HOTĂRÂRE nr. 23 din 11 noiembrie 2003

La ședințele comisiilor au dreptul sa participe deputații și senatorii care au făcut propuneri care stau la baza lucrărilor acestora (autori de propuneri legislative, de amendamente etc.), precum și, la cererea președintelui comisiei, specialiști ai Consiliului Legislativ.

..............................................................

Comisia poate hotărî, la propunerea biroului comisiei, a președintelui sau a unui deputat, limitarea duratei luarilor de cuvânt. Deputații, senatorii și invitații sunt obligați să se refere exclusiv la chestiunea supusă dezbaterii. În caz contrar președintele poate retrage cuvântul. Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de președinte.

Articolul 63

Dacă o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competența în fond a altei comisii, ea poate cere Biroului permanent, în cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea lor către acea comisie.

În caz de refuz din partea acestuia se va proceda potrivit art. 62 alin. 2.

Articolul 67

Biroul permanent, după consultarea președintelui comisiei sesizate în fond, stabilește un termen înăuntrul căruia comisia trebuie să depună raportul; modificarea acestui termen poate fi aprobată la cererea motivată a comisiei sesizate în fond. Termenele stabilite de Biroul permanent, în cazul în care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, nu pot fi, de regula, mai mici de 7 zile sau mai mari de 15 zile. În cazul în care Camera Deputaților este Camera decizionala, aceste termene nu pot fi, de regula, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile.

Raportul va fi imprimat și difuzat deputaților cu cel puțin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative în plenul Camerei, în cazul proiectelor de legi și propunerilor legislative în care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, și cu cel puțin 5 zile în cazul celor pentru care Camera Deputaților este Camera decizionala.

Articolul 79

Camera Deputaților adopta legi, hotărâri și moțiuni simple. De asemenea, Camera Deputaților poate adopta mesaje, declarații, rezoluții și alte acte politice.

Proiectele de legi și propunerile legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond, în cazul în care Camera Deputaților a fost sesizată ca prima Cameră, și în termen de cel mult 7 zile pentru cele în care este Camera decizionala.

La întocmirea și adoptarea ordinii de zi în domeniul legislativ se va asigura prioritate cererilor adresate de birourile comisiilor permanente, dezbaterilor în procedura de urgenta, cererilor pentru adoptarea unei asemenea proceduri, proiectelor de legi și propunerilor legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și dezbaterii rapoartelor întocmite de comisiile de mediere.

Articolul 86

În exercițiul dreptului de inițiativa legislativă Guvernul înaintează Camerei proiecte de legi. Deputații, senatorii și cetățenii prevăzuți la art. 74 din Constituție pot prezenta Camerei Deputaților propuneri legislative. Acestea trebuie să fie însoțite de o expunere de motive și redactate în forma cerută pentru proiectele de legi. Propunerile legislative formulate de deputați și senatori, care implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să se fundamenteze pe informarea cerută în mod obligatoriu Guvernului, în condițiile art. 111 din Constituție.

Potrivit art. 75 din Constituție, se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca prima Cameră sesizată:

1. proiectele de legi și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri;

2. proiectele legilor organice prevăzute în Constituție la:a) art. 31 alin. (5) - Dreptul la informație; ... b) art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere; ... c) art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică; ... d) art. 55 alin.(2) și (3) - Apărarea tarii; ... e) art. 58 alin. (3) - Avocatul Poporului - Numirea și rolul; ... f) art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:– lit. e) - organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii; ... – lit. k) - contenciosul administrativ; ... – lit. l) - organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi; ... – lit. n) - organizarea generală a învățământului; ... – lit. o) - organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală; ...  ... g) art. 79 alin. (2) - Consiliul Legislativ; ... h) art. 102 alin. (3) - Guvernul - Rolul și structura; ... i) art. 105 alin. (2) - Guvernul - Incompatibilități; ... j) art. 117 alin. (3) - Înființarea de autorități administrative autonome; ... k) art. 118 alin. (2) și (3) - Sistemul de apărare; ... l) art. 120 alin. (2) - Administrația publică locală - Principii de bază; ... m) art. 123 alin. (3) - Prefectul; ... n) art. 125 alin. (2) - Statutul judecătorilor; ... o) art. 126 alin. (4) și (5) - Instanțele judecătorești; ... p) art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție; ... r) art. 140 alin. (1) - Curtea de Conturi; ... s) art. 142 alin. (5) - Curtea Constituțională - Structura. ... 

Potrivit art. 75 din Constituție, se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, în calitate de Camera decizionala:

1. toate proiectele de legi și propunerile legislative de nivelul legilor ordinare;

2. proiectele legilor organice prevăzute în Constituție la:a) art. 3 alin. (2) - Teritoriul; ... b) art. 5 alin. (1) - Cetățenia; ... c) art. 12 alin. (4) - Simboluri naționale; ... d) art. 16 alin. (4) - Egalitatea în drepturi; ... e) art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată; ... f) art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:– lit. a) - sistemul electoral, organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; ... – lit. b) - organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice; ... – lit. d) - organizarea și desfășurarea referendumului; ... – lit. f) - regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război; ... – lit. g) - regimul stării de asediu și al stării de urgenta; ... – lit. h) - infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora; ... – lit. i) - acordarea amnistiei sau a grațierii colective; ... – lit. j) - statutul funcționarilor publici; ... – lit. m) - regimul juridic general al proprietății și al moștenirii; ... – lit. p) - regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială; ... – lit. r) - statutul minorităților naționale din România; ... – lit. s) - regimul general al cultelor; ...  ... g) art. 136 alin. (3) și (4) - Proprietatea; ... h) art. 141 - Consiliul Economic și Social. ... 

Proiectele de legi se înaintează Camerei Deputaților însoțite de avizul Consiliului Legislativ.

În cazul propunerilor legislative inițiate de cetățeni, președintele Camerei, înainte de comunicarea lor către deputați și de sesizarea în fond a comisiei permanente competente, va solicita Curții Constituționale verificarea îndeplinirii condițiilor constituționale pentru exercitarea inițiativei legislative.

Articolul 87

Proiectele de legi și propunerile legislative se înregistrează în ordinea prezentării lor. Acestea se distribuie deputaților după prezentarea lor la Biroul permanent.

Articolul 89

Proiectele de legi și propunerile legislative prevăzute la art. 88 se trimit, de îndată, de către Biroul permanent spre dezbatere și avizare comisiilor permanente competente.

După examinarea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanenta sesizată în fond întocmește un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea, adoptarea cu modificări ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate, cu precizarea articolelor care intră în competența decizionala a Camerei Deputaților, respectiv a Senatului în cazul în care Camera Deputaților este Camera decizionala.

Deputații, grupurile parlamentare sau Guvernul au dreptul de a prezenta amendamente la comisia sesizată în fond, până la împlinirea unui termen de 5 zile înainte de data stabilită pentru depunerea raportului.

..............................................................

Pentru a se putea pronunța, comisia va transmite Guvernului amendamentele care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, potrivit art. 111 din Constituție. Amendamentele la care, în termen de 5 zile de la primire, Guvernul nu prezintă un punct de vedere se considera acceptate. Răspunsul Guvernului poate fi dat numai sub semnatura unui membru al acestuia.

Articolul 102

Când dezbaterea amendamentelor releva consecințe importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, președintele Camerei Deputaților poate trimite textele în discuție comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere. În acest caz autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultați în cadrul comisiei. Același drept îl au și reprezentanții Guvernului.

Articolul 105^1

În temeiul art. 75 alin. (1) și (2) din Constituție, Camera Deputaților, ca prima Cameră sesizată, se pronunța asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentării la Biroul permanent. Fac excepție codurile și legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunța în termen de 60 de zile de la data prezentării la Biroul permanent și ordonanțele de urgenta, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputaților.

La data expirării termenelor prevăzute la alin. 1 proiectele de legi sau propunerile legislative se considera adoptate de Camera Deputaților și se trimit Senatului sub semnatura președintelui Camerei Deputaților.

Articolul 106

Dispozițiile art. 87-105 sunt aplicabile și pentru proiectele de legi primite din partea Senatului, când acesta este prima Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind Camera decizionala.

Articolul 107

La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Camera Deputaților poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedura de urgenta.

Cererile Guvernului și propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau ale comisiilor permanente se supun aprobării Comitetului ordinii de zi.

Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislației României cu cea a Uniunii Europene și a Consiliului Europei și cele privind aprobarea sau respingerea ordonanțelor de urgenta se supun de drept dezbaterii și adoptării Camerei Deputaților în procedura de urgenta.

Procedura de urgenta se aplică și în cazul în care Camera Deputaților a adoptat, ca prima Cameră sesizată, o prevedere din proiectul de lege care intră în competența sa decizionala, neinsusita de Senat și retrimisa pentru o noua dezbatere, precum și în cazul în care Senatul, în calitate de Camera decizionala, a adoptat, într-un proiect de lege, o prevedere pentru care competența decizionala aparține Camerei Deputaților. Decizia Camerei Deputaților este definitivă.

Articolul 112

Legile, hotărârile și moțiunile simple se adoptă de Camera Deputaților prin vot. Legile adoptate de Camera Deputaților pot fi legi constituționale, legi organice și legi ordinare.

Articolul 122

Proiectele de legi și propunerile legislative respinse de Camera Deputaților în calitate de Camera decizionala nu pot fi readuse în discuția acesteia în cursul aceleiași sesiuni.

Proiectele de legi și propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaților ca prima Cameră sesizată se semnează de președintele acesteia.

Proiectele de legi și propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaților ca prima Cameră sesizată se înaintează Senatului, în calitate de Camera decizionala. Guvernul va fi înștiințat despre aceasta.

Legea adoptată de Camera Deputaților cu privire la care Senatul s-a pronunțat ca prima Cameră sesizată ori, după caz, în calitate de Camera decizionala pentru unele prevederi, semnată de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisa spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Avocatului Poporului și se depune la secretarul general al Camerei Deputaților și la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Dacă legea este adoptată în procedura de urgenta, termenul este de doua zile.

Articolul 124

În cazurile de neconstituționalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constituție, Camera Deputaților reexamineaza prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplina și imunități.

Raportul Comisiei juridice, de disciplina și imunități va cuprinde propuneri pentru eliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstituționale prin decizia Curții Constituționale. Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art. 93-105. Cu prilejul reexaminarii Camera Deputaților va efectua corelarile tehnico-legislative necesare.

În cazul sesizării neconstitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internaționale depuse la Parlament pentru ratificare, potrivit art. 146 lit. b) din Constituție, procedura parlamentară se întrerupe și se reia după publicarea deciziei Curții Constituționale.

În cazurile de neconstituționalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constituție, Camera Deputaților nu poate ratifica tratatul sau acordul internațional declarat ca fiind neconstitutional.

În cazurile de neconstituționalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție, dispozițiile declarate neconstituționale din legi, din regulamente și din ordonanțele aprobate prin lege își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, termen pe durata căruia aceste dispoziții sunt suspendate de drept. În vederea punerii de acord a acestor prevederi cu dispozițiile Constituției, Camera va reexamina textele declarate neconstituționale pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplina și imunități.

Reexaminarea textelor declarate neconstituționale se face mai întâi de prima Cameră sesizată.

Reexaminarea legii de către Camera Deputaților, în urma cererii făcute de Președintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituție, va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaților dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată.

Articolul 148

Moțiunea simpla exprima poziția Camerei Deputaților într-o anumită problema de politica interna sau externa ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări.

Moțiunea simpla poate fi initiata de cel puțin 50 de deputați.

Președintele Camerei nu va lua în considerare moțiunile simple care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la alin. 1 și 2 și nici pe cele care vizează finalitati specifice motiunii de cenzura.

Inițierea motiunilor de cenzura are loc în condițiile prevăzute la art. 78 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Articolul 181

Potrivit art. 72 din Constituție, deputații nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Articolul 182

În temeiul art. 72 din Constituție, deputații pot fi urmăriți și trimiși în judecata penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei Deputaților, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecata penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cererea de reținere, arestare sau perchezitie se adresează președintelui Camerei Deputaților de către ministrul justiției. Săvârșirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determina introducerea unei noi cereri de reținere, arestare sau perchezitie.

Președintele Camerei aduce la cunoștința deputaților cererea, în ședința publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplina și imunități spre examinare, care va stabili prin raportul sau dacă exista sau nu exista motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorității membrilor acesteia. Votul este secret.

Ministrul justiției va inainta Comisiei juridice, de disciplina și imunități toate documentele pe care aceasta le solicita; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaților, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.

Cererea prevăzută la alin. 2, împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauza. Grupul își va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului.

În cazul deputaților care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceștia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.

Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent și se supun dezbaterii și aprobării Camerei Deputaților.

Camera Deputaților se va pronunța asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorității membrilor prezenți.

Articolul 183

În caz de infracțiune flagrantă, deputații pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei Deputaților asupra reținerii și a percheziției. În cazul în care Camera constata că nu exista temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

Dispoziția de revocare a reținerii se executa de îndată prin ministrul justiției.

Articolul 213^1

Prevederile privind medierea, respectiv art. 74-77 și art. 126-128, se aplică numai în cazul legilor constituționale.