HOTĂRÂRE nr. 1.191 din 27 noiembrie 2001
privind aprobarea Programului special pentru integrarea socioprofesionala a străinilor care au dobândit statutul de refugiat în România
EMITENT
GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 18 decembrie 2001
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 39 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001,
Guvernul României adopta prezenta hotărâre.
Articolul UNIC
Se aprobă Programul special pentru integrarea socioprofesionala a străinilor care au dobândit statutul de refugiat în România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemnează:
──────────────
Ministru de interne,
Ioan Rus
p. Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,
Marian Sarbu
Ministrul educaţiei şi cercetării,
Ecaterina Andronescu
Ministrul administraţiei publice,
Octav Cozmanca
Ministrul sănătăţii şi familiei,
Daniela Bartos
Anexa 1
PROGRAM
special pentru integrarea socioprofesionala a străinilor care au dobândit statutul de refugiat în România
Articolul 1
(1) Prin integrare socioprofesionala, în sensul prezentului program, se înţelege totalitatea măsurilor întreprinse de autorităţile române competente şi de organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în acest domeniu, în vederea dobândirii de către persoanele care au obţinut statutul de refugiat, cu acordul acestora, a unui loc în societatea românească, precum şi a aptitudinilor şi posibilităţilor de întreţinere prin mijloace proprii, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor acestora prevăzute de lege. ... (2) Includerea refugiatilor în programele de integrare socioprofesionala se face la cererea expresă a acestora. ...
Articolul 2
Integrarea socioprofesionala presupune adoptarea unor măsuri ce vizează:
a) acomodarea culturală; ... b) invatarea limbii române; ... c) accesul la sistemul naţional de învăţământ din România; ... d) accesul la sistemul de asigurări sociale de sănătate; ... e) accesul liber pe piaţa forţei de muncă şi la sistemul de asigurări sociale; ... f) dreptul de cazare. ...
Articolul 3
Acomodarea culturală se realizează prin participarea refugiatilor la acţiunile organizate de Oficiul Naţional pentru Refugiati din cadrul Ministerului de Interne, în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale agreate, care au ca scop familiarizarea refugiatilor cu tradiţiile, obiceiurile şi cu specificul societăţii româneşti.
Articolul 4
(1) Accesul la învăţământul preşcolar şi învăţământul obligatoriu al copiilor străinilor care au dobândit statutul de refugiat în România se va realiza fără perceperea de taxe de şcolarizare, în conformitate cu legile statului român în vigoare. ... (2) Autorităţile române competente vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura formarea iniţială şi continua a profesorilor care predau limba română ca limba oficială a României, ţinând seama de specificul cultural al copiilor la care se face referire la alin. (1). ... (3) Persoanele adulte care au dobândit statutul de refugiat în România pot beneficia, la cerere, de acces la cursurile de invatare a limbii române organizate de Ministerul de Interne, prin Oficiul Naţional pentru Refugiati, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării. ... (4) Durata şi programa cursurilor de invatare a limbii române, pe categorii de vârsta, se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. ... (5) Atestarea nivelului de cunoaştere a limbii române pentru persoanele care au urmat cursurile de invatare în acest sens se face la cerere şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ...
Articolul 5
(1) Refugiatii au dreptul la învăţământ primar şi gimnazial, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români, precum şi la celelalte forme de învăţământ, în aceleaşi condiţii stabilite pentru cetăţenii străini. ... (2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării stabileşte, în baza actelor de studii prezentate de persoanele care au statut de refugiat în România, în condiţiile prevăzute la art. 4, nivelul de şcolarizare al fiecărui solicitant. ... (3) În lipsa actelor de studii Ministerul Educaţiei şi Cercetării va stabili metodologia de verificare globală a cunoştinţelor, în conformitate cu normele legale în vigoare, şi va stabili nivelul de pregătire şi anul de studii pentru fiecare solicitant. ...
Articolul 6
(1) Refugiatii care realizează venituri beneficiază de asigurări sociale de sănătate în condiţiile stabilite de lege, cu plata contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate. ... (2) Refugiatii care nu realizează venituri beneficiază de asigurări sociale de sănătate fără plata contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români. ... (3) Refugiatii beneficiază de asigurări sociale de sănătate potrivit prevederilor alin. (1) şi în perioada în care primesc ajutorul rambursabil prevăzut la
art. 23 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România. ...
Articolul 7
(1) În vederea asigurării protecţiei sociale şi a accesului liber pe piaţa forţei de muncă, refugiatul care, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenta necesare beneficiază, la cerere, de: ... a) ajutorul rambursabil prevăzut la
art. 23 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000; ... b) ajutor social, în condiţiile legii, după expirarea perioadei prevăzute la
art. 23 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000; ... c) acces liber la programele de pregătire, reconversie profesională şi consiliere în vederea ocupării unui loc de muncă, precum şi la orice alte forme de protecţie, în condiţiile legii. ... (2) Refugiatii beneficiază de acces liber pe piaţa forţei de muncă, în condiţiile stabilite de lege. ... (3) Ministerul de Interne, prin Oficiul Naţional pentru Refugiati, împreună cu organizaţiile neguvernamentale agreate, în funcţie de fondurile disponibile, pot organiza activităţi de consiliere a refugiatilor în vederea ocupării unui loc de muncă. ...
Articolul 8
(1) Refugiatii care nu au mijloace de întreţinere pot beneficia, la cerere, de cazare în spaţiile special destinate acestui scop, care aparţin Ministerului de Interne. Autorităţile locale, în cadrul unor programe derulate în comun de acestea cu Ministerul de Interne, prin Oficiul Naţional pentru Refugiati, şi cu organizaţiile neguvernamentale agreate pot pune la dispoziţie spaţii de cazare cu aceasta destinaţie. În acest sens Ministerul de Interne, prin Oficiul Naţional pentru Refugiati, poate încheia protocoale sau convenţii de colaborare cu autorităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale agreate. ... (2) Cazarea în spaţiile aparţinând Ministerului de Interne sau puse la dispoziţie de autorităţile locale se face pe baza plăţii unei chirii stabilite potrivit legii pentru spaţiile de locuit aparţinând statului. ... (3) Perioada maxima pentru care se poate caza o persoană în condiţiile prevăzute la alin. (2) este de un an. ... (4) În cazul incapacităţii de muncă, al unei boli cronice grave, al unei familii monoparentale cu mai mulţi copii sau al batranilor, perioada pentru care se asigura cazarea se prelungeşte până la încetarea situaţiei respective. ... (5) Minorii neinsotiti care au dobândit statutul de refugiat beneficiază de cazare gratuita în spaţiile de cazare prevăzute la alin. (1). ... (6) Ministerul de Interne repartizează spaţiul de locuit în funcţie de posibilităţile existente. ...
Articolul 9
(1) Oficiul Naţional pentru Refugiati din cadrul Ministerului de Interne va coordona întreaga activitate de integrare a refugiatilor, sens în care: ... a) comunică până la data de 1 decembrie a fiecărui an sau trimestrial, după caz, Ministerului Educaţiei şi Cercetării numărul preconizat de locuri pentru cursurile de invatare a limbii române prevăzute la art. 4; ... b) comunică în termenul prevăzut la lit. a), Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, numărul de persoane estimat pentru accesul la programele de pregătire şi reconversie profesională; ... c) împreună cu organizaţiile neguvernamentale agreate, întocmeşte programe speciale de integrare socioprofesionala pentru străinii care au dobândit statutul de refugiat, în anumite zone ale tarii, pe care le derulează în cooperare cu autorităţile locale şi cu organizaţiile neguvernamentale; ... d) urmăreşte modul de derulare a programelor de integrare socioprofesionala pentru străinii care au dobândit statutul de refugiat şi, anual, propune Guvernului României măsurile necesare de imbunatatire a acestor activităţi; ... e) anual face propuneri de includere în bugetul Ministerului de Interne a sumelor necesare pentru buna desfăşurare a programelor de integrare socioprofesionala pentru străinii care au dobândit statutul de refugiat. ... (2) În scopul îndeplinirii acestor atribuţii schema Oficiului Naţional pentru Refugiati se suplimenteaza cu doua posturi de ofiţer, prin redistribuire de la alte unităţi ale Ministerului de Interne. ...
Articolul 10
(1) Fondurile necesare acţiunilor prevăzute la art. 1 se asigura în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români. ... (2) Se abiliteaza Ministerul Finanţelor Publice să execute corectiile bugetare în structura bugetului anual al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi al Ministerului de Interne prin includerea sumelor cu aceste destinaţii, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin comun al ministerelor respective. ...
Articolul 11
Refugiatii înscrişi în programele de integrare socioprofesionala au următoarele obligaţii:
a) sa participe în mod regulat la activităţile stabilite prin aceste programe; ... b) sa manifeste interes şi să depună eforturi pentru parcurgerea tuturor etapelor programului; ... c) să respecte normele de disciplina şi conduita prevăzute în regulamentele interne ale centrelor de cazare şi cele stabilite de conducătorii cursurilor. ...
Articolul 12
(1) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 11 poate atrage excluderea refugiatului din programul de integrare socioprofesionala. ... (2) Refuzul refugiatului de a accepta un spaţiu de cazare dintre cele ale Ministerului de Interne sau dintre cele puse la dispoziţie de autorităţile locale cu aceasta destinaţie atrage exonerarea de răspundere a autorităţilor române în ceea ce priveşte asigurarea unei locuinţe. ...
────────────────