DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950

asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*)

EMITENT

CONSILIUL DE STAT

Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 23 din 28 decembrie 1964 *) Traducere.

(Textul revizuit al anexelor I şi II, în forma adoptată de părţile contractante)

Subsemnaţii, legal autorizaţi, reuniti în cadrul Comisiei Economice pentru Europa,

Constienti de necesitatea dezvoltării în Europa a circulaţiei rutiere internaţionale,

Considerind ca pentru a stringe legăturile dintre ţările europene este important să se prevadă un plan coordonat de construire şi reconstruire a drumurilor, adaptate cerinţelor circulaţiei internaţionale,

1. Declara ca adopta proiectul reţelei rutiere, asa cum este descris în anexa I alăturată, cu titlu de plan coordonat de construire sau reconstruire a drumurilor de interes internaţional, pe care îşi propun sa-l execute în cadrul programului lor naţional de lucrări publice sau conform posibilităţilor de finanţare internationala.

2. Declara de asemenea ca atît construirea cît şi reconstruirea drumurilor menţionate în anexa I se va efectua conform caracteristicilor fundamentale prevăzute la punctul A din anexa II alăturată şi se angajează a urmări ca aceste drumuri să fie dotate, eventual cu concursul organizaţiilor particulare, cu serviciile auxiliare prevăzute la punctul B al anexei menţionate.

3. Drumurile menţionate în anexa I vor fi identificate cu ajutorul unui indicator special, ale cărui caracteristici sînt menţionate în anexa III.

4. Prezenta Declaraţie va fi deschisă semnării pînă la 30 iunie 1951, iar după această dată aderării, pentru toate ţările participante la lucrările Comisiei Economice pentru Europa.

5. Instrumentele de aderare vor fi depuse la Secretariatul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va notifica aceasta tuturor ţărilor menţionate la punctul 4 de mai sus.

6. Prezenta Declaraţie va intra în vigoare în ziua semnării sale.

7. Originalul prezentei declaraţii va fi depus la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va elibera fiecărei tari menţionate la punctul 4 de mai sus o copie certificată pentru conformitate.

8. Cînd una din ţările semnatare sau aderente va dori sa aducă o modificare uneia din anexele alăturate, va cere să fie convocată sub auspiciile Comisiei Economice pentru Europa sau al oricărui organ înlocuitor o reuniune a tuturor ţărilor semnatare sau aderente.

Întocmit la Geneva, la 16 septembrie 1950, într-un singur exemplar redactat în limbile engleza şi franceza, ambele texte făcînd credinţa în egala măsura.

   

Anexa 1*)

Lista şi numerele drumurilor din reţeaua internationala

- Textul de la 21 ianuarie 1963 -

___________

*) În prezenta anexa, denumirile geografice şi ortografia numelor de oraşe sînt cele folosite actualmente local şi ele nu sînt obligatoriu recunoscute şi acceptate de Părţile care au adoptat Declaraţia.

A. Marile drumuri pentru circulaţia internationala

E1 London - Paris - Nice - Roma - Palermo:

London - Southampton (cu vaporul pînă la Le Havre). Le Havre - Paris - Sens - Avallon - Chagny - Macon - Lyon - Valence Bollene - Aix-en-Provence - Saint- Raphael Nice - Ventimiglia - Savona - Genova - La Spezia - Massa Carrara Migliarino - Pisa - Livorno - Roma - Ponte Garigliano - Mondragone - Napoli - Pompei - Salerno - Cosenza - Reggio di Calabria (ferry-bot de la Villa-San Giovanni şi de la Reggio di Calabria pînă la Messina) - Messina - Palermo.

E2 London - Lausanne - Milano - Brindisi:

London - Folkestone - Dover (ferry-bot pînă la Calais). Calais - Laon - Reims - Vitry-le-Francois - Saint-Dizier - Dijon - Dole - Vallorbe - Lautsanne - Martigny - Simplon Arona - Milano - Piacenza - Parma - Modena - Bologna - Forli - Cesena - Rimini - Ancona - Pescara - Foggia - Bari Brindisi.

E3 Lisboa - Paris - Stockholm:

Lisboa - Vila Franca de Xira - Coimbra Celorico da Beira - Vilar Formoso - Salamanca - Valladolid - Burgos -San Sebastian - Hendaye - Bordeaux - Tours - Paris - Lille - Kortrijk - Gent Antwerpen - Eindhoven - Venlo - Oberhausen - Hamm - Bielefeld - Bad Oeynhausen Hannover - Hamburg - Neumunster - Schleswig - Flensburg - Kolding - Vejle Frederikshavn (ferry-bot pînă la Goteborg şi Larvik, vapor pînă la Oslo) Goteborg - Orebro - Arboga - Sodertalje Stockholm.

E4 Lisboa - Bern - Kobenhavn - Stockholm - Helsinski:

Lisboa (Cacilhas) - Pegoes - Elvas - Badajos - Merida - Trujillo - Madrid - Zaragoza - Lerida - Barcelona - Le Perthus Narbonne - Nimes - Bollene - Valence- Chambery - Geneve - Nyon - Lausanne - Bern - Olten - Basel - karlsruhe Mannheim - Frankfurt a/M - Giessen - Hersfeld - Kassel - Gottingen - Northeim - Hannover - hamburg - Lubeck Fehmarn - Vordingborg - Koge - Kobenhavn - Helsingor (ferry-bot pînă la Halsingborg). Halsinborg - Varnamo - Jonkoping - Linkoping - Norrkoping - Sodertalje - Stockholm - Uppsala - Gavle - Hamrange Soderhamn - Sundsvall - Umea - Haparanda - Tornio - Oulu - Jyyaskyla - Lahti - Helsinki.

E5 London - Wien - Budapest - Beograd - Alexandroupolis - Istanbul - Ankara frontiera turco-siriana:

London - Folkestone - Dover (ferry-bot pînă la Calais şi Oostende) - Calais - Oostende - Gent - Bruxelles - Saint-Trond - Liege - Aachen - Koln - Frankfurt a/M - Aschaffenburg - Wurzburg - Nurnberg - Regensburg - Straubing - Passau Linz - Melk - Wien - Nickelsdorf - Gyor - Budapest - Szeged - Beograd - Djevdjelija Thessaloniki - Kavalla Alexandroupolis - Pherrai - Peplos - Ipsala - Tekirdag Silivri - Istanbul - Izmit - Adapazari - Bolu - Gerede - Ankara Aksaray - Adana - Iskenderun - (frontiera turco-siriana).

E6 Roma - Berlin - Oslo - Styordal:

Roma - Siena - Firenze - Bologna - Modena - Verona - Trento - Passo di Brennero/Brenner Pass - Innsbruck - Griesen Munchen - Nurnberg- Hof - Leipzig - Berlin - Neubrandenburg - Stralsund - Sassnitz (ferry-bot pînă la Trelleborg) Trelleborg - Malmo - Halsingborg - Falkenberg - Goteborg - Uddevalla - Svinesund - Moss - Oslo - Eidsvoll - Hamar Otta - Dombas - Trondheim - Stjordal.

E7 Roma - Wien - Warszawa:

Roma - Todi - Ponte San Giovanni (Perugia)- Cesena - Forli - Bologna - Ferrara - Padova - Mestre - Cervignano Udine - Tarvisio - Villach - Bruck an der Mur - Wien - Drasenhofen - Brno - Olomouc - Cesky Tesin - Krakow Radom - Warszawa.

E8 London - Den Haag - Berlin - Warszawa - (U.R.S.S.):

London - Colchester - Harwich (ferry-bot pînă la Hoek-van-Holland şi Antwerpen, vapor pînă la Esbjerg) - Hoek-vanHolland - Den Haag - Gouda - Utrecht - Amersfoort - Oldenzaal - Osnabruck - Bad Oeynhausen - Hannover Magdeburg - Berlin - Poznan - Krosniewice - Lowicz - Warszawa - (U.R.S.S.).

E9 Amsterdam - Basel - Genova:

Amsterdam - Utrecht - Eindhoven - Maastricht - Liege - Bastogne - Arlon - Luxembourg - Metz - Sarrebourg Strasbourg - Mulhouse - Basel - Olten - Luzern - Arth - Andermatt - Lugano - Chiasso - Como - Milano - Tortona Serravalle - Genova.

E10 Paris - Bruxelles - Den Haag - Amsterdam:

Paris - Bapaume - Cambrai - Mons - Bruxelles - Antwerpen - Breda - Rotterdam - Den Haag - Amsterdam - Den Oever (via Afsluitdijk) - Leeuwarden - Groninnen.

E11 Paris - Salzburg:

Paris - Vitry-le-Francois - Saint-Dizier - Ligny-en-Barrois - Nancy - Sarrebourg - Strasbourg - Karlsruhe - Stuttgart Augsburg - Munchen - Rosenheim - Salzburg.

E12 (Paris) - Praha - Warszawa - (Leningrad şi Moskva):

(Paris) - Ligny-en-Barrois - Metz - Saarbrucken - Mannheim - Heilbronn - Schwab. Hall - Nurnberg - Plzen - Praha Hradec Kralove - nachod - Klodzko - Wroclaw - Lodz - Lowicz - warszawa - Bialystok - (U.R.S.S. - Leningrad şi Moskva).

E13 Lyon - Venezia:

Lyon - Chambery - Modane - Torino - milano - Brescia - Verona - Vicenza Padova - mestre - Venezia.

E14 Trieste - Praha - Szczecin:

Trieste - Ronchi - Udine - Tarvisio - Villach - Salzburg - Linz - Tabor - Praha - Mlada Boleslav - Jablonec - Novy Svet - Jelenia Gora - Szczecin.

E15 Hamburg - Berlin - Praha - (Budapest):

Hamburg - Perleberg - Berlin - Dresden - Cinvald - Praha - Brno - Breclav - Bratislava -(Budapest).

E16 Bratislava - Gdynia:

Bratislava - Zilina - Cesky Tesin - Katowice - Piotrkow - Lodz - Swiecie - Gdansk - Gdynia.

E17 Chagny - Salzburg:

Chagny - Dijon - Belfort - Basel - Olten - Zurich - Winterthur - St. Gallen - St. Margrethen - Innsbruck - Worgl Salzburg.

E18 Stavanger - Oslo - Stockholm:

Stavanger - Kristiansand - Larvik - Drammen - Oslo - Orje - Karlstad - Orebro - Arboga - Koping - Enkoping Stockholm.

E19 Igoumenitsa - Ioannina - Korinthos:

Igoumenitsa - Ioannina - Arta - Agrinion - Antirion - Rion - Korinthos.

E20 (Frontiera greco-iugoslava) - Sofia (Frontiera greco-iugoslava) - Florina - Vevi - Edessa - Thessaloniki - Serai - Sofia.

E21 Aosta - Torino - Savona.

E21 a Martigny - Grand Saint-Bernard - Aosta.

E21 b Geneve - Bonneville - Mont-Blanc - Aosta.

E22 Berlin - Wroclaw - Opole - Bytom - Krakow - Rzeszow - Przemysl - (U.R.S.S.).

E23 Ankara - Kirsehir - Kayseri - Sivas - Erzincan - Erzurum - Agri - (frontiera turco-iraniana).

E24 Komurler - Gaziantep - Urfa - Mardin - Izre - Hakkari - Bajirge - (frontiera turco-iraniana).

E25 Burgas - Madrid - Bailen - Sevilla - Cadiz - Algeciras.

E26 Barcelona - Tarragona - Castellon de la Plana - Valencia - Granada - Malaga - Algeciras.

B. Ramificatii şi legături transversale

E31 London - St. Albans - Northampton - Doncaster - Scotch-Corner - Carlisle - Abington - Glasgow.

E32 Abington - Edinburgh.

E33 Northampton - Conventry - Cannock - Warrington - Liverpool.

E34 Cannock - Shrewsbury - Corwen - Holyhead.

E35 Amsterdam - Amersfoort - Zwolle - Groningen - Winschoten - Oldenburg - Bremen - Hamburg.

E36 Hoek-van-Holland - Rotterdam - Gouda - Utrecht - Arnhem - Oberhausen - Koln.

E37 Breda - Gorinchem - (Utrecht).

E38 Breda - Eindhoven.

E39 Antwerpen - Heerlen - Aachen.

E40 Bruxelles - Namur - Bastogne.

E41 (Calais) - Valenciennes - Mons - Charleroi - Namur - Liege.

E42 Phalsbourg - Sarreguemines - Saarbrucken - Luxembourg - Echternach - Bitburg - Prum - Euskirchen - Koln.

E43 Avallon - Dijon.

E44 Belfort - Mulhouse.

E45 Dole - La Cure - La Faucille - Gex - Geneve.

E46 Lyon - Amberieu - Geneve.

E47 Aix-en-Provence - Marseille.

E48 Nimes - Marseille.

E49 Bordeaux - Toulouse - Narbonne.

E50 Coimbra - Porto - Vigo - La Coruna - Oviedo - Santander - Bilbao - San Sebastian.

E51 Albergaria a Velha - Vizeu - Celorico da Beira.

E52 Vila Franca de Xira - Pegoes - Beja - Vila Verde de Ficalho - Rosal de la Frontera - Sevilla.

E53 Torino - Asti - Alessandria - Tortona.

E54 Tortona - Casteggio - Piacenza.

E55 (Pisa) - Migliarino - Pistoia - Firenze.

E56 Ponte Garigliano - Caserta - Foggia.

E57 Napoli - Arienzo.

E58 Bari - Taranto.

E59 Messina - Siracusa.

E60 Arth - Zurich.

E61 Bellinzona - San Bernardino - Chur - St. Margrethen - Bregenz - Lindau - Munchen.

E62 Hof - Karl-Marx-Stadt - Leipzig - Halle - Magdeburg.

E63 Hamm - Kassel - Herleshausen - Erfurt - Karl-Marx-Stadt - Dresden.

E64 (Berlin) - Neubrandenburg - Rostock - Wasnemunde (ferry-bot pînă la Gedser) - Gedser - Nykobing - Vordingborg - Kobenhavn.

E65 Lubeck - Rostock - Stralsund.

E66 Esbjerg - Kolding - Middelfart - Nyborg (ferry-bot pînă la Korsor) - Korsor - Kobenhavn (ferry-bot pînă la Malmo) - Malmo.

E67 Vejle - Middelfart.

E68 Bergen - Gudvangen - Laerdalsoyra - Nystua - Fagernes - Oslo.

E69 Alesund - Andalsnes - Dombas.

E70 Winterthur - Schaffhausen - Donaueschingen - Tubingen - Stuttgart - Heilbronn - Schwab. Hall - Wurzburg - Fulda - Hersfeld - Herleshausen.

E71 Hannover - Bremen - Bremerhaven.

E72 Oldenzaal - Lingen - Bremen.

E73 Koln - Hamm.

E74 Berlin - Szczecin.

E75 Stjordal - Storlien - Ostersund (-Brunflo) - Sundsvall.

E77 Feldkirch - Buchs.

E78 Tornio - Kilpisjarvi.

E79 Vaasa - Tampere - Helsinki.

E80 Turku (Abo) - Helsinki - Lappeenranta - Imatra.

E81 Gdansk - Elblag - Ostroda - Mlawa - Warszawa - Lublin - (U.R.S.S.).

E82 Piotrkow - Warszawa.

E83 Jelenia Gora - Wroclaw - Poznan - Swiecie - Grudziads.

E84 (Praha) - Jihlava - Znojmo - Wiet.

E85 Olomouc - Zilina - Presov-Kosice - (U.R.S.S.).

E86 Worgl - Rosenheim.

E87 Ioannina - Trikkala - Larissa - Volos.

E88 (Ioannina) - Preveza.

E89 Rion - Patrai.

E90 Vevi - Kozani.

E91 Cervignano - Ronchi.

E92 Jonctiunea cu drumul E20 lîngă Verria - Kozani - Larissa - Lamia - Athinai - Korinthos - Argos - Kalamai.

E93 Bruck an der Mur - Graz - Spielfeld - Sentilj - Maribor - Ljubljana - (Trieste).

E94 Klagenfurt - tunelul Ljubelj - Ljubljana - Zagreb - Beograd - Bela Crkva - frontiera româno-iugoslava.

E95 Nis - Dimitrovgrad - frontiera iugoslavo-bulgara.

E96 Rijeka - Zagreb - Cakovec - Donja Lendava - frontiera iugoslavo-ungara.

E97 Frontiera bulgaro-turca - Edirne - Buyuk-karistiran -- Silivri.

E98 Kemerhisar - Nigde - Kayseri.

E99 Toprakkale - Maras - Malatya - Elazig - Tunceli - Selepur.

E100 Trabzon - Gumushane - Askale - Karabiyik.

E101 Madrid - Valencia.

E102 Badajoz - Sevilla.

E103 Bailen - Granada - Motril - Malaga.

E104 Izmir - Canakkale - Kesan.

E105 Izmit - Bursa - Balikesir - Izmir.

   

Anexa 2

Condiţiile cărora trebuie să le corespundă marile drumuri pentru circulaţia internationala

A. Caracteristicile marilor drumuri pentru circulaţia internationala

I. Generalitati

1. Caracteristicile fundamentale de adoptat la construirea sau amenajarea marilor drumuri pentru circulaţia internationala, denumite mai jos "drumuri internaţionale", fac obiectul dispoziţiilor ce urmează. Ele nu se aplică decît părţilor de drum situate în afară localităţilor. Acestea din urma sînt evitate, dacă constituie o stingherire sau un pericol.

2. Este întotdeauna de dorit ca, de cîte ori aceasta se poate realiza fără cheltuieli excesive, să se adopte caracteristici cît mai largi; cele indicate mai jos corespund în principiu unor minime. În schimb, în unele cazuri excepţionale (drumuri cu circulaţie redusă, regiune muntoasa, teren foarte dificil etc.) se vor putea admite caracteristici restrînse adaptate condiţiilor locale, cu respectarea pe cît posibil a spiritului indicaţiilor care urmează şi în special a celor privitoare la omogenitatea traseului.

3. Drumurile se construiesc în funcţie de volumul şi componenta circulaţiei ce se desfăşoară pe ele, avînd în vedere o viteză de baza aleasă corespunzător. Volumul şi componenta circulaţiei care se vor lua în considerare sînt cele ale unei ore de virf, aleasă prin excluderea celor cu frecventa slabă, în asa fel încît numărul orelor de aglomeratie să fie limitat, tinindu-se seama şi de dezvoltarea probabila a circulaţiei. Viteza de baza se va alege cît mai ridicată, ţinînd seama de importanţa drumului, de relieful regiunii traversate şi de alte condiţii locale.

II. Tipuri şi categorii de drumuri

Drumurile internaţionale sînt clasificate într-una din următoarele categorii:

A. Drumuri de tip obişnuit

a) Categoria I: Drumuri avînd o singura parte carosabilă cu 2 benzi de circulaţie de cel puţin 3,5 m latime fiecare. Aceste drumuri pot face faţa normal unei circulatii care nu depăşeşte 600 autovehicule pe ora cu 30% autovehicule grele, sau 900 autovehicule pe ora fără autovehicule grele, în cazul cînd caracteristicile geometrice ale drumului asigura bune condiţii de vizibilitate la depasire pe cea mai mare parte a traseului şi intersectiile la nivel nu sînt prea numeroase. ...  b) Categoria II: Drumuri cu peste 2 benzi de circulaţie de 3,5m latime fiecare. Aceste drumuri pot face faţa în mod normal, în aceleaşi condiţii ca mai sus, volumelor de circulaţie, care nu depăşesc 900 pînă la 1300 autovehicule pe ora, în cazul a 3 benzi de circulaţie. În cazul a 4 benzi de circulaţie, ele pot suporta 1500-3000 autovehicule pe ora, după cum proporţia autovehiculelor grele este mai mult sau mai puţin ridicată, iar circulaţia în ambele sensuri este mai mult sau mai puţin dezechilibrata. Se recomanda de altfel ca, pentru siguranţa, să se amenajeze de cîte ori este posibil părţi carosabile separate cu sens unic, dacă intensitatea circulaţiei depăşeşte 600-900 autovehicule pe ora. În cazul drumurilor cu 3 benzi de circulaţie marcajul longitudinal este cu totul indispensabil. ... 

B. Drumuri de tipul autostrazilor

Autostrazile sînt destinate exclusiv circulaţiei auto: ele nu sînt accesibile decît în complexe de acces special amenajate şi care nu comporta nici o intersectie la nivel. Drumurile de acest tip comporta în general 2 părţi carosabile cu sens unic de circulaţie, separate şi independente, fiecare parte carosabilă avînd cel puţin două benzi de circulaţie de cel puţin 3,5 m latime fiecare.

III. Normative

a) Profil transversal ... 

1. Acostamente

Independent de partea carosabilă, platforma drumurilor internaţionale comporta acostamente de cel puţin 2,5 m latime.

Zone laterale degajate de orice obstacol, sînt amenajate pe o latime de cel puţin 1 metru de la marginea părţii carosabile.

2. Piste speciale

Piste speciale sînt prevăzute pe acostamentele drumurilor de tip obişnuit, numai pentru circulaţia pietonilor sau a ciclistilor, ori de cîte ori numărul pietonilor sau al ciclistilor (sau celor asimilaţi acestora) atinge 500 pe zi.

3. Cai ferate

Căile ferate nu sînt admise nici pe partea carosabilă a drumurilor de tip obişnuit, nici pe platforma drumurilor de tipul autostrazilor.

4. Pante transversale

În aliniament drept profilul transversal al părţii carosabile este constituit din unul sau doua planuri cu inclinare cît mai slabă, maximul fiind de 3%. Raza minima sub care este obligatorie convertirea profilului transversal este de 1000 m.

Suprainaltarea maxima este de 8%.

5. Supralargirea

La curbe, pentru a asigura în caz de incrucisare libera trecere a autovehiculelor cu cele mai mari dimensiuni autorizate, se va prevedea o supralargire.

b) Profilul în lung şi traseul în plan ... 

1. Omogenitatea traseului

Drumurile internaţionale trebuie să prezinte caracteristici omogene pe secţiuni de lungime suficienta. Schimbările caracteristicilor se iau în punctele care pot fi normal prevăzute de cei ce folosesc drumul (traversarea unei localităţi, modificarea reliefului terenului). În lipsa acestor puncte, ele se introduc în mod progresiv.

2. Caracteristici geometrice

Caracteristicile geometrice principale ale drumurilor internaţionale sînt concentrate în următorul tabel:

	Viteza de baza (in km/ora)		120	100	80	60
	Declivitati (% de nedepasit)		4	5	6	8
	Raze convexe minime in profilul in lung (*) (in m)	Partea carosabila cu sens unic	8000	4000	2000	-
		Partea carosabila cu sens dublu de circulatie	-	6000	2500	1000
	Raze in plan (in m)		500	300	200	100

___________

*) Razele convexe în profilul în lung arătate în tabel corespund unor curbe de racordare a declivitatilor adiacente sensibil egale şi de sens contrariu, diferenţa declivitatilor fiind în afară de aceasta, suficient de mare pentru a limita vizibilitatea.

Viteza de baza de 120 km/h nu se alege decît atunci cînd sînt doua părţi carosabile separate, iar majoritatea punctelor de acces sînt special amenajate.

Cifrele date pentru razele convexe în profilul longitudinal constituie minime absolute. Ele asigura, pentru viteza de baza, distanta de vizibilitate strict necesară în condiţii normale de circulaţie, eliminînd existenta simultană a unor factori defavorabili (de exemplu, pneuri uzate, îmbrăcăminte uda a drumului).

Razele concave admise sînt acelea la care, pentru viteza de baza, acceleratia nu poate depăşi 0,50 m/sec,.

Cifrele pentru razele în plan reprezintă minimele strict necesare pentru stabilitatea vehiculelor. Este indicat ca ele să fie majorate cu cel puţin 50%, pentru usurinta şi confortul circulaţiei.

Părţile circulare şi aliniamentele traseului în plan se racordeaza prin curbe de racordare cu curbura progresiva.

Vizibilitatea în plan şi vizibilitatea în profil în lung sînt realizate în condiţii de siguranţă egale, ţinînd seama eventual de declivitate.

Adeseori se poate găsi o soluţie avantajoasă dedublind partea carosabilă la culmi şi în curbe.

Pentru părţile carosabile cu sens dublu de circulaţie în 2 sau 3 benzi, distanta de vizibilitate necesară depăşirii trebuie să fie asigurată pe un procent cît mai ridicat şi cît mai uniform repartizat din lungimea drumului. Acest procent trebuie să fie de cel puţin 50 pentru volumele de circulaţie prevăzute în Capitolul II la drumurile de tip obişnuit din categoria I şi drumurile cu 3 benzi din categoria II.

c) Măsuri speciale ... 

1. Oprire şi stationare

Oprirea şi staţionarea sînt interzise pe drumurile de tipul autostrazilor. Acostamentele acestora se amenajeaza pe o latime de cel puţin 2,5 m, pentru a permite staţionarea accidentala. Pentru reducerea opririi şi a stationarii pe partea carosabilă a drumurilor de tip obişnuit, pe care se desfăşoară o circulaţie medie zilnica care depăşeşte 1500 autovehicule, este cazul să se prevadă în afară părţii carosabile:

a) Spaţii de stationare, amplasarea lor fiind aleasă în funcţie de factorii locali, cum sînt numărul imobilelor riverane şi intensitatea circulaţiei; ...  b) spaţii de oprire pentru autobuze. ... 

2. Iluminare

Iluminarea ce se stabileşte pe secţiunile cu circulaţie nocturna importanţa va fi omogenă şi suficienta pentru a permite celor ce folosesc drumul cu autovehicule sa circule fără a face uz de faruri.

IV. Intersectii şi accese

1. Desfiinţarea intersectiilor secundare

Trecerile la nivel ale unui drum internaţional de tip obişnuit prin drumuri locale de importanţa secundară se vor desfiinta în măsura posibilităţii.

2. Noduri rutiere şi complexe de acces

Nodurile rutiere de pe un drum internaţional se vor amenaja special în funcţie de circulaţia ce se desfăşoară.

Aceasta amenajare cuprinde:

a) Pentru drumurile de tipul autostrazilor ... 

Incrucisari denivelate cu cai de racordare de acces şi de ieşire, evitînd orice intersectare a circulaţiei pe autostrada.

Căile de racordare comporta, dacă este necesar, cai de acceleratie şi de incetinire ce se deosebesc ca aspect de partea carosabilă a autostrazii şi au lungimi suficiente pentru a permite celor ce folosesc drumul să execute manevrele şi sa modifice viteza autovehiculelor lor pentru trecerea de pe un drum pe altul, fără a stingheri pe cei ce circula pe autostrada.

b) Pentru drumurile de tip obişnuit ... 

Dispozitive de traversare şi racordare corespunzătoare aceloraşi criterii prevăzute la litera a) de mai sus, cînd importanţa curentelor de circulaţie justifica acest lucru.

Dacă construirea pasajelor denivelate nu este justificată, amenajarea la acelaşi nivel trebuie să cuprindă refugii directionale pentru canalizarea circulaţiei transversale secundare, iar în caz de necesitate o dedublare a drumului internaţional, rezervindu-se între cele doua sensuri de circulaţie ale acestuia o zona suficienta de asteptare pentru vehicule.

Vizibilitatea reciprocă a drumurilor care ajung la intersectii se va asigura pe distanţe care permit apropierea şi trecerea intersectiei în deplina siguranţa.

Nodul rutier se va amenaja astfel ca să permită în măsura necesară reducerea vitezei vehiculelor care vin de pe drumul transversal, ţinînd seama în special de vizibilitate.

La nodurile rutiere importante, şi mai ales la cele unde părţile carosabile sînt separate, se vor prevedea cai de accelerare şi incetinire, alăturate părţii carosabile a drumului internaţional.

Nodurile rutiere giratorii şi semnalele luminoase trebuite în general evitate.

3. Accesul la imobilele riverane

Accesul direct de la imobilele riverane spre drumurile internaţionale nu este admis în cazul autostrazilor.

În ceea ce priveşte drumurile de tip obişnuit, este de dorit ca textele legislative să permită limitarea şi reglementarea accesului imobilelor riverane.

4. Trecerile la nivel peste căile ferate

Trecerile la nivel peste căile ferate nu trebuie să fie utilizate pe drumurile internaţionale.

V. Lucrări de arta

1. Traseu şi profil

Nici o modificare a caracteristicilor părţii carosabile şi, dacă este cazul, ale pistelor, nu este admisă pe sau sub lucrările de arta. Zonele laterale de degajare trebuie să fie respectate.

2. Înălţimea libera

Înălţimea libera minima deasupra drumurilor, pentru lucrările noi sau reconstruite, este de 4,5 m.

VI. Arhitectura peisagista

1. Este cazul să se întocmească planuri speciale ale drumurilor reţelei în asa fel încît să se realizeze un traseu care să asigure armonizarea curbelor verticale şi orizontale.

2. Afisajul publicitar la marginea drumurilor este interzis.

B. Servicii auxiliare

1. Trecerea frontierelor

La frontiere se vor prevedea instalaţii rutiere suficiente pentru a permite primirea şi debitul circulaţiei normale. Este cazul ca, în măsura posibilităţii, să se separe circulaţia comercială de cea turistica şi să se stabilească posturi de frontieră combinate.

2. Garaje şi alte instalaţii

Cînd accesele sînt foarte indepartate, se vor amenaja în apropierea autostrazilor parcuri de stationare.

În regiunile puţin dezvoltate se vor înfiinţa în apropierea drumului internaţional posturi de alimentaţie şi în unele cazuri garaje, ateliere, precum şi localuri pentru odihna şi luarea meselor.

3. Servicii rutiere de ajutor

De-a lungul drumurilor internaţionale se vor instala posturi de prim ajutor, pentru a înlocui dacă este cazul insuficienta mijloacelor locale.

Ele trebuie să posede echipamentul necesar conform recomandărilor Comisiei Internaţionale permanente a primelor ajutoare pe drum şi a Ligii Societăţilor de Cruce Roşie.

4. Telecomunicaţii

Drumurile internaţionale vor fi amenajate la intervale regulate cu posturi telefonice de ajutor, prevăzute cu instrucţiuni în mai multe limbi.

   

Anexa 3

Semn indicind marile drumuri ale traficului internaţional

1. Semnul suplimentar de identificare a itinerariilor care este destinat sa indice marile drumuri pentru circulaţia internationala (drumuri care, de scord cu celelalte state contractante interesate, au fost desemnate ca atare de statul pe al cărui teritoriu ele se găsesc, în vederea asigurării continuităţii itinerariilor şi uniformitatii caracteristicilor tehnice) va fi de forma dreptunghiulara.

2. Acest semn se va compune din litera "E" urmată de numărul atribuit itinerarului în cifre arabe.

3. Semnul va fi realizat dintr-o inscripţie alba pe fond verde.

4. Semnul poate fi suprapus pe alte semne sau combinat cu ele.

5. Dimensiunile sale vor fi alese astfel încît conducătorii de vehicule, circulind cu mare viteza, să poată înţelege uşor indicaţiile pe care le da.

──────────────────