| Document ID: | 39647 |
|---|---|
| Source URL: | https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentA... |
| Scraped At: | 2026-09-08 18:23:57 |
| Last Updated: | 2026-09-11 21:41:22 |
| Valid From: | 04.11.2002 |
| Latest Version: | Yes |
| Status: | ABROGATED on 28.07.2010 |
| Abrogated By: | HG 769 28/07/2010 |
| Meta tags: |
|
|---|---|
| Detail metadata: |
|
NORME METODOLOGICE din 10 octombrie 2002
de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002
GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 798 din 4 noiembrie 2002Delimitarea teritorială a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată, se evidenţiază distinct prin lucrările de întocmire a Cadastrului viticol, potrivit prevederilor art. 6 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, denumita în continuare lege.
Până la finalizarea delimitării arealelor viticole Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor coordonează actualizarea lucrărilor de nominalizare a arealelor viticole pe podgorii şi centre viticole şi de stabilire a teritoriilor care intră în componenta acestora, până la nivel de localităţi. Forma actualizată a acestor lucrări se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.
Secţiunea a 2-a Producerea materialului săditor viticolDefiniţiile pentru categoriile de material săditor de plantare, material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultura, prevăzute la art. 7 din lege, sunt cuprinse în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
A. Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie
Zonarea soiurilor de viţă de vie, recomandate şi autorizate pentru cultura în cadrul fiecărui centru viticol, precum şi actualizarea acesteia se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, cu avizul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, denumit în continuare ONVV, la propunerea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultura şi Vinificaţie, denumit în continuare ICDVV, şi a staţiunilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă, prin consultarea specialiştilor din domeniu, inclusiv de la direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie sub forma de noi parcele încadrate în masive viticole se face ţinându-se seama de condiţia adoptării de soluţii privind orientarea randurilor, alegerea distantelor de plantare şi asigurarea zonelor de întoarcere, care să nu împiedice executarea lucrărilor de întreţinere a viilor, accesul în plantaţii, precum şi întreţinerea şi exploatarea lucrărilor hidroameliorative.
B. Întreţinerea plantaţiilor de viţă de vie
Deţinătorii de plantaţii de viţă de vie sunt obligaţi să efectueze lucrări de întreţinere a acestora, în special tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor, care să asigure obţinerea unor recolte de struguri normale din punct de vedere calitativ şi cantitativ.
ICDVV, împreună cu reţeaua sa de unităţi de cercetare şi dezvoltare zonale, elaborează norme tehnice de cultura a viţei de vie adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantaţii, care sunt puse la dispoziţie producătorilor viticoli prin grija Agenţiei Naţionale de Consultanţa Agricolă şi a centrelor sale judeţene.
C. Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie
Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi, în suprafeţe mai mari de 0,1 ha, se efectuează într-o perioadă de maximum 5 ani de la data autorizării defrişării.
Cererile pentru eliberarea autorizaţiilor de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se depun la direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu cel puţin 6 luni înainte de data defrişării. Acestea trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de defrişare şi să fie vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial şi de inspectorul teritorial al ISCTV.
I. Vinurile
Vinurile, clasificate în vinuri de masa, de calitate sau speciale, sunt: albe, roze sau roşii, în diferite nuante.
A. Vinurile de masa
Vinurile de masa, definite la art. 18 lit. a) din lege, au o tărie alcoolică dobandita de minimum 8,5% în volume.
Din categoria vinurilor de masa face parte şi vinul pelin, a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. 2 pct. 20 din lege.
Vinurile de hibrizi direct producători şi hibrizi interspecifici interzisi la plantare, ca şi cele de hibrizi interspecifici cu rezistenta relativă la boli, autorizaţi temporar la plantare, nu se încadrează în categoria vinurilor de masa. Ele formează o categorie separată, care se valorifica potrivit prevederilor art. 21 din lege.
B. Vinurile de calitate
În funcţie de conţinutul lor în zaharuri, vinurile de masa şi de calitate sunt:
a) seci, cu un conţinut în zaharuri de până la 4 g/l inclusiv; ... b) demiseci, cu un conţinut în zaharuri cuprins între 4,01 g/l şi 12 g/l inclusiv; ... c) demidulci, cu un conţinut în zaharuri cuprins între 12,01 g/l şi 50 g/l inclusiv; ... d) dulci, cu un conţinut în zaharuri de peste 50 g/l. ...C. Vinurile speciale
Din categoria vinurilor speciale fac parte:
1. Vinurile spumante
În funcţie de conţinutul în zaharuri, vinurile spumante se clasifica în:
a) extrabrut, între 0-6 g/l; ... b) brut, între 6-15 g/l; ... c) extrasec, între 12-20 g/l; ... d) sec, între 17-35 g/l; ... e) demisec, între 33-50 g/l; ... f) dulce, peste 50 g/l. ...Din grupa vinurilor spumante face parte şi vinul Muscat spumant, a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. 2 pct. 15 din lege.
Unele vinuri spumante şi petiante, produse în condiţii speciale şi caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate, pot purta denumire de origine controlată.
2. Vinurile spumoase
3. Vinurile perlante şi petiante
Din categoria altor vinuri cu conţinut în dioxid de carbon, autorizate pentru producere, fac parte vinurile petiante şi vinurile perlante, ale căror definiţii sunt prevăzute în anexa nr. 2 pct. 16 şi 17 din lege.
4. Vinurile aromatizate
Definitia vinurilor aromatizate este prevăzută în anexa nr. 2 pct. 19 din lege. Din grupa vinurilor aromatizate fac parte:
a) vermutul; ... b) alte vinuri aromatizate. ...După conţinutul în zaharuri, vermuturile se clasifica astfel:
a) extraseci, până la 12 g/l; ... b) seci, între 12,01-40 g/l; ... c) demiseci, între 40,01-80 g/l; ... d) dulci, peste 80 g/l. ...5. Vinurile licoroase şi de tip oxidativ
II. Alte produse pe bază de must şi vin
A. Produse pe bază de must
B. Produse pe bază de vin
Unele romaniacuri produse în condiţii speciale, caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate, pot purta denumiri de origine controlată.
III. Produsele pe bază de subproduse vinicole
Prin prelucrarea drojdiei de vin şi a tescovinei de struguri se obţin şi alte produse ca: acid tartric, coloranti naturali, ulei din seminţe, tanin, furaje, composturi şi altele asemenea.
Secţiunea a 2-a Caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimica ale vinurilor, produselor pe bază de must, vin şi subproduse vinicole1. 18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, exprimată în acid acetic, pentru vinurile albe şi roze;
2. 20 miliechivalenti pe litru sau 1,2 g/l, exprimată în acid acetic, pentru vinurile roşii.
Aceste limite sunt depăşite numai pentru unele vinuri vechi, de cel puţin 2 ani, sau pentru vinurile produse după tehnologii speciale ori în cazul vinurilor care au o tărie alcoolică totală egala sau mai mare de 13% în volume, cu condiţia sa nu aibă influenţa negativa asupra caracteristicilor organoleptice ale vinurilor;
e) extractul sec nereducator, minimum: ...1. 15 g/l pentru vinurile de masa albe şi roze;
2. 16 g/l pentru vinurile de masa roşii;
3. 18 g/l pentru vinurile de calitate superioară - VS, albe şi roze;
4. 19 g/l pentru vinurile de calitate superioară - VS, roşii;
5. 21 g/l pentru vinurile de calitate DOC, albe şi roze;
6. 23 g/l pentru vinurile de calitate DOC, roşii.
În anii viticoli nefavorabili se poate admite punerea în consum a unor vinuri de masa şi de calitate superioară - VS cu un extract nereducator mai mic cu 1 g/l faţă de limitele menţionate;
f) dioxidul de sulf total, în următoarele limite maxime determinate în momentul punerii în consum: ...1. 160 mg/l pentru vinuri roşii seci;
2. 210 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci şi pentru vinuri roşii demiseci;
3. 260 mg/l pentru vinuri albe şi roze demiseci;
4. 300 mg/l pentru vinuri demidulci şi dulci;
5. 350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culesi la supramaturare, bogate în zaharuri şi enzime oxidazice de la: Cotnari, Murfatlar, Tarnave, Pietroasa, Valea Calugareasca;
g) aluminiul, maximum 8 mg/l; ... h) arsenul, maximum 0,2 mg/l; ... i) borul, exprimat în acid boric, maximum 80 mg/l; ... j) bromul, maximum 1 mg/l; ... k) cadmiul, maximum 0,01 mg/l; ... l) cuprul, maximum 1 mg/l; ... m) fluorul, maximum 1 mg/l; ... n) plumbul, maximum 0,2 mg/l; ... o) staniul, maximum 1 mg/l; ... p) zincul, maximum 5 mg/l; ... q) metanolul: - maximum 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze; ...- maximum 300 mg/l pentru vinurile roşii;
r) sulfatii, exprimati în sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii: ...- maximum 1,5 g/l pentru vinurile cu invechire de cel puţin 2 ani în vase, pentru vinurile indulcite şi pentru vinurile obţinute prin adaosul, în must sau în vin, de alcool sau distilat de vin;
- maximum 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci;
- maximum 2,5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub pelicula;
s) acidul citric, maximum 1 g/l; ... t) sodiul, maximum 60 mg/l, limita care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri saraturoase; ... u) diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile. ... (2) Caracteristicile de compoziţie chimica ale vinurilor, produselor pe bază de must, vin şi subproduse vinicole sunt determinate prin metode de analiza admise pe plan internaţional şi/sau prin metode standard româneşti de analiza a vinurilor, armonizate cu metodele comunitare, a căror lista se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. ...Mustul de struguri concentrat rectificat, definit în anexa nr. 2 pct. 5 din lege, trebuie să prezinte următoarele caracteristici:
a) un pH de maximum 5, determinat la 25°Brix; ... b) densitate optica, la 425 nm, de maximum 0,100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm, la 25°Brix; ... c) un conţinut de maximum 7 g/l zaharoza, determinat la 25°Brix; ... d) un indice Folin - Ciocalteau de maximum 6, determinat la 25°Brix; ... e) aciditate titrabila de cel mult 15 miliechivalenti pe kilogramul de zaharuri totale; ... f) un conţinut în dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale; ... g) un conţinut în cationi totali de maximum 8 miliechivalenti pe kilogramul de zaharuri totale; ... h) conductivitate care să nu depăşească 120 micro-Siemens pe centimetru, la 25°Brix şi la 20°C; ... i) un conţinut în hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale; ... j) prezenta mezoinozitolului. ...Practicile şi tratamentele utilizate în obţinerea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin trebuie să asigure o buna elaborare, conservare şi evoluţie a produselor respective. Aplicarea lor nu trebuie să conducă la modificări ale compoziţiei acestor băuturi, în afară unor limite normale, asigurând păstrarea însuşirilor de naturaleţe, autenticitate şi legalitate pentru fiecare produs.
Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate strugurilor proaspeţi, mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, mustului de struguri destinat concentrarii şi vinului nou în fermentare sunt următoarele:
1. trierea, cu ocazia culesului, a strugurilor sanatosi de cei avariati sau cu coacere incompleta; separarea, la cules, a strugurilor, fragmentelor de struguri sau a boabelor atacate de mucegai nobil sau cu grad avansat de stafidire, în vederea obţinerii de vinuri dulci;
2. spalarea strugurilor, la nevoie, atunci când aceştia sunt destinaţi producerii sucurilor, urmată de zvantare;
3. zdrobirea boabelor;
4. dezbrobonirea sau desciorchinarea strugurilor;
5. tratarea strugurilor, mustuielii şi musturilor cu anhidrida sulfuroasa sau metabisulfit de potasiu. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidrida sulfuroasa, concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mica de 5%;
6. tratarea strugurilor, mustuielii şi musturilor cu acid ascorbic în doza de maximum 250 mg/kg;
7. tratarea mustului sau mustuielii cu enzime pectolitice şi cu preparate enzimatice de betaglucanaza;
8. macerarea mustuielii pentru obţinerea de vinuri roşii, roze sau aromate, precum şi a celor rezultate din struguri stafiditi sau atacati de mucegai nobil prin asigurarea contactului mai mult sau mai puţin prelungit între must şi părţile solide ale strugurilor;
9. macerarea carbonica;
10. tratamentul termic al mustuielii pentru producerea de vinuri roşii din struguri slab colorati sau atacati de putregai cenusiu, fără ca prin acest procedeu să se producă o concentrare sau o diluare a mustului. Este interzisă încălzirea mustuielii prin injectare de vapori de apa;
11. scurgerea mustului, statica sau dinamica;
12. presarea strugurilor nezdrobiţi, a mustuielii sau a boştinei;
13. limpezirea sau deburbarea mustului destinat producerii vinurilor albe pe cale gravitationala, cu sau fără răcire, prin flotatie, precum şi prin centrifugare sau filtrare, cu sau fără adjuvanti de filtrare inerti;
14. pasteurizarea mustului;
15. refrigerarea mustului, urmată de stocarea sa la temperaturi scăzute, în vederea folosirii sale ca materie prima pentru producerea de băuturi nealcoolice sau slab alcoolice, cu sau fără conţinut în dioxid de carbon, precum şi pentru utilizarea ca partener cu "rezerva de zahăr" în producerea de vinuri demiseci şi demidulci;
16. tratarea musturilor, în vederea limpezirii, cu una sau mai multe dintre următoarele substanţe de uz oenologic: gelatina alimentara, clei de peste, cazeina şi cazeinat de potasiu, ovalbumina şi/sau lactalbumina, bentonita, dioxid de siliciu sub forma de gel sau de soluţie coloidala, caolin, tanin;
17. insamantarea mustului cu maiele de drojdie preparate din levuri selecţionate sau din microflora spontana;
18. adaosul, ca stimulenti ai fermentaţiei alcoolice, al unor substanţe chimice - "factori de creştere". Ca stimulenti se pot folosi:
a) fosfat acid de amoniu sau sulfat de amoniu, singur sau în amestec, în doza de maximum 0,3 g/l; ... b) sulfat de amoniu sau bisulfit de amoniu, singur sau în amestec, în doza de maximum 0,3 g/l; ... c) diclorhidrat de tiamina, în limita a 0,6 mg/l, exprimat în tiamina; ...19. folosirea maielelor de bacterii lactice pentru producerea fermentaţiei malolactice - dezacidifiere microbiologica;
20. racirea mustului în fermentare pentru evitarea creşterii temperaturii acestuia peste limitele admisibile tehnologic;
21. corectarea aciditatii totale a mustului - acidifierea musturilor în anii cu deficit de aciditate, prin adaos de acid tartric în doza de maximum 1,5 g/l sau 20 miliechivalenti pe litru;
22. folosirea preparatelor din membrane celulare de levuri în limita a 40 g/hl;
23. în anii cu condiţii nefavorabile se poate practica, potrivit prevederilor art. 26 alin. (3) din lege, imbogatirea musturilor în zahăr, în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor prin următoarele practici:
a) adaos de must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat sau de zaharoza - saptalizare; ... b) deshidratare parţială. ...Imbogatirea musturilor în zahăr poate fi facuta cu respectarea următoarelor condiţii:
a) folosirea uneia dintre operaţiunile menţionate mai sus exclude posibilitatea utilizării celorlalte; ... b) adaosul de zaharoza se face direct în must sau în mustul în fermentare şi poate fi practicat numai în cazul producerii de vinuri seci; ... c) adaosul de must concentrat sau de must concentrat rectificat nu poate avea ca efect mărirea volumului iniţial al mustului de struguri, al mustului parţial fermentat sau al vinului nou încă în fermentare cu mai mult de 6,5%; ... d) concentrarea mustului prin deshidratare parţială nu poate determina o reducere cu mai mult de 20% a volumului sau iniţial; ... e) pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată - DOC, mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat trebuie să provină din struguri produşi în acelaşi areal delimitat pentru DOC. ...Mustul destinat producerii de vinuri DOC-CMD trebuie să aibă un conţinut minim în zaharuri de 170 g/l, iar cel pentru vinuri DOC-CT şi DOC-CIB, un conţinut minim în zaharuri de 180 g/l;
f) adaosurile se fac în mustul proaspăt sau în mustul în fermentare. ...Musturile care au fost corectate prin adaos de indulcitori nu pot fi supuse concentrarii.
Acordarea dreptului de folosire a adaosurilor pentru imbogatirea musturilor în zahăr se face pe baza recomandărilor anuale emise de ONVV, se aproba de ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi se difuzează producătorilor interesaţi, prin direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
24. aerarea;
25. desulfitarea mustului prin folosirea exclusiva de procedee fizice;
26. prelucrarea strugurilor, mustuielii şi a mustului sub atmosfera inerta, prin folosirea azotului şi a anhidridei carbonice;
27. tratamentul cu cărbune de uz oenologic al musturilor albe patate sau al celor provenite din struguri mucegaiti, în cantitate de până la 100 g/hl must;
28. tratarea cu polivinilpolipirolidona, în doza de maximum 80 g/hl;
29. adaosul în must de alcool etilic rectificat, de origine viticolă sau agricolă, ori de distilat de vin, înaintea sau în timpul fermentaţiei alcoolice, în vederea obţinerii de mistel sau de vinuri licoroase;
30. adaosul în must al unui agent tensioactiv - amestec de mono- şi digliceride ale acidului oleic - ca procedeu curativ pentru evitarea formării de spuma în timpul fermentaţiei alcoolice;
31. oprirea fermentaţiei alcoolice a mustului în vederea obţinerii de vinuri cu conţinut în zaharuri, prin folosirea de procedee fizice: frig, căldură, filtrare, centrifugare, precum şi prin adaosul de dioxid de sulf şi bentonita;
32. concentrarea mustului proaspăt sau tăiat, prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat, efectuată prin evaporare sub vid, crioconcentrare sau osmoza inversa, cu condiţia de a nu provoca o reducere a volumului iniţial al mustului cu mai mult de 20% şi o creştere a tăriei sale alcoolice potenţiale cu mai mult de 2% în volume;
33. folosirea tratamentului cu carbonat de calciu cu un eventual conţinut de mici cantităţi de sare dubla de calciu de acid (L ) tartric şi (L-) malic;
34. utilizarea rasinilor schimbatoare de ioni numai în scopul producerii mustului de struguri destinat obţinerii mustului concentrat rectificat. Pierderile de materie organică din rasinile schimbatoare de ioni nu sunt mai mari de 1 mg/l;
35. suprapresarea strugurilor, zdrobiţi sau nezdrobiţi, presarea drojdiei de vin şi refermentarea tescovinei de struguri, în alte scopuri decât distilarea, sunt practici oenologice interzise;
36. filtrarea şi centrifugarea drojdiei de vin nu sunt considerate presare dacă produsele obţinute prezintă calităţi de naturaleţe şi autenticitate pentru comercializare şi dacă drojdia de vin nu este redusă la stare uscata.
Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate vinurilor în etapele de păstrare, condiţionare, maturare şi imbuteliere sunt următoarele:
1. tragerea vinului de pe drojdie, pritocul vinului;
2. adaosul, în vederea conservării şi protejării antioxidante a vinurilor, de anhidrida sulfuroasa sau metabisulfit de potasiu, astfel încât vinurile sa nu depăşească la livrare către consumatori limitele maxime admise prevăzute la art. 43 alin. (1) lit. f) din prezentele norme metodologice. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidrida sulfuroasa, concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mica de 5%;
3. tratamentul cu cărbune al vinurilor albe patate sau cu defecte de gust şi miros, cu condiţia ca doza de cărbune utilizata să fie mai mica de 100 g/hl;
4. limpezirea vinului prin cleire, cu folosirea unuia dintre următoarele produse:
a) gelatina alimentara; ... b) clei de peste; ... c) cazeina şi cazeinat de potasiu; ... d) ovalbumina şi/sau lactalbumina; ... e) bentonita; ... f) dioxid de siliciu sub forma de gel sau de soluţie coloidala; ... g) caolin; ... h) preparate enzimatice autorizate (â-glucozidazice); ... i) tanin de uz oenologic; ... j) alte substanţe de limpezire sau preparate enzimatice autorizate; ... k) alginati de calciu sau de potasiu numai pentru producerea vinurilor spumante cu fermentare în butelii; ...5. limpezirea şi stabilizarea vinurilor prin centrifugare sau filtrare, cu sau fără adjuvanti de filtrare inerti;
6. tratamentul vinului cu guma arabica, înainte de imbuteliere, prin folosirea unei doze mai mici de 0,3 g/l;
7. adaosul în vin de acid citric, cu condiţia ca la punerea în consum vinul sa nu conţină mai mult de 1 g/l acid citric;
8. aerarea vinului;
9. tratamentul vinului cu ferocianura de potasiu pentru eliminarea excesului de metale grele, care trebuie efectuat de persoane calificate, autorizate de către ministerele abilitate în acest scop;
10. tratamentul vinului cu fitat de calciu, pentru prevenirea casării ferice;
11. tratamentul vinului cu acid metatartric înainte de imbuteliere, în doza de maximum 100 mg/l, în vederea asigurării stabilitatii tartrice;
12. tratamentul prin frig - refrigerarea vinului -, cu sau fără adaos de cristale de bitartrat de potasiu, urmată de separarea, prin mijloace fizice, a cristalelor şi coloizilor precipitati;
13. adaosul în vin de acid ascorbic, înainte de imbuteliere, în doza de maximum 250 mg/l, în vederea asigurării protecţiei antioxidante.
În cazul în care acidul ascorbic a fost folosit şi la tratamentul strugurilor şi/sau musturilor, doza total exprimată în acid ascorbic plus dehidrascorbic nu trebuie să depăşească 300 mg/l;
14. pasteurizarea vinurilor, ca procedeu de stabilizare biologica şi de inactivare a enzimelor;
15. adaosul în vinurile cu conţinut în zaharuri fermentescibile de acid sorbic sau sorbat de potasiu, în doza de maximum 200 mg/l, exprimată în acid sorbic;
16. dezacidifierea vinurilor prin unul dintre următoarele procedee:
a) dezacidifierea chimica a vinurilor cu aciditate totală excesiva, prin adaos de tartrat neutru de potasiu, carbonat acid de potasiu, carbonat de calciu, conţinând eventuale mici cantităţi de sare dubla de calciu a acizilor (L ) tartric şi (L-) malic, tartrat de calciu sau acid tartric. Dezacidifierea chimica a vinurilor nu poate fi efectuată decât în limita maxima de 1 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenti/l; ... b) dezacidifierea biologica a vinurilor prin folosirea bacteriilor lactice - Oenococcus oeni; ...17. acidifierea vinurilor prin adaos de acid (L ) tartric sau acid citric, în limita maxima de 2,5 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,3 miliechivalenti/l. Dacă acidifierea s-a făcut şi la must, creşterea neta cumulată nu poate depăşi 54 miliechivalenti/l sau 4g/l, exprimată în acid tartric. În urma corectiei, conţinutul în acid citric nu trebuie să fie mai mare de 1 g/l, conform art. 43 alin. (1) lit. s) din prezentele norme metodologice;
18. egalizarea şi cupajarea vinurilor. Cupajarea vinurilor se efectuează în următoarele condiţii:
a) cupajarea vinurilor albe cu vinuri roşii este interzisă; ... b) pentru vinurile de calitate superioară - VS şi pentru cele cu denumire de origine controlată se admite efectuarea de cupaje între vinuri care aparţin aceleiaşi categorii de calitate şi care provin din arealele delimitate pentru producerea fiecărui vin. Pentru vinurile de calitate, care se comercializează fără indicarea denumirii de soi, se pot executa cupaje între vinuri provenind din soiuri diferite. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată se admite cupajarea vinurilor provenind din soiuri diferite numai în scopul obţinerii vinurilor-sortiment, prevăzute în deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor respective; ... c) este interzisă folosirea în cupaje a vinurilor importate, cu excepţia producerii vinurilor de masa; ... d) vinurile de cupaj care se valorifica sub denumirea unui soi sau prin indicarea unui an de recolta trebuie să provină în proporţie de minimum 85% din soiul sau din anul de recolta menţionat; ...19. indulcirea vinurilor prin adaos de parteneri cu rezerva de zahăr, care sunt: must de struguri, must tăiat, vin parţial fermentat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat.
Executarea acestei operaţiuni se face în următoarele condiţii:
a) indulcirea vinurilor obţinute prin aplicarea procedeelor de ridicare a potenţialului alcoolic prevăzute la art. 49 pct. 23 din prezentele norme metodologice se face numai cu mustul de struguri, mustul tăiat sau vinul parţial fermentat, cu condiţia ca tăria lor alcoolică totală să fie cel mult egala cu tăria alcoolică totală a vinului supus indulcirii; ... b) în cazul folosirii pentru indulcire a mustului de struguri, a mustului tăiat, a vinului parţial fermentat, a mustului de struguri concentrat sau a mustului de struguri concentrat rectificat, partenerii cu rezerva de zahăr trebuie să provină din acelaşi soi şi din acelaşi areal delimitat de producere ca şi vinul asupra căruia se aplică intervenţiile; ... c) operaţiunea de indulcire trebuie facuta în interiorul arealului rezervat producerii vinului supus intervenţiei respective, sub controlul inspectorilor teritoriali ai ONDOV; ...20. tratarea vinurilor cu dimetilpirocarbonat în doza de maximum 200 mg/l în vederea asigurării stabilitatii biologice a vinului;
21. adaosul în vin de polivinilpolipirolidona - PVPP - în vederea reducerii conţinutului vinurilor în tanin şi în alţi polifenoli.
Doza de PVPP folosită este de maximum 80 g/hl;
22. tratarea vinurilor cu sulfat de cupru pentahidrat, în scopul indepartarii gustului şi mirosului de hidrogen sulfurat, în doza de maximum 10 mg/l. Acest tratament trebuie urmat de o cleire albastra care să aducă conţinutul în cupru sub limita de 1 mg/l. Între tratamentul cu sulfat de cupru şi cleirea albastra este obligatorie o filtrare fina;
23. stabilizarea tartrica a vinurilor prin electrodializa;
24. maturarea vinului, cu sau fără contact cu lemn de stejar;
25. utilizarea dioxidului de carbon, argonului sau azotului, separat sau în amestec, în scopul creării unei atmosfere inerte şi al manipulării produsului la adapost de aer;
26. îmbutelierea vinurilor la cald;
27. îmbutelierea sterila a vinurilor.
Operaţiunile de acidifiere şi dezacidifiere a vinului trebuie comunicate în scris inspectorilor teritoriali ai ISCTV, cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. Notificarea cuprinde următoarele informaţii:
a) denumirea/numele şi sediul/adresa persoanei juridice sau fizice; ... b) tipul operaţiunii efectuate; ... c) locul de desfăşurare a operaţiunii. ...Operaţiunea de imbogatire în zahăr a musturilor, în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor în anii cu condiţii nefavorabile, se face în baza notificării în scris, adresată inspectorilor teritoriali ai ISCTV cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. Aceasta cuprinde:
a) numele/denumirea şi adresa/sediul persoanei fizice sau juridice; ... b) locul de desfăşurare a operaţiunii; ... c) data la care începe operaţiunea; ... d) descrierea produsului supus operaţiunii; ... e) procedeul utilizat, cu detalii referitoare la tipul de produs utilizat. ...Acidifierea şi imbogatirea, cu excepţia situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz de către inspectorii teritoriali ai ISCTV, precum şi acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc.
Introducerea în vin a unor cantităţi reduse de apa, strict impuse de prepararea soluţiilor de dioxid de sulf sau a diferitelor preparate de limpezire şi/sau stabilizare, nu se considera ca fiind frauduloasă.
Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate în producerea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă sunt următoarele:
1. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în butelii, prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice:
a) pregătirea vinului de baza prin asamblare şi condiţionare; ... b) adaosul licorii de tiraj, al maielei de fermenti selecţionaţi sau preparate din membrane celulare de levuri, eventual de activatori de fermentare, precum şi al produselor de limpezire; ... c) tirajul; ... d) fermentarea vinului în butelii; ... e) remuajul; ... f) degorjarea, cu sau fără inghetarea depozitului adus pe dop; ... g) adaosul eventual al licorii de expediţie; ... h) dopuire definitivă. ...Licoarea de tiraj se prepara din must de struguri, must de struguri parţial fermentat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, zaharoza şi vin. Adaosul licorii de tiraj nu poate să determine o creştere a tăriei alcoolice totale a vinului de baza cu mai mult de 1,5% în volume.
Licoarea de expediţie se prepara din zaharoza, must de struguri, must de struguri parţial fermentat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, din vin sau din amestecul acestora, cu adaos eventual de distilat de vin. La prepararea licorii de expediţie nu se folosesc alţi aromatizanti sau produse obţinute prin sinteza. Adaosul licorii de expediţie nu poate provoca o creştere a tăriei alcoolice dobândite a vinului spumant mai mare de 0,5% în volume.
2. Pentru producerea vinurilor spumante, vinul materie prima trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 8,5% în volume. Tăria alcoolică dobandita a vinurilor spumante, inclusiv tăria alcoolică dobandita prin aportul alcoolului conţinut în licoarea de expediţie, este de minimum 9,5% în volume. Conţinutul în dioxid de sulf total al vinurilor spumante este de maximum 235 mg/l.
3. Pentru producerea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată, vinul materie prima trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume. Tăria alcoolică dobandita a acestor vinuri spumante, inclusiv cea rezultată prin aportul licorii de expediţie, este de minimum 10% în volume. Conţinutul total în dioxid de sulf este de maximum 185 mg/l.
4. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în rezervoare se face în mod asemănător cu cea a vinurilor spumante cu fermentare în butelii, cu deosebirea ca adaosul licorii de tiraj nu este limitat, fermentarea vinului are loc în recipiente sub presiune cu închidere etansa, eliminarea depozitului se face prin filtrare în condiţii izobare. Tăria alcoolică dobandita a vinului spumant finit nu trebuie să depăşească cu 2% în volume pe cea a vinului materie prima.
5. Producerea vinurilor spumoase prin impregnare cu anhidrida carbonica de uz alimentar se face cu sau fără adaos de licoare de expediţie. Vinurile spumoase au o tărie alcoolică dobandita de minimum 8,5% în volume. În producerea acestor vinuri este interzisă folosirea oricărei aromatizari.
6. Vinurile spumante cu fermentare în butelii, cele cu fermentare în rezervoare şi vinurile spumoase se produc numai în spaţii diferite.
7. Producerea vinului special aromatizat se face prin folosirea adaosurilor de must de struguri, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, zaharoza, alcool etilic de origine agricolă, distilat de vin, mistel, caramel, administrate separat sau în amestec, precum şi din extracte din plante admise de lege.
8. Producerea vinurilor speciale licoroase se face prin adaosul în mustul în fermentare de alcool alimentar rectificat sau distilat de vin, precum şi prin adaosul în vin de must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, mistel, folosite separat sau în amestec.
9. Producerea romaniacurilor se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice:
a) cupajarea distilatelor invechite; ... b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare prin diluare cu apa dedurizata; ... c) adaos eventual de bonificatori, reprezentaţi prin extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege; ... d) adăugarea eventuala de zaharoza, glicerina alimentara şi caramel. ...10. Producerea rachiurilor de drojdie şi tescovina se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice:
a) cupajarea distilatelor; ... b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare, prin diluare cu apa dedurizata; ... c) adăugarea, eventual, de zaharoza şi caramel; ... d) folosirea de adaosuri de extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege, pentru producerea unor sortimente de rachiuri de drojdie şi tescovina aromatizate. ...11. Condiţionarea şi stabilizarea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă se realizează prin aplicarea procedeelor prevăzute pentru vinuri la art. 50 din prezentele norme metodologice.
Utilajele, uneltele şi recipientele folosite la vinificaţie, precum şi în procesul maturarii, condiţionarii, imbutelierii şi transportului produselor vinicole trebuie să fie confectionate din materiale care să îndeplinească următoarele condiţii:
a) sa nu imbogateasca produsele cu care vin în contact în compuşi daunatori calităţii acestora. În acest sens este interzisă folosirea utilajelor, uneltelor şi recipientelor confectionate din staniu, zinc, plumb, fier, precum şi a unor rasini şi lacuri neautorizate din punct de vedere tehnologic şi sanitar sau în compozitia cărora intervin aceşti compuşi; ... b) sa nu conţină compuşi solubili care ajunsi în masa băuturilor sa pună în pericol sănătatea omului; ... c) sa nu influenteze nefavorabil însuşirile organoleptice ale produselor cu care vin în contact. ...Condiţiile de calitate ale materialelor oenologice sunt cele prevăzute în Codexul oenologic internaţional, elaborat de Organizaţia Internationala a Viei şi Vinului.
Declaraţia de stocuri se completează, se depune şi se înregistrează, conform prevederilor art. 29 alin. (1) din lege, în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.
Declaraţia de recolta se completează, se depune şi se înregistrează, conform prevederilor art. 29 alin. (2) din lege, în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.
Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată pe un anumit teritoriu se acordă prin decizii eliberate de ONDOV, cu avizul ONVV, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.
În baza deciziilor menţionate se acordă deţinătorilor de plantaţii viticole apte sa producă vinuri cu denumire de origine controlată, la solicitarea lor şi pentru suprafeţele care răspund cerinţelor prevăzute prin reglementările în vigoare, dreptul de a produce astfel de vinuri, consemnat prin autorizaţii de producători de vinuri cu denumire de origine controlată.
Producerea şi comercializarea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlată se stabilesc în normele metodologice elaborate de ONDOV, avizate de ONVV, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. Aceste norme se referă şi la metodologia de control şi atestare a acestor produse.
Secţiunea a 3-a Comercializarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicoleProducătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi ca pe recipientele în care sunt depozitate produsele destinate comercializării sa înscrie:
a) capacitatea, pentru recipientele mai mari de 100 litri; ... b) produsul; ... c) anul de recolta, în cazul vinurilor. ...În cadrul unităţilor cu specific de alimentaţie publică vinurile şi alte produse vinicole imbuteliate se comercializează la consumator şi în cantităţi mai mici decât cele ale recipientului în care au fost imbuteliate.
Pentru livrare la export, vinurile şi celelalte produse vinicole cu denumire de origine controlată se prezintă în stare îmbuteliată sau în vrac.
Agenţii economici din străinătate care cumpara struguri pentru vinificare, produşi în condiţiile stabilite pentru obţinerea de vinuri cu denumire de origine controlată şi care doresc să le valorifice sub denumirea respectiva, trebuie să execute vinificarea, până la obţinerea vinului finit, într-un centru de vinificare din România, în condiţiile legii.
Prin punerea în consum a vinurilor şi a celorlalte băuturi pe bază de must şi vin, sub forma îmbuteliată, se înţelege valorificarea lor prin ambalarea în butelii de sticlă sau în alte ambalaje autorizate. Ambalarea în butelii de sticlă este obligatorie în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor de calitate superioară - VS, romaniacurilor şi al vinurilor speciale, cu excepţia vinului pelin. Folosirea ambalajelor din material plastic sau din alte materiale autorizate este permisă numai pentru vinurile de masa, etichetate în condiţiile legii.
La ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată este obligatorie închiderea buteliilor de sticlă cu dopuri de pluta, derivate din pluta, cu alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetata asigurata.
1. vin de masa;
2. vin de calitate superioară - VS, cu indicaţie de provenienţă geografică;
3. vin cu denumire de origine controlată - DOC: CMD, CT, CIB.
Pentru vinurile cu denumire de origine controlată, denumirea categoriei de calitate trebuie scrisă complet pe eticheta principala, cu caractere de aceeaşi dimensiune cu a celor ale categoriei de calitate a vinului;
b) indicaţia de provenienţă geografică pentru vinurile de calitate superioară - VS sau denumirea de origine controlată pentru vinurile DOC, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor; ... c) denumirea soiului sau a soiurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. Pentru vinurile de calitate superioară VS care se valorifica prin indicarea provenientei geografice, denumirea soiului sau a soiurilor este facultativă. ...Atunci când vinul se comercializează sub denumirea unui soi, acesta trebuie să provină în proporţie de cel puţin 85% din soiul indicat. În cazul unor sortimente traditionale autorizate, constituite din două sau mai multe soiuri, se înscrie pe eticheta menţiunea "sortiment tradiţional".
Vinurile de masa nu se valorifica sub denumirea soiului sau sortimentului de soiuri şi nici prin indicarea provenientei geografice;
d) tipul vinului determinat de conţinutul sau în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce; ... e) tăria alcoolică dobandita minima a tipului de vin, exprimată în procente, în volume, înscrisă cu caractere de 3 mm înălţime; ... f) volumul nominal al produsului, exprimat în mililitri, centilitri sau decilitri pentru recipiente mai mici de un litru şi în litri pentru recipiente de un litru şi mai mari. Înălţimea caracterelor pentru desemnarea volumului nominal al produsului este de: ...1. 2 mm pentru volumul nominal mai mic sau egal cu 20 cl;
2. 3 mm pentru volumul nominal cuprins între 20-100 cl;
3. 5 mm pentru volumul nominal mai mare de 100 cl;
g) ţara de origine pentru vinurile importate; ... h) denumirea şi adresa imbuteliatorului, înscrise cu caracterele cele mai mici folosite în inscriptionarile de pe etichete; ... i) data ambalarii sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalarii. ... (4) Indicaţiile facultative folosite la etichetare sunt următoarele: ...1. marca de comerţ, cu condiţia ca ea sa nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată, cu indicaţia de provenienţă geografică sau cu denumirea soiului ce poate fi atribuită vinului;
2. denumirea exploatatiei viticole, a domeniului, numai în cazul vinurilor de calitate provenite în exclusivitate din exploatatia indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii;
3. culoarea vinului: alb, roze, roşu;
4. anul de recolta, în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată sau al celor de calitate superioară - VS, cu indicaţie de provenienţă geografică, cu condiţia ca vinul sa provină în proporţie de cel puţin 85% din recolta anului indicat;
5. vechimea vinului, cu posibilitatea folosirii termenului "vin vechi" pentru vinurile imbuteliate după o maturare de cel puţin 3 ani, în cazul vinurilor roşii, şi de cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor albe;
6. numele/denumirea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care au participat la procesul de elaborare, imbuteliere sau comercializare a produselor;
7. codul de bare al produsului;
8. alte menţiuni care amplifica informaţia asupra calităţii vinurilor sau condiţiile speciale de producere şi imbuteliere, după cum urmează:
a) îmbuteliat la producător, la origine, pentru vinurile de calitate obţinute din recolta proprie şi imbuteliate în unitatea, domeniul sau exploatatia în care au fost produse; ... b) imbuteliere specială, pentru vinurile imbuteliate în legătură cu un eveniment deosebit sau într-un scop special, pentru care se indica evenimentul sau scopul; ... c) vin de vinoteca, pentru vinurile de calitate deosebită, cu buchet format în sticlă, invechite în vinoteca şi reprezentând loturi mai restrânse, constituite din butelii, eventual numerotate, la punerea în consum; ... d) vin medaliat, pentru unele vinuri de înaltă calitate medaliate la concursuri naţionale sau internaţionale de anvergura; în acest caz se menţionează medalia primită, concursul la care a participat vinul şi anul participării; ... e) soi pur, pentru vinurile foarte tipice, care provin în proporţie de 100% din soiul menţionat; ... f) vin din butoaie alese, pentru vinurile de înaltă calitate, cu denumire de origine controlată, produse în cantităţi limitate sub responsabilitatea deosebită a unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe eticheta; ... g) comoara pivnitei, pentru vinurile cu denumire de origine controlată, obţinute în ani deosebit de favorabili, ajunse la apogeul calităţii lor, sub responsabilitatea unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe eticheta; ... h) rezerva, pentru vinurile păstrate în recipiente cel puţin 2 ani şi invechite în sticle cel puţin 3 luni; ... i) vin tânăr, pentru cel pus în consum până la finele anului în care a fost obţinut; ... j) vin nou, pentru vinurile comercializate în anul următor celui în care au fost elaborate, până la noua recolta; ... k) vin maturat în baricuri, pentru vinurile păstrate în vase noi de lemn de stejar, cu capacitate între 200 litri şi 350 litri, timp de minimum 6 luni pentru cele albe şi minimum 9 luni pentru cele roşii. Pentru vinurile albe care au fermentat în baricuri noi se poate menţiona "vin fermentat şi maturat" în baricuri; ... l) istoria vinului sau a firmei producătoare; ... m) condiţiile naturale ale arealului de producere, tehnici de cultura speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor; ... n) recomandări privind consumarea vinului: temperatura, asociere cu mancaruri şi altele asemenea; ... o) unele menţiuni suplimentare referitoare la însuşiri senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenientei, reprezentari grafice. ...Indicaţiile înscrise pe eticheta trebuie să fie citete şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.
Prin termen de valabilitate, în sensul legii, se înţelege termenul de garantare a stabilitatii, convenit între producător şi comerciant, în baza certificatului de conformitate. Indicarea termenului de valabilitate este obligatorie numai în cazul băuturilor cu tărie alcoolică mai mica de 10% în volume.
Înscrierea pe etichete a oricărei indicaţii, însemn sau ilustratii susceptibile de a crea confuzii asupra originii sau naturii produsului este interzisă. Aceasta interdicţie vizează şi invocarea unor denumiri de origine pe care produsele respective nu sunt îndreptăţite să le poarte, în exprimari cum ar fi: tip, gen, după metoda din ... şi altele asemenea.
Produsele care beneficiază de ajutorul la stocajul privat trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:
a) mustul de struguri sa provină numai din soiuri nobile pentru struguri de vin; ... b) vinul de masa să prezinte următoarele cerinţe de calitate: ...1. tăria alcoolică dobandita de minimum 9,0% în volume;
2. aciditatea volatila maxima de 9 miliechivalenti pe litru la vinurile albe şi 11 miliechivalenti pe litru la vinurile roşii şi roze;
3. conţinutul maxim de dioxid de sulf de 155 mg/l la vinurile albe şi roze şi 115 mg/l la vinurile roşii;
c) nivelul maxim de radioactivitate admis la produsele menţionate la art. 84 alin. (2) din prezentele norme metodologice este cel admis de reglementările comunitare. ...Încheierea contractului de stocaj pentru produsele menţionate la art. 84 alin. (2) din prezentele norme metodologice este condiţionată de prezentarea de către producător, pentru fiecare recipient, a următoarelor elemente:
a) indicaţii care permit identificarea recipientului şi a tipului de vin conţinut: alb, roşu, roze; ... b) date analitice privind: ...1. conţinutul în dioxid de sulf total şi liber;
2. conţinutul vinurilor în diglucozidul malvidinei (maximum 15 mg/l), care atesta ca vinul nu a fost produs sau amestecat cu vinuri din hibrizi direct producători sau hibrizi interspecifici;
3. procentul de substanţa uscata, determinat refractometric la temperatura de 20°C, pentru mustul de struguri, mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat;
4. tăria alcoolică dobandita şi totală a vinului de masa, exprimată în procente în volume;
5. aciditatea totală a vinului de masa, exprimată în g/l, în acid tartric sau în miliechivalenti/l;
6. aciditatea volatila a vinului de masa, exprimată în g/l, în acid acetic sau miliechivalenti/l;
7. conţinutul în zahăr reducator;
8. rezistenta la aer, prin testarea predispozitiei la casarea oxidazica timp de 24 de ore;
9. absenta defectelor de miros şi gust neplacut şi atipic.
Mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat destinate fabricării sucului de struguri nu pot face obiectul unui contract de stocaj.
Măsurile de ajutor pentru stocajul privat nu se aplică dacă evoluţia pieţei arata ca acestea nu sunt justificate.
Pe perioada stocării şi până în ultima zi de valabilitate a contractului produsele stocate trebuie:
a) sa corespundă definitiilor menţionate la art. 18 şi în anexa nr. 2 pct. 2, 4 şi 5 din lege; ... b) să prezinte cel puţin tăria alcoolică minima cerută în momentul încheierii contractului de stocaj, pentru vinul de masa; ... c) sa nu fie ambalate în recipiente cu capacitate mai mica de 50 litri; ... d) sa rămână în vrac; ... e) să fie apte, ca vinuri de masa, pentru consumul uman direct la sfârşitul perioadei de stocaj; ... f) să fie supuse numai practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate, necesare pentru buna lor conservare; ... g) sa nu depăşească cu mai mult de 2% din volumul înscris în contract pentru vinul de masa şi 3% pentru mustul de struguri. ...În perioada valabilităţii contractului producătorul nu comercializează în nici un fel produsul care face obiectul contractului.
În situaţia în care întregul produs sau o parte din produsul care face obiectul contractului nu mai corespunde, pe durata de valabilitate a contractului, condiţiilor prevăzute la art. 91 din prezentele norme metodologice, organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor reziliază contractul pentru cantitatea de produs în cauza, cu începere de la data raportului de analiza constatatoare.
Ajutorul la stocajul privat nu se mai acorda dacă:
a) producătorul nu îndeplineşte obligaţiile care îi revin conform art. 92 şi 93 din prezentele norme metodologice sau atunci când refuza să se supună controalelor periodice; ... b) producătorul nu îndeplineşte una dintre obligaţiile care îi revin conform contractului de stocaj, altele decât cele menţionate la lit. a), situaţie în care ajutorul la stocaj se reduce cu o sumă stabilită de către autoritatea competentă în baza raportului de analiza constatatoare. ...Ajutorul la stocajul privat la producător se acordă în termen de 3 luni de la data expirării contractului de stocaj.
Ajutorul pentru obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri se acordă procesatorilor care:
a) sunt ei înşişi producători şi prelucreaza strugurii proveniţi din propria recolta, precum şi mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat, obţinute în întregime din recolta lor de struguri, în suc de struguri sau în alte produse consumabile, derivate din sucul de struguri; ... b) cumpara, direct sau indirect, de la producători struguri, precum şi must de struguri sau must de struguri concentrat, în vederea prelucrării lor în suc de struguri sau în alte produse consumabile, derivate din sucul de struguri. ...Cuantumul ajutorului acordat pentru utilizarea strugurilor, mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat pentru fabricarea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri, precum şi sursele de finanţare se stabilesc în mod diferenţiat şi se aproba anual prin hotărâre a Guvernului.
Pentru prelucrarea materiilor prime utilizate la fabricarea sucului de struguri, acestea trebuie să fie de calitate, sanatoase, vandabile şi adecvate procesului tehnologic de prelucrare pentru suc de struguri. Mustul de struguri trebuie să aibă o densitate de maximum 1,055 g/cmc la temperatura de 20°C, corespunzătoare unei concentratii în zaharuri de minimum 114 g/l.
Procesatorii care efectuează operaţiuni de prelucrare şi solicita sa beneficieze de ajutorul prevăzut la art. 97 din prezentele norme metodologice trebuie să prezinte autorităţii competente, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de începerea operaţiunilor, o declaraţie scrisă care să conţină:
a) numele/denumirea şi adresa/sediul procesatorului; ... b) tipul de materii prime: struguri, must de struguri, must de struguri concentrat; ... c) locul de depozitare a mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat, destinate prelucrării; ... d) locul de efectuare a prelucrării; ... e) indicarea zonei viticole din care provin materiile prime; ... f) cantitatea, exprimată în kg de struguri sau în hl de must de struguri sau de must de struguri concentrat; ... g) densitatea mustului de struguri sau a mustului de struguri concentrat; ... h) data începerii şi durata probabila a operaţiunilor de prelucrare. ...Pentru acordarea ajutorului privind producerea sucului de struguri, declaraţia scrisă se referă la o cantitate de cel puţin:
a) 1.300 kg struguri; ... b) 10 hl must de struguri; ... c) 3 hl must de struguri concentrat. ...Ajutorul prevăzut la art. 96 din prezentele norme metodologice se acordă în limita cantităţilor de materii prime folosite efectiv, fără a se depăşi raportul între produsele utilizate şi sucul de struguri realizat, astfel:
a) 1,3 pentru struguri în 100 kg/hl; ... b) 1,05 pentru mustul de struguri în hectolitru/hl; ... c) 0,30 pentru mustul de struguri concentrat în hectolitru/hl. ...Autoritatea competenţa plăteşte ajutorul pentru materiile prime prelucrate efectiv, în termen de 3 luni de la primirea declaraţiei scrise prevăzute la art. 99 din prezentele norme metodologice, însoţită de documentele prin care aceasta se justifica.
Ajutorul pentru utilizarea mustului în unele practici oenologice privind creşterea tăriei alcoolice a produselor viticole se acordă producătorilor de vinuri de masa, de vinuri de calitate cu indicaţie geografică sau cu denumire de origine controlată, care folosesc must de struguri concentrat şi must de struguri concentrat rectificat.
Cuantumul ajutorului prevăzut la art. 103 din prezentele norme metodologice se stabileşte în funcţie de tăria alcoolică, în procente în volume pe hectolitru, de zona viticolă şi de tipul produsului utilizat şi se aproba anual prin hotărâre a Guvernului.
Cererea de ajutor pentru utilizarea mustului de struguri în vederea creşterii tăriei alcoolice a produselor viticole trebuie să cuprindă ansamblul operaţiunilor de creştere a tăriei alcoolice şi să fie depusa la organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în termen de doua luni de la data efectuării ultimei operaţiuni.
Organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor eliberează ajutorul prevăzut la art. 103 din prezentele norme metodologice înainte de data de 31 decembrie care urmează sfarsitului anului de recolta respectiv.
Secţiunea a 2-a DistilareaPentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 42-55 din lege, organismele înfiinţate pentru activităţi de îndrumare şi coordonare a realizării producţiei vitivinicole sunt sprijinite de unităţile de cercetare vitivinicolă din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe IonescuSisesti", de universităţile de ştiinţe agricole şi medicina veterinara sau de alte instituţii de profil, care: efectuează studii şi analize pentru stabilirea strategiei menţionate în domeniul producţiei vitivinicole; elaborează şi promovează tehnologii noi de cultura a viţei de vie şi de producere a vinului şi a altor băuturi pe bază de must şi vin; participa la stabilirea şi delimitarea arealelor viticole şi a sortimentelor de soiuri recomandate şi autorizate în cadrul fiecărui areal; participa la elaborarea normelor metodologice pentru producerea strugurilor, vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată; efectuează analize specifice; emit buletine de analiza a vinurilor; acorda asistenţa tehnica de specialitate; produc în pepinierele proprii material săditor viticol cu valoare biologica ridicată, indeplinind funcţia de "ameliorator" sau de "mentinator".
Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor este autorizat sa emita ordine în legătură cu următoarele obiective şi acţiuni privind evidenta, dezvoltarea şi realizarea producţiei vitivinicole din România;
a) nominalizarea arealelor viticole şi stabilirea localităţilor care intră în componenta acestora; ... b) stabilirea soiurilor de viţă de vie roditoare, recomandate şi autorizate pentru cultura, pe areale viticole; ... c) evidentierea producţiei vitivinicole prin registrul plantaţiilor viticole care cuprinde: ...1. declaraţia de stocuri;
2. declaraţia de recolta;
3. declaraţia de sortiment viticol;
d) completarea şi actualizarea condiţiilor de compoziţie fizicochimica pe care trebuie să le îndeplinească vinurile, produsele pe bază de must şi vin, precum şi alte produse rezultate din subprodusele vinicole; ... e) actualizarea practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate; ... f) stabilirea normelor metodologice pentru producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată; ... g) aprobarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor, a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată; ... h) aprobarea listei cuprinzând laboratoarele autorizate pentru efectuarea controlului de calitate a vinurilor, a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată, precum şi a listei cuprinzând specialiştii împuterniciţi să semneze documentele de atestare a calităţii produselor menţionate; ... i) aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a ONDOV şi a ONVV; ... j) modificarea sau completarea prevederilor art. 2, 3, 8, 13, 43, 46, 47, 49, 50, 56, 63, 65 şi 77 din prezentele norme metodologice; ... k) armonizarea prevederilor tehnice din prezentele norme metodologice cu reglementările Uniunii Europene şi cu recomandările Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. ...Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
────────
la normele metodologice
────────────────────────
DEFINIŢII
privind categoriile de material săditor de plantare, material de
înmulţire şi categoriile de material biologic folosite
în viticultura
1. Materialul săditor viticol (de plantare) este constituit din:
a) vite altoite - vite obţinute prin altoire între butasul altoi şi butasul portaltoi, cu lungimea minima de 30 cm, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordita maturata pe o lungime minima de 10 cm, destinate infiintarii de plantaţii sau plantarii în goluri; ... b) vite nealtoite din soiuri roditoare - vite obţinute prin inradacinarea butasilor de viţă de vie roditoare, de diferite lungimi, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordita maturata pe minimum 10 cm, destinate plantarii pe terenuri nisipoase, în care nu exista pericolul atacului de filoxera radicicola, sau pe orice tip de sol, în cazul soiurilor rezistente la filoxera, forma radicicola; ... c) vite portaltoi - vite obţinute prin inradacinarea butasilor portaltoi, cu lungimea de minimum 30 cm, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordita maturata pe o lungime minima de 10 cm, destinate infiintarii de plantaţii de portaltoi sau plantarii în goluri. ...2. Materialul de înmulţire este constituit din:
a) coarde altoi - ramificatii în vârsta de 1 an ale tulpinii, cu lemnul maturat, având lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi diametrul minim de 7 mm, obţinute din plantaţii recunoscute de vite nobile, destinate obţinerii de altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare; ... b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare - porţiuni provenite din coarde altoi, cu lungimea minima de 30 cm şi diametrul de cel puţin 6 mm, având 1-2 ochi viabili în partea lor superioară; ... c) coarde portaltoi - ramificatii în vârsta de 1 an ale tulpinii, cu lungimea de 40-80-120 cm (de 1-2-3 lungimi), obţinute în plantaţiile recunoscute de portaltoi, destinate obţinerii de butaşi portaltoi cu lungimea de minimum 30 cm şi diametrul de minimum 7 mm; ... d) butaşi de portaltoi pentru altoire - porţiuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea minima de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 7 mm, măsurat la mijlocul butasului; ... e) butaşi portaltoi pentru înrădăcinare - porţiuni provenite din coarde portaltoi, cu lungimea minima de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm, măsurat la mijlocul butasului, având în partea lor superioară 1-2 ochi viabili. ...3. Categoriile biologice de material folosit în viticultura sunt definite astfel:
a) materialul amelioratorului este materialul săditor viticol care: ...- a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate;
- este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologica prebaza, pornind de la o plantaţie cu material iniţial.
Prin ameliorator se înţelege instituţia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode ştiinţifice un soi sau o clona. Amelioratorii pot fi institute şi staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă, instituţii de învăţământ superior de profil agricol, întreprinderi particulare specializate, asociaţii între instituţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă, întreprinderi particulare şi firme străine, persoane fizice.
Prin mentinator se înţelege instituţia sau persoana indicată în Registrul de stat, având responsabilitatea de a menţine un soi cu caracteristicile avute la data înscrierii. Mentinatorul poate fi, de asemenea, amelioratorul soiului sau o persoană juridică ori fizica autorizata, căreia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzacţie legală;
b) materialul prebaza este materialul săditor viticol care: ...- a fost produs de mentinator;
- este constituit din clone libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, plantate pe familii sanitare;
- provine din plantaţii cu materialul iniţial, în care exista o garanţie totală ca solul nu este infestat cu organisme dăunătoare sau cu vectori ai acestora, în special cu nematozi - vectori ai virusurilor;
- este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologica baza. Plantaţiile cu material prebaza se înfiinţează în unităţile titulare de brevet al soiului nou, respectiv al clonei, cu material provenit din plantatia de conservare, în prealabil testat la bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, în condiţiile în care solul nu este infestat cu nematozi - vectori;
c) materialul baza este materialul săditor viticol care: ...- a fost produs de mentinator sau sub directa sa responsabilitate;
- provine din plantaţii de înmulţire înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologica prebaza, pe soluri pentru care exista o garanţie maxima ca sunt libere de organisme dăunătoare sau de vectori ai acestora;
- este liber de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare;
- este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologica material certificat;
d) materialul certificat este materialul săditor viticol care: ...- a fost produs de agenţi economici autorizaţi;
- provine din plantaţii-mama furnizoare de coarde şi de butaşi portaltoi, libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologica baza;
- este destinat obţinerii vitelor altoite certificate;
e) vite altoite certificate: ...- au fost produse de agenţi economici autorizaţi;
- provin din plantatia de material certificat;
- sunt destinate infiintarii plantaţiilor de producţie;
f) materialul standard este materialul săditor viticol care: ...- a fost produs de agenţi economici autorizaţi;
- provine din plantaţii rezultate din vite altoite certificate;
- este destinat infiintarii de plantaţii de producţie.
Acest material dispare în momentul în care producţia de material săditor viticol certificat acoperă toate solicitarile.
În cazul vitelor altoite, categoria biologica se stabileşte în funcţie de cea a materialului de înmulţire folosit la altoire, după cum urmează:
- vitele altoite din categoria biologica prebaza se obţin prin folosirea de altoi din categoria prebaza şi portaltoi din categoria prebaza;
- vitele altoite din categoria biologica baza se obţin prin folosirea de altoi din categoria baza şi portaltoi din categoria baza;
- vitele altoite din categoria biologica certificat se obţin prin folosirea de altoi din categoria certificat şi portaltoi din categoria certificat.
În toate combinatiile de altoire în care unul dintre partenerii altoi sau portaltoi este din categoria biologica standard rezultă vite altoite de această categorie.
Vitele portaltoi, precum şi vitele nealtoite din soiuri roditoare au categoria biologica identică cu cea a butasilor din care provin, atunci când sunt respectate cu rigurozitate condiţiile tehnice şi biologice în pepiniera şi în afară acesteia, de testare, de manipulare, condiţionare, etichetare şi transport.
────────
la normele metodologice
────────────────────────
DEFINIŢII
privind tipurile de plantaţii viticole care produc material
de înmulţire, material săditor viticol şi unităţile producătoare
1. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii:
a) plantaţii de conservare - înfiinţate de amelioratori, de mentinatori ori cu consimţământul acestora, cu vite provenite din materialul iniţial, testate individual ca libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, care furnizează materialul prebaza; ... b) plantaţii de preinmultire - înfiinţate de amelioratori sau de mentinatori ori cu consimţământul acestora, cu vite din materialul prebaza, libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare şi care furnizează materialul din categoria biologica baza; ... c) plantaţii-mama de plante certificate - înfiinţate cu vite din material de baza, din care rezultă coarde altoi sau butaşi portaltoi certificati; ... d) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi - plantaţii de producţie destinate obţinerii de material săditor viticol din categoria standard, în urma aplicării unor lucrări de selecţie în masa; ... e) şcoli de vite - culturi destinate obţinerii de vite portaltoi sau de vite altoite ori nealtoite din soiuri roditoare. ...2. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi:
a) unităţi de selecţie - unităţi ale mentinatorului care preiau clone, indiferent de origine, le devirozeaza, le cultiva în condiţii controlate, le studiază din punct de vedere genetic, sanitar şi al aptitudinilor culturale şi tehnologice, asigurând conservarea clonelor pe întreaga durata de multiplicare. Activitatea unităţilor de selecţie se desfăşoară potrivit schemelor şi normelor stabilite de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultura şi Vinificaţie, sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor. Unităţile de selecţie sunt singurele abilitate sa producă material prebaza, destinat unităţilor de preinmultire şi înmulţire, ele fiind reprezentate prin Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultura şi Vinificaţie şi întreaga reţea de staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din subordinea sa; ... b) unităţi de conservare şi de preinmultire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologica baza în plantaţii de preinmultire, utilizând numai material din categoria biologica prebaza furnizat de unităţile de selecţie. Materialul produs din categoria biologica baza este destinat infiintarii plantaţiilor-mama de preinmultire, care trebuie realizate pe clone, iar în cadrul acestora, pe familii sanitare plantate separat, cu posibilitatea de identificare a fiecărei clone; ... c) unităţi de înmulţire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologica certificat, destinat obţinerii materialului de plantare - vite altoite şi nealtoite. ...Pentru aceasta înfiinţează plantaţii-mama numai cu material din categoria biologica baza, furnizat de unităţi abilitate pentru producerea acestuia. Plantaţiile-mama de înmulţire se înfiinţează pe soiuri şi clone;
d) unităţi de producţie pentru vite altoite şi nealtoite - unităţi care produc material de plantare necesar în vederea infiintarii plantaţiilor producătoare de struguri şi plantarii în goluri. În funcţie de condiţiile de care dispun, precum şi de materialul de înmulţire utilizat, aceste unităţi produc fie material de plantare din categoria biologica certificat, fie material standard, dar nu produc în acelaşi timp material din ambele categorii. ...Activitatea unităţilor producătoare de material săditor viticol se desfăşoară sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor şi sub îndrumarea unităţilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. Unităţile producătoare de material săditor viticol ţin evidenta activităţilor şi a rezultatelor obţinute în registre însoţite de planuri ale plantaţiilor, pe care le prezintă organelor abilitate pentru control.
────────
la normele metodologice
────────────────────────
DENUMIRILE
soiurilor pentru vin folosite în România şi sinonimiile admise
| Denumirea soiului folosită în România | Sinonimii admise pentru vinuri exportate | |
| Aligote | - | |
| Băbească neagră | Grossmuttertraube, Hexentraube | |
| Burgund mare | Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka | |
| Busuioacă de Bohotin | Schwarzer Muscat | |
| Cabernet Sauvignon | - | |
| Cadarcă | Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka | |
| Chardonnay | - | |
| Columna | - | |
| Creaţă | Zackelweiss | |
| Fetească albă | Madchentraube, Leanyka, Leanka | |
| Fetească neagră | Schwarze Madchentraube | |
| Fetească regală | Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka | |
| Frâncuşă | Mildweisser | |
| Furmint | - | |
| Galbenă de Odobeşti | - | |
| Grasă de Cotnari | Dicktraube | |
| Majarcă, Majarcă albă | Slancamenca | |
| Merlot | - | |
| Muscat Ottonel | - | |
| Mustoasă, Mustoasă de Măderat | Mustafer, Straftraube | |
| Neuburger | - | |
| Oporto | Portugieser, Blauer Portugieser, Portugais Bleu | |
| Pinot gris | Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer Monch, Pinot Grigio | |
| Plăvaie | - | |
| Riesling italian, Riesling | Welschriesling, Olasz Riesling, Olaszrizling | |
| Riesling de Rin | Weisser Riesling, Rheinriesling, Riesling Renano, White Riesling | |
| Rkaţiteli | - | |
| Roşioară | Pamid | |
| Sangiovese | - | |
| Sauvignon, Sauvignon blanc | - | |
| Steinschiller | Rosentraube, Kovidinka | |
| Şarba | - | |
| Tămâioasă românească | Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka | |
| Traminer, Traminer roz | Gewurtztraminer, Rosetraminer | |
| Zghihară de Huşi | - | |
| Zweigelt | Blauer Zweigelt |
NOTĂ:
Lista poate fi modificată şi completată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.
────────────
| Version Date: | N/A |
|---|---|
| Original Publication Date: | 04.11.2002 |
| This Version Valid From: | 04.11.2002 |
| This Version Valid To: | Not specified |
| Is Latest Version: | Yes |
| Document Type: | NORMA |
| Emitent: | N/A |
| Publicat în: | Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 798 din 4 noiembrie 2002 |
| Section | Operation | Act |
|---|---|---|
| Actul | ABROGAT DE | HG 769 28/07/2010 |
| ART. 9 | ABROGAT PARTIAL DE | OUG 43 05/05/2010 |
| ART. 10 | ABROGAT PARTIAL DE | OUG 43 05/05/2010 |
| ART. 17 | ABROGAT DE | OUG 43 05/05/2010 |
| ART. 18 | ABROGAT DE | OUG 43 05/05/2010 |
| ART. 19 | ABROGAT DE | OUG 43 05/05/2010 |
| ART. 43 | MODIFICAT DE | ORDIN 691 12/10/2006 |
| Section | Operation | Act |
|---|---|---|
| Actul | ABROGAT DE | HG 769 28/07/2010 |
| ART. 9 | ABROGAT PARTIAL DE | OUG 43 05/05/2010 |
| ART. 10 | ABROGAT PARTIAL DE | OUG 43 05/05/2010 |
| ART. 17 | ABROGAT DE | OUG 43 05/05/2010 |
| ART. 18 | ABROGAT DE | OUG 43 05/05/2010 |
| ART. 19 | ABROGAT DE | OUG 43 05/05/2010 |
| ART. 43 | MODIFICAT DE | ORDIN 691 12/10/2006 |
| Section | Reference Type | Act |
|---|---|---|
| Actul | PENTRU APLICAREA | LEGE 244 29/04/2002 |
| ART. 1 | REFERIRE LA | LEGE 244 29/04/2002 |
| Section | Reference Type | Act |
|---|---|---|
| Actul | ABROGAT DE | HG 769 28/07/2010 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 224 07/04/2008 |
| Actul | REFERIT DE | NORMA 07/04/2008 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 581 15/09/2008 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 728 04/12/2008 |
| Actul | REFERIT DE | REGULAMENT 04/12/2008 |
| Actul | SE VA REPUBLICA IN BAZA | HG 321 19/03/2008 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 80 04/02/2005 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 158 21/03/2005 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 732 02/08/2005 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 967 27/12/2004 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 141 23/12/2004 |
| Actul | REFERIT DE | NORMA 23/12/2004 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 52 28/01/2003 |
| Actul | REFERIT DE | NORMA 28/01/2003 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 397 12/06/2003 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 537 19/08/2003 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 470 18/07/2003 |
| Actul | REFERIT DE | METODOLOGIE 18/07/2003 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 530 16/09/2003 |
| Actul | REFERIT DE | METODOLOGIE 16/09/2003 |
| Actul | APROBAT DE | HG 1134 10/10/2002 |
| Actul | CONTINUT DE | HG 1134 10/10/2002 |
| Actul | REFERIT DE | LEGE (R) 244 29/04/2002 |
| ART. 3 | REFERIT DE | ORDIN 131 02/06/2010 |
| ART. 3 | REFERIT DE | ORDIN 361 11/05/2007 |
| ART. 9 | ABROGAT PARTIAL DE | OUG 43 05/05/2010 |
| ART. 10 | ABROGAT PARTIAL DE | OUG 43 05/05/2010 |
| ART. 17 | ABROGAT DE | OUG 43 05/05/2010 |
| ART. 18 | ABROGAT DE | OUG 43 05/05/2010 |
| ART. 19 | ABROGAT DE | OUG 43 05/05/2010 |
| ART. 21 | REFERIT DE | ORDIN 942 10/12/2004 |
| ART. 25 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 25 | REFERIT DE | ORDIN 690 12/10/2006 |
| ART. 25 | REFERIT DE | ORDIN 942 10/12/2004 |
| ART. 27 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 27 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 28 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 28 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 29 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 29 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 30 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 30 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 31 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 31 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 43 | MODIFICAT DE | ORDIN 691 12/10/2006 |
| ART. 43 | REFERIT DE | ORDIN 541 20/11/2002 |
| ART. 43 | REFERIT DE | ORDIN 1025 17/12/2002 |
| ART. 56 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 56 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 57 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 57 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 59 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 59 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 60 | REFERIT DE | ORDIN 580 15/09/2008 |
| ART. 60 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 60 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 60 | REFERIT DE | ORDIN 75 26/01/2004 |
| ART. 61 | REFERIT DE | ORDIN 580 15/09/2008 |
| ART. 61 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 61 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 61 | REFERIT DE | ORDIN 75 26/01/2004 |
| ART. 62 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 62 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 62 | REFERIT DE | ORDIN 64 31/01/2003 |
| ART. 62 | REFERIT DE | ORDIN 144 10/02/2003 |
| ART. 63 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 63 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 63 | REFERIT DE | ORDIN 690 12/10/2006 |
| ART. 63 | REFERIT DE | ORDIN 942 10/12/2004 |
| ART. 63 | REFERIT DE | ORDIN 52 28/01/2003 |
| ART. 63 | REFERIT DE | ORDIN 1011 08/12/2003 |
| ART. 64 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 64 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 64 | REFERIT DE | ORDIN 942 10/12/2004 |
| ART. 64 | REFERIT DE | ORDIN 52 28/01/2003 |
| ART. 65 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 65 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 65 | REFERIT DE | ORDIN 942 10/12/2004 |
| ART. 65 | REFERIT DE | ORDIN 52 28/01/2003 |
| ART. 65 | REFERIT DE | REGULAMENT 28/01/2003 |
| ART. 66 | REFERIT DE | ORDIN 80 30/03/2010 |
| ART. 66 | REFERIT DE | ORDIN 224 07/04/2008 |
| ART. 66 | REFERIT DE | ORDIN 234 09/04/2004 |
| ART. 66 | REFERIT DE | ORDIN 942 10/12/2004 |
| ART. 69 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 69 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 72 | REFERIT DE | ORDIN 172 03/03/2004 |
| ART. 75 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 75 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 76 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 76 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 77 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 77 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 77 | REFERIT DE | ORDIN 942 10/12/2004 |
| ART. 78 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 78 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 78 | REFERIT DE | ORDIN 942 10/12/2004 |
| ART. 79 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 79 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 80 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 80 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 80 | REFERIT DE | ORDIN 942 10/12/2004 |
| ART. 81 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 81 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 82 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 82 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 83 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 83 | REFERIT DE | NORMA 27/02/2006 |
| ART. 83 | REFERIT DE | ORDIN 942 10/12/2004 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 80 30/03/2010 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 131 02/06/2010 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 179 13/03/2009 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 408 24/06/2009 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 580 15/09/2008 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 211 15/03/2007 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 444 01/06/2007 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 532 21/06/2007 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 797 10/09/2007 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 796 10/09/2007 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 61 30/01/2006 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 128 27/02/2006 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 277 20/04/2006 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 462 07/07/2006 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 1402 04/08/2006 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 691 12/10/2006 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 645 15/07/2005 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 75 26/01/2004 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 71 23/01/2004 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 172 03/03/2004 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 234 09/04/2004 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 942 10/12/2004 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 90 05/02/2003 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 111 13/02/2003 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 52 28/01/2003 |
| ART. 111 | REFERIT DE | REGULAMENT 28/01/2003 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 537 19/08/2003 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 946 20/09/2003 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 515 05/11/2002 |
| ART. 111 | REFERIT DE | ORDIN 945 26/11/2002 |
| CAP. 3 | REFERIT DE | ORDIN 52 28/01/2003 |
| CAP. 3 | REFERIT DE | REGULAMENT 28/01/2003 |
| CAP. 5 | REFERIT DE | ORDIN 52 28/01/2003 |
| CAP. 5 | REFERIT DE | REGULAMENT 28/01/2003 |