Întreprinderea de produse zaharoase Bucureşti Bucureşti -
295. Întreprinderea de produse zaharoase Braşov Braşov Braşov
296. Întreprinderea de produse zaharoase "Cerna" Drobeta-
Turnu Severin Mehedinti
297. Întreprinderea de produse zaharoase "Feleacul" Cluj-Napoca Cluj
298. Întreprinderea de produse zaharoase "Kandia" Timişoara Timiş
299. Întreprinderea de produse zaharoase "Victoria" Sibiu Sibiu
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala berii, spirtului, amidonului şi apelor minerale
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
300. Întreprinderea de spirt şi drojdie Bucureşti Bucureşti -
301. Întreprinderea de spirt şi drojdie Arad Arad Arad
302. Întreprinderea de bere Pitesti Pitesti Arges
303. Întreprinderea de bere, spirt şi drojdie
Margineni Bacau Bacau
304. Întreprinderea de bere, spirt şi drojdie Oradea Oradea Bihor
305. Întreprinderea de bere "Aurora" Braşov Braşov
306. Întreprinderea de bere şi amidon Brăila Brăila Brăila
307. Întreprinderea de bere şi spirt Cluj Cluj-Napoca Cluj
308. Întreprinderea de bere Constanta Constanta Constanta
309. Întreprinderea de spirt Ozun Ozun Covasna
310. Întreprinderea de bere Craiova Craiova Dolj
311. Întreprinderea de spirt Ghidigeni Ghidigeni Galaţi
312. Întreprinderea de bere, spirt şi amidon Harghita Miercurea-Ciuc Harghita
313. Întreprinderea de bere Hateg Hateg Hunedoara
314. Întreprinderea de bere şi spirt Iaşi Iaşi Iaşi
315. Întreprinderea de drojdie "Seineana" Seini Maramures
316. Întreprinderea de bere şi amidon "Steagul roşu" Piatra-Neamt Neamt
317. Întreprinderea de bere Azuga Azuga Prahova
318. Întreprinderea de bere şi amidon Sibiu Sibiu Sibiu
319. Întreprinderea de spirt şi bere "Banovita" Drobeta-
Turnu Severin Mehedinti
320. Întreprinderea de spirt, bere şi amidon Radauti Radauti Suceava
321. Întreprinderea de bere "Timisoreana" Timişoara Timiş
322. Întreprinderea de bere Galaţi Galaţi Galaţi
323. Întreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare Satu Mare
324. Întreprinderea de bere Reghin Reghin Mures
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala producţiei şi industrializarii peştelui
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
325. Întreprinderea piscicolă Cefa Cefa Bihor
326. Întreprinderea piscicolă Calarasi Calarasi Calarasi
327. Întreprinderea piscicolă Iaşi Iaşi Iaşi
328. Întreprinderea piscicolă Botosani Botosani Botosani
329. Întreprinderea piscicolă Brăila Brăila Brăila
330. Întreprinderea piscicolă Constanta Constanta Constanta
331. Întreprinderea piscicolă Calafat Calafat Dolj
332. Întreprinderea piscicolă Galaţi Galaţi Galaţi
333. Întreprinderea piscicolă Cluj Cluj-Napoca Cluj
334. Întreprinderea piscicolă Timişoara Timişoara Timiş
335. Întreprinderea piscicolă Zimnicea Zimnicea Teleorman
336. Întreprinderea piscicolă Giurgiu (fără
personalitate juridică) Giurgiu Giurgiu
337. Întreprinderea piscicolă Satu Mare Satu Mare Satu Mare
338. Întreprinderea piscicolă Ialomita Slobozia Ialomita
339. Întreprinderea piscicolă Zau de Cîmpie Zau de Cîmpie Mures
340. Întreprinderea piscicolă Buzau Buzau Buzau
341. Întreprinderea piscicolă Murgeni Murgeni Vaslui
342. Întreprinderea piscicolă Ineu Ineu Arad
343. Întreprinderea de industrializare a
peştelui Tulcea Tulcea Tulcea
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala producţiei şi industrializarii tutunului
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
344. Întreprinderea de tigarete Rimnicu Sarat Rimnicu Sarat Buzau
345. Întreprinderea de tigarete Sfîntu Gheorghe Sfîntu
Gheorghe Covasna
346. Întreprinderea de tigarete Tirgu Jiu Tirgu Jiu Gorj
347. Întreprinderea de tigarete Iaşi Iaşi Iaşi
348. Întreprinderea de tigarete Timişoara Timişoara Timiş
349. Întreprinderea de cultura de fermentarea
tutunului Ocna Mures Ocna Mures Alba
350. Întreprinderea de cultura şi fermentarea
tutunului Urziceni Urziceni Ialomita
351. Întreprinderea de cultura şi fermentarea
tutunului Arad Arad Arad
352. Întreprinderea de cultura şi fermentarea
tutunului Carei Carei Satu Mare
353. Întreprinderea de cultura şi fermentarea
tutunului Craiova Craiova Dolj
354. Întreprinderea de cultura şi fermentarea
tutunului Birlad Birlad Vaslui
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala pentru industrializarea seminţelor oleaginoase
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
355. Întreprinderea de ulei "Interindustrial" Oradea Oradea Bihor
356. Întreprinderea de ulei Constanta Constanta Constanta
357. Întreprinderea de ulei "Oltenia" Podari,
Craiova Dolj
358. Întreprinderea de ulei "Prutul" Galaţi Galaţi
359. Întreprinderea de ulei Slobozia Slobozia Ialomita
360. Întreprinderea de ulei "Unirea" Iaşi Iaşi
361. Întreprinderea de ulei "Ardealul" Carei Satu Mare
362. Întreprinderea de ulei Rosiori Rosiori
de Vede Teleorman
363. Întreprinderea de ulei Birlad Birlad Vaslui
364. Întreprinderea de ulei "13 Decembrie" Bucureşti -
365. Întreprinderea de ulei Urziceni Urziceni Ialomita
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Departamentul agriculturii de stat
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala "Delta Dunării" Tulcea
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
366. Întreprinderea de construcţii şi reparaţii
de nave şi utilaje Tulcea Tulcea Tulcea
367. Întreprinderea piscicolă Macin Macin Tulcea
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
LISTA
unităţilor din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei
Alimentare care îşi schimba sediul
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt. Denumirea unităţii Sediul înainte de Sediul
reorganizare localitatea judeţul
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Baza de aprovizionare satul Salcuta, Tirgoviste Dîmboviţa
tehnico-materială oraşul Titu,
pentru agricultura judeţul Dîmboviţa
nr. 15
2. Baza de aprovizionare Bucureşti Stefanestii
tehnico-materială de Jos,
pentru agricultura Sectorul
nr. 23 agricol Ilfov -
3. Întreprinderea de Sinsimion Miercurea-Ciuc Harghita
bere, spirt şi
amidon Harghita
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
------------
| Version Date: | N/A |
|---|---|
| Original Publication Date: | 10.06.1982 |
| This Version Valid From: | 10.06.1982 |
| This Version Valid To: | Not specified |
| Is Latest Version: | Yes |
| Document Type: | DECRET |
| Emitent: | N/A |
| Publicat în: | Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 55 din 10 iunie 1982 |
No related versions found.
| Section | Operation | Act |
|---|---|---|
| ANEXA 3 | COMPLETAT DE | DECRET 317 06/10/1985 |
| ANEXA 5 | COMPLETAT DE | DECRET 317 06/10/1985 |
| ANEXA 5 | MODIFICAT DE | DECRET 10 12/01/1985 |
| ANEXA 5 | MODIFICAT DE | DECRET 378 13/10/1983 |
| ANEXA 5 | MODIFICAT DE | DECRET 367 11/10/1982 |
| Target Document | Section | Operation | Details |
|---|---|---|---|
| DECRET 14 25/01/1971 | ART. 45 | ABROGA PE |
These questions were automatically generated to help users find relevant information in this document.
8
1
0
0
| Timestamp | Type | Message | Provider | Actions |
|---|---|---|---|---|
| 2026-08-29 08:45:03 | Response Received | Received batch response with 117 questions from 44 chapters | OPENROUTER | |
Metadata:
Response Preview:
Tokens: 53,335 Cost: $0.007864 Processing Time: 1133000 ms |
||||
| 2026-08-29 08:45:03 | Processing Completed | Batch question generation completed with 45 total questions from 0 chapters | OPENROUTER |
|
Metadata:
|
||||
| 2026-08-29 08:45:02 | Response Received | Received batch response with 45 questions from 17 chapters | OPENROUTER | |
Metadata:
Response Preview:
Tokens: 44,106 Cost: $0.005029 Processing Time: 1132000 ms |
||||
| 2026-08-29 08:38:46 | Batch Created | Added to batch 3/3 | OPENROUTER |
|
Metadata:
|
||||
| 2026-08-29 08:26:10 | Processing Started | Starting batch question generation with OpenRouter (qwen/qwen3-235b-a22b-2507) | OPENROUTER |
|
Metadata:
|
||||
| 2026-08-29 08:26:10 | Prompt Sent | Sending batch prompt part 1/2 (elements 1-955) for iteration 1 | OPENROUTER |
|
Metadata:
JSON Schema Available
View full prompt to see the response format schema
|
||||
| 2026-08-29 08:26:10 | Prompt Sent | Sending batch prompt part 2/2 (elements 956-1563) for iteration 1 | OPENROUTER |
|
Metadata:
JSON Schema Available
View full prompt to see the response format schema
|
||||
| 2026-08-29 08:26:10 | Batch Created | Batch 3/3 creation started with 1 documents | - |
|
Metadata:
|
||||
| Section | Operation | Act |
|---|---|---|
| ANEXA 3 | COMPLETAT DE | DECRET 317 06/10/1985 |
| ANEXA 5 | COMPLETAT DE | DECRET 317 06/10/1985 |
| ANEXA 5 | MODIFICAT DE | DECRET 10 12/01/1985 |
| ANEXA 5 | MODIFICAT DE | DECRET 378 13/10/1983 |
| ANEXA 5 | MODIFICAT DE | DECRET 367 11/10/1982 |
| Section | Operation | Act |
|---|---|---|
| ART. 45 | ABROGA PE | DECRET 14 25/01/1971 |
| Section | Reference Type | Act |
|---|---|---|
| Actul | REPUBLICA PE | DECRET 298 02/08/1979 |
| ART. 7 | REFERIRE LA | DECRET 76 27/02/1973 |
| ART. 24 | REFERIRE LA | DECRET 76 27/02/1973 |
| ART. 26 | REFERIRE LA | DECRET 78 05/03/1973 |
| ART. 31 | REFERIRE LA | LEGE 57 26/12/1968 |
| ART. 45 | ABROGA PE | DECRET 14 25/01/1971 |
| Section | Reference Type | Act |
|---|---|---|
| Actul | REFERIT DE | HG 1608 16/12/2009 |
| ANEXA 3 | COMPLETAT DE | DECRET 317 06/10/1985 |
| ANEXA 5 | COMPLETAT DE | DECRET 317 06/10/1985 |
| ANEXA 5 | MODIFICAT DE | DECRET 10 12/01/1985 |
| ANEXA 5 | MODIFICAT DE | DECRET 378 13/10/1983 |
| ANEXA 5 | MODIFICAT DE | DECRET 367 11/10/1982 |