HOTĂRÂRE nr. 1.088 din 8 iulie 2004

pentru aprobarea Strategiei naţionale privind serviciile de sănătate şi a Planului de acţiune pentru reforma sectorului de sănătate

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 696 din 3 august 2004

În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, şi al art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

   

Articolul 1

Se aprobă Strategia naţională privind serviciile de sănătate, prevăzută în anexa nr. 1, şi Planul de acţiune pentru reforma sectorului de sănătate, prevăzut în anexa nr. 2.

   

Articolul 2

(1) Se constituie Comitetul Naţional pentru Implementarea Strategiei privind Serviciile de Sănătate, denumit în continuare Comitet Naţional, pentru aplicarea şi dezvoltarea strategiei naţionale şi a planului de acţiune pentru reforma sectorului de sănătate. ...  (2) Componenţa Comitetului Naţional, precum şi atribuţiile principale sunt prevăzute în anexa nr. 3. ...     

Articolul 3

Ministerul Sănătăţii şi celelalte instituţii prevăzute în anexa nr. 3 vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

   

Articolul 4

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

-------------

Ministrul sănătăţii,

Ovidiu Brînzan

Ministru de stat, ministrul administraţiei şi internelor,

Marian Florian Săniuţă

Ministrul delegat pentru administraţia publică,

Gabriel Oprea

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,

Elena Dumitru

p. Ministrul finanţelor publice,

Maria Manolescu,

secretar de stat

Bucureşti, 8 iulie 2004.

Nr. 1.088.

   

Anexa 1

STRATEGIA NAŢIONALĂ

privind serviciile de sănătate

Pe termen lung, efectul vizat al strategiei este îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei şi, prin aceasta, a calităţii vieţii.

I. Scopul Strategiei naţionale privind serviciile de sănătate

Scopul Strategiei naţionale privind serviciile de sănătate, denumită în continuare strategie, este creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de calitate şi eficientizarea modului de furnizare a serviciilor medicale spitaliceşti.

Principalele obiective ale acestei strategii, care vor direcţiona furnizarea serviciilor de sănătate în România pentru cel puţin următorii 10 ani, sunt următoarele:

1. Îmbunătăţirea accesului populaţiei şi creşterea echităţii în acordarea serviciilor de sănătate

2. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate

3. Îmbunătăţirea eficacităţii şi a eficienţei serviciilor de sănătate

Prezenta strategie are la bază strategia de raţionalizare a serviciilor spitaliceşti, elaborată în anul 2003 în cadrul derulării proiectului de planificare şi reglementare a sistemului de servicii de sănătate al Băncii Mondiale în România.

Principiile acestei strategii vor direcţiona furnizarea serviciilor de sănătate în România pentru cel puţin următorii 10 ani.

II. Viziunea strategiei privind serviciile de sănătate din România

Cetăţenii României vor avea un acces îmbunătăţit pe plan local la servicii de sănătate de calitate, inclusiv accesul la medicamente prescrise raţional, medicina de familie, servicii de sănătate publică şi la programe de prevenire a îmbolnăvirilor. Cetăţenii vor avea încredere în pregătirea medicilor de familie şi se vor baza pe aceştia pentru rezolvarea majorităţii problemelor lor de sănătate, apelând la medicii de specialitate sau la serviciile spitaliceşti doar atunci când este nevoie.

Cetăţenii cu afecţiuni cronice cum ar fi: diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, afecţiuni respiratorii cronice şi altele se vor baza atât pe medicii de familie la care sunt înscrişi, cât şi pe o reţea de alţi furnizori, care îi vor ajuta să-şi menţină un stil de viaţă sănătos acasă, la serviciu şi în comunitate. Cetăţenii vor fi informaţi despre serviciile de sănătate ce le pot fi furnizate şi vor alege serviciile pe baza calităţii şi nivelului de complexitate cel mai potrivit. Opţiunea de a alege servicii private va fi mai largă.

În România se va dezvolta un sector al serviciilor spitaliceşti performant, uşor accesibil pentru pacienţii care necesită îngrijiri pentru traumatisme şi urgenţe medicochirurgicale, alte afecţiuni acute care le pun în pericol viaţa, boli cronice grave.

Spitalele vor fi dotate în mod corespunzător şi vor furniza o gamă adecvată de servicii de calitate pentru diagnostic şi tratament. De asemenea, spitalele vor avea personal cu pregătire adecvată, motivat să furnizeze îngrijiri clinice de calitate.

Pe termen lung, efectul vizat al prezentei strategii este îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei şi, prin aceasta, a calităţii vieţii.

Prezenta strategie se va concentra pe modernizarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor spitaliceşti şi pe extinderea accesului local la serviciile de asistenţă primară. Astfel se va realiza un echilibru între serviciile spitaliceşti, serviciile ambulatorii de specialitate furnizate în spital sau în cabinete medicale individuale, serviciile de spitalizare de zi şi serviciile de asistenţă primară (medicina de familie, medicamentele eliberate în regim ambulatoriu, îngrijirile la domiciliu, îngrijirile comunitare, precum şi serviciile de sănătate publică şi programele de prevenire a îmbolnăvirilor etc.).

III. Obiectivele strategiei privind serviciile de sănătate din România:

Obiectivul 1: Crearea unui sector al serviciilor spitaliceşti performant, care să furnizeze îngrijiri mai eficiente şi mai eficace, cum ar fi îngrijirile ambulatorii integrate cu cele spitaliceşti, spitalizarea de zi, spitalizarea de o zi, precum şi îmbunătăţirea serviciilor de diagnostic şi tratament (Se subordonează scopului: creştere acces, eficienţă)

Obiectivul 2: Extinderea serviciilor de asistenţă primară, în special a îngrijirilor la domiciliu, eliberării medicamentelor în regim ambulatoriu, crearea unor centre de sănătate multifuncţionale atât în mediul urban, cât şi în cel rural şi integrarea asistenţei primare cu serviciile ambulatorii de specialitate şi serviciile spitaliceşti, în conformitate cu programele naţionale de sănătate (Se subordonează scopului: creştere acces)

Obiectivul 3: Asigurarea unei finanţări adecvate şi sustenabile, în vederea stimulării performanţei spitalelor, în concordanţă cu politicile sanitare şi cu ţinta de planificare naţională pe termen lung a numărului de paturi de spital, care să conţină elemente stimulative pentru furnizarea eficientă a serviciilor spitaliceşti (Se subordonează scopului: creştere calitate, eficienţă)

Obiectivul 4: Închiderea, transformarea sau restructurarea unităţilor spitaliceşti care nu sunt necesare sau care sunt subutilizate, în vederea reducerii pierderilor financiare, şi utilizarea resurselor economisite pentru dezvoltarea noilor priorităţi în sistemul de sănătate, bazate pe reducerea numărului internărilor şi a duratei medii de spitalizare, concomitent cu creşterea ratei de ocupare a paturilor şi îmbunătăţirea rezultatelor activităţii (Se subordonează scopului: creştere calitate, eficienţă)

Obiectivul 5: Îmbunătăţirea sistemelor de conducere şi management operaţional şi furnizarea unei capacităţi adecvate de a conduce şi monitoriza reformele strategice în sistemul de sănătate (Se subordonează scopului: creştere acces, calitate, eficienţă)

Obiectivul 6: Revizuirea cadrului de reglementare de la nivel central pentru a permite implementarea rapidă a reformei în sistemul de sănătate şi descentralizarea ulterioară a managementului operaţional şi financiar, în vederea găsirii celor mai bune soluţii pentru acoperirea nevoilor locale, inclusiv servicii pentru populaţia defavorizată sau vulnerabilă (Se subordonează scopului: creştere acces, calitate)

Obiectivul 7: Dezvoltarea unui sistem modern de acreditare a serviciilor de sănătate şi a unor sisteme adecvate de monitorizare a managementului calităţii (Se subordonează scopului: creştere calitate)

Obiectivul 8: Creşterea participării sectorului privat în finanţarea serviciilor de sănătate, prin îmbunătăţirea reglementării sistemului privat de asigurări de sănătate în urma aprobării Legii asigurărilor private de sănătate, care să permită competiţia pentru fonduri suplimentare a furnizorilor de servicii medicale publici sau privaţi, altele decât cele colectate prin contribuţia obligatorie la Fondul naţional unic de asigurări de sănătate (Se subordonează scopului: creştere eficienţă)

Obiectivul 9: Transferul îngrijirilor furnizate în spitale pentru cazurile sociale şi pentru vârstnici către unităţi/organizaţii ale autorităţilor locale şi/sau către unităţi private, astfel încât spitalele să se poată concentra pe furnizarea îngrijirilor de tip acut

IV. Rezultate aşteptate ale strategiei privind serviciile de sănătate din România

Atingerea obiectivelor menţionate în prezenta strategie va conduce la următoarele rezultate:

1. Un sistem modern şi eficient al îngrijirilor medicale spitaliceşti, cu un acces îmbunătăţit la servicii de calitate crescută

2. Populaţia va avea un acces local îmbunătăţit la o gamă mai largă de servicii integrate de asistenţă primară şi spitalicească, mai bine adaptate nevoilor medicale ale comunităţii.

3. Finanţare susţinută, echitabilă şi transparentă a serviciilor de sănătate, bazată pe responsabilitate locală, descentralizată, cu stimulente pentru o activitate eficientă, cu răspundere şi mecanisme de raportare corespunzătoare

4. Restructurarea şi redefinirea unităţilor sanitare în vederea furnizării serviciilor medicale adecvate şi care sunt identificate ca nevoi de sănătate ale populaţiei

5. Îmbunătăţirea conducerii şi managementului serviciilor de sănătate, la nivel judeţean şi regional, care va stimula furnizarea de servicii mai eficiente şi reducerea corupţiei

6. Un cadru legal care susţine descentralizarea şi furnizarea mai rapidă a serviciilor de sănătate îmbunătăţite, în concordanţă cu această strategie şi cu politicile naţionale de sănătate

7. Asigurarea calităţii serviciilor de sănătate, măsurabilă prin sistemul de acreditare

8. Creşterea investiţiilor sectorului privat în finanţarea şi furnizarea serviciilor de sănătate şi modele competitive de furnizare a serviciilor de sănătate

9. Un sistem de sănătate care să furnizeze exclusiv îngrijiri de sănătate şi care să coopereze cu sectoarele de asistenţă socială pentru creşterea solidarităţii sociale şi a calităţii vieţii

   

Anexa 2

PLAN DE ACŢIUNE

pentru reforma sectorului de sănătate

A. Pe termen scurt (sfârşitul anului 2004)

1. Finalizarea cadrului legislativ pentru direcţiile prioritare ale sistemului de sănătate: hotărâre a Guvernului privind strategia naţională de sănătate publică, ordin al ministrului sănătăţii privind serviciile de urgenţă prespitaliceşti, ordin al ministrului sănătăţii privind competenţele spitalelor (inclusiv legate de conducerea spitalelor), revizuirea Hotărârii Guvernului nr. 412/2003 pentru aprobarea Normelor privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea unităţilor de asistenţă medico-sociale, ordin al ministrului sănătăţii privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea centrelor de sănătate multifuncţionale, reglementări privind politica naţională a medicamentului

2. Elaborarea primei versiuni a planurilor naţionale, regionale şi locale de sănătate pentru structuri şi servicii furnizate în domenii specifice

3. Planificarea şi restructurarea serviciilor de sănătate în vederea creşterii accesului populaţiei urbane şi rurale la servicii de calitate pe baza planurilor de sănătate dezvoltate

4. Finanţare eficientă şi transparentă a spitalelor prin: monitorizarea execuţiei bugetare a acestora în vederea încadrării în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, extinderea sistemului de finanţare bazată pe caz la toate unităţile care furnizează servicii spitaliceşti de internare continuă pentru pacienţi acuţi, publicarea pe paginile de web ale instituţiilor abilitate a rapoartelor de activitate clinică şi financiare ale spitalelor

5. Creşterea disponibilităţii medicamentelor pentru populaţie, în limita fondurilor existente prin derularea licitaţiilor centralizate pentru medicamente de bază în spitale, derularea licitaţiilor electronice pentru achiziţii în spitale şi introducerea primelor ghiduri de practică (diabet)

6. Reabilitarea asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească

7. Îmbunătăţirea fluxului electronic de informaţii şi a distribuirii informaţiilor publice în sistemul de sănătate (de la furnizori la instituţiile locale şi/sau centrale şi înapoi şi între instituţiile locale şi centrale din sistem) prin introducerea semnăturii electronice, publicarea documentelor oficiale pe paginile de web, conceperea unui format unic de raportare clinică şi/sau financiară

8. Standardizarea codificării şi implementarea registrelor naţionale de date în sistemul de sănătate (de exemplu, pentru diabet)

9. Monitorizarea şi finalizarea investiţiilor în derulare

10. Stimularea participării sectorului privat la serviciile de sănătate prin: elaborarea unui ordin al ministrului sănătăţii privind normele de aplicare a Legii asigurărilor private de sănătate, extinderea parteneriatelor public-private legate de externalizarea serviciilor de dializă, imagistică şi laborator, finalizarea procesului de privatizare a managementului de spital pentru un spital-pilot

11. Finalizarea şi pregătirea programelor cu finanţare externă, mai ales a celor referitoare la asistenţa mamei şi copilului, consolidarea capacităţii de management şi de control a Ministerului Sănătăţii şi a serviciilor de medicină de urgenţă

12. Implementarea recomandărilor Proiectului de planificare şi reglementare a sistemului de servicii de sănătate al Băncii Mondiale în România

13. Susţinerea în continuare a dezvoltării îngrijirilor primare şi în ambulatoriu prin concesionarea cabinetelor medicale către medici

B. Pe termen mediu (până în 2008)

1. Îmbunătăţirea furnizării serviciilor de sănătate comunitare (medicină generală/de familie, medicamente în ambulatoriu, planificare familială, centre de sănătate multifuncţionale, servicii de specialitate în ambulatoriu etc.) şi integrarea acestora cu serviciile spitaliceşti, precum şi cu îngrijirile sociale şi pentru vârstnici, în regim public sau privat

2. Finalizarea programelor cu finanţare externă pentru asistenţa mamei şi copilului, consolidarea capacităţii de management şi de control din Ministerul Sănătăţii şi a serviciilor de medicină de urgenţă

3. Îmbunătăţirea performanţei serviciilor spitaliceşti prin reglementarea unor noi tipuri de servicii furnizate la acest nivel (asistenţă ambulatorie integrată, proceduri efectuate în regim de spitalizare de zi, spitalizare de o zi) şi prin îmbunătăţirea infrastructurii bazei de diagnostic şi tratament

4. Îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei îngrijirilor spitaliceşti prin susţinerea abordării de tipul medicinei bazate pe dovezi, pe baza ghidurilor clinice şi realizarea a două ghiduri model până în 2005 (pentru diabet şi hipertensiune)

5. Continuarea reducerii numărului de paturi de spital iniţiată în cursul anului 2003 (în vederea atingerii ţintei finale de planificare naţională pe termen lung a paturilor, de 4,3 paturi la 1.000 de locuitori în anul 2014). Implicarea susţinută în identificarea unei combinaţii de mecanisme de reducere a numărului de paturi pentru a atinge un rezultat real de aproximativ 5,5 paturi la 1.000 de locuitori (până în 2008) prin:

a) reducerea duratei medii de spitalizare în cazul afecţiunilor acute şi extinderea serviciilor care se furnizează într-o singură zi (cum ar fi: spitalizarea de zi, spitalizarea de o zi, ambulatoriul integrat, servicii diagnostice etc.); ...  b) reducerea ratei de internări în spital în cazul afecţiunilor acute şi cronice (cu excepţia bolilor psihice şi infecţioase); ...  c) creşterea numărului de zile de spitalizare disponibile şi a ratei de ocupare a paturilor în spital în cazul afecţiunilor acute şi în spitalizarea de zi; ...  d) transferul zilelor/pat din spitale în unităţi cu specific nemedical acut (îngrijiri sociale, unităţi medico-sociale etc.). ... 

6. Dezvoltarea şi rafinarea sistemului de finanţare pe bază de caz rezolvat a spitalelor şi aplicarea acestuia la toate unităţile spitaliceşti de îngrijiri acute care au fost restructurate şi reducerea treptată până la eliminare a ponderii finanţării istorice în calcularea tarifelor; introducerea şi adaptarea sistemului de finanţare bazată pe caz şi pentru serviciile ambulatorii

7. Stabilirea politicilor de sănătate referitoare la utilizarea noilor tehnologii medicale, medicamente, echipamente, bazate pe de o parte pe studii de cost-eficienţă şi cost-eficacitate şi pe de altă parte pe nevoile de sănătate, în vederea furnizării unor servicii medicale de calitate

8. Stabilirea cadrului de reglementări privind operaţionalizarea unor centre de sănătate multifuncţionale referitoare la: metodele de finanţare, procesele de angajare de resurse umane, procesele privind infrastructura şi conducerea/managementul. Implementarea în cel puţin 15 judeţe a acestor centre, acolo unde este necesar prin restructurarea centrelor medicale rurale, centrelor de permanenţă, staţiilor de ambulanţă, a spitalelor rurale şi urbane mici şi a spitalelor de monospecialitate

9. Stabilirea cadrului de reglementări privind extinderea îngrijirilor la domiciliu, referitoare la: metodele de finanţare, procesele de angajare de resurse umane, procesele privind infrastructura şi conducerea/managementul, în vederea reducerii internărilor în spital cu metode cost-eficiente. Atingerea obiectivelor determinate, cum ar fi reabilitarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu, implementarea lor pe scară largă în 20 de judeţe

10. Stabilirea cadrului de reglementări privind extinderea serviciilor ambulatorii integrate, referitoare la: metodele de finanţare, procesele de angajare de resurse umane, procesele privind infrastructura şi conducerea/ managementul; se va sprijini astfel transferul anumitor servicii de îngrijiri cronice furnizate în spitale (diabet, astm, hipertensiune etc.) către ambulatoriul spitalului: vor fi stabilite sisteme integrate ambulatorii în cel puţin câte un spital judeţean sau universitar din fiecare judeţ

11. Implementarea unor mecanisme de finanţare sustenabile, echitabile şi transparente, bazate pe descentralizarea responsabilităţii financiare, având structuri de responsabilitate şi de raportare corespunzătoare. Finalizarea şi adoptarea reglementărilor privind managementul datoriilor, a clasificaţiei bugetare, a planului de conturi şi a altor recomandări financiare cheie ale proiectului de planificare şi reglementare a sistemului de servicii de sănătate al Băncii Mondiale în România, în consens cu legislaţia românească în domeniu. Implementarea unor mecanisme de finanţare susţinute, echitabile şi transparente pentru a asigura viabilitatea financiară a schemei de asigurări de sănătate şi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

12. Decizia asupra modelelor de alocare regională a resurselor care să fie aplicate în România: implementarea modelului agreat şi obţinerea de îmbunătăţiri semnificative în echitatea alocării resurselor la nivel naţional

13. Implementarea de politici, proceduri şi reglementări noi în vederea îmbunătăţirii conducerii şi managementului serviciilor de sănătate şi reducerii semnificative a nivelului corupţiei la nivel judeţean şi regional; implementarea reţelelor de conducere judeţene/regionale în cel puţin 10 judeţe

14. Planificarea serviciilor de sănătate şi reformă instituţională:

a) actualizarea planurilor de sănătate judeţene, regionale şi naţionale în ceea de priveşte numărul unităţilor şi serviciile furnizate în domeniile specifice; ...  b) reorganizarea spitalelor bazată pe planul nevoilor de servicii de sănătate, în concordanţă cu infrastructura, echipamentele, tehnologia şi personalul necesar; ...  c) stabilirea unui plan de dezvoltare profesională pentru personalul medical de la toate nivelurile; ...  d) înfiinţarea unui organism naţional de monitorizare a calităţii serviciilor de sănătate; ...  e) stabilirea unui set minim de indicatori pentru monitorizarea calităţii serviciilor de sănătate. ... 

15. Identificarea nevoilor de formare pentru a implementa noile metode de management financiar, de conducere, managementul operaţional şi reforma serviciilor şi formarea unei structuri de pregătire corespunzătoare

16. Implementarea unor sisteme îmbunătăţite de management al informaţiei pentru planificare, managementul serviciilor şi monitorizarea largă a performanţei sistemului, pe baza parametrilor de performanţă ce urmează a fi definiţi şi a metodelor ce urmează a fi agreate

17. Colaborarea, în principal, cu Ministerul Finanţelor Publice pentru a găsi oportunităţile şi stimulentele necesare în vederea continuării stimulării investiţiilor din sectorul privat în infrastructură, furnizarea de servicii şi management prin stimularea parteneriatelor public-private, folosind experienţa proiectelor-pilot de parteneriat public-privat iniţiate începând cu anul 2002

18. Continuarea investiţiilor în dezvoltarea viitoare a funcţiei de planificare la nivel central şi judeţean şi revizuirea atât a Strategiei naţionale privind serviciile de sănătate, cât şi a planurilor de sănătate judeţene, regionale şi naţionale în funcţie de realizările de până în acel moment şi de posibilităţile de dezvoltare, de exemplu, programe naţionale de servicii clinice, programe sau proiecte cu finanţare externă etc.

19. Obţinerea consensului asupra măririi ponderii finanţării pentru sănătate

20. Codificarea şi corelarea tuturor actelor normative din domeniul sănătăţii într-un cod sanitar sau cod al sănătăţii publice.

C. Pe termen lung (până în 2014)

1. Atingerea obiectivelor finale ale strategiei privind serviciile de sănătate la nivel naţional până la o medie naţională de aproximativ 4,3 paturi la 1.000 de locuitori, prin implementarea combinaţiei de mecanisme de reducere a numărului de paturi stabilite prin Strategia naţională de raţionalizare a serviciilor spitaliceşti:

a) reducerea duratei medii de spitalizare prin tratarea a cel puţin 25% din pacienţii acuţi în structuri de spitalizare de zi şi prin reducerea cu 10% a duratei de spitalizare pentru internările continue; ...  b) reducerea cu 10% a ratei internărilor în spital pentru pacienţii acuţi şi cronici (cu excepţia bolilor psihice şi a bolilor infecţioase); ...  c) stabilirea la 365 a numărului zilelor disponibile în spitale pentru ocuparea paturilor, respectiv la 85% a ratei de ocupare a acestora, pentru internările în spitalizare continuă; ...  d) stabilirea la 250 a numărului zilelor disponibile în spitale pentru ocuparea paturilor, respectiv la 85% a ratei de ocupare a acestora, pentru internările în spitalizare de zi; ...  e) transferul a 10% din numărul zilelor de spitalizare din spitale în unităţile de îngrijiri sociale şi pentru vârstnici. ... 

2. Încheierea restructurării şi reorganizării tuturor unităţilor sanitare şi implementarea serviciilor care sunt adecvate şi bazate pe nevoile de sănătate ale populaţiei.

   

Anexa 3

COMPONENŢA

şi atribuţiile principale ale Comitetului Naţional

pentru Implementarea Strategiei Naţionale privind Serviciile de Sănătate

   

Articolul 1

(1) Comitetul Naţional este format din: ... 

- ministrul sănătăţii;

- secretar de stat din Ministerul Sănătăţii;

- preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

- consilier/reprezentant al primului-ministru;

- preşedinţii comisiilor de sănătate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi din reprezentanţi, la nivel de secretar de stat, de la următoarele ministere:

- Ministerul Administraţiei şi Internelor;

- Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei;

- Ministerul Finanţelor Publice;

- Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

- Ministerul Apărării Naţionale;

- Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;

- Ministerul Justiţiei.

(2) Ministrul sănătăţii este preşedintele Comitetului Naţional. ...  (3) Numirea membrilor Comitetului Naţional se face prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea instituţiilor şi structurilor prevăzute la alin. (1). ...     

Articolul 2

(1) Comitetul Naţional are următoarele atribuţii principale: ...  a) urmăreşte adoptarea şi implementarea strategiei prevăzute în anexa nr. 1 şi întocmeşte rapoarte semestriale asupra stadiului de implementare, pe care le prezintă Guvernului; ...  b) dezbate politicile de sănătate şi propunerile de măsuri ale secretariatului tehnic; ...  c) adaptează şi avizează anual planul de activităţi prevăzut în anexa nr. 2, revizuieşte realizarea lui, noile priorităţi şi direcţii de acţiune; ...  d) promovează şi sprijină iniţiative legislative generale necesare implementării strategiei; ...  e) sprijină implementarea acţiunilor specifice din strategia şi planul de activităţi ce revin instituţiilor reprezentate în Comitetul Naţional. ...  (2) În realizarea atribuţiilor care îi revin, Comitetul Naţional se consultă cu organismul profesional al medicilor, Colegiul Medicilor din România. ...     

Articolul 3

(1) În cadrul Ministerului Sănătăţii se va înfiinţa un secretariat tehnic al Comitetului Naţional. ...  (2) Secretariatul tehnic este coordonat de către secretarul general al Ministerului Sănătăţii. ...  (3) Atribuţiile principale ale secretariatului tehnic sunt: ...  a) identificarea şi analizarea problemelor şi activităţilor legate de implementarea Strategiei naţionale privind serviciile de sănătate şi a Planului de acţiune pentru reforma sectorului de sănătate, pregătirea documentaţiei tehnice şi legislative legate de problemele identificate, în vederea prezentării lor Comitetului Naţional pentru aprobare sau aviz; ...  b) coordonarea activităţilor de implementare a Strategiei naţionale privind serviciile de sănătate, cu modificările şi adaptările propuse de Comitetul Naţional; ...  c) monitorizarea activităţilor de implementare; ...  d) facilitarea comunicării în interiorul Comitetului Naţional şi cu instituţiile implicate. ...  (4) Nominalizarea membrilor secretariatului tehnic şi stabilirea responsabilităţilor specifice se aprobă în prima şedinţă a Comitetului Naţional. ...     

Articolul 4

Regulamentul de funcţionare a Comitetului Naţional se aprobă în prima şedinţă a acestuia şi se transmite instituţiilor implicate.

----------