REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie

EMITENT

CURTEA SUPREMA DE JUSTIŢIE

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 2 noiembrie 1993

În temeiul art. 67 din Legea nr. 56 din 9 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 13 iulie 1993, Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie adopta prezentul Regulament de organizare şi funcţionare a Curţii.

Dispoziţii generale

   

Articolul 1

Curtea Suprema de Justiţie este organizată şi funcţionează în baza art. 125-129 din Constituţia României, a Legii nr. 56 din 9 iulie 1993 şi a prezentului regulament.

   

Articolul 2

Prin regulament se stabilesc reguli cu privire la organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, în limitele şi cu respectarea Legii nr. 56/1993 şi a altor dispoziţii legale.

   

Articolul 3

Activitatea Curţii Supreme de Justiţie este organizată şi se desfăşoară în cadrul:

a) Secţiilor Unite şi în al celor 5 secţii - civilă, penală, comercială, de contencios administrativ şi militară -, fiecare având competenţa proprie; ...  b) Corpului magistraţilor-asistenţi; ...  c) Direcţiei de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă; ...  d) Cancelariei Curţii; ...  e) Biroului de relaţii externe. ...     

Articolul 4

Curtea Suprema de Justiţie este încadrată cu un preşedinte, un vicepreşedinte, 5 presedinti de secţii, judecători, magistraţi-asistenţi, alt personal de specialitate, auxiliar şi administrativ prevăzut în statul de funcţii, care se aproba de Colegiul permanent al Curţii.

   

Capitolul 2

Conducerea Curţii    

Articolul 5

Conducerea administrativă a Curţii Supreme de Justiţie se exercită de preşedintele Curţii, ajutat de vicepreşedinte.

Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii alcătuiesc Colegiul permanent al Curţii Supreme de Justiţie.

   

Articolul 6

Preşedintele Curţii are următoarele atribuţii:

a) reprezintă Curtea în raporturile cu celelalte autorităţi publice şi organizaţii din ţara, precum şi în relaţiile internaţionale; ...  b) conduce aparatul funcţional al Curţii şi aproba delegarile de atribuţii; ...  c) îndeplineşte direct oricare dintre atribuţiile ce revin preşedinţilor de secţii potrivit prezentului regulament; ...  d) supune spre dezbatere Secţiilor Unite problemele ce trebuie rezolvate şi măsurile necesare bunei activităţi a Curţii; ...  e) acorda gradele, gradatiile, salariile de merit şi alte drepturi în cazurile prevăzute de lege; ...  f) aproba propunerile de repartizare a judecătorilor, a magistraţilor-asistenţi şi a celorlalte categorii de personal la secţii şi la celelalte compartimente ale Curţii; ...  g) conduce nemijlocit activitatea Secţiilor Unite, fixează termenele de judecată şi dispune efectuarea lucrărilor necesare în cauzele de competenţa acestora, prezidează şedinţele şi urmăreşte îndeplinirea actelor procesuale, conform legii; ...  h) desemnează, împreună cu preşedinţii de secţii, judecătorii din fiecare secţie pentru asigurarea activităţii completelor de judecată în perioada vacantei judecătoreşti; ...  i) stabileşte direct sau la propunerea preşedintelui de secţie magistratul care întocmeşte, conform legii, raportul asupra cauzei a carei judecata în recurs este de competenţa Curţii; ...  j) exercita autoritatea disciplinară în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament; ...  k) aproba numirea, promovarea şi eliberarea din funcţie a personalului Secţiei militare, cu excepţia judecătorilor, în condiţiile legii; ...  l) autorizeaza urmărirea penală sau contravenţională ori trimiterea în judecata a magistraţilor-asistenţi; ...  m) numeşte, în fiecare caz, judecătorii completului de 7 judecători în materie disciplinară, prevăzut de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească şi Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993; ...  n) prezidează Consiliul Superior al Magistraturii cu rol de consiliu de disciplina; ...  o) desemnează judecătorii Curţii care vor face parte din comisia pentru examenul de capacitate al magistraţilor, conform art. 62 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 92/1992; ...  p) aproba programele de efectuare a concediilor anuale de odihnă; ...  r) aproba efectuarea concediului de odihnă de către personalul Curţii în alte perioade decît aceea a vacantei judecătoreşti; ...  s) este ordonator principal de credite; ... 

s,) stabileşte numărul necesar al autoturismelor din parcul auto al Curţii;

t) stabileşte numărul personalului de poliţie necesar pentru menţinerea ordinii în sălile de şedinţa şi în spaţiile de acces pentru public. ... 

Dispoziţiile preşedintelui se dau prin ordin.

   

Articolul 7

Vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie are următoarele atribuţii:

a) exercita atribuţiile ce revin preşedintelui, când acesta lipseşte sau în baza unei dispoziţii; ...  b) conduce direct Cancelaria Curţii şi Compartimentul economic, financiar şi administrativ; ...  c) organizează şi coordonează concursurile pentru angajarea personalului; ...  d) controlează şi îndrumă direct activitatea secţiilor; ...  e) stabileşte procedura audientelor la Curtea Suprema de Justiţie; ...  f) exercita acţiunea disciplinară împotriva judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi, pentru cei din urma cu acordul Colegiului permanent al Curţii. ...     

Articolul 8

Colegiul permanent al Curţii Supreme de Justiţie are următoarele atribuţii:

a) numeşte, promovează, transfera, sancţionează, suspenda şi dispune eliberarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi; ...  b) prezintă Consiliului Superior al Magistraturii lista persoanelor ce se propun a fi numite judecători ai Curţii Supreme de Justiţie; ...  c) aproba statul de funcţii al Curţii Supreme de Justiţie; ...  d) îndrumă şi supraveghează activitatea de propuneri privind legislaţia, de studii de documentare, precum şi de publicare a practicii judiciare a Curţii Supreme de Justiţie. ... 

Colegiul permanent al Curţii Supreme de Justiţie se întruneşte ori de ori este necesar. Hotărârile acestuia se iau cu majoritate de voturi, iar lucrările se consemnează în procese-verbale ce se semnează de preşedintele Curţii şi de secretarul Colegiului permanent.

Secretarul Colegiului permanent este prim-magistratul-asistent al Curţii Supreme de Justiţie.

   

Capitolul 3

Secţiile Unite    

Articolul 9

Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie au competenţa de judecată prevăzută de lege, precum şi următoarele atribuţii:

a) soluţionează, în condiţiile legii, sesizările privind schimbarea jurisprudenţei Curţii; ...  b) sesizează, când considera necesar, Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii legii, înainte de promulgare; ...  c) desemnează, prin vot secret, judecătorii Curţii care vor candida, potrivit legii, la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii; ...  d) completează şi modifica prezentul Regulament de organizare şi funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie; ...  e) dezbate problemele puse în discuţie de preşedintele Curţii şi ia sau propune, după caz, orice măsuri necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Curţii; ...  f) aproba bugetul Curţii Supreme de Justiţie; ...  g) aproba regulamentul privind efectuarea concediilor de odihnă şi a altor concedii; ...  h) stabileşte cazurile în care se prezintă, anual, ministrului justiţiei propuneri de imbunatatire a legislaţiei; ...  i) alege judecătorii care compun comisia disciplinară a magistraţilor-asistenţi. ... 

Secţiile Unite îşi îndeplinesc atribuţiile cu votul majorităţii judecătorilor prezenţi, pentru activitatea de judecată cvorumul fiind, potrivit legii, de cel puţin 3/4 din numărul judecătorilor numiţi.

Şedinţele Secţiilor Unite se reprogramează ori se convoacă de preşedintele Curţii din proprie iniţiativă, la cererea a cel puţin 1/4 din numărul judecătorilor în funcţie sau la cererea uneia dintre secţii. Convocarea se face cu anunţarea ordinii de zi, care se adoptă la începutul şedinţei.

La şedinţele Secţiile Unite, altele decît cele de judecată, pot fi invitaţi magistraţii-asistenţi şi alţi salariaţi ai Curţii, precum şi persoane din afară instituţiei.

   

Capitolul 4

Secţiile Curţii    

Articolul 10

Secţiile Curţii Supreme de Justiţie sunt încadrate cu judecători, magistraţi-asistenţi, grefieri, arhivari, dactilografi şi aprozi, repartizaţi de preşedintele Curţii.

Secţia militară este încadrată cu judecători şi personal anume destinat acestei secţii, în condiţiile legii.

   

Articolul 11

Fiecare secţie este condusă de un preşedinte, care are următoarele atribuţii:

a) organizează, controlează şi îndrumă activitatea secţiei în limitele prevăzute de lege şi de prezentul regulament, ţinând seama şi de dispoziţiile preşedintelui Curţii ori, după caz, ale vicepreşedintelui; ...  b) stabileşte atribuţiile personalului din cadrul secţiei, conform fisei fiecărui post; efectuează, potrivit nevoilor secţiei, redistribuirea personalului pe locurile de muncă şi a atribuţiilor acestora; ...  c) fixează termenele de judecată în cauzele de competenţa secţiei, cu asigurarea unei repartiţii echilibrate a dosarelor pe judecători, şi dispune citarea părţilor, comunicarea recursurilor, precum şi îndeplinirea oricăror alte acte procesuale, conform legii; ...  d) stabileşte judecătorii ce compun completele de judecată şi reprogramează şedinţele acestora; ...  e) semnaleaza preşedintelui Curţii cauzele mai deosebite, cu recursuri de competenţa secţiei, în care, potrivit legii, se întocmesc rapoarte de către judecători sau magistraţi-asistenţi; ...  f) prezidează completul de judecată când participa la activitatea de judecată; ...  g) rezolva corespondenta adresată secţiei; ...  h) convoacă judecătorii secţiei şi supune dezbaterii acestora jurisprudenta Curţii şi alte probleme de interes general, în vederea luării de măsuri pentru desfăşurarea unei activităţi corespunzătoare. La dezbateri pot participa magistraţii-asistenţi din cadrul secţiei, precum şi invitaţi din alte compartimente ale Curţii. Măsurile se adoptă cu votul majorităţii judecătorilor prezenţi, inclusiv al preşedintelui, magistraţii-asistenţi având vot consultativ; ...  i) aproba programul de participare a magistraţilor-asistenţi la şedinţele de judecată; ...  j) informează preşedintele Curţii cu privire la evenimentele şi aspectele din activitatea secţiei, în vederea cunoaşterii lor şi, când este cazul, pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament; ...  k) aduce la îndeplinire orice măsură dispusă de Secţiile Unite, de către preşedinte, vicepreşedinte şi Colegiul permanent, potrivit legii şi prezentului regulament. ...     

Articolul 12

La sesizarea completelor de judecată, judecătorii secţiilor dezbat fiecare caz privind schimbarea jurisprudenţei şi hotărăsc, cu votul majorităţii, sesizarea Secţiilor Unite, pentru ca acestea sa decidă, conform art. 25 lit. d) din Legea Curţii Supreme de Justiţie. La dezbateri pot participa, cu vot consultativ, magistraţii-asistenţi şi, fără drept de vot, persoane din alte compartimente ale Curţii.

Judecata va continua după ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării.

   

Articolul 13

La sfârşitul fiecărui an, judecătorii secţiilor dezbat cazurile în care se impune îmbunătăţirea legislaţiei, iar propunerile se supun Secţiilor Unite pentru a hotărî cu privire la sesizarea ministrului justiţiei, conform art. 56 din Legea Curţii Supreme de Justiţie.

   

Capitolul 5

Judecătorii Curţii    

Articolul 14

Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie participa la şedinţele de judecată ale Secţiilor Unite şi ale secţiilor la care au fost repartizaţi, având obligaţia să fie prezenţi la sediul Curţii la datele stabilite pentru aceste şedinţe.

Participarea la activitatea de judecată are loc conform programelor întocmite de preşedintele Curţii sau, după caz, de preşedintele de secţie.

În şedinţele de judecată, judecătorii poarta roba de culoare neagra la secţii şi de culoare mov la Secţiile Unite.

În şedinţele de judecată ale Secţiei militare, judecătorii au ţinuta militară.

   

Articolul 15

Abţinerea judecătorilor de la activitatea de judecată este admisă numai în cazurile prevăzute de lege.

   

Articolul 16

În cazurile în care preşedintele de secţie nu face parte din completul de judecată, judecătorii prezidează şedinţele prin rotaţie.

   

Articolul 17

În activitatea de judecată, judecătorii se conformează legii şi prezentului regulament referitor la pregătirea şedinţelor, întocmirea rapoartelor, deliberarea, pronunţarea şi redactarea hotărîrilor, precum şi la efectuarea celorlalte activităţi adiacente.

   

Articolul 18

În afară de activitatea de judecată, judecătorii aduc la îndeplinire orice alte atribuţii stabilite de Secţiile unite, preşedintele Curţii, vicepreşedinte şi preşedinţii de secţii, după caz, în concordanta cu legea şi cu prezentul regulament.

   

Articolul 19

Preşedintele completului de judecată are următoarele atribuţii:

a) premergător şedinţelor de judecată, urmăreşte întocmirea de către judecătorul sau magistratul-asistent desemnat a raportului în cauzele prevăzute de lege şi ia măsuri, personal sau prin magistratul-asistent, pentru aducerea la îndeplinire de către arhiva şi grefa a tuturor lucrărilor necesare bunei desfăşurări a şedinţei de judecată; ...  b) în cursul dezbaterilor: ... 

- asigura ordinea şi solemnitatea dezbaterilor, dispunind, atunci când este cazul, înlăturarea din sala de şedinţa a celor care tulbura ordinea, dacă se impune, cu ajutorul organelor de poliţie, precum şi interzicerea sau limitarea folosirii aparatelor de înregistrare a cuvintului sau imaginii atunci când considera ca aceasta stinghereste normală desfăşurare ori când ar fi de natura sa încalce drepturile persoanelor în cauza sau sa împiedice soluţionarea impartiala a cauzelor;

- asigura secretul deliberării, consemnează soluţiile în minute şi în condica de şedinţa, precum şi pronunţarea acestora în şedinţa publică la orele stabilite din timp, fiind interzisă transmiterea sub orice formă a rezultatului deliberării mai înainte de pronunţare;

c) după pronunţarea hotărîrilor, repartizează judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi spre redactare hotărârile pronunţate şi urmăreşte ca acestea să fie motivate în bune condiţii şi în termenele legale; o dată cu pronunţarea soluţiilor, de comun acord cu ceilalţi magistraţi, poate stabili considerentele principale ale hotărîrilor adoptate; ... 

- noteaza într-o evidenta comuna a secţiei soluţiile mai importante sau de principiu şi considerentele acestora pe scurt, spre a fi cunoscute de toţi membrii secţiei, în scopul asigurării unei practici unitare în aceeaşi problema de drept;

- informează preşedintele secţiei asupra aspectelor mai importante din activitatea de judecată, în scopul luării măsurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament.

   

Articolul 20

Compunerea completelor de judecată va fi schimbată în fiecare an.

   

Capitolul 6

Magistraţii-asistenţi    

Articolul 21

În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează un corp de magistraţi-asistenţi, numiţi de Colegiul permanent, în numărul şi cu structura prevăzute în statul de funcţii aprobat de colegiu.

   

Articolul 22

Repartizarea magistraţilor-asistenţi pe secţii şi alte compartimente de activitate se face de preşedintele Curţii.

   

Articolul 23

Prim-magistratul-asistent este subordonat direct preşedintelui Curţii şi are următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii, activitatea personalului repartizat Secţiilor Unite, Cancelariei Curţii şi Biroului de relaţii externe, potrivit sarcinilor menţionate în fişa fiecărui post; ...  b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite şi întocmeşte direct şi prin personalul desemnat toate actele şi lucrările pregătitoare, de desfăşurare şi cele ulterioare, şi redactează hotărârile repartizate lui de preşedintele instanţei; ...  c) asigura centralizarea, când este necesar, a datelor statistice şi a altor informaţii pe care le primeşte de la secţii, referitoare la activitatea Curţii, şi întocmeşte lucrările de sinteza dispuse de preşedintele Curţii; ...  d) executa şi întocmeşte lucrările dispuse de preşedinte în legătură cu activitatea Curţii; ...  e) îndeplineşte atribuţiile de secretar al Colegiului permanent. ...     

Articolul 24

Magistraţii-asistenţi şefi din cadrul secţiilor Curţii sunt subordonaţi ierarhic preşedinţilor secţiilor şi au următoarele atribuţii:

a) participa la şedinţele de judecată ale secţiei; ...  b) reprogramează participarea magistraţilor-asistenţi ai secţiei la şedinţele de judecată, controlează şi îndrumă activitatea acestora; ...  c) controlează şi îndrumă activitatea grefierilor, arhivarilor, dactilografilor şi a celorlalţi funcţionari din cadrul secţiei; ...  d) se ingrijesc de ţinerea în bune condiţii a evidentelor şi de realizarea la timp a tuturor lucrărilor; ...  e) coordonează activitatea de culegere a datelor statistice referitoare la activitatea secţiei şi de întocmire a lucrărilor solicitate cu privire la aceste date; ...  f) păstrează fondul juridic documentar pus la dispoziţia secţiei. ...     

Articolul 25

Magistraţii-asistenţi din cadrul secţiilor Curţii participa la şedinţele de judecată şi îndeplinesc orice alte atribuţii ce le sunt stabilite pe linie ierarhica.

   

Articolul 26

Magistraţii-asistenţi care participa la şedinţele de judecată mai au următoarele atribuţii:

a) întocmesc, când se dispune de către preşedintele Curţii, raportul prevăzut la art. 6 lit. i) din prezentul regulament şi îl prezintă în şedinţa înainte de a se da cuvintul părţilor; ...  b) pregătesc şedinţele de judecată, ingrijindu-se de întocmirea şi afişarea de către arhiva şi grefa a listei proceselor ; la întocmirea listelor, în ordinea vechimii dosarelor, se va urmări gruparea cauzelor în raport cu natura căilor de atac şi pe materii, dîndu-se prioritate cauzelor cu arestaţi şi celor la judecarea cărora participa procurorul; ...  c) urmăresc atasarea la dosar de către arhiva a dovezilor de citare a părţilor, de comunicare a actelor, a corespondentei, memoriilor, notelor scrise şi oricăror alte înscrisuri; ...  d) verifica regularitatea citarii şi a comunicărilor şi asigura aducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor dispuse de preşedinte; ...  e) înaintea intrării în sala de şedinţa a completului de judecată, asigura prezenta la usa a aprodului şi anunţarea, de către acesta, a intrării instanţei; după deschiderea dezbaterilor de către preşedinte, anunta cauzele în ordinea stabilită potrivit listei proceselor, face apelul părţilor şi al celorlalte persoane citate, după care referă asupra modului în care s-a efectuat procedura de citare şi dacă s-au îndeplinit celelalte măsuri dispuse de Curte; referă, pe scurt, asupra obiectului cauzei şi a stadiului în care se afla judecata şi, când este cazul, asupra numelui judecătorului sau magistratului-asistent desemnat ca raportor; ...  f) consemnează în caietul de note, numerotat şi parafat, numărul dosarului, susţinerile orale ale părţilor şi ale procurorului, măsurile dispuse de Curte, precum şi toate celelalte aspecte rezultind din desfăşurarea şedinţei; ...  g) întocmesc încheierile de dezbateri, în concordanta cu cele consemnate în caietul de note; ...  h) sub îndrumarea preşedintelui completului de judecată, asigura, pentru deliberare, consultarea actelor normative necesare şi dau informaţii privitoare la jurisprudenta şi doctrina; ...  i) participa cu vot consultativ la deliberări; ...  j) redactează hotărârile ce le sunt repartizate de preşedintele completului de judecată. ...     

Articolul 27

Dosarele se prezintă magistratului-asistent cu cel puţin 10 zile înainte de ziua fixată pentru termenul de judecată, în vederea întocmirii listei proceselor din şedinţa la care este programat sa participe.

Prin grija şi sub supravegherea magistratului-asistent se vor asigura: transmiterea listei proceselor către judecătorii din completul de judecată şi către procuror, îndată ce a fost întocmită; afişarea listei proceselor în arhiva cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată şi la usa sălii de şedinţa cu cel puţin o ora înainte de începerea şedinţei; completarea condicii de şedinţa cu cel puţin 24 de ore înainte de ziua şedinţei de judecată.

   

Articolul 28

Magistratul-asistent care a preluat din arhiva dosarele pentru şedinţa de judecată restituie arhivei dosarelor aminate, sub semnatura.

   

Articolul 29

În şedinţele de judecată, magistraţii-asistenţi poarta roba de culoare neagra.

   

Capitolul 7

Cancelaria Curţii    

Articolul 30

Cancelaria Curţii Supreme de Justiţie se compune din prim-grefieri, grefieri, grefieri-registratori, grefieri-arhivari, grefieri-dactilografi, secretari-dactilografi, curieri şi aprozi, prevăzuţi în statul de funcţii aprobat de Colegiul permanent.

Personalul Cancelariei este repartizat pe secţii şi alte compartimente de activitate de către preşedintele Curţii, potrivit nevoilor acestora, iar în cadrul secţiei, de către preşedintele secţiei.

   

Articolul 31

Personalul repartizat la Registratura generală a Curţii Supreme de Justiţie are următoarele atribuţii:

a) primeşte, înregistrează şi repartizează la Secţiile Unite, la secţii şi la celelalte compartimente dosarele, scrisorile şi restul corespondentei; ...  b) expediază dosarele soluţionate şi corespondenta şi tine gestiunea timbrelor. ... 

În cadrul acestei activităţi se întocmesc şi se păstrează:

1. registre generale, separate pentru înregistrarea dosarelor, scrisorilor şi a corespondentei;

2. borderouri pentru expedieri prin posta şi condici de predare prin curier a dosarelor, scrisorilor şi corespondentei.

   

Articolul 32

Personalul repartizat la Secţiile Unite şi la fiecare secţie a Curţii Supreme de Justiţie are următoarele atribuţii:

a) primeşte şi înregistrează dosarele intrate, tine evidenta acestora, precum şi a circulaţiei lor; ...  b) întocmeşte conceptele pentru citarea părţilor din procese, întocmeşte citaţiile şi urmăreşte expedierea acestora; ...  c) pune dosarele la dispoziţia părţilor şi a avocaţilor pentru studiu; ...  d) pregăteşte dosarele pentru şedinţele de judecată şi asigura circulaţia acestora în cadrul secţiei, precum şi trimiterea lor la instanţe; ...  e) întocmeşte statisticile privind activitatea de judecată; ...  f) efectuează comunicările necesare punerii în executare a hotărîrilor; ...  g) întocmeşte şi eliberează, la solicitarea părţilor, copii legalizate ale hotărîrilor şi certificate; ...  h) întocmeşte corespondenta în legătură cu dosarele secţiilor; ...  i) informează persoanele venite la arhive asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea sunt direct interesate. ... 

În cadrul acestei activităţi se întocmesc şi se păstrează:

1. registrul în care se trec, în ordinea intrării, toate dosarele primite de secţie, cu rubricile stabilite în acest scop; sub acelaşi număr se vor inregistra toate cererile depuse ulterior sau corespondenta în legătură cu cauza respectiva;

2. opisul alfabetic în care se trec părţile din dosar;

3. registrul informativ, în care se menţionează, pentru fiecare dosar - trecut în ordine numerică -, primul termen de judecată şi termenele ulterioare, data iesirii dosarului din arhiva şi persoana căreia i s-a predat; data reintrarii dosarului în arhiva; numărul şi data sentinţei, deciziei sau încheierii, după caz, şi soluţia pe scurt;

4. registrul de termene al arhivei în care se trec toate dosarele pe termenele de judecată fixate;

5. condica şedinţei de judecată, în care se trec toate dosarele din şedinţa respectiva, în ordinea înscrisă în lista cauzelor, noul termen de judecată în caz de amînare a judecaţii, hotărârea pronunţată şi numărul acesteia, precum şi numele celui care a redactat-o;

6. registrul de evidenta a redactarii hotărîrilor, în care se trec, în ordine numerică, după caz, toate sentinţele, deciziile sau încheierile pronunţate şi se noteaza circuitul dosarului în vederea redactarii, dactilografierii, semnării hotărârii şi data predării dosarului la arhiva;

7. condica de evidenta a predării-primirii sub semnatura a dosarelor, în circuitul acestora.

   

Articolul 33

Toate registrele şi condicile vor fi numerotate şi parafate, iar la sfârşitul fiecărui an se vor întocmi procese-verbale de închidere, semnate de preşedintele Curţii şi prim-magistratul-asistent, în cazul registrelor Secţiilor Unite şi Registraturii generale şi de preşedintele de secţie şi magistratul-asistent şef, în cazul registrelor secţiilor.

În funcţie de necesitaţi, la propunerea prim-magistratului-asistent, preşedintele Curţii poate aproba ţinerea şi a altor registre decît cele prevăzute în prezentul capitol.

   

Articolul 34

Personalul Registraturii generale şi al arhivelor vor inregistra dosarele şi cererile în ziua depunerii lor şi vor ataşa la cereri plicurile în care au fost primite.

Corespondenta adresată personal sau confidenţial preşedintelui Curţii, vicepreşedintelui, preşedinţilor de secţii, judecătorilor şi altor persoane cu funcţii de conducere va fi predată acestora cu plicul nedeschis.

   

Articolul 35

Dosarele predate arhivei Secţiilor Unite şi arhivelor secţiilor Curţii se prezintă, fără întârziere, preşedintelui Curţii sau preşedinţilor secţiilor, după caz, pentru fixarea termenilor de judecată şi luarea altor măsuri, potrivit legii şi prezentului regulament.

Măsurile dispuse se aduc la îndeplinire fără întârziere, prin întocmirea şi expedierea citaţiilor pe baza unei prealabile conceptari, prin comunicarea de acte, redactarea şi expedierea corespondentei şi întocmirea altor lucrări indicate prin rezoluţie ori stabilite dinainte, cum sunt cele referitoare la înregistrarea statistica a datelor cauzei.

   

Articolul 36

Pe coperta fiecărui dosar se vor menţiona denumirea Curţii (Secţiile Unite sau secţia competenţa), numărul dat dosarului de către Curte şi alte date de identificare a cauzei şi a dosarelor altor instanţe, pe care le cuprinde.

   

Articolul 37

Toate filele dosarului vor fi cusute şi numerotate; după soluţionarea definitivă se va proceda la snuruire şi aplicarea sigiliului, iar pa faţa interioară a ultimei coperte se va certifica numărul filelor, în cifre şi litere.

   

Articolul 38

Scoaterea dosarelor din incinta Curţii Supreme de Justiţie este interzisă.

   

Articolul 39

Dosarele vor fi puse la dispoziţia părţilor şi a ziaristilor acreditaţi pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, pentru studiu, numai în arhiva, după identificarea şi notarea numelui şi prenumelui solicitantului, verificindu-se actele de identitate, procurile sau delegatiile, precum şi integritatea dosarului la restituire.

Programul de acces la arhive pentru părţi, mandatarii şi avocaţii acestora se aproba de preşedintele Curţii şi se afişează în loc vizibil.

Dosarele se păstrează în arhiva în ordine numerică sau pe termene de judecată.

   

Articolul 40

Dactilografierea încheierilor de amînare a judecaţii, precum şi a corespondentei se va face în termen de cel mult 3 zile de la data şedinţei, iar dactilografierea sentinţelor sau a deciziilor, după caz, în termen de cel mult 10 zile de la redactare.

   

Articolul 41

Dosarele se restituie arhivelor după redactarea şi semnarea încheierilor, sentinţelor sau deciziilor, după caz, ori după întocmirea altor lucrări specifice.

   

Articolul 42

Dosarele soluţionate, parafate, sigilate şi cu filele numerotate se restituie Registraturii generale, de către arhive, în termen de cel mult 3 zile, iar registratura expediază dosarele către instanţa căreia îi revin sau, după caz, parchetului, în termen de cel mult 48 de ore.

   

Articolul 43

La arhive se păstrează, în original, cîte un exemplar din hotărârile pronunţate la fiecare secţie, în mape speciale, în ordine numerică, pe ani. În cazurile în care s-a aminat pronunţarea, încheierea în care s-au consemnat dezbaterile va fi alăturată hotărârii.

   

Articolul 44

Lucrările şi celelalte atribuţii prevăzute în prezentul capitol, ce nu revin magistratului-asistent, se aduc la îndeplinire de personalul secţiei, conform fisei postului.

   

Capitolul 8

Direcţia de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă    

Articolul 45

Direcţia de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă are în structura sa mai multe compartimente, este încadrată cu personal de specialitate şi auxiliar prevăzut în statul de funcţii aprobat de Colegiul permanent şi este condusă de director.

   

Articolul 46

În cadrul Compartimentului de studii, documentare şi informatica, condus de un magistrat-asistent şef, se asigura:

a) evidenta legislaţiei, a jurisprudenţei şi a doctrinei; ...  b) selectarea şi rezumarea deciziilor Curţii în vederea publicării în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie; ...  c) efectuarea de studii şi întocmirea de informări; ...  d) examinarea, anterior promulgării, a legilor adoptate de cele două Camere ale Parlamentului în vederea sesizării, de către Secţiile Unite, a Curţii Constituţionale în cazul existenţei unor prevederi neconstituţionale; ...  e) elaborarea proiectelor de acte cu caracter normativ privitoare la activitatea Curţii; ...  f) examinarea şi formularea de observaţii şi propuneri la proiectele de legi iniţiate de alte autorităţi publice şi trimise Curţii în acest scop; ...  g) efectuarea altor lucrări dispuse de preşedintele Curţii; ...  h) funcţionarea bibliotecii Curţii, al carei fond este înscris în evidentele specifice şi se aduce la cunoştinţa judecătorilor şi a celuilalt personal de specialitate, pe măsura achiziţionării lui. ...     

Articolul 47

În cadrul Compartimentului economic, financiar şi administrativ, a cărui activitate este coordonata de un director adjunct, se asigura:

a) elaborarea proiectului statului de funcţii al Curţii Supreme de Justiţie; ...  b) elaborarea, fundamentarea şi executarea proiectului bugetului Curţii; ...  c) întocmirea lucrărilor financiar-contabile prevăzute de lege; ...  d) realizarea lucrărilor de personal şi salarizare; ...  e) administrarea bunurilor din patrimoniul Curţii; ...  f) activitatea de aprovizionare şi transport şi realizarea altor prestaţii administrative necesare funcţionarii adecvate a Curţii: reparaţii curente, curăţenie, paza şi altele. ...     

Articolul 48

Atribuţiile personalului direcţiei se stabilesc prin fişa fiecărui post.

   

Capitolul 9

Biroul de relaţii externe    

Articolul 49

Biroul de relaţii externe, încadrat cu personalul prevăzut în statul de funcţii al Curţii, este condus de un magistrat-asistent şef şi asigura:

a) îndeplinirea lucrărilor ce revin Curţii în cadrul relaţiilor internaţionale; ...  b) traducerea, întocmirea şi expedierea corespondentei cu strainatatea; ...  c) obţinerea paşapoartelor şi vizelor pentru deplasări în străinătate; ...  d) organizarea acţiunilor de protocol ale Curţii; ...  e) primirea şi insotirea delegatiilor străine şi din ţara în cadrul programului aprobat de preşedintele Curţii; ...  f) organizarea şi buna desfăşurare a relaţiilor cu publicul, presa, radioul, televiziunea şi organizaţiile sociale; ...  g) examinarea scrisorilor adresate Curţii, întocmirea şi expedierea raspunsurilor în concordanta cu constatările făcute şi cu măsurile stabilite de conducătorii compartimentelor de activitate vizate. ...     

Articolul 50

Atribuţiile personalului Biroului de relaţii externe se stabilesc prin fişele posturilor.

   

Capitolul 10

Răspunderea disciplinară     Secţiunea I Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi    

Articolul 51

Judecătorii şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie răspund disciplinar în conformitate cu dispoziţiile Legii pentru organizarea judecătorească şi cu prevederile prezentului regulament.

   

Articolul 52

Acţiunea disciplinară împotriva judecătorilor se exercită de vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie, soluţionarea acesteia revenind Consiliului Superior al Magistraturii, prezidat de preşedintele Curţii.

Cercetarea prealabilă se efectuează de preşedinţii de secţii desemnaţi în acest scop.

   

Articolul 53

Împotriva magistraţilor-asistenţi, acţiunea disciplinară se exercită de vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie cu acordul preşedintelui Curţii, iar cercetarea prealabilă se efectuează de judecătorii desemnaţi pentru fiecare caz în parte.

Acţiunea disciplinară se soluţionează de o comisie disciplinară formată din 5 judecători aleşi pe 4 ani de Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie.

Comisia disciplinară este prezidata de judecătorul cel mai înalt în funcţie, iar în caz de funcţii egale, de judecătorul cu cea mai mare vechime la Curte sau în caz de vechime egala la Curte, de judecătorul cu cea mai mare vechime în magistratura.

Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie vor alege 3 membri supleanţi ai comisiei de disciplina, care înlocuiesc pe membrii titulari în cazul în care aceştia sunt împiedicaţi sa participe la lucrările comisiei.

Comisia disciplinară are ca secretar pe prim-magistratul-asistent.

Împotriva deciziilor pronunţate de comisia disciplinară, preşedintele Curţii şi magistratul-asistent sancţionat pot face contestaţii în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.

Contestaţia se depune la comisia disciplinară şi se judeca de Curtea Suprema de Justiţie în complet format din 7 judecători.

Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă şi irevocabilă.

   

Articolul 54

Abaterile disciplinare, sancţiunile ce se pot aplica, procedura cercetării prealabile şi a dezbaterilor sunt cele prevăzute în Legea pentru organizarea judecătorească.

    Secţiunea a II-a Răspunderea disciplinară a personalului Cancelariei şi funcţionarilor Direcţiei de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă şi ai Biroului de relaţii externe    

Articolul 55

Personalul Cancelariei şi funcţionarii Direcţiei de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă şi ai Biroului de relaţii externe răspund disciplinar în cazurile când nu executa îndatoririle de serviciu prevăzute de lege şi de prezentul regulament sau când se abat de la vreuna din obligaţiile ce le revin.

   

Articolul 56

Stabilirea şi sancţionarea abaterilor disciplinare săvârşite de salariaţii prevăzuţi în articolul precedent sunt de competenţa preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.

Funcţionarul sancţionat se poate plînge, în termen de 10 zile de la comunicarea ordinului preşedintelui Curţii, unei comisii de contestaţii formate dintr-un preşedinte de secţie şi doi magistraţi-asistenţi şefi, desemnaţi prin tragere la sorţi. Comisia are ca secretar un magistrat-asistent.

Comisia de contestaţii se constituie pentru fiecare caz în parte, iar după pronunţare îşi încetează activitatea.

Pentru abaterile stabilite se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare:

a) avertisment; ...  b) reducerea salariului şi a indemnizaţiei de conducere cu 10-15% pe o durată de cel puţin 3 luni; ...  c) retrogradarea din funcţie sau categorie, din cadrul aceleaşi profesii, pentru o durată de cel mult 3 luni; ...  d) destituirea din funcţie.  ...     

Capitolul 11

Dispoziţii finale    

Articolul 57

Membrilor Curţii, magistraţilor-asistenţi şi celorlalte persoane încadrate la Curtea Suprema de Justiţie li se interzice divulgarea datelor considerate prin lege secret de stat sau secret de serviciu.

   

Articolul 58

Condiţiile privind angajarea şi avansarea personalului Curţii Supreme de Justiţie sunt prevăzute în anexa la prezentul regulament.

   

Articolul 59

Salariul de merit se acordă salariaţilor Curţii Supreme de Justiţie care s-au remarcat în mod deosebit în activitatea depusa şi au avut o conduita exemplara în cadrul instituţiei.

   

Articolul 60

Atribuţiile personalului Cancelariei Curţii şi ale celorlalţi funcţionari şi muncitori se stabilesc, în detaliu, prin fişa fiecărui post care se întocmeşte de conducătorul compartimentului, se aproba de vicepreşedintele Curţii şi se aduce la cunoştinţa funcţionarului, sub semnatura.

Fişele posturilor se actualizează ori de cîte ori intervin modificări de atribuţii.

   

Articolul 61

Concediile anuale de odihnă se efectuează în perioada vacantei judecătoreşti, respectiv între 1 iulie - 31 august, în condiţiile stabilite prin regulamentul elaborat în baza legii şi aprobat de Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie.

   

Articolul 62

La programarea concediilor de odihnă, în perioada prevăzută în art. 61, se va urmări asigurarea prezentei judecătorilor, magistraţilor-asistenţi şi a celuilalt personal, necesar activităţii de judecată privind judecarea cauzelor cu arestaţi în materie penală şi, în toate materiile, a cauzelor considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Curtea Suprema de Justiţie.

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie împreună cu preşedinţii secţiilor stabilesc, în prealabil, numărul de judecători şi magistraţi-asistenţi din fiecare secţie, necesari formării completelor de judecată în perioada vacantei, iar desemnarea nominală a acestora se face, în caz de divergenta, prin tragere la sorţi.

Personalul necesar activităţii curente în perioada vacantei judecătoreşti, altul decît judecătorii şi magistraţii-asistenţi, se desemnează de preşedintele fiecărei secţii şi de conducătorul celorlalte compartimente de muncă ale Curţii

   

Articolul 63

În cursul lunii ianuarie a fiecărui an se face aprecierea şi notarea activităţii din anul precedent a magistraţilor-asistenţi, personalului Cancelariei şi a celorlalţi funcţionari şi muncitori.

Aprecierea consta în completarea rubricilor din chestionarul aprobat de preşedintele Curţii, după care se face notarea cu unul din calificativele "foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau "slab" şi se finalizează de:

a) preşedintele Curţii Supreme de Justiţie pentru prim-magistratul-asistent şi pentru directorul Direcţiei de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă, la propunerea vicepreşedintelui Curţii; ...  b) vicepreşedintele Curţii pentru : magistraţii-asistenţi şefi ai secţiilor şi ai celorlalte compartimente, la propunerea preşedintelui fiecărei secţii şi, după caz, a conducătorului celorlalte compartimente; conducătorul compartimentului financiar-contabil şi administrativ, la propunerea directorului Direcţiei de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă; personalul Secţiilor Unite, Biroului de relaţii externe, al Registraturii generale şi al cabinetelor, la propunerea prim-magistratului-asistent; ...  c) preşedintele fiecărei secţii pentru celelalte funcţii ale personalului secţiei, la propunerea magistratului-asistent şef; ...  d) directorul Direcţiei de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă pentru personalul acestei direcţii, la propunerea conducătorului fiecărui compartiment. ... 

Fişa cuprinzând aprecierea şi notarea se prezintă, confidenţial sub semnatura, persoanei în cauza, pentru a lua cunoştinţa şi a formula contestaţie, dacă este cazul, în termen de 10 zile.

Contestaţiile se soluţionează de Colegiul permanent, iar hotărârile se iau cu majoritate de voturi.

Fişele cu aprecierea şi notarea definitivă se păstrează în dosarele persoanelor la care se referă.

   

Articolul 64

Prezentul regulament a fost aprobat de Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie în şedinţa din 11 octombrie 1993.

PREŞEDINTELE

CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

VALERIU BOGDANESCU

   

Anexa 1

CONDIŢII

privind angajarea şi avansarea persoanelor în funcţii la Curtea Suprema de Justiţie

1. Personalul Curţii Supreme de Justiţie se încadrează în posturi vacante prin concurs.

2. La concurs poate participa persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru anumite funcţii, cumulativ cu următoarele condiţii:

- să fie cetăţean român;

- sa nu fi suferit vreo condamnare pentru fapte ce o fac incompatibilă cu funcţia pentru care candidează;

- să prezinte o recomandare de la ultimul loc de muncă în care se vor menţiona în mod obligatoriu aprecieri privind activitatea profesională şi moralitatea persoanei;

- să prezinte curriculum vitae din care să rezulte activitatea desfăşurată.

3. Pentru fiecare concurs, vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie constituie o comisie de examinare a carei componenta se stabileşte în raport cu funcţia pentru care se organizează concursul.

Comisia este conducă de un preşedinte desemnat de membrii acesteia şi are un secretar numit de vicepreşedintele Curţii.

Secretarul comisiei întocmeşte şi completează dosarul fiecărui candidat pe baza cererii acestuia şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a concursului, de respectarea de către fiecare candidat a condiţiilor de studii şi a altor condiţii prevăzute de lege pentru personalul Curţii Supreme de Justiţie.

4. Data şi locul concursului se afişează la sediul Curţii cu cel puţin 15 zile înainte de ţinerea concursului, cu menţiunea modalităţilor de informare privind condiţiile de participare şi tematica pentru concurs.

Tematica pentru concurs se fixează de comisia de examinare înainte de afişarea prevăzută în alineatul precedent, cu precizarea surselor de documentare ce pot fi folosite de candidaţi, inclusiv la sediul Curţii Supreme de Justiţie.

5. Concursul consta într-o proba scrisă şi o proba orala.

Proba scrisă şi cea orala vor fi notate cu note de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei de examinare.

Pentru a fi declaraţi admişi, candidaţii trebuie să obţină la fiecare proba cel puţin nota 7.

Rezultatele concursului se consemnează într-un proces-verbal semnat de toţi membrii comisiei de examinare. Pe baza notelor obţinute, comisia de examinare stabileşte ordinea reusitei la concurs.

La medii egale obţinute la probele scrise şi orale, comisia stabileşte candidatul admis în raport cu datele personale cuprinse în recomandări sau cu cele referitoare la nivelul studiilor de baza sau suplimentare.

6. Angajarea candidaţilor se aproba în ordinea clasificarii lor şi numai după o reverificare a dosarului fiecărui candidat, pentru a se stabili dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege şi regulament.

7. Candidaţii cărora li s-a aprobat angajarea sunt obligaţi să se prezinte la post în termen de cel mult 15 zile de la data luării la cunoştinţa. În cazul neprezentarii la post la termenul stabilit, acesta este declarat vacant, urmînd să se comunice următoarei persoane, declarata reusita la concurs, posibilitatea de a se angaja pe postul respectiv.

8. Pentru funcţiile de dactilografi, muncitori, de paza şi întreţinere a curăţeniei, examenul va consta într-o proba practica.

9. Persoanele angajate pe oricare funcţie vor fi supuse unei perioade de proba. Dacă la sfârşitul perioadei de proba, stabilită în fiecare caz de vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie, persoana angajata s-a dovedit corespunzătoare, angajarea va fi definitivă de la începutul perioadei de proba. Definitivarea se acordă pe baza notarilor şefului ierarhic. După expirarea acestei perioade, dacă persoana nu corespunde sarcinilor ce-i revin, va fi trecută pe un post vacant potrivit pregătirii şi competentei sau, după caz, îi încetează contractul de muncă.

10. Personalul Curţii Supreme de Justiţie poate fi avansat în grade şi trepte profesionale, precum şi în funcţii superioare vacante pe baza bunelor rezultate ale activităţii depuse şi aptitudinilor dovedite, confirmate de şefii ierarhici.

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie poate dispune, de la caz la caz, avansarea într-un anume post prin concurs.

11. Dispoziţiile prezente nu se aplică:

- judecătorilor, a căror numire se face de Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, conform legii;

- magistraţilor-asistenţi, care sunt numiţi pe baza unor interviuri şi a recomandărilor conducătorilor instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor şi avansati pe baza notarilor anuale şi aprecierilor sefilor ierarhici.

------------------