ORDIN Nr. 113 din 1 februarie 1994

pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a Legii nr. 69/1993 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decît pentru agricultura sau silvicultura

EMITENT

MINISTERUL FINANŢELOR

Ministrul de stat, ministrul finanţelor,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 788/1992 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor,

în temeiul art. 5 din Legea nr. 69/1993 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decît pentru agricultura sau silvicultura,

emite următorul ordin:

1. Se aprobă Instrucţiunile de aplicare a Legii nr. 69/1993 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decît pentru agricultura sau silvicultura.

2. Începând cu data prezentului ordin îşi încetează aplicabilitatea Instrucţiunile nr. 3813/1991 ale Ministerului Economiei şi Finanţelor în legătură cu aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 251/1991 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decît pentru producţia vegetala, agricolă sau silvică, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

3. Direcţia generală a impozitelor directe din Ministerul Finanţelor şi direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti vor lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor din instrucţiunile anexate, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

4. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României.

Ministru de stat, ministrul finanţelor,

Florin Georgescu

Anexa 1

INSTRUCŢIUNI

de aplicare a Legii nr. 69/1993 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decît pentru agricultura sau silvicultura

1. Potrivit art. 2 din Legea nr. 69/1993, regiile autonome, societăţile comerciale, precum şi celelalte persoane juridice care au în administrare sau în folosinţă terenuri proprietate de stat care sunt utilizate în alte scopuri decît pentru agricultura sau silvicultura plătesc taxa anuală prevăzută în anexa la legea menţionată.

Fostele I.A.S-uri şi S.M.A.-uri, care în prezent s-au transformat în societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, datorează taxa pentru toate suprafeţele de teren proprietate de stat care sunt folosite în alte scopuri decît pentru agricultura sau silvicultura.

2. Taxa anuală pentru folosirea terenurilor proprietate de stat nu se datorează pentru:

- terenurile aflate în administrarea sau în folosinţă instituţiilor publice, stabilite potrivit Legii nr. 10/1991 privind finanţele publice;

- terenurile care, prin natura lor şi nu prin destinaţia data, sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, inclusiv cele ocupate de iazuri, balti sau lacuri de acumulare, precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeţei solului;

- terenurile pe care sunt în curs de execuţie obiective noi de investiţii;

- terenurile aflate în situaţiile prevăzute de art. 71 alin. 4 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

3. Unităţile plătitoare, stabilite potrivit art. 2 din lege, au obligaţia să depună, pentru anul 1994, declaraţii de impunere în cursul lunii februarie, cu suprafeţele de teren proprietate de stat aflate în administrarea sau în folosinţă acestora şi care sunt utilizate în alte scopuri decît pentru agricultura sau silvicultura. Declaraţiile de impunere se depun la organele fiscale teritoriale pe raza cărora îşi au sediul unităţile plătitoare sau se afla suprafeţele de teren taxabile, după caz.

Pentru schimbările intervenite în cursul anului, privind majorarea sau diminuarea suprafeţelor de teren, care conduc la modificarea taxei datorate, unităţile plătitoare au obligaţia să depună, în termen de 15 zile, declaraţii de impunere la organele fiscale teritoriale respective.

4. Declaraţiile de impunere depuse în luna ianuarie 1994 sunt valabile şi pentru anii următori, în măsura în care nu intervin situaţii care să conducă la majorarea sau diminuarea suprafeţelor de teren supuse taxei.

5. Pentru modificările privind categoria localităţilor şi zonele din cadrul acestora, făcute potrivit cap. I lit. A pct. 3 din anexa la lege, se depun noi declaraţii de impunere în cursul lunii ianuarie a anului următor celui în care a avut loc noua încadrare a localităţii sau modificarea zonei din cadrul localităţii.

6. În situaţia când organele fiscale teritoriale constata ca o unitate a depus declaraţia de impunere eronat, în ceea ce priveşte suprafaţa de teren, faţă de situaţia existenta la data de 1 ianuarie a acelui an, declaraţia respectiva poate fi corectată aplicindu-se în mod corespunzător şi prevederile art. 3 din lege, respectiv întocmirea actelor de contravenţie.

7. În cazul indexării anuale a nivelului taxei, conform cap. 4 din anexa la lege, volumul taxei se va recalcula de către unităţile plătitoare, comunicindu-se noul volum al taxei organelor fiscale teritoriale, care au obligaţia de a verifica corectitudinea recalcularii taxei stabilite iniţial.

8. Unităţile plătitoare de taxa care folosesc suprafeţele de teren proprietate de stat în baza unui contract de închiriere nu datorează taxa respectiva, aceasta fiind datorată de unitatea care a dat terenul cu chirie.

În cazul rezilierii contractului, taxa se datorează în continuare de către unitatea care a dat terenul cu chirie.

9. Terenurile proprietate de stat folosite ca păşuni, fâneţe naturale, plantaţii de arbuşti fructiferi, pepiniere şi alte terenuri cu destinaţii similare sunt terenuri destinate agriculturii, pentru care nu se datorează taxa conform Legii nr. 69/1993.

10. Societăţile comerciale cu capital de stat care au obţinut, potrivit art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 834/1991, certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor sunt exceptate de la plata taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decît pentru agricultura sau silvicultura, acestea datorind pentru suprafeţele respective impozitul pe teren stabilit potrivit legii.

11. Unităţile de transport feroviar datorează taxa în funcţie de lungimea caii ferate. Pentru terenurile proprietate de stat situate în afară incintei unităţilor de cai ferate pe care sunt amplasate : cămine de nefamilisti, cantine, crese, grădiniţe, dispensare, policlinici, cluburi, agenţii de voiaj C.F.R., taxa se calculează potrivit cap.I lit. A sau B din anexa la lege, după caz, în lei/mp, şi se datorează de unităţile de cai ferate.

12. Nivelul amenzilor stabilite potrivit art. 3 din lege se indexează anual prin hotărâre a Guvernului în funcţie de rata medie anuală a inflaţiei şi nu i se aplică dispoziţiile art. 25 şi 26 din Legea nr. 32/1968, respectiv reducerea la 50% din minimul amenzii în cazul achitării acesteia pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal.

13. Taxa stabilită potrivit Legii nr. 69/1993 se vărsa la bugetele locale, comunale, orăşeneşti, după caz, trimestrial, în rate egale, până la data de 15 (inclusiv) a ultimei luni a fiecărui trimestru.

În cazul în care ultima zi a termenului de plată este zi nelucrătoare, plata taxei se face fără majorări de întârziere în ziua lucrătoare imediat următoare.

14. Diferenţele de taxa stabilite în cursul anului în cadrul termenului legal de prescripţie ca urmare a verificărilor efectuate de organele fiscale teritoriale se plătesc în termen de 30 de zile de la data comunicării.

La diferenţele de taxe stabilite se calculează majorări de întârziere de la data când era datorată taxa.

15. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decît pentru agricultura sau silvicultura se va recalcula, pe anul 1993, între data publicării Legii nr. 69/1993 în Monitorul Oficial al României şi 31 decembrie 1993, avîndu-se în vedere noile niveluri ale taxei prevăzute în anexa la lege.

-------------------------