MEMORANDUM DE FINANŢARE din 13 mai 2001

convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemului de apa potabilă şi a celui al apelor uzate în scopul conformării cu standardele europene în domeniul calităţii apei şi protecţiei mediului în municipiul Iaşi, România"*)

EMITENT

ACT INTERNAŢIONAL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 477 din 20 august 2001

────────────

*) Traducere.

Măsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/006

C (2000)......./.....

Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, reprezentată de comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pentru Comisie, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de doamna Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

   

Articolul 1

Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta.

   

Articolul 2

Identificarea măsurii

Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri, conform celor descrise în anexa nr. I:

Numărul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/006

──────────────

Denumirea măsurii: Îmbunătăţirea sistemului de apa potabilă şi a celui al apelor uzate în scopul conformării cu standardele europene în domeniul calităţii apei şi protecţiei mediului în municipiul Iaşi, România

Durata: - data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie;

- data încheierii: 31 decembrie 2005.

Localizare: municipiul Iaşi, România

──────────

Grup: nu este cazul.

────

   

Articolul 3

Angajamentul

(1) Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi luate în considerare la calcularea asistenţei financiare, sunt de 51.378.000 euro. ...  (2) Ponderea asistenţei acordate de Comunitate pentru aceasta măsura este stabilită la 75% din cheltuielile publice totale sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finanţare prezentat în anexa nr. II. ...  (3) Valoarea maxima a asistenţei acordate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la 38.533.500 euro. ...  (4) O suma de 23.839.250 euro este angajata din bugetul pe anul 2000, din linia bugetară B7-020. Angajamentele privind tranşele anuale ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectiva, în funcţie de stadiul implementării măsurii şi de disponibilităţile bugetare. ...     

Articolul 4

Plăţile

(1) Asistenţă din partea Comunităţii va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plati trebuie să fie în legătura cu lucrările descrise în anexa nr. I. ...  (2) Plăţile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie nu sunt eligibile pentru asistenţă prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare. ...  (3) Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de autoritatea responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie 2005. ... 

Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în termen de maximum 6 luni de la această dată.

(4) Plata în avans este stabilită la 7.706.700 euro şi va fi transferata după cum urmează: ... 

- o sumă de 3.853.350 euro este plătită după semnarea prezentului memorandum de către Beneficiar;

- plata pentru suma rămasă se va efectua după semnarea primului contract important de lucrări, ce se va conveni între Beneficiar şi Comisie după prezentarea planului de achiziţii, conform celor specificate la art. 8 paragraful (3).

(5) În conformitate cu prevederile pct. (5) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru aceasta măsura o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând 90% din totalul asistenţei financiare nerambursabile acordate. ...     

Articolul 5

Respectarea legilor şi politicilor comunităţii

Măsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante ale acordurilor europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi îmbunătăţirea stării mediului.

   

Articolul 6

Proprietatea intelectuală

Beneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schite, planuri, publicitate şi pentru alte materiale produse în legătura cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Acestea vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau de orice alt organism ori persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu.

   

Articolul 7

Permisele şi autorizaţiile

Orice tipuri de permise şi/sau autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de către autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţionala.

   

Articolul 8

Condiţiile specifice referitoare la măsura

Fără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţă financiară nerambursabilă din partea Comunităţii se afla sub rezerva următoarelor condiţii:

1. Condiţia privind evaluările şi situaţia activelor Comisia îşi rezerva dreptul de a revizui valoarea asistenţei prin ISPA stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizarii lucrărilor condiţiile de exploatare (trafic, încasări din tarife etc.) diferă în mod semnificativ fata de evaluările iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare nerambursabile şi/sau dacă exista o modificare substantiala care:

a) afectează natura exploatării sau condiţiile de implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; şi ...  b) rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi din infrastructura finanţată, fie din încetarea sau modificarea reală a aranjamentelor de exploatare. Ţara beneficiara va informa Comisia asupra oricărei modificări şi va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări. ... 

2. Condiţia privind disponibilităţile

Asistenţă financiară nerambursabilă a Comunităţii pentru măsura este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor.

3. Condiţii privind plata în avans:

a) se va realiza o evaluare a impactului asupra mediului, care va include un studiu de impact asupra mediului, informaţii asupra consultării publice şi informarea publicului asupra deciziei finale de a emite acceptul referitor la modernizarea SEAU Iaşi, incluzând elementele menţionate la art. 9 din Directiva C.E.E. nr. 85/337, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11; ...  b) autorităţile de mediu vor înainta Comisiei o declaraţie referitoare la clasificarea apelor în care se deverseaza efluenţii de la SEAU Iaşi. În cazul în care autorităţile clasifica apele receptoare drept zona sensibila, conform Directivei C.E.E. nr. 91/271, Beneficiarul va înainta Comisiei un plan de investiţii prin care să se răspundă cerinţelor impuse pentru deversarile din SEAU în zone sensibile; ...  c) Comisiei i se vor înainta informaţii suplimentare referitoare la efectele directe şi indirecte ale măsurii asupra factorilor de mediu enumeraţi în art. 3 din Directiva C.E.E. nr. 85/337 şi în amendamentele la aceasta (Evaluarea impactului asupra mediului); ...  d) Beneficiarul va demonstra ca: ... 

- apa industriala este tratata şi/sau reciclata în prealabil;

- reziduurile industriale nu dauneaza tehnologiei staţiei de tratare a apei;

e) Beneficiarul va prezenta un plan de achiziţii care trebuie să fie aprobat de Comisie; pentru anumite contracte specificate în planul de finanţare Comisia va aplica regulile specificate în paragraful 1 a) din secţiunea a X-a din anexa nr. III.2; ...  f) semnarea unui acord cu B.E.R.D. pentru garantarea cofinanţării măsurii, astfel cum se arata în anexa nr. I; ...  g) nominalizarea unui manager de proiect şi crearea unei Unităţi de Implementare a Proiectului, în conformitate cu termenii de referinţa acceptaţi de Comisie. ... 

4. Efectuarea plăţii finale este condiţionată de prezentarea de către Beneficiar a unui plan de investiţii indicativ pentru alinierea la standardele Uniunii Europene referitoare la apa potabilă din municipiul Iaşi.

5. Autorităţile implicate vor lua măsuri adecvate pentru ca Fondul de întreţinere, reparaţii şi dezvoltare (IRD) să fie alimentat asa cum se stipulează în garanţia de credit subsidiar şi în acordul de proiect între B.E.R.D. şi Guvernul României.

6. Ministerul Finanţelor Publice va lua măsuri adecvate astfel încât serviciul datoriei creditului acordat acestuia de către Kreditanstalt fur Wiederaufbau sa nu fie suportat din lichiditatile Regiei Autonome Judeţene Apa Canal Iaşi (RAJAC).

   

Articolul 9

Prevederile privind implementarea, cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta.

Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratata de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1.

   

Articolul 10

Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos.

Semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000.

Pentru Comunitate,

Michel Barnier,

membru al Comisiei Europene

Semnat la Bucureşti la 13 mai 2001.

Pentru Beneficiar,

Hildegard Carola Puwak,

ministrul integrării europene,

coordonator naţional ISPA

Lista cuprinzând anexele

● Anexa nr. I "Descrierea măsurii"

● Anexa nr. II "Plan de finanţare"

● Anexa nr. III:

- Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA"

- Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA"

- Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic şi pentru solicitarea de modificări"

- Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA"

- Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA"

- Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi publicitatea"

    Anexa I

DESCRIEREA MĂSURII

Îmbunătăţirea sistemului de apa potabilă şi a celui

al apelor uzate în scopul conformării cu standardele

europene în domeniul calităţii apei şi protecţiei

mediului în municipiul Iaşi, România

Codul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/006

1. Denumirea măsurii: Îmbunătăţirea sistemului de apa potabilă şi a celui al apelor uzate în scopul conformării cu standardele europene în domeniul calităţii apei şi protecţiei mediului în municipiul Iaşi, România

2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA)

	2.1.	Numele:	Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene
	2.2.	Adresa:	Ministerul Integrării Europene
			Direcţia coordonarea programelor de dezvoltare
			Director: Eugen Teodorovici
			str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucureşti, România
		E-mail: [email protected]
		Telefon: (40-1) 301.16.23
		Fax: (40-1) 301.16.26

3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (astfel cum este definită la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2)

	3.1.	Denumirea:	Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE Ministerul Finanţelor Publice
	3.2.	Adresa:	str. Mendeleev nr. 35-38, etajul IV, sectorul 1, Bucureşti, România
	E-mail: [email protected]

4. Beneficiarul final (în cazul în care este vorba de un alt organism decât cel stipulat la pct. 3)

4.1. Denumirea: Regia Autonomă Judeţeana Apa Canal Iaşi (RAJAC)

4.2. Adresa: str. Costachescu nr. 6, 6600 Iaşi, România E-mail: [email protected]

5. Localizare

5.1. Statul beneficiar: România

5.2. Regiunea: judeţul Iaşi

6. Descriere

Măsura va furniza celor 345.000 de locuitori ai oraşului Iaşi, centru regional în estul României (lângă graniţa cu Republica Moldova), o reţea de distribuţie de apa potabilă şi o staţie de epurare cu parametri corespunzători standardelor europene.

Renovarea şi modernizarea Staţiei de epurare a apelor uzate Iaşi (SEAU) va asigura o tratare secundară a apelor uzate care va conduce la îmbunătăţirea calităţii raului receptor al efluenţilor, Bahlui. Din cauza faptului ca acest rau se vărsa în Jijia, în raul Prut şi apoi în Dunăre şi Marea Neagra, tratarea apelor deversate va contribui la protejarea zonei Deltei Dunării, care este declarata zona protejata în ceea ce priveşte biodiversitatea.

Modernizarea Staţiei de tratare a apei potabile Chirita (STAP) va asigura furnizarea a circa 20% din apa potabilă la nivelul anului 2005, în condiţii calitative cerute de Uniunea Europeană.

Modernizarea a 3 staţii de pompare strategice din oraş va conduce la ameliorarea calităţii distribuţiei apei potabile şi va mari siguranţa distribuţiei apei care vine din sursa Timişeşti. Aceasta sursa furnizează aproape jumătate din apa consumată în Iaşi.

Proiectul este de fapt o continuare a proiectului în derulare finanţat de B.E.R.D. prin programul "Municipal Utilities Development Program" (MUDP I).

Măsura adopta parametrii directivelor C.E. nr. 98/83 şi nr. 91/271, amendata prin Directiva C.E. nr. 98/15 (referitoare la apa potabilă, respectiv ape uzate urbane), ca nivel de referinţa pentru calitatea pe care trebuie să o aibă apa potabilă furnizată de STAP Chirita, distribuita de staţiile de pompare şi, respectiv, pentru apele descărcate de SEAU Iaşi. Tratarea namolului din SEAU Iaşi va trebui să se realizeze conform Directivei C.E.E. nr. 86/278 (Directiva referitoare la namoluri).

Măsura este conformă cu priorităţile definite în Programul naţional de adoptare a acquisului comunitar. Măsura figurează în listele de prioritati pe termen scurt din Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului (PNAPM) şi corespunde prioritatilor identificate în Planul naţional pentru implementarea ISPA - Mediu, plan elaborat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

Municipiul Iaşi este identificat ca "punct fierbinte" în Convenţia privind protecţia bazinului fluviului Dunarea. Modernizarea SEAU Iaşi va conduce la reducerea încărcării organice într-o zona hidrografica critica, conform obiectivelor convenţiei.

Un plan de baza pentru apa potabilă şi ape uzate a fost realizat în faza de pregătire a proiectului. Acesta demonstreaza faptul ca proiectele propuse reprezintă prioritati de baza în aceste sectoare.

7. Obiective

Măsura este formată din 4 subcomponente:

- extinderea SEAU Iaşi;

- modernizarea STAP Chirita;

- modernizarea a 3 staţii de pompare;

- asistenţă tehnică pentru managementul proiectului.

Toate instalaţiile sunt în proprietatea Consiliului Judeţean Iaşi şi sunt exploatate de Regia Autonomă Judeţeana Apa Canal Iaşi (RAJAC).

Componenta 1: extinderea SEAU Iaşi

Obiectivul componentei 1 este de a se asigura ca tot volumul de apa deversat de SEAU Iaşi este conform standardelor Uniunii Europene şi de a asigura facilităţi corespunzătoare pentru procesarea namolului produs. SEAU Iaşi deserveşte un total de 660.000 de locuitori, conform debitelor din anul 1999 şi conform incarcarilor, astfel cum sunt definite de Directiva referitoare la apele uzate urbane a Uniunii Europene.

Parametrii de proiectare sunt cei pentru deversari în ape nesensibile. Autoritatea de mediu nu a decis încă dacă apele receptoare sunt clasate ca sensibile din punct de vedere al Directivei C.E.E. nr. 91/271. În lipsa unei asemenea decizii lucrările vor fi proiectate astfel încât să se permită modificări ulterioare pentru o viitoare conformare la parametrii corespunzători unor zone sensibile.

Alte încercări anterioare de modernizare au mai fost demarate, dar au fost stopate în anul 1990, pentru a fi reluate în anul 1993 împreună cu Mannesmann Demag, în vederea modernizării liniilor de tratare existente în Iaşi. Lucrările au reinceput în anul 1996 şi prima linie tehnologică modernizata şi capabilă sa proceseze până la 1.800 l/s apa uzata a fost pusă în funcţiune oficial în aprilie 1999. Instalarea liniei 2 a fost sistata din cauza lipsei de fonduri. Cu toate acestea o mare parte din echipamentele liniei 2 sunt achiziţionate (în special cele electromecanice).

Conformitatea liniei 1 cu standardele Uniunii Europene este actualmente compromisa deoarece ea trebuie să proceseze debite mai mari decât capacitatea sa proiectata. Pe timp de ploaie apa în exces este deversata direct în raul Bahlui.

Componenta de modernizare include şi efluentul SEAU Iaşi, precum şi tratarea namolului şi crearea de facilităţi. Capacitatea SEAU Iaşi va ajunge la un total de 4.200 l/s apa uzata, procesati potrivit standardelor Uniunii Europene (cei 1.800 l/s actuali plus 2.400 l/s).

Modernizarea include şi introducerea etapelor de fermentare şi deshidratare a namolului din SEAU Iaşi produs de ambele linii. Actualmente namolul lichid este pompat la 3 km depărtare şi deversat în "lagune" de stocare.

Capacitatea de proiectare a liniei 2 a fost aleasă cu precauţie, ţinându-se seama de debitele de apa uzata pe vreme uscata, de creşterile datorate variatiilor diurne ale debitelor, de reducerea viitoare a consumului menajer şi de o bransare la canalizare a 100% din populaţie până în anul 2005 (în prezent 90%).

Prognozele au arătat ca totalul capacităţilor combinate dintre linia 1 şi linia 2, modernizate cu echipamentele deja cumpărate de RAJAC-Iaşi, va fi suficient pentru a face fata debitelor până în jurul anului 2017. În jurul anului 2017, când SEAU Iaşi va fi supraincarcata, instalaţiile vor trebui extinse.

Necesarul de apa pentru viitor este influenţat de reactia consumatorilor la preţurile care cresc şi de nevoia de contorizare individuală. RAJAC-Iaşi a demarat un program de contorizare individuală a apartamentelor în anii '90, fapt ce va conduce la o scădere a consumurilor până la nivelul european. Dar în cazul creşterii economice se prognozeaza creşterea consumurilor de apa cu un indice de 1% pe an după anul 2005.

Deversarile industriale

Efluenţii industriali trebuie să fie conformi cu normativul NTPA 002.

Conformarea cu aceste standarde este monitorizata de RAJAC-Iaşi. Procedurile respecta cerinţele anexei nr. 1 la Directiva referitoare la apele uzate urbane. Întreprinderile care se abat de la standarde trebuie să plătească penalizări.

Deversarile industriale reprezintă circa 16% din debitul de apa uzata pe vreme uscata şi prognozele prevăd o creştere uşoară până la 20% în anul 2020. Majoritatea întreprinderilor necesita modernizare tehnologică şi modernizarea instalaţiilor lor de pretratare a apelor uzate, pentru a aduce deversarile la niveluri acceptabile. Dar aceste deziderate nu vor fi îndeplinite până când aceste întreprinderi nu vor fi privatizate.

Multe companii se afla în proces de privatizare. În acordurile de privatizare o clauza specială trebuie inclusă prin legislaţia referitoare la privatizare din România cu privire la obligaţia întreprinderii de a asigura o pretratare adecvată cu o tehnologie avansată care să aducă parametrii apei uzate la cerinţele normativului NTPA 002.

Stocarea namolului

Stocarea/reciclarea namolului de la SEAU Iaşi va trebui să fie realizată conform Directivei C.E.E. nr. 91/676 referitoare la apele uzate, namoluri şi nitrati.

Actualmente namolul parţial tratat este depozitat pe paturi de uscare la SEAU Iaşi şi în "lagune". Namolul lichid este pompat în "lagunele" aflate la o distanta de 3 km, dar aceste spaţii sunt aproape saturate şi nu oferă o soluţie viabila pentru viitor. Implementarea măsurii va duce în final la abandonarea acestor "lagune".

Strategia de stocare a namolurilor prevede că pe termen scurt (până în jurul anului 2004) namolul să fie în continuare stocat pe paturi de uscare şi în "lagune". În acest interval RAJAC-Iaşi va trebui însă sa negocieze obţinerea de la primărie a unui alt teren de deversare şi sa perfecteze un contract pe termen lung pentru depozitarea namolului. Pentru anul 2005 RAJAC-Iaşi prevede introducerea treptata a namolului în uzul agricol. Totodată se va trece la utilizarea namolului în domeniul forestier şi la reabilitatea de terenuri intelenite. Excesul de namol va fi deversat pe noul teren contractat.

Pe termen lung (anul 2010) RAJAC-Iaşi intenţionează sa generalizeze uzul agricol al namolului de la SEAU Iaşi, doar namolul excendentar fiind deversat pe teren.

Obiectivul final este utilizarea integrală a namolului în agricultura, utilizându-se deversarea pe teren doar în situaţii de urgenta (contaminări ale namolului). Strategia va depinde în mod cert de calitatea namolului obţinut. Nu exista încă date disponibile. După punerea în funcţiune a noii SEAU Iaşi (primavara anului 2005) va trebui lansat un program metodic de eşantionare şi analiza a calităţii namolului produs, pentru a se verifica dacă namolul este conform cu reglementările Uniunii Europene referitoare la uzul agricol al acestuia.

Monitorizarea

În prezent SEAU Iaşi funcţionează pe baza unei autorizaţii emise de autoritatea de protecţie a mediului şi care prescrie anumiţi parametri ai efluentului. Monitorizarea parametrilor este realizată în mod independent de doua agenţii de monitorizare. RAJAC-Iaşi analizează şi apele uzate deversate şi namolurile stocate. Pentru a evita contaminarea accidentală sau voita a colectoarelor şi a apelor receptoare, RAJAC-Iaşi împreună cu cele doua agenţii de monitorizare colectează eşantioane din apele deversate de marile întreprinderi.

Numărul, frecventa şi data esantionarii au fost astfel convenite pentru a se asigura conformitatea strategiei de monitorizare cu criteriile stipulate în normativul NTPA002. Programul de eşantionare ia în considerare activitatea industriei, precum şi caracteristicile biologice şi chimice ale apelor deversate. Dacă o întreprindere nu se conformează parametrilor de calitate ai apei, autorităţile sunt îndrituite, în extremis, sa oprească activitatea acelei întreprinderi.

Producţia de namol estimată pentru anul 2020 este de circa 17.555 t.s.u./an, ceea ce înseamnă o medie zilnica de 48 de tone. Vor avea loc negocieri cu Inspectoratul pentru protecţia mediului Iaşi şi Compania Naţionala "Apele Române" în vederea asigurării conformităţii procedurilor şi tehnologiilor cu Directiva C.E.E. nr. 96/61.

	Componenta 1 - extinderea SEAU Iaşi (indicatori fizici)	Valoarea unitară  (de exemplu: m3, ml, nr.)	Volum/număr
	Reconstrucţia lucrărilor de intrare	nr.	1
	Renovarea decantorului primar	nr.	4
	Renovarea bazinului de aerare	nr.	1
	Renovarea decantorului secundar	nr.	1
	Decantor secundar nou	nr.	1
	Renovarea îngroşătoarelor de nămol	nr.	4
	Renovarea RFN	nr.	4
	Instalaţie nouă pentru deshidratarea nămolului	nr.	1

Deoarece subproiectul va fi executat în cadrul unui contract de tip "proiect şi construcţie", proiectul poate suferi modificări în funcţie de tehnologiile propuse de contractor.

Componenta 2: STAP Chirita

Măsura va asigura în anul 2005 producerea a circa 20% din apa potabilă a oraşului la parametri conformi cu directivele Uniunii Europene. Actualmente funcţionează în Iaşi doua STAP care proceseaza apa din raul Prut, care este de calitate inferioară.

Oraşul mai primeşte apa potabilă din sursa subterana Timişeşti (apa de foarte buna calitate, dar al carei debit scade din cauza lipsei de precipitatii). Pentru a mari debitele către Iaşi la Timişeşti s-a dat în folosinţa o STAP care proceseaza apa pompata direct din raul Moldova. Tabelul de mai jos indica debitele actuale şi viitoare furnizate.

	Sursa/Amplasarea staţiei de tratare	2000 (milioane l/zi)	2020 (milioane l/zi)
	Chiriţă (actual)	148	134
	Chiriţă (linia nouă)	-	52
	Timişeşti - subteran	120	95
	Timişeşti - suprafaţă	0	52
	TOTAL:	268	333

Obiectivul măsurii este îmbunătăţirea calităţii apei potabile produse de STAP Chirita. În mod curent performanţele staţiei sunt foarte slabe şi nu asigura conformitatea cu directivele Uniunii Europene, în special pentru turbiditate, pesticide şi aluminiu. Concentraţiile de pesticide au înregistrat valori cu ordine de marimi de 18 ori mai mari decât cele admise.

Fondurile limitate impun însă ca lucrările să fie realizate în etape. Prima etapa, care poate fi realizată cu structura financiară actuala, va asigura o capacitate de 52 milioane l/zi (600 l/s) şi va trata jumătate din apa bruta care intră în STAP Chirita (de calitate inferioară).

Măsura prevede producerea unei ape conforme cu criteriile Uniunii Europene referitoare la apa potabilă. Concentrarea tuturor instalaţiilor într-un singur amplasament va duce la economii de costuri de exploatare şi la economii de spaţiu.

Componentele fizice propuse de măsura includ preoxidare, decantare, filtrare rapida pe nisip şi absorbţie pe CAG. Întrucât execuţia se face în cadrul unui contract de tip "design amp; build" proiectul original poate fi modificat în funcţie de alte tehnologii adoptate de contractant. Proiectul va include măsuri de prevenire a dezvoltării ulterioare a macronevertebratelor în apa potabilă.

RAJAC-Iaşi considera procesarea întregului debit de apa bruta la standarde europene ca o prioritate. Astfel, de îndată ce starea financiară îi va permite, RAJAC-Iaşi va trece la modernizarea liniei tehnologice 2.

	Componenta 2 - STAP Chiriţă  (indicatori fizici - preliminar)	Valoarea unitară (de exemplu: m3, ml, nr.)	Volum/număr
	Bazin de preoxidare - nou	nr.	1
	Decantor lamele - nou	nr.	1
	Filtru rapid de nisip - nou	nr.	2
	Staţie de pompare a apei pentru spălare - nouă	nr.	1
	Rezervor de apă pentru spălare - renovare	nr.	1
	Instalaţie de ozonare - nouă	nr.	1
	Filtre CAG - adaptate în vechile filtre	nr.	2
	Staţie de clorinare - renovare	nr.	1

Lucrările vor fi procurate conform "Cărţii portocalii" FIDIC, contract de tip "proiect şi construcţie". Aranjamentele contractuale vor reduce riscurile inerente induse de un contract convenţional conform "Cărţii roşii" FIDIC. Din aceasta cauza anumite echipamente menţionate în tabelul de mai sus nu se vor putea procura, de exemplu filtrele CAG, caz în care trebuie adoptate alte tehnologii similare sau superioare.

Componenta 3: trei staţii de pompare strategice

Aceasta măsura va asigura conformitatea distribuţiei apei potabile dintr-o mare parte a reţelei iesene cu directivele europene din domeniu. Aceasta se va realiza prin asigurarea în sectorul de reţea Copou a unei presiuni ridicate şi a unei distributii non-stop a apei potabile, ceea ce va împiedica contaminarea din exterior a reţelei.

Măsura se referă la un sector alimentat cu apa din sursa Timişeşti care furnizează circa jumătate din apa potabilă a oraşului Iaşi.

Sectorul critic Copou are circa 11.700 de consumatori care beneficiază actualmente de o distribuţie de apa discontinua şi cu presiune slaba. Totodată cartierul înregistrează o dezvoltare rezidentiala continua, fapt care agravează situaţia. Totodată presiunile scăzute în conductele uzate maresc riscul contaminării exterioare prin infiltratii din sol.

Măsura implica modernizarea staţiilor Păcurari, Aurora şi Mijlociu, ceea ce înseamnă înlocuirea pompelor şi a instalaţiilor auxiliare.

	Componenta 3 - trei staţii de pompare  (indicatori fizici)	Valoarea unitară (de exemplu: m3, ml, nr.)	Volum/număr
	Procurare de pompe	nr.	13
	Modernizarea staţiei de pompare	nr.	3

Componenta 4: asistenţă pentru managementul măsurii

Pe perioada execuţiei proiectelor finanţate de B.E.R.D. RAJAC-Iaşi s-a familiarizat cu practica managementului internaţional al proiectelor.

Cu toate acestea, avându-se în vedere ca actuala măsura are o anvergura şi o complexitate mult mai mari decât proiectele anterioare, RAJAC-Iaşi va avea nevoie de prezenta unor experţi în domeniul managementului proiectelor de acest tip.

Aceasta componenta se referă deci la asigurarea asistenţei pentru managementul măsurii, care să asigure execuţia lucrărilor în timp util şi în limitele bugetelor preconizate. Se vor asigura asistenţă pe perioada procesului de licitaţie, în timpul procesului de selecţie a ofertanţilor, validare contractuală, monitorizare tehnico-financiară şi alte sarcini fundamentale de management.

8. Program de lucru

	Program de lucru	Data de începere	Data de execuţie
	Studiu de fezabilitate	martie 2000	mai 2000
	Analiză economică	martie 2000	mai 2000
	Analiză financiară	martie 2000	mai 2000
	Evaluarea preliminară a impactului asupra mediului	martie 2000	mai 2000
	Studii de proiectare	iulie 2000	februarie 2001
	Documentaţii de licitaţie	iulie 2000	februarie 2001
	Achiziţionare de terenuri	iulie 2000	octombrie 2001
	Execuţia	noiembrie 2001	noiembrie 2004
	PIF	aprilie 2005

9. Analiza economică şi socială cost-beneficiu

Mai jos este prezentat principalul impact economic al măsurilor propuse:

● Linia de apa uzata: după execuţie se vor reduce costurile de exploatare şi efluentul SEAU Iaşi va fi adus la parametrii calitativi prevăzuţi de reglementările Uniunii Europene; acest lucru va ameliora calitatea apelor raului Bahlui. Astfel 440.000 de locuitori vor beneficia direct de măsura. Calitatea superioară a apei purificate va mari potenţialul recreativ al raului numai dacă acţiunile vor fi coroborate cu instalarea de echipamente de pretratare în amontele Iasiului.

● Linia de namol: creşterea costurilor de exploatare va fi compensată de reutilizarea biogazului generat. Namolul va fi procesat şi reciclat în mod eficient, conform standardelor Uniunii Europene. Beneficii majore apar din utilizarea lui ca ingrasamant deshidratat.

● STAP Chirita: costurile de exploatare vor creşte, dar se vor reduce cheltuielile publice cauzate de propagarea bolilor care au ca vector apa de calitate inferioară. Se vor reduce numeric cazurile de hepatita, dizenterie şi gastroenterocolita. Aceste maladii sunt frecvent raportate în Iaşi (9.200 de cazuri în ultimii 5 ani). De aceasta măsura vor beneficia circa 114.000 de locuitori.

● Modernizarea a 3 staţii de pompare: se vor reduce mult costurile de exploatare, în special costurile cu electricitatea. Rezultatul va fi creşterea siguranţei distribuţiei apei potabile către peste 200.000 de persoane şi creşterea presiunii de distribuţie în cartierul Copou (11.700 de locuitori). O reţea presurizata corect în mod continuu va reduce cazurile de îmbolnăviri datorate apei (se elimina infiltratiile de apa din sol).

Acest impact nu poate fi cuantificat deoarece schimbările frecvente sunt relativ minore şi beneficiile colaterale greu de evaluat. Totuşi beneficiile economice globale sunt contracarate de costuri, un domeniu foarte costisitor fiind tratarea namolului (se evita alte costuri pentru extinderea "lagunelor").

Un calcul estimativ referitor la crearea de noi locuri de muncă arata ca vor fi create în mod direct şi indirect circa 250 de locuri de muncă pe timpul fazei de execuţie, care va dura aproximativ 60 de luni.

10. Elementele principale ale analizei financiare

Consumatorii din Iaşi plătesc deja contravaloarea serviciilor care acoperă costurile de exploatare/întreţinere a instalaţiilor RAJAC-Iaşi, de preluare/transport al apei brute, de tratare, distribuţie, colectarea apelor uzate şi epurarea lor. Nivelul tarifelor la Iaşi este deja mare fata de alte oraşe din România.

Tarifele RAJAC-Iaşi au fost stabilite de Guvern în acord cu o convenţie semnată cu B.E.R.D., ca parte a programului investitional MUDP I. Tarifele cresc automat o dată cu inflatia, saltul având loc când inflatia atinge 5%. Tarifele sunt diferite pentru consumatorii menajeri şi cei industriali. Tariful de canalizare pentru industrie este de 3 ori mai mare decât cel menajer.

	Tarife medii apă-canal  (lei/m3)	1997	1998	1999	2000 (iulie)	2000 (euro/m3)
	Apă potabilă	1.270	2.520	3.800	5.070	0,27
	Apă brută industrială	1.010	2.190	3.300	4.322	0,23
	Canalizare menajeră	160	280	540	1.168*)	0,06*)
	Canalizare la agenţi economici	800	1.290	1.510

*) Tarif calculat mediu din cauza datelor disponibile limitate.

Situaţia financiară a RAJAC-Iaşi s-a schimbat semnificativ în anul 1995 când aceasta a devenit parte semnatara a unui acord de proiect semnat între B.E.R.D. şi Consiliul Judeţean Iaşi. Creditele obţinute au ajutat RAJAC-Iaşi să îşi amelioreze performanţele financiare. Condiţiile impuse se refereau la obligaţia de a contribui la un cont de rezerva, denumit Fond pentru întreţinere, reparaţii şi dezvoltare (IRD). Aceste contribuţii includ: taxa de corporatie, care în mod normal se aloca în bugetul consiliului judeţean, jumătate din cota de profit la care are dreptul şi o sumă echivalenta cu amortismentul.

RAJAC-Iaşi nu respecta în acest moment clauza care specifica indicele de îndatorare a clienţilor, care este acum de 60% (adică de 3 ori cel admis).

Se aplica deja principiul "poluatorul plăteşte", din moment ce agenţii economici plătesc serviciile de canal mai mult decât clienţii menajeri. În plus, deversarea de contaminanti în exces autorizează RAJAC-Iaşi să aplice amenzi agentului economic. Dacă deversarea se face în raul Bahlui, RAJAC-Iaşi trebuie să plătească penalizări către Compania Naţionala "Apele Române", având apoi dreptul să le recupereze de la agentul poluator. Regulamentele referitoare la penalizări au intrat în vigoare în aprilie 2000. Primele avize de penalizare au fost trimise în iulie; RAJAC-Iaşi estimează ca se vor plati sub forma de penalizări circa 225.000 euro/an, ceea ce reprezintă circa 10% din încasările pe serviciile de canal.

Analiza financiară care a fost realizată în perioada pregătirii proiectului a plecat de la ipoteza ca veniturile vor fi suficiente sa acopere costurile de exploatare directe şi cheltuielile de capital (asigurarea solvabilităţii financiare a măsurii).

Tarifele în Iaşi se afla deja la limita superioară a suportabilitatii, în special pentru locuitorii cu venituri modeste. În aprilie 2000 s-a adoptat o taxa pe valoarea adăugată generalizata de 19%, ceea ce a devenit o povara suplimentară pentru aceste familii.

Deoarece tarifele sunt deja mari, consumatorii au dificultăţi în ceea ce priveşte plata la timp a facturilor, fapt ilustrat prin slabele încasări de la clienţi. Astfel, de aici vin marile eforturi ale RAJAC-Iaşi de a mari tarifele fără a-şi periclita viabilitatea financiară. Analiza financiară a plecat de la ipoteza ca tarifele vor rămâne nemodificate în termeni reali.

Măsura va fi cofinantata în proporţie de 25% de către B.E.R.D. Implicarea acestei bănci este esenţială pentru a contracara lacunele financiare şi pentru a asigura disciplina financiară din cadrul RAJAC-Iaşi, asigurând astfel sprijin financiar durabil pentru aceasta.

O reducere a ratei asistenţei sub 75% va amplifica necesitatea de finanţări prin creditare. Acoperirea acestor costuri de capital suplimentare va depăşi capacitatea financiară a RAJAC-Iaşi şi pe cea a clienţilor săi. Totodată va reduce capacitatea RAJAC-Iaşi de a mai face investiţii în infrastructura, acţiune impusa pentru conformarea sistemelor de apa/canal cu standardele europene.

Valoarea neta actuala a măsurii va fi negativa, de circa 15 milioane euro. Cum se arata mai sus, măsura va fi cofinantata cu un credit care va reduce fluxul de lichiditati net şi nu mai este deci loc pentru o alta creştere de tarife (ele aflându-se deja la limita suportabilitatii).

Pe termen mediu performanţele financiare ale RAJAC-Iaşi se pot îmbunătăţi datorită următorilor factori:

● dacă namolul poate fi vândut către utilizatorii finali, ar putea genera venituri adiţionale;

● în Copou creşterea presiunii de serviciu şi o distribuţie non-stop a apei pot duce la o creştere a cererii de apa potabilă; şi

● o eventuala creştere a veniturilor familiilor ar putea permite creşteri de tarif.

În prezent aceste beneficii rămân greu de cuantificat şi nu au fost incluse în analiza financiară.

11. Analiza impactului asupra mediului

Măsura privind modernizarea SEAU Iaşi intră în clasa de proiecte stipulate în anexa nr. II la Directiva C.E.E. nr. 85/337, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11 referitoare la evaluarea impactului asupra mediului.

O evaluare preliminară de acest gen a fost deja realizată în perioada pregătirii proiectului. Conform legislaţiei româneşti, evaluarea impactului asupra mediului şi consultaţiile publice trebuie realizate înainte ca primăria sa elibereze autorizaţiile de construcţie. Consultarea publică se va face după încheierea procedurii de licitaţie (lucrările se executa conform unui contract de tip "proiect şi construcţie" FIDIC), când se va realiza forma finala a proiectului.

Din analiza impactului asupra mediului a rezultat şi nevoia de a defini o noua strategie referitoare la stocarea/reciclarea namolului de la SEAU Iaşi, deoarece metodele actuale sunt depăşite şi poluante. Pe baza rezultatelor analizei RAJAC-Iaşi a emis deja o strategie pentru namol care să fie conformă cu cerinţele Uniunii Europene.

12. Costuri şi asistenţă

Cost eligibil
Cost total	Contribuţia sectorului privat	Cheltuieli înaintea datei de eligibi- litate	Altele neeligibile	Cost total eligibil	Asistenţă ISPA	Rata asis- ten- tei (%)
51.700.000	nu este cazul	nu este cazul	322.000	51.378.000	38.533.500	75

    Rata asistenţei: 75%

    Defalcarea costurilor

- euro -

	Element	Costuri totale
	Costuri pentru planificare/proiectare	0
	Achiziţionare de terenuri*)	322.000
	Pregătirea amplasamentului	89.000
	Lucrări principale	13.614.000
	Echipament/Instalaţii	28.468.000
	Asistenţă tehnică	1.969.000
	Monitorizarea execuţiei	0
	Neprevăzute	7.238.000
	Taxe publice/impozite	0
	Altele (de specificat)	0
	TOTAL:	51.700.000

*) Neeligibil.

Costul total nu include cei 6.167.000 euro deja cheltuiti pe instalaţii (deja achiziţionate de către RAJAC-Iaşi, dar nemontate pe linie). Aceste instalaţii au fost livrate în perioada august 1996 - septembrie 1999 şi se afla în lăzi sigilate şi/sau depozitate în locuri sigure. Estimările de cost au prevăzut alocarea de sume pentru renovarea acestor echipamente. Documentele de licitaţie vor indica starea actuala a acestor instalaţii.

Planul de achiziţii include doua contracte de execuţie de tip "proiect şi construcţie", unul pentru componenta 1, celălalt pentru componentele 2 şi 3, precum şi un contract de service pentru monitorizarea execuţiei/gestiunii măsurii. Cheltuielile de proiectare sunt incluse în lucrările principale din moment ce se preconizează o procurare de tip "proiect şi construcţie". Defalcarea pe costuri este indicată în tabelul de mai jos. O defalcare mai precisa se va putea face doar după încheierea procesului de licitaţie şi semnarea definitivă a contractului.

	Element	Componenta 1 -	Componenta 2	Componenta 3 -	Componenta 4 -
		SEAU Iaşi	STAP Chiriţă	staţii de pompare	monitorizare
	Costuri pentru planificare/proiectare	0	0	0	0
	Achiziţionare de terenuri	0	322.000	0	0
	Pregătirea amplasamentului	56.000	31.000	2.000	0
	Lucrări principale	10.370.000	3.131.000	113.000	0
	Echipamente/instalaţii1)	16.180.000	7.825.000	4.463.000	0
	Asistenţă tehnică2)	0	0	0	1.969.000
	Monitorizarea execuţiei	0	0	0	0
	Neprevăzute	4.513.000	1.925.000	800.000	0
	Taxe publice/impozite	0	0	0	0
	Altele (de specificat)	0	0	0	0
	TOTAL:	31.119.0001)	13.234.000	5.378.000	1.969.000

1) Nu include 6.167.000 euro cheltuiti înainte de solicitarea de asistenţă.

2) Necesarul de asistenţă tehnică, de monitorizare a execuţiei şi crearea unui PIU se stabilesc de către RAJAC-Iaşi.

13. Implicarea instituţiilor financiare internaţionale

Actualmente RAJAC-Iaşi are în curs de derulare un program de investiţii care implica B.E.R.D.

În anul 1995 RAJAC-Iaşi a obţinut un credit de 7,5 milioane dolari S.U.A. în cadrul programului MUDP I al B.E.R.D. Implementarea a început în noiembrie 1995 şi va fi încheiată în iarna anului 2000. Măsura a inclus modernizarea reţelei de apa, a STAP Chirita şi a reţelei de canalizare. Acordul de împrumut include şi convenţii referitoare la creşterile de tarif, controlul costurilor şi controlul debitelor la consumatori (vezi secţiunea a IX-a din anexa nr. III.1).

Partea din MUDP I care se ocupa de modernizarea reţelelor de apa este legată de componenta STAP Chirita, deoarece implica scăderea consumului de apa prin reducerea pierderilor. Mai mult, se vor reduce infiltratiile din sol în colectoarele canalizării şi astfel se va reduce debitul de apa ce urmează să fie tratata în SEAU Iaşi, ceea ce măreşte marja capacităţii staţiei.

B.E.R.D. va cofinanta măsura şi va furniza un împrumut în noul MELF (facilitate de creditare municipala pentru mediu). După evaluarea solvabilităţii RAJAC-Iaşi în septembrie 2000 B.E.R.D. a confirmat ca va finanta 25% din costurile măsurii (12,8 milioane euro). Conducerea B.E.R.D. va lua o decizie definitivă în toamna anului 2000.

14. Condiţii specifice referitoare la măsura

Vezi art. 8 din memorandumul de finanţare.

15. Planul de achiziţii

Înaintea plăţii celei de a 2-a transe din avans Beneficiarul va înainta un plan de achiziţii bazat pe modelul prezentat în anexa nr. I a) care trebuie să fie aprobat de Comisie.

Procesul de licitaţie va fi conform cu regulile cuprinse în titlul IX din Regulamentul financiar; participarea la licitaţie va fi deschisă tuturor entităţilor legale din Uniunea Europeană şi din statele beneficiare.

    Anexa I a)

PLAN DE ACHIZIŢII PROVIZORIU

	Oferta nr.	Descrierea lucrărilor/ serviciilor	Tipul contractului (lucrări, materiale, servicii)	Luna prognozată de lansare a ofertei	Rata de rambursare a facturilor legate de contractul specificat

Termenii specifici pentru adjudecarea contractului vor fi publicaţi în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi/sau pe Internet.

(Pentru contractele care sunt considerate ca fiind doar parţial eligibile pentru asistenţă ISPA rata de rambursare se calculează aplicându-se procentul de cost acceptat ca eligibil din rata de asistenţă pentru măsura.)

    Anexa II

PLANUL DE FINANŢARE

(bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene)

Titlul măsurii: Îmbunătăţirea sistemului de apă potabilă şi a celui al apelor uzate în scopul conformării cu standardele europene în domeniul calităţii apei şi protecţiei mediului în municipiul Iaşi, România

Nr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/006

- euro -

	Anul	Cost total	Costuri neeligibile	Costuri eligibile						Împrumut de la IFI**)
				Total		ISPA		Autoritati nationale
								Autoritati locale*)
		1 = 2 3	2	3 = 5 7	(%) 4 = 3/1	5	(%) 6 = 5/3	7		8	(%) 9 = 8/1
	2000	31.785.667	-	31.785.667	100	23.839.250	75	7.946.417		7.946.417	25
	2001	9.638.733	322.000	9.316.733	97	6.987.550	75	2.329.183		2.329.183	24
	2002	5.137.800	-	5.137.800	100	3.853.350	75	1.284.450		1.284.450	25
	2003	-	-	-	-	-	-	-		-	-
	2004	-	-	-	-	-	-	-		-	-
	2005	-	-	-	-	-	-	-		-	-
	2006	5.137.800	-	5.137.800	-	3.853.350	-	1.284.450		1.284.450	25
		-	-	-	-	-	-	-		-	-
	TOTAL:	51.700.000	322.000	51.378.000	99	38.533.500	75	12.844.500		12.844.500	25

-----------

*) Împrumut B.E.R.D. **) Împrumut B.E.R.D. acordat RAJAC-Iaşi pentru acoperirea cheltuielilor eligibile.     Anexa III.1

PREVEDERI FINANCIARE

privind implementarea ISPA

    Secţiunea I Forme şi rate de asistenţă (1) Asistenţă Comunităţii prin ISPA poate fi sub forma de asistenţă nerambursabilă directa, de asistenţă rambursabila sau orice alta forma de asistenţă. ... 

Asistenţă rambursata către autoritatea de management sau către alta autoritate publică va fi refolosita în acelaşi scop.

(2) Rata asistenţei din partea Comunităţii, acordată prin ISPA, poate fi de până la 75% din cheltuiala publică sau echivalenta, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85%, în special acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA. ... 

Rata asistenţei şi suma maxima a asistenţei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.

În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care exista un interes special al Comunităţii, rata de asistenţă trebuie redusă ţinându-se seama de:

a) disponibilitatea cofinanţării; ...  b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi ...  c) aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". ...  (3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful (2) b) sunt cele care privesc: ...  a) infrastructura a carei folosinţa implica taxe provenite de la utilizatori; ...  b) investiţii productive în sectorul de mediu. ... 

Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului "poluatorul plăteşte".

(4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţă tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. ...  (5) Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor fi implementate de ţara beneficiara în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate. ...      Secţiunea a II-a Angajamente (1) Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiara. ... 

Totuşi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţă acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele doua moduri:

a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA, care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regula generală şi sub rezerva pct. b), să fie efectuate în rate anuale. ... 

Angajamentele pentru prima rata anuală vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsura.

Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la paragraful (2) din secţiunea a III-a de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.

Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor să le justifice şi ca progresul lucrărilor sa demonstreze ca proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

b) Pentru măsurile cu o durată mai mica de 2 ani şi pentru care asistenţă Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane euro un prim angajament de până la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsura. ... 

Diferenţa va fi angajata în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstreaza ca proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

(2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţă angajata pentru o măsura la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare referitor la măsura va fi anulată. ... 

În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiara şi autoritatea desemnată atunci când exista riscul unei anulări.

    Secţiunea a III-a Plati (1) Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare sau a diferenţei finale. ... 

Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta.

(2) Plăţile în avans ... 

Ca regula generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordate prin ISPA, asa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate, astfel cum este definită la paragraful (9).

Avansul este, ca regula generală, transferat în următoarele moduri:

- o primă transa de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiara semnează memorandumul de finanţare;

- diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.

Abaterile de la aceasta regula generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsura.

Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile făcute efectiv. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate.

(3) Plăţile intermediare ... 

Plăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progreseaza satisfăcător către finalizare, şi vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:

- ţara beneficiara a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă;

- s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau comunitare;

- au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;

- a fost analizata orice îndepărtare de la planul de finanţare iniţial;

- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii.

Ţara beneficiara va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre condiţiile stipulate mai sus.

Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar.

(4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure ca cererile de plată sunt înaintate Comisiei, ca regula generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. ...  (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform paragrafelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80% din totalul asistenţei acordate. Comisia poate marii acest procent până la 90% în cazuri justificate. ...  (6) Plata diferenţei finale din asistenţă acordată de Comunitate ... 

Plata diferenţei finale din asistenţă acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcuta dacă:

- măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;

- măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, astfel cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare;

- raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;

- autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful (2) a înaintat Comisiei o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limita de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare;

- ţara beneficiara certifica Comisiei ca informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;

- ţara beneficiara a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr. III.4;

- toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie, prevăzute în anexa nr. III.6, au fost implementate;

- când managementul asistenţei acordate pentru o măsura este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi dacă au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare.

(7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificată în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finala pentru acea măsura va fi anulată. ...  (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finala prezentate de ţara beneficiara sunt însoţite de o declaraţie a responsabilului naţional cu autorizarea, care specifica numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativa şi care sunt conforme prevederilor care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finanţate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2. ...  (9) Rata asistenţei acordate de Comisie prin acest memorandum de finanţare va fi făcuta către o entitate centrala, Fondul Naţional, desemnată de ţara beneficiara sa primească asemenea plati. Ca regula generală, plăţile trebuie făcute de Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiara, nu mai târziu de doua luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limita nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cat de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea. ...  (10) Fondul Naţional, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul tarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat. ... 

Responsabilităţile responsabilului naţional cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.

    Secţiunea a IV-a Folosirea euro (1) Sumele cuprinse în aplicatiile pentru asistenţă împreună cu planul de finanţare relevant vor fi prezentate în euro. ...  (2) Sumele privind asistenţă şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro. ...  (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifica cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro. ... 

Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabila a Comisiei, aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la aceasta rata*1).

(4) Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiara în acest sens. ...      Secţiunea a V-a Raportul final

Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în termen de cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii. Raportul final va conţine următoarele:

a) descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; ...  b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; ...  c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la: ... 

- data efectivă de implementare a măsurii;

- indicarea modului în care măsura va fi administrată după finalizare;

- confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare şi veniturile aşteptate;

- confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor şi beneficiilor aşteptate;

- indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul plăteşte";

- data la care măsura finanţată devine operaţională;

d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate. ... 

────────────

*1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm

    Secţiunea a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare (1) Dacă cheltuiala publică sau echivalenta într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificata iniţial, asistenţă acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta, dar nu trebuie să depăşească suma maxima stabilită în memorandumul de finanţare. ... 

O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii fata de rata acordată iniţial sau fata de asistenţă financiară nerambursabilă maxima va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful (3).

(2) Dacă atunci când planul de finanţare a unui proiect este amendat angajamentele şi/sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustarile necesare, ţinând seama de suma supraangajata sau supraplatita, când autorizează prima operaţiune financiară (angajare sau plata) după acel amendament. ...  (3) Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri: ...  a) amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantiala în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiara. Definiţia modificării "substanţiale" este data în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor; ...  b) în cazul altor amendamente ţara beneficiara va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observaţiile necesare sau îşi va transmite acordul în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente; ...  c) nici o modificare în cheltuiala anuală mai mica de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substantiala a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli. ...      Secţiunea a VII-a Controlul financiar (1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern, va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autorităţile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţie Comisiei. ...  (2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, să efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale. ...  (3) Ţara beneficiara trebuie să se asigure ca atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul sa inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătura cu elementele finanţate prin memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA. ...  (4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile privind cooperarea şi coordonarea programării şi metodologiei controlului dintre Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4. ...      Secţiunea a VIII-a Recuperarea plăţilor necuvenite (1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifica fie o parte, fie toată asistenţă alocata, Comisia va conduce o examinare completa a cazului, în special cerând tarii beneficiare să îşi facă cunoscute observaţiile într-un interval specificat de timp şi sa corecteze orice neregula. ...  (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful (1) Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţă referitoare la măsura în cauza, dacă examinarea dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implica recuperarea sumelor plătite. ...  (3) Când Comisia considera ca o neregularitate nu a fost corectată sau ca o parte ori întreaga operaţiune nu justifica fie numai o parte, fie întreaga asistenţă acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite tarii beneficiare să îşi înainteze observaţiile într-o perioadă specificată. După examinare, dacă ţara beneficiara nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate: ...  a) sa reducă sau sa anuleze orice avans; ...  b) sa anuleze o parte sau întreaga asistenţă acordată măsurii. ... 

Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând seama de natura neregulii şi de existenta oricăror deficiente în sistemele de management şi control.

(4) Orice suma plătită greşit trebuie returnată Comisiei de autoritatea definită în paragraful (9) din secţiunea a III-a. Dacă aceasta autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiara trebuie să ramburseze această sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Reglementarea financiară care guvernează bugetul Comunităţii. ...      Secţiunea a IX-a Managementul (1) Comisia trebuie să ceara ţărilor beneficiare: ...  a) sa stabilească începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigura: ... 

- implementarea corespunzătoare a asistenţei acordate prin acest memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid;

- separarea funcţiilor de management şi control;

- ca declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare;

b) sa verifice regulat ca măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate; ...  c) sa prevină neregulile şi sa ia măsuri împotriva acestora; ...  d) sa recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijentei. ...  (2) Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, astfel cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite în special: ... 

- regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile şi cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative;

- verificarea transferurilor fondurilor comunitare disponibile şi ale altor fonduri;

- examinarea planurilor tehnice şi de finanţare ale proiectului, a rapoartelor de progres, procedurilor de licitaţie şi contractare la diferite niveluri administrative.

    Secţiunea a X-a Monitorizarea

Ţările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:

(1) Înfiinţarea comitetelor de monitorizare trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiara, Comisie şi, unde este cazul, de B.E.I. şi/sau alte instituţii cofinantatoare vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect. ...  (2) Monitorizarea va fi făcuta pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, de verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad-hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi astfel încât sa arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi cu obiectivele propuse iniţial şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta. ...  (3) a) Pentru fiecare măsura coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele 3 luni până la sfârşitul fiecărui an întreg de implementare. ...  b) Pentru intalnirile comitetelor de monitorizare coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să între în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea intalnirii programate. ...  (4) Pe baza rezultatelor monitorizarii şi ţinând seama de observaţiile comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, precum şi planul de finanţare prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare. ... 

Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi de importanţă lor.

    Secţiunea a XI-a Transparenta în adjudecarea contractelor (1) Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii va respecta principiile-cheie stabilite în titlul IX din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Uniunii Europene. ...  (2) a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA. ... 

Prin urmare, se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie.

b) În cazurile justificate corespunzător, cum ar fi cofinanţarea de la instituţii financiare internaţionale, şi după o examinare făcuta din timp de Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe tari sa participe la licitaţia pentru contracte. ...  (3) a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cat mai mare. Pentru aceasta şi când valoarea contractelor o cere, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitatiei de participare la licitaţie în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în "Monitorul Oficial" din ţările beneficiare. ...  b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot sa limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările membre sau din ţările beneficiare. ...  c) În plus informaţia trebuie lansata pe Internet într-o forma transparenta. ...  (4) Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul PHARE. ...      Secţiunea a XII-a Transparenta în contabilitate şi în rapoartele proiectelor

Ţara beneficiara trebuie să se asigure ca pentru măsura la care se referă memorandumul de finanţare toate organismele publice sau private implicate în managementul şi în implementarea operaţiunilor au fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabila adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure ca toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauza.

Autorităţile responsabile vor asigura accesul la toate documentele justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani după efectuarea ultimei plati pentru proiectul respectiv.

    Secţiunea a XIII-a Evaluarea ex-post

Prin evaluarea ex-post se vor analiza atât utilizarea resurselor, cat şi randamentul şi eficienta asistenţei şi a impactului sau, precum şi factorii ce contribuie la succesul sau esecul implementării măsurilor, realizarilor şi rezultatelor.

După finalizarea măsurilor Comisia şi ţările beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienta utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a se stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, aceasta evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau contribuţia acestora la politicile privind reţeaua transeuropeana extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra mediului.

    Anexa III. 2

PREVEDERI

privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA

    Secţiunea I Domeniul cheltuielilor

ISPA acorda asistenţă pentru următoarele măsuri:

1. proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii privind protecţia mediului şi la obiectivele Parteneriatului de Aderare;

2. proiectele de infrastructura în transport, care promovează o mobilitate susţinută, şi, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei C.E. nr. 1692/96*2) şi acelea care permit ţărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta include interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale la reţelele transeuropene şi accesul la aceste reţele;

3. studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenţă tehnică, inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea includ asistenţă tehnică şi administrativă în beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu sunt în mod normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor.

Regulile specificate în secţiunile II-XII de mai jos, referitoare la proiectele menţionate la pct. 1 şi 2 de mai sus, sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele menţionate la pct. 3.

──────────

*2) Decizia C.E. nr. 1692/96 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropean.

    Secţiunea a II-a Definiţii şi concepte de baza

1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte

În scopul prevăzut de acest document, se vor aplica următoarele definiţii:

a) un proiect reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat; ...  b) o etapa independenta tehnic şi financiar reprezintă o etapa care poate fi identificata ca operaţională în întregul său. ... 

O etapa poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect;

c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii: ... 

- trebuie să fie localizate pe acelaşi curs de apa sau în aceeaşi arie de captare ori să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport;

- trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apa sau aria de captare ori coridorul, în scopuri bine identificate;

- trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte, în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite.

2. Organismul responsabil cu implementarea

a) Pentru proiectele finanţate prin ISPA organismul responsabil cu implementarea este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acest organism este specificat în pct. 3 din anexa nr. I la memorandumul de finanţare. ... 

Ca o consecinţa, orice schimbare a organismului responsabil cu implementarea unui proiect trebuie să fie aprobată de Comisie printr-un memorandum de finanţare.

b) În mod normal prin acest organism se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordate prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile. ...  c) Totuşi acest organism poate delega implementarea altui organism care poate, de asemenea, să efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri Comisia trebuie informată despre tipul delegarilor propuse şi trebuie să primească o copie de pe documentele relevante. ... 

3. Conceptul de administraţie publică

Administraţia publică poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernamant:

- organisme de guvernamant centrale (nivel naţional);

- organisme de guvernamant regionale;

- organisme de guvernamant locale.

În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului ca sunt privite ca echivalent al unor organisme publice.

4. Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect

a) Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi până la măsurile de publicitate pentru un proiect finanţat. ...  b) Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape menţionate mai sus. ...  c) Perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regula generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până în momentul în care proiectul devine complet operaţional şi obiectivul fizic descris în memorandumul de finanţare a fost finalizat/definitivat. ... 

5. Evidenta documentelor şi transparenta

Orice cheltuiala declarata Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/sau pe documente. Este imperativa existenta unei evidente documentare corespunzătoare.

În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei şi/sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţara beneficiara trebuie să se asigure ca orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţa contabilă separată referitoare la proiectul descris în memorandumul de finanţare.

6. Cheltuieli

Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi făcute efectiv de organismul responsabil cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta.

Documentul contabil cu valoare probativa echivalenta reprezintă orice document transmis de autoritatea definită la pct. 2 din aceasta secţiune pentru a demonstra ca intrările contabile oferă o imagine adevărata şi corecta a tranzacţiilor reale implicate, în concordanta cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativa echivalenta.

    Secţiunea a III-a Principalele categorii de cheltuieli eligibile

Ca regula generală, cheltuielile legate de:

- studiile de fezabilitate;

- planificare şi proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului;

- pregătirea terenului;

- construcţii;

- utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect;

- testare şi instruire;

- managementul proiectului;

- măsurile compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului;

- alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanţare;

- măsurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos.

    Secţiunea a IV-a Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului

1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor

a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare, incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regula generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi să fie aprobate în mod special printr-un memorandum de finanţare. ...  b) În cazurile în care mai multe proiecte se derulează prin acelaşi contract sau când organismul responsabil cu implementarea exercita funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu, cu ajutorul sistemului de alocare a timpului). ... 

2. Implicarea administraţiei publice

În cazurile în care funcţionarii din administraţia publică sunt implicaţi în activităţile menţionate la pct. 1 a) din aceasta secţiune, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie în cazuri clar justificate şi în concordanta cu următoarele criterii:

- funcţionarul a renunţat temporar la statutul sau de funcţionar în administraţia publică;

- cheltuielile trebuie să aibă la baza un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte costurile trebuie să fie alocate într-un mod transparent (de exemplu, cu ajutorul programarilor în timp);

- cheltuielile trebuie să fie direct legate de unul sau de mai multe proiecte individuale avute în vedere;

- contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limita stabilită pentru finalizarea proiectului;

- sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, cum sunt cele specificate la pct. 1 din secţiunea a VIII-a;

- dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunităţii.

    Secţiunea a V-a Pregătirea terenului şi construcţiile a) În cazurile în care organismul responsabil cu implementarea executa pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativa echivalenta. ... 

În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice se aplică prevederile specificate la pct. 2 din secţiunea a IV-a.

b) Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate la pct. 1 din secţiunea a X-a şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele dintre următoarele categorii: ... 

- costuri privind munca (salarii brute şi nete);

- cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor;

- costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului;

- costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordanta cu standardele contabile general recunoscute;

- cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care organismul menţionat la pct. a) de mai sus este inclus în administraţia publică.

c) Ca regula generală, costurile trebuie să fie evaluate la preţul pieţei. ...      Secţiunea a VI-a Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale (licenţe, software etc.)

1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului

a) Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă sunt cuprinse în inventarul echipamentului durabil de către organismul specificat la pct. 2 din secţiunea a II-a şi sunt considerate ca fiind cheltuieli de capital, în concordanta cu convenţiile standard de contabilitate. ...  b) Fără a prejudicia prevederile pct. 3 din secţiunea a IX-a, închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibila. ... 

2. Achiziţiile de active necorporale

Achiziţiile şi utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului.

3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului

a) În cazul în care organismul responsabil cu implementarea executa pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau o parte din acestea pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului nu sunt eligibile. ...  b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori sunt distruse după folosinţa şi dacă sunt specificate în memorandumul de finanţare. ... 

4. Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică

a) Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile. ...  b) Fără a prejudicia prevederile pct. 2 sau 3 din secţiunea a VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei. ...      Secţiunea a VII-a Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată

Cheltuielile cu achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) nu sunt eligibile.

    Secţiunea a VIII-a Cheltuieli administrative

1. Principii generale

Ca regula generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional şi local, nu sunt eligibile pentru asistenţă (inclusiv asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizarea financiară şi fizica, evaluarea şi prevenirea neregulilor şi a cheltuielilor care intra sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute.

Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat, pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică, astfel cum sunt definite la pct. 3 din secţiunea I.

Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil dacă acest lucru este permis în mod specific printr-o măsura de asistenţă tehnică menţionată în memorandumul de finanţare.

2. Comitetul de organizare şi monitorizare

a) Fără a prejudicia prevederile pct. 1 de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative. ...  b) Ca regula generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii: ... 

- servicii de traducere;

- închirierea de sali de conferinţa şi aranjamentele auxiliare;

- închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare;

- procurarea documentaţiei şi a facilităţilor aferente;

- taxe pentru participarea experţilor;

- cheltuieli pentru călătorii.

c) Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică, intervenite în acest context, nu sunt eligibile. ... 

3. Intalniri la cererea Comisiei

Regulile prevăzute la pct. 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de intalniri ad-hoc la cererea Comisiei.

    Secţiunea a IX-a Alte tipuri de cheltuieli

1. Managementul şi supervizarea proiectului

Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, ca regula generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la pct. 1 şi 2 din secţiunea a IV-a.

2. Costuri financiare

Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; acestea privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediara, comisioane bancare, comisioane de garanţie etc.

Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.

3. Tehnici financiare care nu implica un transfer imediat al activelor proprii

Fără a prejudicia prevederile pct. 2, tehnicile financiare care nu necesita implicarea imediata a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile dacă sunt justificate şi aprobate în memorandumul de finanţare.

Ţările beneficiare trebuie să demonstreze printr-o analiza a riscurilor ca tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directa a unor bunuri.

4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finanţate

a) Nici un tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu este eligibil. ...  b) Ca excepţie de la prevederile pct. a) de mai sus, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca fiind cheltuieli eligibile pentru o anumită perioada definită în memorandumul de finanţare. ...  c) Principiile definite la pct. a) şi b) de mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru o componenta individuală completa a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat. ... 

5. Măsuri de publicitate şi informare

Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile.

    Secţiunea a X-a Perioada de eligibilitate

1. Limita iniţială de timp privind eligibilitatea

Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat, în conformitate cu următoarele situaţii:

a) Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare fac obiectul aprobării ex-ante a Comisiei*3), cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care memorandumul de finanţare a proiectului este semnat de Comisie. ... 

În caz excepţional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la B.E.I., fie de la alta instituţie finanţatoare şi asistenţă financiară nerambursabilă ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data încheierii acordului cu B.E.I. sau cu alta instituţie finanţatoare pentru fiecare proiect. Ca regula generală, această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu următoarele condiţii:

- lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în memorandumul de finanţare;

- B.E.I. sau alta instituţie finanţatoare certifica respectarea prevederilor art. 108 (2), 109 (2) şi (3), 114 (1), 115, 117 şi 118 din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene.

În cazurile de mai sus, ca regula generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de management ISPA, a prevederilor art. 114 (2) din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene.

b) După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate*4) cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care cererea ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu condiţia ca cererea sa poată fi considerată completa. ... 

Plăţile făcute înainte de data specificată la pct. a) şi b) de mai sus sunt neeligibile.

2. Modificări ale proiectelor

a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egala sau mai mare de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substantiala a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimba natura acestuia sunt, de asemenea, tratate ca fiind "substanţiale". ... 

Regulile stabilite la paragraful 1 se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificările de mai sus.

b) Pentru orice alta modificare a proiectului cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA). ...  c) Cererea pentru modificări şi informaţiile relevante anexate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de monitorizare. Înregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie să fie făcuta în minuta intalnirii. ... 

3. Timpul limita final privind eligibilitatea

a) Data finala a eligibilităţii este specificată, ca regula generală, în art. 4 paragraful (3) din memorandumul de finanţare. ...  b) Data finala depinde de plăţile făcute de organismul responsabil cu implementarea. ...  c) Data finala a eligibilităţii este prevăzută în memorandumul de finanţare respectiv. După ce această dată a expirat beneficiarul dispune de o perioadă de 6 luni pentru a supune Comisiei cererea de plată finala împreună cu raportul final şi o notificare, astfel cum este prevăzut în paragraful (6) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1 şi în apendicele B la anexa nr. III.4 la memorandumul de finanţare. ...  d) Comisia nu poate extinde această perioadă de 6 luni. ... 

──────────

*3) Vezi art. 12(1) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999.

*4) Vezi art. 12(2) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999.

    Secţiunea a XI-a Cererile de plată

Cererile de plată prezentate Comisiei de ţările beneficiare au la baza facturile deja plătite, astfel cum sunt definite la pct. 6 din secţiunea a II-a.

În cazul lucrărilor angajate de un concesionar sau de un organism echivalent autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuielilor. Cererile de plată trebuie să fie înregistrate şi certificate de responsabilul naţional cu autorizarea. Cererile sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei.

    Secţiunea a XII-a Alte elemente specificate în detaliu (1) Orice întrebări apărute care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate prin ISPA trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strădui sa răspundă intrebarilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii şi cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune. ...  (2) În cazul conflictelor dintre aceste principii şi regulile naţionale de eligibilitate principiile prezentate mai sus trebuie să primeze. ...      Anexa III, 3a)

Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic

INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE - ISPA

CERERE DE PLATA

    A. Tipul plăţii

  

Plati peste 80% Plati intermediare Plati ale balanţei finale

    B. Fondul Naţional/Identificarea contului

  

Numele: Adresa: Persoana de contact: Telefon: Fax: E-mail: Denumirea băncii: Sediul băncii: Codul poştal: Oraş: Numărul contului: Codul scurt:

   C. Măsuri

  

Titlul măsurii: Codul măsurii ISPA: Codul naţional de referinţa: Numărul memorandumului de finanţare curent: Data:

    D. Autoritatea responsabilă cu implementarea

  

Denumirea: Sediul: Cod poştal: Oraş: Persoana de contact: Telefon: E-mail:

    E. Cheltuieli intervenite şi plati ISPA

  

a) Cheltuieli eligibile confirmate la data: b) În aceasta cerere de plată: c) =a) b) cheltuieli cumulative la data: d) Plati cerute de aceasta cerere: e) =d)/b) % din cheltuielile confirmate: Totalul plăţilor ISPA primite de Fondul Naţional (NF) până la data:

    F. Cheltuielile eligibile curente pe categorii (moneda: euro)

Categorii de cheltuieli*)	Cheltuieli în memorandumul de finanţare curent	Cheltu- ieli confir- mate anterior	Cheltuieli confirmate în aceasta cerere de plată până la data .........	Totalul cheltu- ielilor confir- mate	Rata de execu- tie finan- ciara
(1)	(2)	(3)	4)=(2) (3)	(5)=(4)/(1)
Taxe de proiectare
Pregătirea terenului
Principalele lucrări
Utilaje şi echipamente
Asistenţă tehnica
Supervizare
Altele
Total:

---------------

    *) Astfel cum se precizează în tabelul 9.1 din formularul aplicaţiei pentru

       asistenţă sau asa cum specifica modificările acestuia.

    O lista suplimentară la contract poate fi potrivita.

    G. Indicatorii fizici ai execuţiei

┌───────────┬───────────────────┬────────┬──────────────┬─────────────┬────────┐

│ Tipul │Indicatori fizici*)│Execuţia│Până la (data)│Până la (data│ Rata │

│ lucrării*)├────────┬──────────┤fizica ├──────────────┼─────────────┤ execu- │

│ │ │ │până la │ Execuţia │ Execuţia │tiei fi-│

│ │ │ │data │fizica referi-│fizica refe- │zice │

│ │Unitatea│Cantitatea│plăţilor│ toare la -│ritoare la │ (%) │

│ │ │ │anteri- │aceasta cerere│solicitarea │ │

│ │ │ │oare │ de plată │totală inain-│ │

│ │ │ │ │ │tata │ │

│ │ ├──────────┼────────├──────────────┼─────────────┼────────┤

│ │ │ (1) │ (2) │ (3) │(4)=(2) (3) │(5)=(4)/│

│ │ │ │ │ │ │(1) │

├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤

├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤

├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤

├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤

├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤

├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤

├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤

└───────────┴────────┴──────────┴────────┴──────────────┴─────────────┴────────┘

---------------

    *) Astfel cum se precizează în tabelul 15.1 din formularul aplicaţiei

    pentru asistenţă sau asa cum specifica modificările acestuia.

    O lista suplimentară la contract poate fi potrivita.

    H. Scurta descriere a lucrărilor efectuate

    I. Condiţii specifice referitoare la măsura (art. 8 din memorandumul de

       finanţare)

Referitor la condiţii specifice, dacă acestea exista, şi modul în care acestea au fost îndeplinite.

    J. Observaţii şi recomandări ale autorităţilor de inspecţie naţionale sau

       comunitare (anexa nr. III.1 la memorandumul de finanţare)

Precizati câteva observaţii şi recomandări sumare, dacă exista (cu referiri complete la sursa acestora), şi modul în care acestea au fost îndeplinite.

    K. Probleme tehnice, financiare şi legislative (anexa nr. III.1 la

       memorandumul de finanţare)

Referitor la orice probleme care pot aparea în implementarea măsurilor, incluzând devieri de la planul de finanţare original şi explicaţii cu privire la acţiunile întreprinse pentru corectare.

    L. Măsuri adoptate în scopul informării cu privire la asistenţă oferită

       de Comunitate

Panouri ridicate la locul execuţiei? Da Nu

Mijloacele folosite pentru informarea publicului asupra măsurilor în cauza: Presa Televiziune Radio Alte mijloace audiovizuale Tipul documentaţiei scrise, disponibilă pentru public

    M. Confirmarea responsabilului naţional cu autorizarea

Prin prezenta declar că cheltuielile eligibile confirmate se referă la articolele deja plătite pentru realizarea investiţiilor aprobate şi că nu sunt rezultat al schimbării proiectului sau al lucrărilor efectuate în afară celor prevăzute în cadrul descrierii măsurii şi ca documentele originale privind plăţile indicate în listele anexate sunt păstrate de Fondul Naţional sau de autoritatea responsabilă cu implementarea, stampilate şi disponibile în vederea consultării şi verificării. Data: Semnătura şi autentificarea

    Anexa LA CEREREA DE PLATA

  Facturi*)

Titlul măsurii: Codul ISPA: Codul naţional: Memorandum de finanţare nr.: Data:
Furnizor şi contract	Factura nr..	Data	Chitanţa nr...	Data	Valoarea	Observaţii
Total:

-----------

    *) Copii stampilate corect de pe evidentele contabile referitoare la

    cheltuieli trebuie anexate la copia de pe cererea de plată transmisă

    responsabilului naţional cu autorizarea.

    Verificări şi controale efectuate (anexa nr. III.1 la memorandumul de

    finanţare)

Controlul fizic al lucrărilor Data: Instituţia responsabilă: Concluzii: Data: Instituţia responsabilă: Concluzii: Data: Instituţia responsabilă: Concluzii:

Controlul financiar Data: Instituţia responsabilă: Concluzii: Data: Instituţia responsabilă: Concluzii: Data: Instituţia responsabilă: Concluzii:

    Anexa III.3.b)

Model pentru formularul care va fi înaintat comitetului de monitorizare

FORMULAR DE MONITORIZARE ISPA

    A. Identificarea măsurii

  

Denumirea măsurii: Autoritatea responsabilă cu implementarea: Codul ISPA al măsurii: Memorandum de finanţare nr.: Data: Contribuţia asistenţei ISPA:

   B. Execuţia financiară Planul de plati

Total costuri eligibile	Plati efectuate	Cheltuieli viitoare	Total chel- tuieli	Diferenţe/cost total (%)
Anul	Estima- rea accep- tata iniţial	Esti- marea accep tata în pre- zent	(până în pre- zent	(%)	(de la data)	(%)	(%)
(1)	(2)	(3)	(4)=(3) /(2)	(5)	(6)=(5) /(2)	(7)=(3) (5)	(8)= (7)/ (2)	(9)=(7)-(2)/ total(2)
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
To- tal
Schimbare propusă în planul de finanţare: Da [] Nu [] Transmisă deja Comisiei Europene la data de: Urmează să fie transmisă Comisiei Europene în data de: Va fi prezentată Comitetului de monitorizare (anexaţi planul şi motivele modificării lui)

    C. Execuţia pe categorii de cheltuieli

Categoria de	Decizia	Plati efectuate		Cheltuieli			Total cheltuieli
cheltuieli (ca	curenta	viitoare
în cererea de
plata)*)	(pa-	(de
na	la
în	(%)	da-	(%)	(%)
pre-	ta)
zent
(1)	(2)	3)=(2)/(1)	4)	(5)=(4)/(1)	(6)=(2) (4)	(7)=(6)/(1)
Proiectare
Organizare de şantier
Lucrări
Utilaje şi echipamente
Asistenţă tehnica
Supervizare
Altele (specificari)
Total:

----------------

     *) Este de dorit şi o defalcare pe contract.

    D. Execuţia fizica

┌───────┬──────────┬────────┬────────┬────────────┬────────────────┬───────────┐

│Tipul │Indicatori│Execuţia│Progres │Execuţia │Procentul de │ Execuţia │

│lucra- │ fizici │fizica │în exe- │fizica tota-│execuţie fizica │fizica până│

│rilor*)├───┬──────┤până la │cutia │la până la │ (%) │ la │

│ │Ti-│Cânţi-│data │fizica │comitetul de│ │încheierea │

│ │pul│tatea │comite- │de la │monitorizare│ │ măsurii │

│ │ │ │tului de│comite- │actual │ │ │

│ │ │ │monito- │tul de │ │ │ │

│ │ │ │rizare │monito- │ │ │ │

│ │ │ │anterior│rizare │ │ │ │

│ │ │ │ │anterior│ │ │ │

│ │ ├──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤

│ │ │ (1) │ (2) │ (3) │ (4)=(2) (3)│ (5)=(4)/(1) │ (6) │

├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤

├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤

├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤

├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤

├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤

├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤

├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤

├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤

└───────┴───┴──────┴────────┴────────┴────────────┴────────────────┴───────────┘

------------

    *) Este de dorit şi o defalcare pe contract.

    E. Motive pentru întârziere şi diferenţe

     F. Data prevăzută pentru finalizare

În memorandumul de finanţare iniţial: În memorandumul de finanţare actual: Data prevăzută pentru finalizare: Data modificată ce urmează să fie propusă Comitetului de monitorizare:

    De anexat, dacă este necesar, informaţii referitoare la:

    ● adjudecarea contractelor;

    ● aspecte legate de protecţia mediului;

    ● condiţii stabilite în memorandumul de finanţare;

    ● probleme apărute pe parcurs.

    Anexa III.3.c)

Model pentru solicitarea de modificări

PROPUNERE DE MODIFICARE ISPA

Autoritatea responsabilă cu implementarea:

    1. Identificarea măsurii

Denumirea măsurii: Autoritatea responsabilă cu implementarea: Codul ISPA al măsurii: Memorandum de finanţare nr.: Data: Contribuţia asistenţei ISPA:

    2. Schimbarea datei de finalizare a măsurii

Data curenta: Data propusă pentru finalizare:

   3. Schimbări propuse în planul de finanţare*) - euro -

Anul	Cheltuieli eligibile totale conform memorandumului de finanţare în vigoare	Cheltuieli eligibile efectuate sau previziuni pentru cheltuielile totale
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Total:
Solicitare de creştere a asistenţei Da [] Nu [] Suma solicitată drept creştere (euro)

---------------

    *) De anexat planul de finanţare modificat.

    4. Modificări în costurile eligibile ale măsurii

Categoria cheltuielii*)	Costuri totale eligibile curente	Modificarea solicitată	Costuri totale eligibile propuse
Proiectare
Organizare de şantier
Lucrări
Utilaje şi echipamente
Asistenţă tehnică
Supervizare
Altele (specificari)
Total:

----------

   *) Este de dorit şi o defalcare pe contract.

   5. Modificări ale indicatorilor fizici

┌───────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────┬─────────┐

 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤

 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤

 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤

 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤

 └───────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────┴─────────┘

     6. Modificări ale caracteristicilor măsurii

    7. Motive pentru modificările propuse

    Propunerea de modificare:

    Data inaintarii solicitării de modificare:

    Semnătura coordonatorului naţional ISPA

    Anexa III.4

ACORD

privind cerinţele minime de control financiar

aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA

    Secţiunea 1 Acordul privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA, denumit în continuare CMCF, se aplică asistenţei financiare furnizate în baza prezentului memorandum de finanţare şi implementate de administraţia tarii beneficiare.     Secţiunea a 2-a 1. Sistemele de control şi management ale tarii beneficiare trebuie: a) să asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanta cu obiectivele managementului financiar adecvat; ...  b) sa furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finala, bazată pe cheltuielile efectuate; ...  c) sa furnizeze un sistem de audit corespunzător; ...  d) sa specifice instituţiile şi responsabilităţile şi, în particular, controlul efectuat la diferite niveluri pentru a asigura validitatea certificării; ...  e) sa faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot aparea în executarea acţiunilor şi a proiectelor; ...  f) sa stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar. ... 

2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în apendicele A.

    Secţiunea a 3-a 1. Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale măsurilor şi proiectelor, denumite în continuare controale, efectuate în particular pentru: a) a verifica eficienta sistemelor de management şi control în vigoare; ...  b) a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele niveluri implicate. ... 

2. Ţările beneficiare trebuie să organizeze o distribuţie egala a controalelor pe parcursul perioadei în cauza.

3. La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se vor avea în vedere:

a) controlul unui esalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul şi mărimea lor; ...  b) factorii de risc identificati de controalele naţionale sau ale Comunităţii; ...  c) concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităţi de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect. ...      Secţiunea a 4-a Pe parcursul controalelor ţările beneficiare trebuie să urmărească verificarea următoarelor: a) aplicarea practica şi eficacitatea sistemelor de management şi control; ...  b) corespondenta dintre înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile; ...  c) existenta unui sistem de audit adecvat; ...  d) natura şi calendarul cheltuielilor relevante (angajamente şi plati) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracteristicile fizice aprobate ale proiectului şi ale lucrărilor executate; ...  e) utilizarea proiectului este în concordanta cu cea descrisă în solicitarea de cofinanţare din partea Comunităţii; ...  f) contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în memorandumul de finanţare şi sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată; ...  g) a fost făcuta disponibilă cofinanţarea naţionala corespunzătoare; ...  h) măsurile cofinanţate au fost implementate în concordanta cu prevederile memorandumului de finanţare corespunzător măsurii finanţate. ...      Secţiunea a 5-a Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie, de asemenea, sa identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare şi acţiunile corective şi preventive, care sunt necesare.     Secţiunea a 6-a Fiecare ţara beneficiara şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control, pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiza a riscului care vor fi aplicate şi trebuie să ţină seama de controalele recente, de rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi.     Secţiunea a 7-a 1. Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare.

2. Dacă o neregula evidenta nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de 6 luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauza, ţara beneficiara trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condiţiile prevăzute în anexa nr. III.5.

3. Pentru paragrafele 1 şi 2, soluţionat corespunzător înseamnă prezentarea de dovezi suficiente care să demonstreze ca neregula nu a existat sau a fost corectată de beneficiarul final ori de autoritatea de implementare în fata persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiara.

Dacă o anumită neregula are un caracter sistematic, soluţionat corespunzător înseamnă adoptarea acţiunilor necesare pentru corectarea cazurilor care nu au fost identificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor.

4. Dovezile la care se face referire în paragraful 3 pot consta în copii de pe înregistrările contabile şi de pe documentele relevante sau de pe orice alt document necesar.

    Secţiunea a 8-a 1. Ţara beneficiara va prezenta Comisiei o declaraţie elaborata de o persoană sau de o organizaţie independenta de serviciul de implementare, al carei model indicativ este prezentat în apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la măsura finanţată. Declaraţia va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenti şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale, a legalităţii şi regularitatii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile.

2. În cazul în care exista puncte slabe importante în ceea ce priveşte managementul şi controlul sau frecventa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie să se refere la aceste circumstanţe şi sa furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar.

În asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificarii şi rectificarii neregulilor într-o perioadă specificată.

    Secţiunea a 9-a Ţările beneficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecărui an, iar pentru prima oara până la data de 30 iunie 2002 cel târziu, în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele secţiunii a 2-a şi incluzând orice completări sau actualizari necesare ale descrierii sistemelor de management şi control, cerute în secţiunea a IX-a din anexa nr. III.1.     Secţiunea a 10-a Comisia şi ţara beneficiara trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura ca obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţara beneficiara.     Secţiunea a 11-a 1. Persoanele şi organizaţiile responsabile cu implementarea operaţiunilor cofinanţate de Comunitate trebuie să se asigure ca toate documentele şi evidentele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta.

2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii de pe documentele ori evidentele contabile menţionate în paragraful 1.

    Secţiunea a 12-a Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în concordanta cu prevederile relevante ale legislaţiei naţionale şi comunitare. Aceste informaţii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribuţiilor lor în cadrul tarii beneficiare sau în cadrul instituţiilor comunitare, trebuie să între în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor respective.     Secţiunea a 13-a Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor.     Secţiunea a 14-a Prevederile acestui acord nu împiedica ţările beneficiare să aplice proceduri naţionale de control mai riguroase decât cele descrise aici.

Apendicele A

DESCRIEREA SUCCINTĂ

a cerinţelor referitoare la informaţiile necesare pentru un

sistem de audit corespunzător

Un sistem de audit corespunzător, descris în secţiunea a 2-a c), este îndeplinit pentru o anumită forma de asistenţă când:

1. Evidentele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinantat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plată; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu, facturi).

2. În cazul cheltuielilor care au doar parţial legătura cu operaţiunile cofinanţate de Comunitate exista justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinanţate de Comunitate şi celelalte operaţiuni. Justificări similare exista, de asemenea, pentru toate tipurile de cheltuieli care sunt recunoscute ca fiind eligibile ca valoare sau în raport cu celelalte costuri.

3. Planurile tehnice şi de finanţare ale proiectelor, rapoartele de progres, documentele privind aprobarea asistenţei financiare nerambursabile, procedurile de licitaţie şi contractare etc. sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat.

4. La raportarea plăţilor către o autoritate intermediara informaţiile menţionate în paragraful 1 sunt incluse într-o declaraţie de cheltuieli detaliată care precizează, pentru fiecare proiect cofinantat de Comunitate, fiecare cheltuiala individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declaraţii detaliate de cheltuieli constituie documentele de baza pentru înregistrările contabile ale autorităţilor intermediare.

5. Autorităţile intermediare vor tine înregistrări contabile pentru fiecare proiect şi pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare data de beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul financiar menţionat în paragraful (9) din secţiunea a III-a din anexa nr. III autorităţile intermediare vor prezenta o lista cuprinzând proiectele aprobate în cadrul fiecărei forme de asistenţă, împreună cu informaţiile pentru fiecare proiect, cuprinzând cel puţin o identificare completa a proiectului şi a beneficiarului final, data aprobării asistenţei financiare nerambursabile, sumele alocate şi plătite, perioada acoperită de cheltuieli şi suma cheltuielilor pe măsuri şi subprograme. Aceste informaţii constituie documentaţia justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autorităţile desemnate şi baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.

6. În cazul în care benficiarii finali raportează direct autorităţii desemnate, declaraţiile detaliate de cheltuieli menţionate în paragraful 4 constituie documentaţia justificativă pentru înregistrările contabile ale autorităţii desemnate care este responsabilă cu întocmirea listei cuprinzând proiectele, menţionată în paragraful 5.

7. În cazurile în care una sau mai multe autorităţi intermediare intervin între beneficiarul final şi autorităţile desemnate fiecare autoritate intermediara solicita, pentru aria sa de responsabilitate, declaraţii detaliate privind sumele cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentaţie justificativă pentru propriile înregistrări contabile, raportand instituţiilor superioare un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect.

8. În cazul altor moduri de organizare a procedurilor de management şi de informare, inclusiv al transferurilor computerizate de date, toate autorităţile implicate vor obţine suficiente informaţii de la nivelul inferior pentru a-şi justifica propriile înregistrări contabile şi sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzător al rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuiala şi pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final.

Apendicele B

MODEL INDICATIV AL DECLARAŢIEI

care trebuie anexată la cererea finala de plată

	Către Comisia Europeană
	Directoratul General
	REGIO
	Subiect:
	1. Subsemnatul, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (Se specifică numele, funcţia şi serviciul.), am examinat declaraţia finală de plată pentru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (Se indică măsura finanţată prin ISPA şi perioada acoperită.), împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară.
	Scopul controlului
	2. Am condus controlul în concordanţă cu prevederile CMCF, am planificat şi am executat controlul în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că declaraţia finală de cheltuieli şi cererea de plată a sumelor provenite din asistenţa comunitară nu conţin declaraţii false . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
	(Se descriu pe scurt etapele practice de executare a controlului.)
	Observaţii
	3. Scopul controlului a fost îngrădit de următoarele:
	a) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
	b) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
	c) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . etc.
	(Se vor indica limitările controlului, de exemplu, probleme sistemice, deficienţe de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentaţiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări şi asistenţa comunitară corespunzătoare acestora.)
	4. Controlul împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces au dezvăluit o frecvenţă scăzută/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/neregulilor. Toate erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător de autorităţile de management şi nu par să afecteze suma provenită din asistenţa comunitară, cu următoarele excepţii:
	a) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
	b) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
	c) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . etc.
	(Se indică erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător şi, pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora, extinderea problemelor şi mărimea sumelor provenite din asistenţa comunitară, care par să fie afectate de acestea.)

Concluzii

În cazul în care nu exista limitări ale controlului, iar frecventa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate în mod satisfăcător:

5. a) În urma controlului şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, opinia mea este ca declaraţia finala de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanta cu reglementările şi cu prevederile programului şi solicitarea făcuta Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţă comunitară pare să fie valida.

În cazul în care exista unele limitări ale controlului, dar frecventa erorilor nu este ridicată, sau dacă exista probleme care nu au fost rezolvate în mod satisfăcător:

5. b) Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 şi/sau a erorilor/neregulilor care par că nu au fost rezolvate în mod satisfăcător şi la care s-a făcut referire la pct. 4, opinia mea, bazată pe controlul efectuat şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, este ca declaraţia finala de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanta cu reglementările şi prevederile programului şi solicitarea făcuta Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţă comunitară pare să fie valida.

În cazul în care exista limitări majore ale controlului sau frecventa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător:

5. c) Din cauza problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 şi/sau a frecvenţei ridicate a erorilor menţionate la pct. 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi asupra solicitării făcute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţă comunitară.

    Anexa III.5

ACORD

cu privire la nereguli şi la recuperarea

sumelor încasate eronat prin ISPA

    Secţiunea 1 Acest acord nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiara a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară dintre ţările beneficiare ori dintre Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale.     Secţiunea a 2-a (1) Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a memorandumului de finanţare: ... 

- prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicarea măsurilor finanţate prin ISPA;

- lista cuprinzând autorităţile şi organismele responsabile cu aplicarea măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile.

(2) Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea cerinţelor paragrafului (1). ...  (3) Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de ţările beneficiare şi trebuie să le informeze asupra concluziilor rezultate. Aceasta trebuie să rămână în contact cu ţările beneficiare atâta timp cat este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei secţiuni. ...      Secţiunea a 3-a Neregula înseamnă orice încălcare a prevederilor memorandumului de finanţare, rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are ori a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/sau a legilor naţionale relevante ori o grupa de cheltuiala nejustificată.     Secţiunea a 4-a (1) În timpul celor două luni după sfârşitul fiecărui trimestru ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European Antifrauda orice nereguli care au constituit subiectul iniţierii unor investigaţii administrative sau judiciare. ... 

Pentru aceasta trebuie, pe cat posibil, sa dea detalii privind:

- măsura finanţată prin ISPA;

- prevederile care au fost incalcate, natura şi suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nici o plata, sumele care ar fi fost plătite greşit dacă nu s-ar fi descoperit neregulile, cu excepţia cazurilor în care eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu conduce la pedepse administrative sau judiciare;

- suma totală şi distribuţia acesteia între diferitele surse de finanţare;

- perioada în care sau momentul în care neregula a fost comisă;

- practicile folosite pentru comiterea neregulii;

- felul în care a fost descoperită neregula;

- autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli;

- consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor şi posibilităţile de recuperare;

- data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea ca se comite o neregula, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula şi, dacă este cazul, ţara beneficiara şi tertele tari implicate;

- identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informaţii nu au relevanta în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauza.

(2) Dacă unele dintre informaţiile menţionate la paragraful (1) şi, în particular, cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor şi maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cat posibil, sa furnizeze informaţiile lipsa atunci când înaintează Comisiei următoarele rapoarte trimestriale privind neregulile. ...  (3) Dacă reglementările naţionale prevăd confidenţialitatea investigatiilor, comunicarea informaţiilor trebuie să fie subiectul unei autorizari din partea unei instanţe judecătoreşti competente. ...      Secţiunea a 5-a Fiecare ţara beneficiara trebuie să raporteze Comisiei şi, dacă este necesar, statelor membre implicate orice nereguli descoperite sau presupuse ca au existat, atunci când exista temerea ca:

- acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afară teritoriului sau; şi/sau

- arata ca un nou malpraxis a fost implicat (folosit).

    Secţiunea a 6-a În timpul celor două luni după sfârşitul fiecărui trimestru ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit conform prevederilor secţiunii a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezultă din acestea, incluzând:

- sumele care au fost sau se aşteaptă să fie recuperate;

- măsurile interimare luate de ţara beneficiara pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit;

- procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor plătite greşit şi pentru impunerea sancţiunilor;

- motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cat posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei;

- orice suspendări ale acuzarilor judiciare.

Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei deciziile administrative sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri.

    Secţiunea a 7-a Dacă nu exista nereguli de raportat în perioada de referinţa, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limita de timp stabilită în paragraful (1) din secţiunea a 4-a.     Secţiunea a 8-a Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiara decid, la cererea expresă a Comisiei, sa initieze sau sa continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor plătite greşit, Comisia poate să decidă sa ramburseze tarii beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes.     Secţiunea a 9-a (1) Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu ţara beneficiara în scopul suplimentarii informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în secţiunea a 4-a, despre procedurile menţionate în secţiunea a 6-a şi, în particular, despre posibilitatea de recuperare. ...  (2) Independent de contactele menţionate în paragraful (1), Comisia trebuie să informeze ţările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea maniera încât sugereaza ca practici similare sau identice pot aparea în alte tari beneficiare. ...  (3) Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare intalniri de informare la nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform secţiunilor 4, 5 şi 6 şi paragrafului (1) din aceasta secţiune, în special cu privire la invatamintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale. ...  (4) La cererea unei tari beneficiare sau a Comisiei ţările beneficiare şi Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărui aspect ce prejudiciază interesele Comisiei, care devine evident în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare. ...      Secţiunea a 10-a Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric).     Secţiunea a 11-a (1) Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate precautiile necesare pentru a se asigura ca informaţiile pe care le schimba rămân confidenţiale. ...  (2) Informaţiile la care se face referire în acest acord nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din ţările beneficiare sau din cadrul instituţiilor comunitare, care au, conform atribuţiilor lor, acces la acestea, decât dacă ţările beneficiare care le furnizează au specificat în mod expres aceasta. ...  (3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor tari beneficiare sau instituţii comunitare numai dacă acest lucru este necesar pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a se stabili dacă o presupusa neregula a avut loc. ...  (4) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice mod, potrivit acestui acord, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi vor fi protejate în acelaşi mod în care informaţii similare sunt protejate de legislaţia naţionala a ţărilor beneficiare care le primesc şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii. ... 

În plus aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezentul acord decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte instituţia beneficiara sa nu interzică asemenea comunicare sau folosire.

(5) Paragrafele (1)-(4) nu împiedica folosirea, în orice acţiune legală sau procedura instituită ulterior pentru neconcordanta cu regulile Comunităţii în domeniul asistenţei pentru preaderare, a informaţiilor obţinute conform acestui acord. Autoritatea competenţa din ţările beneficiare care a furnizat aceste informaţii trebuie informată dinainte despre o asemenea folosire. ...  (6) Când o ţara beneficiara notifica Comisiei ca o persoană fizica sau juridică, al carei nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, în urma anchetei ulterioare se dovedeşte că nu a fost implicata în nici o neregula, Comisia trebuie să îi informeze în continuare pe toţi cei cărora le-a dezvaluit numele, conform prezentului acord, despre acest fapt. Aceste persoane nu trebuie după aceea sa mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula avută în vedere. ...      Secţiunea a 12-a Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea.     Secţiunea a 13-a Verificările şi inspectiile pe loc, efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii împotriva neregulilor, astfel cum sunt definite în secţiunea a 3-a, trebuie pregătite şi conduse de Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi al inspectiilor menţionate în aceasta anexa, astfel încât autorităţile sa poată acorda tot sprijinul necesar. În acest scop oficialii tarii beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspectiile pe loc.

În plus, dacă ţara beneficiara implicata doreşte, verificările şi inspectiile pe loc pot fi efectuate împreună de Comisie şi autorităţile competente ale tarii beneficiare.

    Secţiunea a 14-a Verificările şi inspectiile pe loc trebuie efectuate de Comisie la operatori economici persoane fizice sau juridice sau la alte organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă exista motive să se creadă ca au fost comise nereguli.

Pentru a se facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garantare a accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau la alte suprafeţe folosite în scopuri de afaceri.

Când este strict necesar să se stabilească unde şi dacă neregulile exista, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alţi operatori economici implicaţi, pentru a avea acces la informaţiile pertinente deţinute de aceştia despre faptele care fac subiectul verificărilor şi inspectiilor pe loc.

    Secţiunea a 15-a (1) Verificările şi inspectiile pe loc trebuie efectuate, în baza responsabilităţii şi autorităţii Comisiei, de către oficialii sau de alţi angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei şi numiţi în continuare inspectorii Comisiei. Personalul pus la dispoziţie Comisiei de ţara beneficiara în cadrul procesului de înfrăţire instituţională - twinning - poate să participe la aceste verificări şi inspecţii. ... 

Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atesta identitatea şi poziţia, împreună cu un document care să indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc.

Conform legii comunitare aplicabile este necesar ca ei sa corespundă regulilor de procedura stabilite de legile tarii beneficiare implicate.

(2) Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiara Comisia poate cere asistenţă oficialilor din ţările beneficiare ca observatori şi poate apela la alte organisme, care activează sub responsabilitatea sa, sa acorde asistenţă tehnică. ... 

Comisia trebuie să se asigure ca toţi oficialii şi organismele menţionate mai sus prezintă toate garanţiile cu privire la competenţa tehnica, independenta şi respectarea secretului profesional.

    Secţiunea a 16-a (1) Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administraţiei naţionale şi în conformitate cu legislaţia naţionala, la toate informaţiile şi documentaţiile despre operaţiunile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a inspectiilor pe loc. Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi pot face copii în special de pe documentele relevante. ... 

Verificările şi inspectiile pe loc pot privi, în particular:

- registre şi documente profesionale, cum ar fi facturi, liste de termene şi condiţii, omitere de plati, declaraţii privind materialele folosite şi munca efectuată, documente bancare păstrate de operatorii economici, date computerizate;

- sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere;

- verificări fizice privind natura şi cantitatea bunurilor sau ale operaţiunilor finalizate;

- prelevarea şi verificarea de mostre;

- progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care s-a acordat finanţarea şi utilizarea investiţiilor finalizate;

- documente contabile şi bugetare;

- implementarea tehnica şi financiară a proiectelor subsidiare.

(2) Dacă este cazul, este în sarcina tarii beneficiare, la cererea Comisiei, sa ia toate măsurile de precauţie corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţionala, în special pentru protejarea probelor. ...      Secţiunea a 17-a (1) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel conform prevederilor acestei anexe sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod în care informaţiile similare sunt protejate de legislaţia naţionala a tarii beneficiare care le primeşte şi de prevederile corespunzătoare aplicabile instituţiilor comunitare. ... 

Asemenea informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afară celor din instituţiile Comunităţii sau din ţările beneficiare, a căror funcţie necesita cunoaşterea lor, şi nici nu pot fi folosite de instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurare a unei protecţii eficiente a intereselor financiare ale Comunităţii în toate ţările beneficiare. Când o ţara beneficiara intenţionează sa folosească în alte scopuri informaţiile obţinute de oficialii care participa sub autoritatea sa ca observatori la verificările şi inspectiile pe loc, trebuie să ceara aprobarea tarii beneficiare de la care informaţia respectiva a fost obţinută.

(2) Comisia trebuie să raporteze în cel mai scurt timp posibil autorităţilor competente ale tarii pe al carei teritoriu au fost efectuate verificările şi inspectiile pe loc despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregula pe care a aflat-o în cursul verificării sau al inspecţiei pe loc. În orice moment Comisiei i se va putea cere sa informeze autoritatea sus-menţionată despre rezultatele unor asemenea verificări şi inspecţii. ...  (3) Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure ca la întocmirea rapoartelor lor se tine seama de cerinţele procedurale specificate în legislaţia naţionala a tarii beneficiare implicate. Documentele materiale şi probatoare specificate în secţiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele menţionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale tarii beneficiare în care folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca şi rapoartele întocmite de inspectorii administraţiei naţionale. Acestea trebuie să fie subiectul aceloraşi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administraţiei naţionale şi vor avea aceeaşi valoare ca acestea. Când o inspecţie este desfăşurata în comun, inspectorii nationali care au luat parte la operaţiune vor fi rugati sa contrasemneze raportul întocmit de inspectorii Comisiei. ...      Secţiunea a 18-a Când operatorii economici la care se face referire în secţiunea a 14-a se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiara implicata, actionand în conformitate cu regulile naţionale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora să îşi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc.

Este de datoria tarii beneficiare sa ia toate măsurile necesare în conformitate cu legislaţia naţionala.

    Anexa III.6

CERINŢELE

privind informarea şi publicitatea

Regulile stabilite în prezenta anexa referitoare la informare şi publicitate au încă un caracter provizoriu. De aceea regulile consimţite în acest memorandum de finanţare nu impun regulile ce vor fi aplicate altor măsuri care beneficiază de asistenţă financiară ISPA.

Regulile privind detaliile înţelegerii referitoare la informare şi publicitate

1. Obiective şi scop

Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţă acordată prin ISPA au ca scop:

- sa mărească constientizarea şi transparenta publică fata de activităţile Comunităţii Europene;

- sa informeze potenţialii beneficiari şi organizaţiile profesionale despre posibilităţile ISPA.

Informarea şi publicitatea trebuie să priveasca toate proiectele pentru care ISPA asigura asistenţă financiară. Ţinta măsurilor de informare şi publicitate este de a informa publicul general şi, de asemenea, potenţialii beneficiari, inclusiv:

- autorităţile regionale, locale sau publice;

- partenerii sociali şi economici;

- organizaţiile neguvernamentale;

- operatorii şi promotorii de proiect;

- orice alte părţi interesate

despre oportunitatile oferite de ISPA.

2. Principii generale

Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA, denumite în continuare organisme responsabile, sunt răspunzătoare pentru toate măsurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusă în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate despre măsurile luate în acest scop.

Organismul responsabil trebuie să ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi sa colaboreze cu departamentele Comisiei.

Măsurile de informare şi publicitate trebuie luate în timp util, imediat după ce asistenţă ISPA este aprobată. Comisia îşi rezerva dreptul sa initieze procedura de restrangere, suspendare sau anulare a asistenţei ISPA, dacă ţara beneficiara nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite în prezenta anexa.

3. Îndrumări privind activităţile de informare şi publicitate

În afară de regulile detaliate, stabilite la pct. 4, următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare şi publicitate:

3.1. Media

Organismul responsabil trebuie să informeze media în modul cel mai corespunzător despre acţiunile cofinanţate prin ISPA. Participarea Comunităţii Europene va fi reflectată exact în aceste informări.

Pentru aceasta lansarea formala a proiectelor şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele media regionale (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare implicate.

3.2. Acţiunile de informare

Organizarea acţiunilor de informare, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea proiectelor parţial finanţate prin ISPA, trebuie să menţioneze explicit participarea Comunităţii Europene. Trebuie să se beneficieze de aceasta oportunitate pentru a se expune steagul Comunităţii Europene în sălile de conferinţa şi sigla Comunităţii Europene pe documente. Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare trebuie să sprijine, dacă este necesar, organizarea şi desfăşurarea unor asemenea evenimente.

3.3. Material informativ

Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie să conţină pe coperta o indicaţie clara a siglei Comunităţii Europene atunci când se foloseşte şi o sigla naţionala, regionala sau locală.

Când publicaţia include o prefata aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din ţara beneficiara, cat şi, din partea Comisiei, de membrul Comisiei responsabil sau de către un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul ca participarea Comunităţii Europene este clara. Aceste publicaţii trebuie să facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părţilor interesate.

Principiile sus-menţionate se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale sau de pe paginile web.

4. Obligaţii ale ţărilor beneficiare

Informarea şi publicitatea trebuie să facă obiectul unei serii coerente de măsuri definite de organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectului. Ţările beneficiare trebuie să se asigure ca reprezentanţii Comisiei, inclusiv delegaţiile sale, sunt corect implicate în cele mai importante activităţi legate de ISPA.

Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISPA în proiectele menţionate:

a) Informarea referitoare la proiect ... 

Măsurile de informare şi publicitate prompte trebuie luate pentru a constientiza publicul general în privinţa asistenţei acordate de Comunitatea Europeană prin ISPA. Organismul responsabil trebuie să publice conţinutul proiectelor în cea mai adecvată forma şi să se asigure ca asemenea documente sunt difuzate către media locală şi regionala şi să le ţină la dispoziţie părţilor interesate. Măsurile prompte vor include:

- panouri de publicitate ridicate la locul lucrărilor;

- plăci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general, care vor fi instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos.

b) Informaţii generale referitoare la ISPA ... 

În plus fata de prevederile pct. a) organismul responsabil, împreună cu coordonatorul naţional ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulată a informaţiilor generale despre asistenţă ISPA alocata tarii lor, subliniind implementarea proiectelor şi rezultatele obţinute. Aceasta informare generală trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an şi să fie făcuta disponibilă Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor broşuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu, videoclip) şi conferinţe de înştiinţare la un nivel corespunzător. Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor şi/sau să se focalizeze pe proiectele de interes relevant. Aceasta trebuie actualizată anual şi transmisă televiziunilor sau posturilor de radio naţionale şi regionale, Comisiei şi, la cerere, altor părţi interesate, astfel cum sunt definite la pct. 1.

5. Activitatea comitetelor de monitorizare Comitetele de monitorizare trebuie să se asigure ca exista informaţii adecvate cu privire la activitatea lor. În acest scop fiecare comitet de monitorizare trebuie să informeze media, cat de des considera necesar, despre progresul proiectului/proiectelor pentru care este responsabil. Preşedintele va fi responsabil pentru contactele cu media şi va fi asistat de reprezentanţii Comisiei.

Pregatirile corespunzătoare vor fi făcute, de asemenea, în colaborare cu Comisia şi cu delegaţiile acesteia în ţările beneficiare, atunci când au loc evenimente importante, cum ar fi intalniri la nivel înalt sau inaugurari.

Reprezentanţii Comisiei în comitetele de monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanta cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special cu cele care privesc panourile de publicitate şi plăcile comemorative (vezi prevederile de mai jos).

Măsurile de informare şi publicitate şi probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate preşedintelui de către organismul responsabil. Copii de pe unele materiale de acest fel vor fi transmise Comisiei.

Preşedinţii comitetelor de monitorizare trebuie să înainteze Comisiei toate informaţiile care trebuie avute în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia.

6. Prevederi finale

Organismul responsabil poate în orice moment sa desfăşoare acţiuni suplimentare pe care le considera necesare.

Acesta trebuie să consulte Comisia şi sa o informeze despre initiativele pe care le are, astfel încât Comisia sa poată participa în mod corespunzător la îndeplinirea acestora.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin delegaţia sa la locul de desfăşurare, va asigura asistenţă sub forma unui manual care va fi întocmit în limba naţionala. Acesta va conţine îndrumări detaliate în forma electronică (CD-ROM) şi va fi disponibil, la cererea contractanţilor, la organismul responsabil sau la coordonatorul naţional ISPA.

Măsuri speciale privind panourile de publicitate şi plăcile comemorative

Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA ţările beneficiare se vor asigura ca sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare şi publicitate:

1. Panourile de publicitate

Panourile de publicitate vor fi ridicate la locul de desfăşurare a lucrărilor pentru proiectele finanţate prin ISPA. Asemenea panouri de publicitate trebuie să cuprindă un spaţiu rezervat indicaţiilor privind participarea Comunităţii Europene.

Panourile de publicitate trebuie să aibă o dimensiune potrivita cu scala operaţiunilor desfăşurate.

Secţiunea panoului de publicitate rezervată Comunităţii Europene trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

- trebuie să ocupe cel puţin 50% din suprafaţa totală a panoului de publicitate;

- trebuie să poarte sigla Comunităţii Europene şi sa cuprindă textul următor, astfel cum este prezentat în tabelul anexat.

Atunci când organismul responsabil nu ridica propriul panou de publicitate care să anunţe implicarea sa în finanţarea proiectului, asistenţă acordată de Comunitatea Europeană trebuie anunţată pe un panou de publicitate special. În asemenea cazuri prevederile sus-menţionate referitoare la contribuţia Comisiei Europene se aplică prin analogie.

Panourile de publicitate trebuie inlaturate nu mai târziu de 6 luni de la data finalizarii lucrărilor şi trebuie să fie înlocuite cu o placa comemorativa, în conformitate cu prevederile pct. 2.

2. Plăcile comemorative

Plăcile comemorative permanente trebuie plasate pe teren şi trebuie să fie accesibile publicului general. În afară siglei Comunităţii Europene asemenea plăci trebuie să menţioneze contribuţia Comunităţii Europene la proiect.

Trebuie folosit textul următor ca model pentru conţinutul cerut:

"Acest proiect a fost cofinantat cu ..... % de către Comunitatea Europeană. La finalul lucrării în ................../(se menţionează anul) costul total al proiectului a fost de ................./(moneda naţionala) şi contribuţia totală a Comunităţii Europene a fost de .........................../(moneda naţionala)."

    Exemplu:

Titlul proiectului Localizarea

Sigla europeană Finanţat de: Uniunea Europeană (asistenţă ..... euro ................. financiară nerambursabilă) (moneda naţionala) IFI (împrumut) ..... euro ................. (moneda naţionala) Autoritatea de implementare: (Ministerul ...) (Agenţia ...)

Beneficiar: (Denumirea beneficiarului) Supervizare şi management: (Denumirea firmei)

Contractant: (Denumirea contractantului)

------------