NORME METODOLOGICE din 20 iunie 2002

privind modul de elaborare a studiului de prefezabilitate şi a studiului de fezabilitate pentru proiectele de parteneriat public-privat, desfăşurarea negocierilor cu investitorii selectaţi şi conţinutul standard al contractului de parteneriat public-privat

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 481 din 5 iulie 2002

1. Definiţii

1.1. Termenii utilizaţi în prezentele norme metodologice au acelaşi înţeles cu termenii definiţi în Ordonanţa Guvernului nr. 16/2002.

2. Studiul de prefezabilitate

2.1. Studiul de prefezabilitate reprezintă documentaţia care fundamentează necesitatea şi oportunitatea realizării unei investiţii.

2.2. Studiul de prefezabilitate cuprinde principalele informaţii tehnice, economice şi financiare ale proiectului public-privat. De asemenea, studiul de prefezabilitate identifica principalele elemente de impact generate prin realizarea proiectului public-privat.

2.3. De regula, studiul de prefezabilitate este elaborat de autoritatea publică.

2.4. În cazurile în care autoritatea publică nu deţine capacitatea organizatorică şi tehnica pentru elaborarea studiului de prefezabilitate, aceasta poate apela la serviciile unui consultant sau ale unei societăţi comerciale specializate. Selecţia consultantului se face pe baza prevederilor legale în vigoare.

2.5. Studiul de prefezabilitate se aproba de autoritatea publică în conformitate cu regulamentele proprii de organizare şi funcţionare.

3. Studiul de fezabilitate

3.1. Studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia care cuprinde justificarea tehnica şi economică a proiectului public-privat, precum şi caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai acestuia. Rezultatele studiului de fezabilitate trebuie să ofere informaţii complete care să justifice ca:

a) proiectul poate fi realizat; ...  b) au fost luate în considerare toate alternativele de realizare a proiectului; ...  c) în cazul în care va fi realizat, proiectul răspunde cerinţelor şi politicilor autorităţii publice; ...  d) proiectul beneficiază de închidere financiară şi în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri, care este sarcina financiară a autorităţii publice, cu încadrarea în prevederile legale. ... 

3.2. Studiul de fezabilitate trebuie să acopere într-o maniera cantitativă principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, instituţionale şi de mediu ale proiectului public-privat.

3.3. Studiul de fezabilitate trebuie să identifice, sa definească şi sa cuantifice în termeni financiari riscurile de proiect, generandu-se totodată matricea preliminară de repartiţie a riscurilor de proiect.

3.4. Studiul de fezabilitate se aproba de autoritatea publică în conformitate cu regulamentele proprii de organizare şi funcţionare.

4. Pregătirea termenilor de referinţa pentru elaborarea studiului de fezabilitate

4.1. Studiul de fezabilitate este elaborat de autoritatea publică. Autoritatea publică poate apela la consultanţi independenţi în vederea elaborării studiului de fezabilitate.

4.2. Autoritatea publică selectioneaza consultantul în baza următoarelor criterii:

a) înţelegerea problematicii şi a prioritatilor autorităţii publice; ...  b) experienta în lucrări similare; ...  c) cunoaşterea situaţiei locale; ...  d) experienta şi expertiza individuală a persoanelor din echipa de consultanţa. ... 

4.3. Modalitatea de desemnare a consultantului se stabileşte de către autoritatea publică.

4.4. Activitatea consultantului se realizează potrivit termenilor de referinţa elaborati şi aprobaţi de autoritatea publică. Termenii de referinţa fixează liniile directoare ale activităţii consultantului, precum şi modul în care acesta prezintă rezultatele studiului.

4.5. Conţinutul generic al termenilor de referinţa pentru elaborarea studiului de fezabilitate este următorul:

a) generalitati - se descriu contextul general şi principalele obiective ale proiectului public-privat; ...  b) scop şi obiective - descrierea problemei/problemelor de rezolvat; ...  c) domeniul acoperit de serviciile solicitate - descrierea activităţilor pe care trebuie să le efectueze consultantul şi modul în care va fi utilizata informaţia; ...  d) organizare, implementare - procedurile de monitorizare, revizuire şi evaluare a activităţii consultantului, precum şi modul în care progreseaza studiul; ...  e) calificarea consultantului - capacitatea şi experienta cerută consultantului şi experţilor acestuia; ...  f) rapoarte - numărul de rapoarte de faza şi finale care trebuie prezentate de consultant şi termenele de prezentare; ...  g) resurse disponibile - orice fel de contribuţie a autorităţii publice la elaborarea studiului de fezabilitate; ...  h) programul de lucru - programul de lucru propus de autoritatea publică, cu menţionarea datelor relevante pentru fiecare etapa; ...  i) localizarea activităţii - locul unde se desfăşoară activitatea consultantului; ...  j) buget - o indicaţie a bugetului disponibil pentru consultanţa; ...  k) alte informaţii relevante - modul în care se face selecţia, alte condiţii speciale. ... 

5. Elaborarea studiului de fezabilitate

5.1. După selecţionarea consultantului autoritatea publică trebuie să ia toate măsurile care să asigure ca studiul de fezabilitate este elaborat la un standard corespunzător şi reflecta în totalitate cerinţele şi condiţiile formulate în termenii de referinţa.

5.2. În vederea realizării acestor condiţii autoritatea publică nominalizeaza un comitet de coordonare şi supervizare a elaborării studiului de fezabilitate. Membrii comitetului de coordonare şi supervizare sunt numiţi de autoritatea publică din cadrul specialiştilor proprii, la care se pot adauga experţi de specialitate din afară autorităţii publice, în funcţie de necesitaţi.

5.3. Principalele atribuţii ale comitetului de coordonare şi supervizare sunt:

a) facilitarea accesului la documente, rapoarte, baze de date, măsurători şi, în general, la orice informaţie disponibilă care ar putea servi la elaborarea studiului de fezabilitate; ...  b) facilitarea contactelor consultantilor cu alte autorităţi publice şi cu terţi; ...  c) analizarea fiecărui raport intermediar şi a raportului final, precum şi formularea observaţiilor şi propunerilor de modificare; ...  d) avizarea îndeplinirii de către consultant a activităţilor desfăşurate în fiecare faza; ...  e) întocmirea unui raport de avizare a finalizarii studiului de fezabilitate şi prezentarea acestuia autorităţii publice. ... 

5.4. Studiul de fezabilitate trebuie să cuprindă cel puţin analiza următoarelor elemente:

I. Aspecte generale:

a) obiectivele pe termen lung, mediu şi imediate ale proiectului public-privat; ...  b) contribuţia proiectului public-privat la atingerea politicilor şi prioritatilor în domeniu ale autorităţii publice; ...  c) identificarea beneficiarilor proiectului public-privat; ...  d) examinarea tuturor optiunilor rezonabile; ...  e) identificarea şi descrierea tuturor riscurilor de realizare a proiectului public-privat, măsurile care trebuie luate pentru reducerea lor şi modul de distribuire a acestor riscuri între investitor şi autoritatea publică. ... 

II. Fezabilitatea tehnica:

a) modul în care proiectul public-privat poate fi realizat în condiţiile definite; ...  b) eficienta, siguranţa şi abordabilitatea standardelor propuse pentru proiectul public-privat; ...  c) abordabilitatea şi eficienta costurilor pentru tehnologia propusă în cadrul proiectului public-privat; ...  d) analiza tuturor elementelor luate în calcul pentru o buna operare şi întreţinere a infrastructurii şi echipamentului cuprins în proiectul public-privat. ... 

III. Fezabilitate economică şi financiară:

a) abordabilitatea financiară a proiectului public-privat; ...  b) perioada de recuperare a investiţiei; ...  c) calculul profitului estimat pentru investitor; ...  d) cuantumul tarifelor percepute de la utilizatori; ...  e) cuantumul contribuţiei autorităţii publice la închiderea financiară a proiectului public-privat; ...  f) justificarea implicarii financiare directe a autorităţii publice pe baza beneficiilor indirecte; ...  g) analiza proiectiilor financiare în raport cu cerinţele autorităţii publice. ... 

IV. Aspecte de mediu - impactul proiectului public-privat asupra mediului şi costul măsurilor de eliminare sau de reducere semnificativă a acestui impact

V. Aspecte sociale:

a) identificarea grupurilor sociale afectate negativ şi pozitiv de realizarea proiectului public-privat şi cuantificarea acestor efecte; ...  b) costul pierderilor la nivel de grupuri sociale şi modalităţile de acoperire a acestora; ...  c) analiza şi cuantificarea impactului pozitiv asupra structurii şi ocupării forţei de muncă. ... 

VI. Aspecte instituţionale:

a) identificarea aranjamentelor instituţionale necesare pentru realizarea proiectului public-privat; ...  b) stabilirea relaţiilor dintre autoritatea publică şi investitor, inclusiv analiza de oportunitate pentru crearea unei companii de proiect. ... 

5.5. Conţinutul standard al studiului de fezabilitate este prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

6. Auditul studiilor de fezabilitate existente

6.1. În situaţia în care autoritatea publică deţine un studiu de fezabilitate elaborat cu mai mult de un an înainte sau elaborat în baza altor prevederi legale, aceasta trebuie să realizeze o reactualizare a acestuia.

6.2. Volumul revizuirii depinde de la caz la caz şi trebuie să acopere cel puţin:

a) actualizarea estimarilor iniţiale prin corectarea elementelor care justifica necesitatea proiectului public-privat; ...  b) actualizarea balantelor cost-beneficiu; ...  c) completarea studiului existent pentru a răspunde convingator problemelor menţionate la pct. 5. ... 

6.3. Revizuirea studiului de fezabilitate se face de către un consultant independent pe baza termenilor de referinţa elaborati şi aprobaţi de autoritatea publică.

7. Constituirea comisiilor de negociere şi negocierea cu investitorii selecţionaţi, pe baza rezultatelor studiului de fezabilitate

7.1. În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 16/2002, autoritatea publică numeşte prin ordin sau decizie una sau mai multe comisii de negociere pentru stabilirea condiţiilor de realizare a proiectului public-privat, pe baza rezultatelor studiului de fezabilitate şi în conformitate cu prevederile acordului sau ale acordurilor de proiect încheiate cu fiecare dintre investitorii selecţionaţi.

7.2. Pentru constituirea comisiilor de negociere autoritatea publică va trebui sa identifice acele persoane care au capacitatea, experienta, probitatea şi cunoştinţele de specialitate care să asigure desfăşurarea în bune condiţii a procesului de negociere.

7.3. Asigurarea de către autoritatea publică a întregii logistici necesare şi punerea la dispoziţie comisiilor de negociere a tuturor datelor şi informaţiilor disponibile negociatorilor sunt obligatorii.

7.4. Pe timpul procesului de negociere comisiile de negociere trebuie să atinga şi sa clarifice cel puţin următoarele elemente:

a) identificarea responsabilităţilor autorităţii publice şi ale investitorului; ...  b) fixarea responsabilităţilor legale ale autorităţii publice şi ale investitorului; ...  c) identificarea clara a standardelor de performanţă, facilităţile şi echipamentele ce urmează să fie furnizate, serviciile de furnizat şi datele de livrare şi performanta; ...  d) asigurarea controlului costurilor, calităţii, serviciilor, siguranţei, relaţiilor cu comunitatile locale, precum şi controlul cerinţelor de operare şi întreţinere; ...  e) balansarea riscurilor şi beneficiilor între investitor şi autoritatea publică; ...  f) aranjamentele alternative pentru cazurile în care investitorul se lichidează, devine falimentar, contravine contractului sau subcontractelor speciale ori în cazul în care parteneriatul încetează înainte de termen; ...  g) identificarea mecanismelor de urmărire a performantei, a calităţii serviciului şi a altor obiective ale autorităţii publice; ...  h) stabilirea mecanismelor de rezolvare a conflictelor; ...  i) negocierea clauzelor de transfer al proiectului public-privat către autoritatea publică; ...  j) probleme referitoare la forta de muncă preluată sau angajata pentru realizarea proiectului public-privat; ...  k) alte obiective stabilite de autoritatea publică. ... 

7.5. Negocierea condiţiilor de realizare a proiectului public-privat, a clauzelor contractului şi a anexelor sale se face numai în limitele mandatului acordat de autoritatea publică.

8. Finalizarea negocierilor condiţiilor de realizare a proiectului public-privat

8.1. La finalizarea negocierilor condiţiilor de realizare a proiectului public-privat fiecare comisie de negociere elaborează procesul-verbal de negociere care prezintă detaliat rezultatul final al negocierii şi condiţiile convenite cu fiecare investitor.

8.2. Condiţiile de realizare a proiectului public-privat, convenite şi acceptate, reprezintă baza de redactare a clauzelor contractului de parteneriat public-privat.

8.3. Fiecare proces-verbal de negociere se prezintă autorităţii publice în termen de 3 zile lucrătoare de la data finalizarii acestuia.

8.4. În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 16/2002, autoritatea publică este obligată sa pregătească şi sa comunice simultan tuturor investitorilor decizia sa cu privire la ierarhizarea investitorilor pe criteriul celei mai bune oferte exprimate în termeni tehnico-economici şi financiari.

8.5. În termen de 10 zile calendaristice autoritatea publică este obligată sa primească orice contestaţie împotriva acestei decizii din partea oricărui investitor participant la procesul de negociere. Contestaţia se depune în forma scrisă la sediul autorităţii publice.

8.6. La expirarea termenului menţionat pentru depunerea contestaţiilor autoritatea publică este obligată sa comunice tuturor investitorilor participanţi la negociere faptul ca împotriva deciziei au fost depuse contestaţii. Comunicarea se face cu menţionarea investitorilor care au depus contestaţie.

8.7. În termen de 10 zile de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor autoritatea publică trebuie să analizeze toate contestaţiile depuse, sa formuleze un răspuns şi sa îl transmită investitorilor care au contestat decizia de ierarhizare.

8.8. La expirarea termenului de formulare a raspunsurilor la contestaţiile depuse autoritatea publică este obligată sa comunice tuturor investitorilor participanţi la selecţie acceptarea sau neacceptarea oricăreia ori tuturor contestaţiilor depuse.

8.9. În cazul în care rezultatul analizei şi acceptarea contestaţiilor depuse au modificat ierarhia stabilită iniţial, noua ierarhie rezultată în urma soluţionării contestaţiilor se comunică tuturor investitorilor participanţi la procesul de selecţie.

8.10. Ierarhia stabilită în urma soluţionării contestaţiilor nu poate fi contestată din nou de nici un alt investitor participant la procesul de selecţie.

9. Tipuri de contracte de parteneriat public-privat

9.1. Principalele tipuri de contracte de parteneriat public-privat sunt:

- contracte cu preţ fix;

- contracte cu valoare variabila calculată pe bază de preţuri unitare;

- contracte tip cost plus remuneraţie;

- contracte pe faze de realizare.

9.2. Un contract cu preţ fix se utilizează atunci când managementul şi operarea bunului public sunt relativ simple, predictibile şi certe. Detaliile lucrărilor şi serviciilor sunt stipulate în anexele la contract şi se referă la standarde, specificaţii, desene şi altele asemenea. Totodată în contract se introduc mecanisme clare de măsurare a nivelului de performanţă atins în operare.

9.3. Un contract cu valoare variabila calculată pe bază de preţuri unitare are în vedere unităţi de servicii şi facilităţi. Standardele şi specificaţiile identifica nivelul de servicii asigurate sau de facilităţi generate.

9.4. Un contract tip cost plus remuneraţie se aplică atunci când domeniul acoperit de proiectul public-privat nu poate fi definit de la început, cum ar fi, de exemplu, cantităţile de lucrări sau de servicii furnizate. În mod normal investitorul negociaza o marja de profit sau o remuneraţie, iar autoritatea publică controlează costurile direct sau prin reprezentant.

9.5. Contractul pe faze de realizare se aplică în cazul proiectelor public-private complexe sau în cazul în care facilităţile şi serviciile nu sunt bine definite. În acest caz investitorul agreeaza un preţ fix sau un preţ unitar în combinaţie cu detaliile lucrărilor de efectuat în fiecare faza.

10. Negocierea finala a unui contract de parteneriat public-privat

10.1. La finalizarea procedurii de contestare şi de soluţionare a contestaţiilor autoritatea publică invita, în scris, investitorul cel mai bine clasat pentru negocierea unui contract de parteneriat public-privat.

10.2. Pentru negocierea contractului de parteneriat public-privat autoritatea publică desemnează prin ordin sau decizie o comisie de negociere formată dintr-un negociator şi un număr variabil de asistenţi, specialişti în domeniile acoperite de contract.

10.3. Nominalizarea unui consilier juridic sau contractarea unei firme de avocatura este obligatorie.

10.4. Prezenta negociatorului la fiecare şedinţa de negociere este obligatorie.

10.5. Negocierile se poarta pe baza unui text de contract propus de autoritatea publică sau de investitor, ţinând seama de conţinutul standard al contractului de parteneriat public-privat prevăzut la pct. 11.

10.6. Clauzele contractului de parteneriat public-privat supuse negocierii trebuie să fie redactate pe baza condiţiilor de realizare a proiectului deja negociate şi acceptate.

10.7. Negocierea tuturor clauzelor contractului de parteneriat public-privat şi a anexelor sale se face numai în limitele mandatului acordat de autoritatea publică.

10.8. Toate clauzele acceptate pe parcursul unei şedinţe de negociere se înscriu în minuta de şedinţa. Redactarea fiecărei clauze de contract se face sub supervizarea consilierului juridic sau, după caz, a avocatului autorităţii publice.

10.9. La finalizarea negocierilor clauzelor contractului de parteneriat public-privat negociatorul autorităţii publice, cu consultarea asistentilor săi, elaborează procesul-verbal de negociere care prezintă detaliat rezultatul final al negocierii.

10.10. La procesul-verbal de negociere se anexează toate minutele de negociere redactate pe parcursul activităţii, precum şi versiunea iniţială şi cea finala a fiecărei clauze a contractului şi a subcontractelor de specialitate.

10.11. În cazul în care negocierile cu investitorul esueaza, negociatorul redactează un proces-verbal de abandonare a negocierii, menţionând în detaliu motivele care conduc la abandonarea negocierii, precum şi orice element rezultat pe parcursul negocierii, care să permită întărirea poziţiei autorităţii publice în negocierile finale cu investitorii selecţionaţi.

10.12. Contractul de parteneriat public-privat în forma negociata este supus spre aprobare autorităţii publice, potrivit competentelor şi atribuţiilor legale ale acesteia, înainte de semnare.

11. Conţinutul standard al contractului de parteneriat public-privat

11.1. Contractul de parteneriat public-privat trebuie să reflecte clar şi fidel raportul juridic dintre autoritatea publică şi investitor pe întreaga durata de funcţionare a proiectului public-privat.

11.2. Contractul de parteneriat public-privat este structurat în general pe doua secţiuni, al căror conţinut este prezentat în continuare:

A. Secţiunea legală, care cuprinde termenii generali, specifici şi comuni. În aceasta secţiune diferitele elemente agreate între autoritatea publică şi investitor se formulează din punct de vedere legal.

B. Condiţii de proiect. În aceasta secţiune condiţiile de realizare a proiectului public-privat se identifica pe principalele aspecte ale acestuia, respectiv finanţare, construcţie, operare şi venit.

11.3. Conţinutul standard al contractului de parteneriat public-privat este:

A. Secţiunea legală

a) Termeni generali: ... 

- părţi semnatare;

- scopul contractului;

- durata contractului;

- începerea contractului;

- drepturi de proprietate;

- confidenţialitate;

- drepturi de exploatare a bunului public.

b) Termeni specifici: ... 

- încredinţarea realizării proiectului public-privat;

- termeni de plată;

- libertate comercială;

- modificări în proiect;

- achiziţionarea de terenuri;

- drepturi de exclusivitate;

- compensări;

- regimul taxelor şi impozitelor;

- garanţii speciale;

- transferul bunurilor publice;

- garanţii financiare şi de risc valutar;

- interdicţii de substitutie a părţilor semnatare;

- monitorizarea proiectării, construcţiei şi exploatării proiectului public-privat;

- dreptul utilizatorilor;

- cazuri de suspendare sau de încetare anticipata a contractului;

- proceduri de legătură şi comunicare;

- revizuirea documentelor;

- compania de proiect (numai în cazul în care părţile au convenit înfiinţarea acesteia);

- calculul amortismentelor;

- mecanisme de finanţare şi auditare financiară pe durata de funcţionare a proiectului public-privat;

- proceduri de urmărire a realizării obiectivelor proiectului public-privat;

- modul de recuperare a investiţiei de către fiecare parte la contract;

- orice angajamente specifice ale părţilor.

c) Termeni comuni: ... 

- legislaţie aplicabilă;

- asigurarea proprietăţilor;

- încetare;

- forta majoră;

- dispute şi rezolvarea acestora.

B. Condiţii de proiect

a) Condiţii financiare: ... 

- capitalul investit sau, după caz, capitalul iniţial subscris şi vărsat;

- raportul debit-capital;

- rata de acoperire;

- capitalul de lucru;

- dividende;

- facilităţi de creditare stand-by;

- acorduri între acţionari;

- rata aplicabilă a dobânzilor;

- valutele împrumuturilor şi sursele de finanţare;

- contabilitate.

b) Condiţii de construcţie: ... 

- standarde şi specificaţii;

- durata de viaţa proiectata;

- servicii existente;

- durata maxima de construcţie;

- metodele de punere în exploatare;

- calitatea construcţiilor;

- sursa materialelor;

- caracteristicile construcţiilor;

- tehnologii de construcţie;

- penalităţi de întârziere în construcţie;

- programul lucrărilor auxiliare;

- prescripţii temporare, garanţii şi precautii constructive.

c) Condiţii de exploatare: ... 

- specificaţii de performanţă;

- cerere minima;

- capacităţi de infrastructura;

- metode de transfer;

- metode directe de măsurare a utilizării;

- garanţii;

- contabilitate, înregistrări şi acces la acestea;

- specificaţii de echipament;

- proceduri de control şi inspecţie;

- penalităţi de neîndeplinire a nivelului serviciilor stabilite;

- metode de operare.

d) Condiţii de venit: ... 

- nivelul taxelor/tarifelor percepute şi modul de percepere;

- perioada pe care vor fi percepute taxe/tarife;

- frecventa şi metoda de actualizare a taxelor/tarifelor;

- distribuţia de venituri;

- valuta veniturilor;

- garanţii pentru cererea minima;

- structura tarifului;

- aranjamente bancare escrow;

- venituri nete maxime;

- formule de variatie a tarifelor;

- subvenţii şi plati.

   

Anexa 1

-------

la normele metodologice

-----------------------

CONŢINUTUL - CADRU

al studiului de fezabilitate pentru proiectele

de parteneriat public-privat

I. Date generale:

a) denumirea proiectului public-privat; ...  b) descrierea cadrului general al politicii autorităţii publice în domeniul în care se realizează proiectul public-privat; ...  c) situaţia existenta în domeniul proiectului public-privat; ...  d) cerinţe actuale şi prognozate care demonstreaza necesitatea şi oportunitatea proiectului public-privat; ...  e) programe de dezvoltare generale şi ale autorităţii publice în domeniu şi încadrarea proiectului public-privat în aceste programe; ...  f) beneficiarii proiectului public-privat şi părţi implicate în realizarea acestuia. ... 

II. Date referitoare la proiectul public-privat:

a) obiectivele generale ale proiectului public-privat; ...  b) scopul proiectului public-privat; ...  c) rezultatele atinse prin realizarea proiectului public-privat; ...  d) activităţi pentru implementarea proiectului public-privat. ... 

III. Premise de baza şi riscuri:

a) prezentarea premiselor de baza luate în calcul la demonstrarea fezabilitatii; ...  b) identificarea elementelor de flexibilitate ale proiectului public-privat în raport cu elemente de risc identificate. ... 

IV. Implementarea proiectului public-privat:

a) descrierea elementelor corporale şi necorporale pentru realizarea proiectului public-privat; ...  b) procedurile organizaţionale şi de implementare; ...  c) programul de implementare; ...  d) estimarea de cost pentru fiecare element şi componenta din cadrul proiectului public-privat; ...  e) condiţii speciale şi măsuri colaterale care influenţează realizarea proiectului public-privat. ... 

V. Factori care asigura sustenabilitatea proiectului public-privat:

a) sprijinul autorităţii publice, inclusiv modificări ale cadrului legal existent; ...  b) condiţii operationale, inclusiv identificarea nivelului tehnologic necesar pentru realizarea şi operarea proiectului public-privat; ...  c) protecţia mediului, inclusiv costurile aferente condiţiilor de mediu şi pentru reducerea impactului proiectului asupra mediului; ...  d) aspecte sociale şi de ocupare a forţei de muncă; ...  e) analiza pieţei privind cererea pentru serviciile care vor fi furnizate de proiectul public-privat; ...  f) analiza economico-financiară a proiectului public-privat, inclusiv calculul veniturilor şi al cheltuielilor prognozate pentru întreaga durata a proiectului, precum şi închiderea financiară a proiectului. ... 

VI. Măsuri de monitorizare a realizării şi funcţionarii proiectului public-privat

VII. Concluzii şi propuneri

VIII. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului public-privat

Anexe tehnice ale proiectului public-privat:

a) încadrarea zonala a proiectului public-privat; ...  b) analiza comparativa a tuturor alternativelor identificate pentru realizarea proiectului public-privat şi justificarea alternativei propuse pentru realizarea proiectului; ...  c) proiectul tehnic, în detaliu; ...  d) orice alte elemente tehnice, economice şi operationale care justifica concluziile studiului de fezabilitate. ... 

------------