INSTRUCŢIUNI din 22 noiembrie 2004

privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea grădinilor zoologice şi acvariilor publice*)

EMITENT

MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR

-----------

ANEXA Nr. 1  

INSTRUCŢIUNI PRIVIND AUTORIZAREA, INVENTARIEREA ŞI ÎNREGISTRAREA GRĂDINILOR ZOOLOGICE ŞI ACVARIILOR PUBLICE

1. I. DISPOZITII GENERALE

   '

   1. 1. Prezentele instrucţiuni privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea grădinilor zoologice şi acvariilor publice, bazate pe prevederile Directivelor Uniunii Europene, pe informaţii ştiinţifice şi din practica de profil, au scopul de a sprijini autorităţile, instituţiile, persoanele juridice şi fizice pentru îndeplinirea şi respectarea Legii grădinilor zoologice şi acvariilor publice nr. 191/2002.

   2. 2. Autorizaţiile de funcţionare se eliberează de către autorităţile publice locale de protecţie a mediului de pe raza administrativ teritorială a judeţului şi, respectiv, a Municipiului Bucureşti, în care se înfiinţează sau îşi desfăşoară activitatea grădinile zoologice şi acvariile publice, cu respectarea condiţiilor prevăzute în Legea nr. 1 91/2002 şi a celor prevăzute în prezentul ordin.

2. II. PROCEDURA DE AUTORIZARE A GRĂDINILOR ZOOLOGICE ŞI ACVARIILOR

   1. 3. Deţinătorii grădinilor zoologice şi acvariilor publice sunt obligaţi să deţină autorizaţii de funţionare care se eliberează, la cerere, de către autorităţile publice judeţene de protecţie a mediului de pe raza administrativ teritorială a judeţului şi, respectiv, a Municipiului Bucureşti, în care se înfiinţează sau îşi desfăşoară activitatea grădinile zoologice şi acvariile publice, cu respectarea condiţiilor prevăzute în Legea nr. 19] /2002 şi a celor prevăzute în prezentul ordin.

   2. 4. Deţinătorii grădinilor zoologice şi acvariilor publice trebuie să prezinte, în scopul autorizării de către autorităţile publice judeţene de protecţie a mediului de pe raza administrativ teritorială a judeţului în care se înfiinţează/funcţionează şi a Municipiului Bucureşti, formularul tip de înregistrare a instituţiei, prezentat în

      anexa 3, împreună cu cererea de autorizare din anexa 2, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin. Nedepunerea cererii şi formularului tip de autorizare, atrage aplicarea art.17 din Legea nr. 191/2004.

   3. 5. În urma depunerii formularului tip completat, autoritatea competentă trebuie să constate, la faţa locului, cele declarate în formularul de autorizare.

   4. 6. Autoritatea competentă, pe baza formularului completat de administratorul/ deţinătorul grădinii zoologice/acvariului public şi, în urma verificării la faţa locului, va completa propriul formulat din anexa 4.

   5. 7. Constatările şi recomandările, vor fi comunicate autorităţii locale de mediu, autorităţii centrale de mediu, administraţiei publice locale şi administratorului/ deţinătorului instituţiei (grădinii zoologice I acvariului public).

   6. 8. Autorizaţia de funcţionare a grădinii zoologice sau acvariului public are formatul conform anexei 5 şi va fi emisă în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii de autorizare, având o valabilitate de 5 ani de la data emiterii.

   7. 9. Autoritatea competentă are obligaţia să efectueze verificări semestriale ale grădinilor zoologice autorizate şi/sau ori de câte ori este cazul.

   1O. O copie a actului de autorizare a grădinii zoologice/acvariului public trebuie afişată la fiecare intrare pentru public a instituţiei.

   li.I Modul de întregistrare a stocurilor de animale

   1. 11. Trebuie ţinute înregistrări/înscrisuri pentru toate animalele care pot fi individualizate ca şi pentru grupurile de animale din colecţia de animale sălbatice vii a gradinii zoologice/acvariului public. Acolo unde este posibil animalele trebuie individualizate.

   2. 12. Înregistrările trebuie făcute fie într-un sistem de clasificare pe fişe, gen index, pe computer, sau folosind un alt tip de găsire/căutate din care informaţia să fie uşor accesată.

   3. 13. Înregistrările trebuie ţinute la zi şi păstrate într-o arhivă accesibilă timp de minim 1O ani. Trebuie luate măsuri ca aceste înregistrări să fie arhivate pe termen lung într-un format sigur pentru a nu fi permisă degradarea.

   4. 14. Înregistrările trebuie să conţină următoarele informaţii:

      1. a. identificarea: denumirea comună (acolo unde există), denumirea ştiinţifică;

      2. b. originea: animalul este născut în libertate sau în captivitate, identificarea părinţilor (dacă se cunoaşte), locaţiile anteioare (dacă se cunosc), situaţia populaţiei din libertate, de unde provine animalul (dacă se cunosc);

      3. c. data intrării în colecţie; data ieşirii din colecţie, modalitatea intrării şi/sau a ieşirii din colecţie (donaţie, schimb, vânzare, custodie etc.), instituţia căre care s-a făcut ieşirea;

      4. d. data/data estimativă a naşterii, după ce criterii s-a efectuat estimarea;

      5. e. sexul animalului (unde se cunoaşte);

         f semne distinctive (tatuaje, chip-uri, inele, crotalii, sernnaln1ente morfologice distinctive, mască facială etc.);

         1. g. date clinice: inclusiv detalii şi date când au fost administrate medicamente, injecţii şi alte forme de tratament, investigaţii, analize, ca şi detalii despre starea de sătate a animalului;

         2. h. data morţii şi constatările post-mortem;

            1. 1. evadări: motivul, atunci când a avut Ioc o evadare sau daunele produse de animal în urma evadării sau răniri produse de animal altor persoane, ca şi sumarul măsurilor de remediere luate pentru a preveni asemenea incidente.

         J. date referitoare la reproducere (data la care, cu cine a avut loc împerecherea, numărul de pui rezultaţi, mod natural sau asistat la naştere, incubaţie artificială/naturală, alte consideraţii)

         k. observaţii etologice (caracterizarea individului din punct de vedere comportamental).

   5. 15. Trebuie ţinută o evidenţă/listă anuală a colecţiei de animale, separat de înregistrările individuale/fişele individuale ale animalelor. Trebuie înaintată autorităţii de mediu locale o copie a listei anuale, nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului următor celui la care se referă lista.

   6. 16. Lista colecţiei trebuie să includă următoarele:

      1. a. denumirea comună şi ştiinţifică a speciei;

      2. b. totalul indivizilor dintr-o specie la 1 ianuarie;

      3. c. numărul de animale intrate în colecţie, din toate sursele, de-a lungul anului;

      4. d. numărul naşterilor din colecţie de-a lungul anului;

      5. e. numărul deceselor în primele 30 de zile de la naştere;

      6. f. numărul indivizilor morţi din alte cauze;

      7. g. numărul ieşirilor din colecţie, inclusiv vânzări, donaţii, schimburi, eliberări în natură, pai1icipări la programe de reproducere etc.

         '

      8. h. totalul rămas în colectie la 31 decembrie;

         1. 1. sexul fiecărui animal, acolo unde se cunoaşte, trebuie înregistrat astfel: l .2.3 indică un mascul, două femele şi trei indivizi nesexaţi;

   J. înregistrările trebuie aşezate sub formă de tabel, pentru a fi mai simplu de parcurs:

   Denumirea comună	Denumirea ştiinţifică	Componenţa grupului la 1.1.2004	Intrări de exemplare 1101	Naşteri/ eclozări	Decese în primele 30 zile ele la naştere/ eclozare	Decese	Ieşiri de exemplare	Componenţa grupului la 31.12.2004
   Pelican comun	Pe/ecanus onocrotalus	5.7.3	2.1	0.0.2	0.0.1	0.1	0.2.1	7.5.4

3. III. ROLURILE OBLIGATORII ALE GRĂDINILOR ZOOLOGICE ŞI ACVARIILOR

   1. 111.1 Principii privind Conservarea, Educaţia şi Cercetarea

      l 7. În conformitate cu cerinţele Legii grădinilor zoologice şi acvariilor publice nr.191/2002, grădinile zoologice/acvariile publice vor implementa următoarele măsuri privind conservarea:

      1. a. paii1c1parea la cercetări din care se obţin avantaje în pnvmţa conservării speciilor şi/sau instruire în dobândirea abilităţilor relevante legate de conservare şi/sau în schimbul de informaţie referitoare la conservarea speciilor şi/sau, acolo unde este cazul, reproducerea în captivitate, repopularea sau reintroducerea speciilor în libertate/natură şi;

      2. b. promovarea educaţiei şi sensibilizării publicului în legătură cu conservarea biodiversităţii, în mod particular, prin furnizarea de informaţie despre speciile expuse şi habitatele lor naturale.

         1. 18. Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să respecte un cod etic, permanent revizuit, în planificarea şi implementarea strategiilor lor de conservare, educaţie şi cercetare.

   2. 111.2 Conservarea în cadrul (ex-situ) şi în afara (in-situ) grădinii zoologice/ acvariului public

      1. 19. Acolo unde sunt menţinute specii reprezentative, grădina zoologică/acvariul public trebuie să fie un participant activ la programe de management/conservare ale speciilor. Programele trebuie să contribuie la conservarea speciilor în libertate.

      2. 20. Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să demonstreze performanţe măsurabile în privinţa conservării, educaţiei şi cercetării. Domeniile care vor fi examinate vor include:

         1. a. politica generală în privinţa educaţiei şi conservării şi cum această politică se află în relaţie cu "Strategia Mondială de Conservare în Grădinile Zoologice";

         2. b. tipul şi nivelul de implicare în programe de conservare, naţionale, regionale şi internaţionale şi/sau în alte activităţi cu rol în conservare;

         3. c. prezenţa unui plan scris în privinţa educaţiei şi a cercetării şi modul în care este aplicat în practică.

      3. 21. În baza art. l din Legea 191/2002, în scopul protejării faunei sălbatice şi biodiversităţii şi pentru ca grădinile zoologice/acvariile publice să-şi îndeplinească rolul în conservarea biodiversităţii, animalele din colecţiile acestor instituţii, care participă la programe de conservare naţionale, regionale, internaţionale, de reproduecere în captivitate, sunt date în custodie, la schimb, sunt destinate reintroducerii în natură, confiscate, ca şi altor activităţi care vizează conservarea, reabilitarea, îşi păstrează numai valoarea biologică. Valoarea financiar contabilă, în aceste cazuri, îşi pierde relevanţa, fiind considerată zero.

      4. 22. Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să achiziţioneze numai animale născute şi crescute în captivitate, care provin din alte grădini zoologice sau instituţii asemănătoare, evitând, pe cât posibil capturarea animalelor sălbatice din natură. Doar în situaţii bine documentate, se pot captura animale sălbatice din natură, în scopul conservării «ex situ» a speciilor de animale ameninţate cu dispariţia, cu avizul Academiei Române, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii şi a autorităţii centrale de protecţie a mediului, cu respectarea legislatiei în domeniu.

   3. 111.3 Educatia

   '

   1. 23. O grădină zoologică/acvariu public trebuie să aibă o strategie (scrisă) în privinţa educaţiei şi un program educaţional activ.

   2. 24. Trebuie puse la dispoziţie facilităţi corespunzătoare în scopuri educative.

   3. 25. Trebuie afişate informaţii corecte despre speciile expuse. Ele trebuie să includă, minim, denumirea speciei (atât ştiinţifică cât şi pe cea comună, atunci când există), distribuţia, habitatul său natural, câteva caracteristici biologice şi detalii ale statutului său în privinţa conservării.

      III.4 Cercetarea

   4. 26. Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să demonstreze ca mcurajează cercetarea prin implicarea în activităţi de cercetare proprii şi în comun cu alte instituţii de profil. Cercetarea poate fi dezvoltată în colaborare cu instituţii de învăţământ superior, institute de cercetare, muzee, alte grădini zoologice/acvarii publice din ţară şi străinătate etc. Detalii amănunţite ale unor astfel de proiecte trebuie puse la dispoziţie, la cerere.

   5. 27. Trebuie avut în vedere, în orice cercetare desfăşurată, ca aceasta să fie în acord cu întrega legislaţie în vigoare şi să fie subiect al prevederilor etice. Protocoale, autorizaţii şi publicaţii asociate trebuie să fie disponibile cu ocazia verificărilor.

4. IV. PERSONALUL ŞI INSTRUIREA

   1. 28. Numărul membrilor personalului, experienţa şi instruirea lor trebuie să fie corespunzătoare pentru a fi permanent în acord cu standardele, luîndu-se în calcul, timpul de lucru, conform legislaţiei muncii.

   2. 29. Pentru a se alinia standardelor acestui ordin, nivelul minim de studii trebuie să fie cel mediu, de absolvent al învăţământului liceal, pentru funcţia de îngrijitor de animale sălbatice.

   3. 30. Trebuie ţinută la zi o listă cu toţi membrii autorizaţi să lucreze cu animalele, împreună cu sarcinile şi/sau responsabilităţile, nivelul de cunoştiinţe, instruire şi calificare.

   4. 31. Tot personalul care se ocupă de animale trebuie să fie competent pentru a face faţă responsabilităţilor individuale şi trebuie să i se dea posibilitatea să urmeze un curs de istruire şi/sau perfecţionare pentru a dobândi calificările corespunzătoare activităţii pe care o desfăşoară.

   5. 32. Instruirea continuă a personalului la locul de muncă trebuie să reprezinte un aspect permanent al activităţii unei grădini zoologice.

   6. 33. Administratorul/deţinătorul grădinii zoologice/acvariului public trebuie să depună toate eforturile pentru a se asigura că personalul instituţiei are un

      comportament deontologic corespunzător (să nu aibă antecedente privind rele tratamente aplicate animalelor care pot intra sub incidenţa oricărei legislaţii referitoare la bunăstarea animalelor sau consevarea lor).

   7. 34. Toate grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să prevadă în schema de personal cel puţin un biolog pentru asigurarea asistenţei animalelor sălbatice captive.

   8. 35. Toate grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să asigure asistenţă vetrinară calificată colecţiei de animale pe care o are în întreţinere. Pentru asigurarea asistenţei veterinare, grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să prevadă în schema de personal cel puţin un post de medic veterinar şi/sau să realizeze un contract de colaborare cu un cabinet, spital, policlinică, facultate veterinară sau medic veterinar din afara instituţiei, după caz.

   9. 36. În scopul asigurarn bunăstării animalelor, conducerea grădinii zoologice/acvariului public trebuie să asigure stabilitatea şi continuitatea personalului pentru îngrijirea animalelor din colecţie, atât a specialiştilor cu experienţă în domeniu, cât şi a îngrijitorilor de animale.

5. V. SIGURANTA PUBLICULUI ÎN GRĂDINILE ZOOLOGICE/

   ' ACVARIILE PUBLICE

   V.I Principii

   1. 37. Aspectele legate de posesia animalelor cu risc sau potenţial periculuoase sunt deosebit de importante pentru bunăstarea animalelor, deoarece acţiunile care urmează consecutiv evadării acestora pot avea ca rezultat rănirea sau chiar moartea animalelor pentru a proteja siguranţa persoanelor.

   2. 38. Trebuie să fie efectuată evaluarea riscului, acolo unde este cazul, şi trebuie trase concluzii semnificative pentru ca acestea să fie examinate de către persoanele desemnate pentru efectuarea verificării.

      1. V.2 Amplasamente/împrejmuiri

   3. 39. Animalele din grădina zoologică trebuie menţinute tot timpul în amplasmente sau, în cazul în care sunt lăsate libere, să nu părăsească incinta grădinii zoologice.

   4. 40. Toate animalele trebuie ţinute în amplasamente astfel construite încât să nu permită evdarea animalelor din ele. Porţile şi uşile amplasamentelor trebuie închise într-un mod sigur pentru a nu permite deschiderea lor de către persoane neautorizate.

   5. 41. Barierele, gardurile şi orice alte modalităţi de separare a animalelor de vizitatori, personal, sau de alte animale, trebuie concepute, construite şi menţinute astfel încât să nu le permită animalelor contactul cu cei menţionaţi. Amplasamentele nu trebuie să conţină vegetaţie sau alte materiale, astfel poziţionate, încât să poată folosi animalelor pentru a evada.

   6. 42. Porţile şi uşile amplasamentelor trebuie să fie la fel de solide şi eficiente ca şi restul împrejmuirilor amplasamentului. În particular, porţile şi uşile trebuie să fie

      proiectate şi menţinute astfel încât să nu poată fi scoase din balamale sau descuiate de către animale.

   7. 43. Porţile şi uşile spre amplasamentele animalelor, acolo unde publicul este admis, ca şi orice alt amplasament sau împrejmuire trebuie concepută, construită şi menţinută astfel încât să nu producă vreo rănire vizitatorilor, în particular copiilor sau persoanelor cu disabilităţi.

   8. 44. Animalele care se caţără sau sar trebuie ţinute în amplasamente suficient de sigure pentru a preveni evadarea lor. Animalele periculoase care sapă trebuie ţinute în amplasamente astfel construite încât să se evite evadarea pe sub împrejmuirea amplasamentului.

   9. 45. Acolo unde se folosesc garduri/împrejmuiri pentru a înconjura amplasamentele animalelor, stâlpii lor de susţinere trebuie să fie bine fixaţi în sol. Materialul din care este construit gardul sau împrejmuirea trebuie să fie suficient de solid pentru a putea susţine greutatea animalelor închise şi să reziste la eventuale deteriorări produse de animale.

      1. V.3 Întreţinerea clădirilor şi altor zone

   10. 46. Clădirile, structurile şi zonele în care publicul are acces trebuie menţinute în condiţii sigure.

   47 Publicului vizitator nu îi este permis să intre în nici o clădire, anexă sau zonă din cadrul grădinii zoologice/acvariu public care ar putea prezenta riscuri pentru sănătatea sau siguranţa lor.

   1. 48. Zonele în care este permis accesul vizitatorilor nu trebuie să prezinte suprafeţe alunecoase pentru a se evita căderea prin alunecare a acestora. Pentru a nu deveni greu accesibile pantele trebuie să fie concepute în trepte sau folosite alte modalităţi care să nu prezinte riscul de cădere pentru vizitatori sau personal.

   2. 49. Acolo unde sunt construite trepte, acestea trebuie însoţite de "mână curentă"/balustrade. Trebuie avut în vedere accesul persoanelor cu handicap motor, prin crearea de pante speciale pentru acestea.

   3. 50. Acolo unde există treceri suspendate peste amplasamentul unui animal acestea trebuie să fie proiectate, construite şi menţinute astfel încât să asigure siguranţa celor care le folosesc. Trecerile suspendate nu trebuie să permită animalelor contactul cu vizitatorii sau personalul.

      1. V.4 Protecţia publicului

   4. 51. Fiecare persoană autorizată pentru a folosi o armă de foc, din cadrul personalului grădinii zoologice, trebuie să se antreneze periodic în acest scop. Acest antrenament trebuie înregistrat printr-un document şi trebuie pus la dispoziţie pentru verificare.

   5. 52. Armele de foc, muniţia şi echipamentul de tranchilizare, acolo unde există trebuie:

      1. a. să fie disponibil pentru folosirea imediată;

      2. b. să fie folosite doar de operatori autorizaţi şi antrenaţi;

      3. c. să fie curăţate şi menţinute conform recomandărilor de utilizare;

      4. d. să fie ţinute în siguranţă, conform legislaţiei în vigoare.

   6. 53. Personal corespunzător trebuie instruit pentru: manevrarea medicamentelor tranchilizante, riscuri, efecte adverse, riscurile asupra oamenilor, dacă aceste medicamente sunt folosite greşit/accidental şi trebuie formulate protocoale de urgenţă pentru aceste cazuri.

   7. 54. Trebuie furnizate personalului instrucţiuni scrise în pnvmţa măsurilor de urgenţă şi procedurilor care trebuie efectuate în cazul unui incident care implică interacţiunea între animale veninoase şi vizitatori sau alţi membrii ai personalului. Aceste instrucţiuni trebuie să includă acţiuni imediate care trebuie efectuate, ca şi informaţia cerută de spitalul local, care vor include:

      1. a. natura muşcăturii sau înţepăturii şi specia de animal care a produs-o;

      2. b. numărul de telefon al celor mai apropriate centre care fac terapie anti-venin;

      3. c. numărul de telefon al grădinii zoologice şi al unui membru superior al personalului grădinii zoologice;

      4. d. numărul de telefon al unui specialist în această problemă care trebuie contactat;

      5. e. unde se poate, fişe medicale ale personalului;

      6. f. detalii ale medicului veterinar şi/sau biologului care manevrează spec11 venmoase.

         1. V.5 Evadări

   8. 55. Împrejmuirea/gardul care delimitează perimetrul grădinii zoologice/acvariului public, inclusiv punctele de acces în aceasta, trebuie să fie proiectate, construite şi menţinute astfel încât să descurajeze orice pătrundere neautorizată a persoanelor ca şi menţinerea tuturor animalelor în acest perimetru, în Iimite rezonabile.

   9. 56. Grădinile zoologice/acvariilor publice trebuie să dispună de un sistem de reducere a riscurilor de sustragere, distrugerilor intenţionate sau eliberării animalelor, cu rea intenţie, de către persoane neautorizate, intrate prin efracţie etc., care au pătruns în perimetrul grădinii zoologice în timpul sau în afara programului de vizitare.

   10. 57. Conducerea grădinii zoologice trebuie să evalueze posibilitatea oricărui pericol care poate apărea ca urmare a evadării unui animal din amplasamentul său şi să ia în considerare posibilele.căi de ieşire din perimetrul acesteia.

   11. 58. Trebuie făcute toate eforturile pentru capturarea oricărui animal evadat, viu, în măsura în care acest lucru este rezonabil.

   12. 59. Procedurile care trebuie adoptate în situaţia evadării animalelor, în incinta sau în afara perimetrului grădinii zoologice, fie în situaţia scăpării accidentale a unui animal, sau a eliberării neautorizate a unui animal, trebuie aduse în atenţia, şi să fie la dispoziţia tuturor membrilor personalului printr-un document scris.

   13. 60. Procedurile care trebuie urmate în situaţia evadării animalelor trebuie stabilite în prealabil şi includ următoarele:

       1. a. anunţarea, prin metode cât mai rapide, a unui membru superior al personalului referitor la fiecare evadare;

       2. b. un răspuns prompt la o evadare, în toate situţiile; de exemplu, atât în timpu zilei, când personalul este de serviciu, când sunt vizitatori în instituţie, sau când au evadat mai multe animale o dată, etc.

       3. c. ce măsuri trebuie întreprinse în situaţia unei evadări; incluzând recapturarea animalului, protecţia vizitatorilor, alertarea poliţiei, etc.

       4. d. controlul vizitatorilor, incluzând calmarea lor, adăpostirea lor în clădiri, închiderea uşilor, ferestrelor, evacuarea lor din incinta grădinii zoologice;

       5. e. asigurarea securităţii perimetrului grădinii zoologice, ceea ce implică închiderea porţilor, a tuturor punctelor de acces;

       6. f. asigurarea armelor de foc sau a echipamentului de tranchilizare, detalii precise de utilizare a acestora, stabilite în prealabil de conducerea grădinii zoologice şi poliţia locală;

       7. g. asigurarea unui echipament de recapturare a animalelor, care să poată fi utilizat în aceste situaţii inclusiv, dacă este necesar, folosirea unor vehicule în scopul protecţiei personalului de intervenţie.

   14. 61. Conducătorul grădinii zoologice sau un membru desemnat de acesta, trebuie să fie permanent disponibil pentru a lua decizia referitore la eutanasierea animalelor evadate, dacă este cazul.

   15. 62. Conducerea grădinii zoologice trebuie să stabilească o ierarhie a responsabilităţilor, în aceste situaţii, care trebuie consemnată în scris şi ţinută la zi. Aceasta trebuie adusă la cunoştiinţă întregului personal şi afişată în loc vizibil pentru membrii personalului.

   16. 63. Conducerea grădinii zoologice trebuie să se asigure că toţi membrii personalului sunt familiarizaţi cu procedurile de urgenţă care trebuie întreprinse în cazul evadării animalelor.

   17. 64. Toate evadările trebuie să fie înregistrate şi tăcute raportări detaliate asupra lor. În situaţia unei evadări urmată de imposibilitatea capturării respectivului anin1al nedomestic, cu atât mai mult a unui exemplar dintr·-o specie exotică, trebuie anunţată autoritatea locală pentru protecţia mediului despre eveniment, în maxim 24 de ore. În situaţia unui animal periculos trebuie luate măsuri de urgenţă, anunţând imediat poliţia locală sau orice altă,instituţie care poate ajuta la capturarea respectivului animal şi asigurarea siguranţei persoanelor din zonă.

   18. 65. Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să aibă în vedere potenţialul risc pe care îl implică răspândirea paraziţilor, agenţilor patogeni sau plantelor şi animalelor non-native prin intermediul apelor reziduale sau altor surse asemănătoare şi să ia măsuri pentru prevenirea unor astfel de situaţii. Apele reziduale trebuie tratate în mod corespunzător la părăsirea perimetrului grădinii zoologice pentru a prevern aceste situaţii.

   19. 66. Atunci când sunt folosite şanţuri uscate sau cu apă cu rol de bariere fizice pentru delimitarea perimetrului unui amplasament pentru animale, acestea trebuie să fie astfel construite încât să prevină căderea vizitatorilor în ele, prin marcarea, delimitarea lor, pe partea de vizitare.

   20. 67. Gardurile electrificate destinate delimitării amplasamentelor pentru animale trebuie poziţionate astfel încăt să nu poată fi atinse de către vizitatori.

   21. 68. Un număr suficient de semne de avertizare care folosesc simboluri grafice, cuvinte sau o combinaţie de simboluri grafice şi cuvinte trebuie plasate în dreptul fiecărui amplasament care conţine animale cu potenţial periculos, specificând şi în ce constă pericolul (de ex. animal care zgârie, muşcă, etc.).

       1. V.6 Ieşiri

   22. 69. Ieşirile trebuie să fie adecvat localizate şi vizibil indicate/ inscripţionate.

   23. 70. Fiecare ieşire trebuie menţinută liberă, uşor accesibilă în scopul deschiderii, dinspre interior, pentru a permite vizitatorilor ieşirea din incinta grădinii zoologice/acvariului public. Toate aceste porţi de acces trebuie să se poată închide în mod sigur pentru a putea preveni evadarea animalelor.

       1. V.7 Semne

   24. 71. Acolo unde vizitatorii pot veni în contact cu animalele, semne şi informaţii de avertizare, unde este cazul în mai multe limbi străine de circulaţie, trebuie expuse vizibil.

   25. 72. Un număr adecvat de semne de avertizare, anunţând potenţialul pericol, fie prin simboluri grafice, fie o combinaţie de simboluri grafice şi cuvinte, trebuie expuse în zonele unde există garduri electificate sau alte surse de potenţială electrocutare.

   26. 73. Avertismente trebuie expuse în toate locurile unde există pericolul ca o persoană să cadă (şanţuri, etc). Asemenea şanţuri trebuie asigurate cu o barieră capabilă să oprească, mai ales, căderea copiilor.

   27. 74. Orice clădire unde există un pericol trebuie ţinută închisă. Plăcuţe de avertizare trebuie expuse pentru a indica faptul că accesul este nesigur sau este interzis.

   28. 75. Alte zone trebuie clar definite, de exemplu prin intermediul barierelor şi plăcuţelor de avertizate sau, acolo unde este permis accesul autovehiculelor care

       aparţin instituţiei, trebuie puse semne indicatoare de circulaţie sau plăcuţe care să avertizeze publicul.

   29. 76. Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să aibă în vedere şi folosirea de plăcuţe indicatoare pe bază de simboluri pentru a veni în ajutorul vizitatorilor străini şi al copiilor (care nu ştiu să citească, dar pot înţelege simbolurile grafice).

       1. V.8 Facilităţi pentru public

       V.8 a. Primul ajutor

   30. 77. Echipamentul de prim-ajutor trebuie să fie uşor accesibil, situat într-o clădire/cameră anexă.

   31. 78. Punctele de prim-ajutor trebuie să fie în mod adecvat semnalizate/indicate.

   32. 79. Un număr adecvat de membrii ai personalului, instruiţi în acordarea primului­ ajutor trebuie să fie disponibili în timpul programului normal de vizitare.

   33. 80. Trebuie furnizate personalului instrucţiuni scrise în privinţa măsurilor de urgenţă şi procedurilor care trebuie efectuate în cazul unui incident care implică interacţiunea între animale veninoase şi vizitatori sau alţi membrii ai personalului.

       1. V.8.b. Toalete

   34. 81. Trebuie puse la dispoziţie toalete corespunzător echipate ş1 menţinute, inclusiv pentru persoane cu disabilităţi/handicap.

   35. 82. Apă curentă, curată, pentru spălat trebuie pusă la dispoziţie, împreună cu săpun şi modalităţi de uscare a mâinilor.

       1. V.8.c. Parcarea

   36. 83. Grădina zoologică/acvariul public trebuie să se asigure, împreună cu autoritatea locală şi poliţia, acolo unde este necesar, că facilităţile de parcare sunt suficiente pentru a asigura necesităţile vizitatorilor.

       1. V.8.d. Asigurarea unor nevoi particulare

   37. 84. Trebuie puse la dispoziţie locuri amenajate de şedere şi odihnă, în mod particular, pentru persoanele în vârstă şi pentru părinţii cu copii mici.

   38. 85. Trebuie făcute amenajări pentru a preîntâmpina, în limite rezonabile, necesităţile vizitatorilor cu nevoi speciale, inclusiv a celor cu handicap.

6. VI. CONDIŢII PRIVIND BUNĂSTAREA ANIMALELOR

   1. VI.1 Asigurarea unui ambient corespunzător

      1. 86. Temperatura, ventilaţia, iluminarea şi nivele de zgomot ale amplasainentelor, trebuie să fie, în permanenţă, corespunzătare pentru realizarea confortului şi a bunăstării unei specii particulare de animal. În paiiicular:

         1. a. trebuie avute în vedere nevoile speciale ale animalelor gestante şi nou-născute/ eclozate;

         2. b. anin1alelor importate, nou sosite, trebuie să li se permită să devină complet aclimatizate în noul lor mediu ambiant. În unele cazuri, acesta poate fi un proces gradual;

         3. c. amplasamentele pentru animale acvatice trebuie să fie areate adecvat, în conformitate cu numărul de indivizi aflaţi în fiecare amplasrunent/acvariu şi trebuie menţinute la o temperatură adecvată cerinţelor speciei/speciilor, iar parametrii ambientului (ex. salinitatea, calitatea apei) trebuie să fie corespunzători speciei;

         4. d. adăposturile interioare trebuie să asigure o umiditate corespunzătore şi protecţie împotriva condiţiilor extreme, ale radiaţiilor solare, căldurii, uscăciunii, frigului;

      2. 87. Animalelor menţinute în amplasamente exterioare trebuie să li se asigure adăpost suficient pentru confortul şi bunăstarea lor. Trebuie asigurate arii de refugiu pentru animalele nervoase, sensibile pentru a se putea retrage din câmpul vizual al publicului. Amplasamentele trebuie concepute astfel încât să permită animalelor să-şi manifeste reacţiile normale de apărare şi să respecte distanţele de "fugă" coresunzătoare.

      3. 88. Amplasamentele şi barierele/împrejmuirile acestora trebuie menţinute într-o stare în care să nu permită nici o posibilitate de rănire animalelor. În particular:

         1. a. orice defect observat la împrejmuirile unui amplasament sau în orice dispozitiv sau echipament din amplasamentele animalelor, care este posibil să- 1 rănească, trebuie reparat sau înlocuit sau animalul trebuie retocat imediat, iar defecţiunea înregistrată în registrul zilnic de observaţii al îngrijitorului;

         2. b. orice defect care prezintă posibilitatea de a-i face rău animalului trebuie rectificat imediat. Dacă aceasta nu este posibil, animalul trebuie mutat din apropierea sursei de pericol potenţial până când acest pericol este îndepărtat (reparat, rectificat, etc.);

         3. c. orice tip de plantă capabilă să-i facă rău animalului trebuie îndepărtată;

         4. d. şanţurile uscate sau cu apă folosite ca bariere fizice pentru delimitarea amplasanemtelor trebuie să asigure posibilitatea de revenire în amplasament dacă animalul cade în ele;

         5. e. orice materiale naturale (ex. plante şi produsele lor, precum seminţe sau fructe) sau orice materiale nenaturale (ex. vopsele, substanţe chimice, substrate tratate, apă tratată, etc.) trebuie evaluate din punct de vedere al toxicităţii pentru specia de animale la care dorim să le introducem, înainte de a le folosi.

      4. 89. Toate plantele şi echipamentele fixate, inclusiv instalaţiile electrice trebuie montate şi menţinute astfel încât să nu prezinte pericol pentru animale, iar operarea lor să nu fie disturbată de acestea.

      5. 90. Acolo unde calitatea mediului ambiant este dependentă de utilităţi externe, facilităţi adecvate de reglare/autoreglare trebuie să existe în cazul deteriorării acestor utilităţi;

      6. 91. Uneltele şi alte echipamente portabile nu trebuie lăsate nesupravegheate în locuri unde ele pot cauza răniri animalelor, pot facilita evadările sau pot servi drept proiectile;

      7. 92. Deşeurile/resturile din amplasamentele animalelor, care pot produce răniri, trebuie îndepărtate, curăţate cât mai curând posibil;

      8. 93. Trebuie menţinute standarde corespunzătoare de igienă, atât privind igiena personală a membrilor personalului ca şi cea din amplasamente şi din camerele destinate tratamentului animalelor. În particular:

         1. a. trebuie acordată în mod special atenţie administrării şi curăţării corespunzătoare a amplasamentelor şi echipamentelor din interiorul acestora, pentru a reduce riscul îmbolnăvirilor. În cazul animalelor acvatice, calitatea apei trebuie monitorizată în mod regulat;

         2. b. trebuie să fie disponibile substanţe corespunzătoare pentru curăţare ca şi cantităţi suficiente de apă, iar mijloacele pentru aplicarea lor să fie sigure, trebuie obţinute şi urmate indicaţiile specialiştilor privind cerinţele de curăţenie şi igienizare ale amplasamentelor sau altor arii.

         3. c. trebuie avută grijă specială dacă o boală infecţioasă este identificată la vreun animal.

      9. 94. Drenarea tuturor amplasamentelor trebuie să fie eficientă, îndepărtând toată apa în exces.

      10. 95. Orice jgheab, canal, scurgere deschise, în afară de cele care transportă apa de suprafaţă, trebuie situate în afara amplasamentelor.

   2. VI.2 Asigurarea hranei şi apei

      1. 96. Hrana oferită trebuie să fie prezentată în mod corespunzător şi trebuie să aibă valoare nutritivă, cantitate, calitate şi varietate corespunzătoare speciei respective ca şi condiţiei în care este animalul - dimensiune, vârstă, stare fiziologică, reproductivă şi de sănătate.

      2. 97. Trebuie să fie permanent la dispoziţia animalelor apă pentru băut proaspătă, limpede, în cantitate suficientă.

      3. 98. Stocurile de hrană şi lichide trebuie păstrate în condiţii igienice. În particular:

         1. a. hrana şi lichidele trebuie protejate împotriva umezelii, deteriorării, mucegaiurilor sau contaminării de către insecte, păsări, paraziţi, sau alţi dăunători;

         2. b. stocurile de hrană şi lichide perisabile trebuie păstrate în refrigeratoare;

         3. c. prepararea hranei solide şi lichide trebuie efectuată în locuri special concepute şi corespunzător echipate şi folosite doar în acest scop;

         4. d. personalul trebuie instruit în vederea respectării unor standarde stricte de igienă personală şi trebuie să se conformeze regulilor de menţinere a igienei pe parcursul preparării şi transportului hranei, atrăgându-se atenţia asupra riscurilor de contaminare prin intermediul echipamentului, ustensilelor şi suprafeţelor, iar containerele pentru hrană şi apă nu trebuie folosite în alte scopun.

      4. 99. Trebuie avut în vedere, atunci când este oferită hrana şi lichidele, comportamentul natural al animalelor, în mod particular aspectele sociale. Vasele pentru hrană si lichide, atunci când sunt folosite, trebuie să aibă un model potrivit şi să fie plasate astfel încât să fie accesibile tuturor animalelor ţinute în amplasament.

      I 00. Modalităţile de hrănire ale animalelor trebuie să fie sigure atât pentru acestea cât şi pentru personal.

      1O1. Hrănirea animalelor cu pradă vie trebuie evitată. Administrarea prăzii vii se va face doar în circumstanţe excepţionale şi doar la indicaţia biologului, medicului veterinar sau altui specialist. Când trebuie folosită prada vie, trebuie avută în vedere atât bunăstarea acesteia, cât şi orice potenţială rănire care ar putea fi cauzată prădătorului.

      1 02. Hrana şi lichidele, ca şi vasele pentru hrană şi lichide, atunci când sunt folosite, trebuie aşezate în locuri în care să fie minim riscul de a se contamina cu dejecţiile animalelor, păsărilor sălbatice, rozătoarelor sau altor dăunători.

      I 03. Vasele pentru hrană şi lichide, când se folosesc, trebuie curăţate în mod regulat.

      I 04. Hrănitorile automate, atunci când sunt folosite, trebuie inspectate de două ori pe zi pentru a se asigura că funcţionează eficient. Adăpătorile automate sau alte sisteme de adăpat trebuie şi ele inspectate de două ori pe zi.

      I 05. Nu trebuie permisă hrănirea necontrolată a animalelor de către vizitatori. Atunci când hrănirea animalelor de către vizitatori este permisă, trebuie făcută doar cu hrană specială, controlată, aprobată de instituţie, procurată din cadrul respectivei instituţii. Cantitatea oferită pe zi şi pe animal trebuie să se încadreze în necesarul zilnic specific speciei pentru a se evita hrănirea în exces.

      106. Hrana neconsumată trebuie îndepărtată din amplasamente în scopul menţinerii igienei.

      l 07. Indicaţiile veterinare, ale biologului sau ale altui specialist, privind toate aspectele legate de nutriţie trebuie obţinute şi urmate.

      108. Trebuie ment,inut un dosar cu toate dietele animalelor din colect,ie.

   3. VI.3 Asigurarea îngrijirii generale şi asistenţei veterinare a animalelor

VI.3.a. Observaţii de rutină

109. Condiţia/starea, sănătatea şi comportamentul tuturor animalelor trebuie verificate de cel puţin două ori pe zi de către persoana sau persoanele care răspund de îngrijirea lor;

11O. Orice animale care provoacă cauze de îngrijorare trebuie evaluate atent, dacă ele sunt în mod nejustificat bolnave, rănite sau au un comportament schimbat nejustificat. Atunci când este necesar, trebuie să li se asigure imediat atenţie şi tratan1ent.

1. 111. Trebuie ţinut un registru/jurnal de către persoana sau persoanele răspunzătoare de animale/îngrijitori, în care să se indice schimbările prescrise în dietă, verificările stării de sănătate efectuate, orice comportament, activitate sau altă problemă neobişnuită survenită ca şi acţiunile de remediere întreprinse.

   VT. 3.b. Amplasamente

2. 112. Amplasamentele trebuie să fie de astfel proiectate, construite, de dimensiuni; iar animalele trebuie să fie cazate în ele, astfel încât:

   1. a. să se evite dominarea nejustificată a animalelor din cadrul grupurilor de către un membru dominant;

   2. b. să se evite riscul creării conflictelor permanente şi persistente între membrii

      unui grup, sau între membrii diferitelor specii sau grupuri de vârstă în expoziţiile mixte;

   3. c. să se asigure ca amplasamentul să nu fie suprapopulat;

   4. d. să se prevină apariţia şi răspândirea paraziţilor sau altor agenţi patogeni;

   5. e. să se permită îndepărtarea tuturor dejecţiilor, resturilor solide şi lichide.

3. 113. Arborii din apropierea şi din amplasamentele animalelor trebuie să fie în mod regulat inspectaţi şi ajustaţi de câte ori este necesar pentru a se evita rănirea animalelor sau ingerarea plantelor toxice. Trebuie efectuată toaletarea arborilor şi plantelor căţărătoare pentru a se preveni evadările animalelor.

4. 114. Distanţele sau barierele dintre animale şi dintre amplasamente şi vizitatori trebuie să fie suficiente pentru a minimiza transmiterea bolilor sau potenţialilor agenţi patogeni.

   1. VI.3.c. Asistenţa veterinară

5. 115. Un program cuprinzător/complet de asistenţă veterinară trebuie să fie stabilit şi desfăşurat sub supravegherea unui medic veterinar care este familiarizat cu practica curentă a îngrijirii animalelor din grădini zoologice, în particular, a speciilor

   mentinute în colectie.

   ' '

6. 116. Medicul veterinar trebuie să răspundă de, sau să fie activ implicat m următoarele:

   1. a. inspecţii de rutină ale colecţiei de animale;

   2. b. îndrumarea în efectuarea sau aplicarea tratamentelor tuturor animalelor bolnave;

   3. c. realizarea vaccinărilor, deparazitărilor, vitaminizărilor şi altor aspecte ale medicinei preventive;

   4. d. monitorizarea sănătăţii animalelor inclusiv recoltarea de sânge şi de alte mostre pentru examene de laborator;

   5. e. recoltarea, prepararea şi expedierea corectă şi sigură a probelor. Atunci când aceste mostre trebuie transportate în afara instituţiei de altcineva decât medicul veterinar, persoana trebuie să fie un membru al grădinii zoologice calificat sau instruit corespunzător, de ex. tehnician de laborator sau asistent medical, etc.;

   6. f. instruirea personalului grădinii zoologice în probleme de sănătate şi igienă;

   7. g. asigurarea că se efectuează examinări post-mortem, atunci când este necesar;

   8. h. supravegherea perioadelor de carantină şi altor asemenea cerinţe impuse de lege sau ca parte a unei bune practici veterinare în zoo;

      1. 1. programul de nutriţie şi conceperea dietelor, în colaborare cu biologul şi/sau cu alţi specialişti;

         1. J. stabilirea unor proceduri scrise care trebuie urmate în cazul accidentalor produse

            de folosirea unor medicamente periculoase.

7. 117. Trebuie ţinute dosare cuprinzătoare - acolo unde este posibil pe suport electronic (PC/computer) - şi puse la dispoziţia persoanelor desemnate cu verificarea de catre autorităţile teritoriale de protecţie a mediului, acoperind următoarele aspecte:

   1. a. medicină preventivă;

   2. b. medicină clinică şi chirurgie;

   3. c. rezultate patologice după testări ante-mortem, rezultate ale examinărilor şi testelor post-mortem.

8. 118. Conducerea grădinii zoologice/acvariului public trebuie să se asigure că există în cadrul instituţiei sau a spitalului veterinar local sau a cabinetului veterinar al medicului care deserveşte grădina zoologică/ acvaiul public, antidoturi accesibile pentru produsele cu potenţial toxic care se folosesc în zoo.

9. 119. Conducătorul instituţiei sau înlocuitorul acestuia trebuie să fie permanent disponibil pentru a lua decizii privind eutanasia animalelor bolnave, la indicaţia medicului veterinar şi în urma consultării comitetului etic şi a celorlalţi specialişti din cadrul instituţiei.

10. 120. Trebuie să existe facilităţi adecvate pentru examinările post-mortem ale tuturor speciilor de animale, fie în cadrul grădinii zoologice/acvariului public, fie la alte unităţi specializate.

121 Cadavrele animalelor trebuie manevrate cu echipament specific de protecţie ş1 într-un mod în care riscurile de transmitere a infecţiilor, contaminare, să fie m1mn1e.

1. 122. Toate animalele care mor la gradina zoologica/acvariu public trebuie să fie examinate post-mortem. Acolo unde este cazul, trebuie recoltate probe pentru

   diagnostic sau pentru monitorizarea stării de sănătate ş1 duse la laborator pentru exammare.

   1. VI.3.d. Izolarea animalelor

2. 123. Spaţii/amplasamente speciale, în afara cadrului expoziţional, neaccesibil publicului, trebuie puse la dispoziţie pentru izolarea şi examinarea animalelor nou sosite în colecţie, ca şi pentru carantinarea şi îngrijirea cazurilor neaşteptate de îmbolnăvire, rănire, dispoziţie schimbată a animalelor.

3. 124. Trebuie create facilităţi (spaţii, echipamente, etc.) pentru îngnJirea animalelor crescute artificial/"la mână" şi a mamelor cu pui.

4. 125. Animalele nou sosite trebuie ţinute izolate atâta timp cât este necesar pentru a se asigura o examinare corespunzătoare, aclimatizare şi carantină înaintea introducerii împreună cu animalele din colecţie.

5. 126. Trebuie acordată atenţie specială igienei din spaţiile unde sunt izolate sau carantinate animalele.

6. 127. Echipamentul de protecţie şi ustensilele folosite de personal m zona de izolare trebuie folosite, curăţate şi depozitate doar în acea zonă.

   1. VI.3.e. Menţinerea igienei şi controlul bolilor

7. 128. Materialele sanitatre folosite, ca şi materiile biologice, trebuie îndepărtate conform legii, într-o modalitate aprobată de autoritatea sanitară.

8. 129. Un program eficient şi care să nu implice riscuri pentru sănătatea şi/sau integritatea animalelor din colecţie, în vederea controlului/ combaterii dăunătorilor, paraziţilor şi, dacă este necesar, a prădătorilor, trebuie stabilit şi menţinut în grădina zoologică.

9. 130. Personalul trebuie instruit să raporteze în mod confidenţial orice problemă medicală sau incapacitate care poate afecta capacitatea de a lucra cu animalele într-o manieră sigură şi competentă.

   VI.4. Asigurarea posibilităţii de exprimare a celor mai normale comportamente

10. 131. Trebuie încurajată reproducerea în captivitate, acolo unde este potrivită, şi trebuie formulată o politică coerentă referitoare la speciile de animale menţinute, care să fie actualizată continu. Măsuri de control corespunzătoare trebuie avute în vedere pentru prevenirea suprapopulării.

11. 132. Grădinile zoologice/acvariile publice sunt obligate să fie la curent cu informaţiile complete şi la zi despre biologia şi menţinerea în captivitate, mai ales atunci când se are în vedere aducerea în colecţie a unor specii care nu au mai fost găzduite anterior, sau când se fac planuri pentru noi amplasamente pentru speciile deja existente.

12. 133. La amenajarea amplasamentelor trebuie să se aibă în vedere habitatul natural al speciei şi să se caute îndeplinirea necesităţilor fiziologice şi psihologice ale anin1alului.

13. 134. Amplasamentele trebuie echipate în conformitate cu necesităţile animalului şi anume: substrat corespunzător cerinţelor ecologice ale animalului, crăci, vizuini, cuiburi pentru naştere/depunerea ouălor, bazine, vegetaţie, ca şi alte materiale necesare manifestării diferitelor comportamente naturale şi care să participe la diminuarea oricărui comportament anormal. Facilităţile trebuie să prevadă/anticipeze creşterea în dimensiuni a animalelor şi trebuie să fie capabile să satisfacă în moci corespunzător necesităţile animalului în toate etapele sale ele creştere şi dezvoltare.

14. 135. Anin1alele aparţinând speciilor sociale, trebuie menţinute în grupuri sociale compatibile şi corespunzătoare ca număr. Indivizi solitari vor fi menţinuţi izolaţi doar în beneficiul conservării speciei, dacă aceasta o cere, şi necesităţilor de bunăstare ale grupului, şi doar atunci când izolarea nu este în detrimentul exemplarului individual. Altfel, trebuie luate măsuri pentru remedierea situaţiei, de ex : relocarea animalului la altă grădină zoologică/acvariu public, sanctuar, parc zoologic etc., unde există un grup, aducerea unor exemplare pentru formarea grupului, după caz.

15. 136. Este interzisă împerecherea animalelor din taxoni diferiţi.

16. 137. Dacă un animal hibrid este transferat altei colecţii, instituţia pnm1toare trebuie să fie informată că animalul este hibrid. În această situaţie, este obligatoriu ca animalul să fie sterilizat definitiv, înaintea transferului.

    Vl.5. Asigurarea protecţiei faţă de teamă şi stres

17. 138. Animalele trebuie să fie manevrate, îngrijite şi antrenate numai de către, sau sub coordonarea unui membru din personal calificat corespunzător în domeniu. Manevrarea animalelor trebuie realizată cu grijă, ţinându-se cont de bunăstarea lor, evitând disconfortul inutil, stresul sau producerea unui rău fizic.

18. 139. Orice contact fizic direct între animale şi vizitatori trebuie să fie făcut numai în prezenţa personalului calificat de îngrijire a animalelor, doar pe scurte perioade de timp şi în condiţii care să corespundă bunăstării animalelor, şi nu în condiţii care să conducă la discomfortul acestora.

19. 140. Anin1alele nu trebuie provocate, iritate, sau stimulate pentru a satisface curiozitatea, plăcerea publicului.

20. 141. Animalele care pot interacţiona în mod excesiv, stresant între ele nu trebuie ţinute în amplasamente alăturate sau în imediată apropiere (ex. pradă - prădător, specii concurente etc.).

21. 142. Spaţii special amenajate, corespunzătoare pentru separarea animalelor gestante sau cu pui trebuie să fie disponibile pentru a micşora stresul inutil.

22. 143. Animalele cazate, temporar, separat de restul grupului trebuie ţinute în această situaţie doar atâta timp cât este strict necesar pentru a nu apare dificultăţi de reacomodare la reintroducerea animalului în grupul respectiv.

23. 144. Anin1alele destinate reabilitării (ex. animale accidentate, epuizate fizic etc. aduse la grădina zoologică/acvariu public) nu trebuie expuse publicului, acest fapt cauzând stres şi chiar compromite eventuala eli bereare în natură.

24. 145. Este interzis fumatul în incinta grădinilor zoologice, atât al personalului, cât şi al vizitatorilor, cu excepţia locurilor special amenajate în acest sens.

25. 146. Vizitatorii pot consuma alimente doar în locurile special amenajate în acest sens, din incinta grădinii zoologice.

    Vl.6. Transportul şi mutarea animalelor vii

26. 147. Surplusul stocului colecţiei de animale a grădinii zoologice/acvariului public trebuie transferat (vândut, donat, schimbat etc.) doar către instituţii de profil responsabile care au facilităţi corespunzătoare, posibilităţi şi experienţă pentru a asigura bunăstarea animalelor.

27. 148. Trebuie să fie disponibile facilităţi corespunzătoare pentru ridicarea, închiderea în cuşti şi transportul tuturor tipurilor de animale din colecţie, atât în interiorul grădinii zoologice/acvariului public, cât şi în afară.

28. 149. Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să se asigure că sunt îndeplinite cerinţele Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariţie (CITES), care reglementează importul, exportul, vânzarea şi alte beneficii comerciale - inclusiv expunerea - de specii listate în anexele convenţei.

l 50. Alte consideraţii care trebuie avute în vedere când animalele sunt mutate în altă grădină zoologică include faptul că transportul trebuie realizat în conformitate şi cu alte reglementări în vigoare.

1. 151. Tehnicile de capturare şi de transport trebuie să aibă în vedere temperamentul animalului şi comportamentul de evadare pentru a minimiza rănirile, stricăciunile şi disconfortul.

2. 152. Orice animal transportat în afara grădinii zoologice/acvariu public trebuie să fie în grija unei persoane competente desemnată de instituţie şi trebuie luate măsuri adecvate pentru protecţia şi bunăstarea atât a publicului cât şi a animalului.

3. 153. Atunci când sunt scoase animalele din cadrul grădinii zoologice/acvariu public, trebuie întodeauna luate toate măsurile de securitate. Animalele trebuie ţinute în afara contactului direct cu alte persoane, cu excepţia persoanei competente desemnate de instituţie.

ANEXA Nr. 2 

Înregistrată cu nr........ .

AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI ........................

CERERE PENTRU OBŢINEREA AUTORIZĂRII GRĂDINILOR ZOOLOGICE ŞI ACVARIILOR

Persoana fizică(juridică........................................cu sediul în înregistrat

la ................................cu nr..................... din cod fiscal nr.

.......................având ca activitate în statutul de funcţionare .............................

. reprezentat

prin................................................ în calitate de ....................................

Solicită prin prezenta eliberarea AUTORIZAŢIEI DE MEDIU pentru funcţionarea grădinii zoologice.

La prezenta cere anexăm:

formularul tip de înregistrare a instituţiei, însoţit de celelalte documente anexate.

Semnătura solicitantului

Data..........

ANEXA Nr. 3  

FORMULAR TIP DE ÎNREGISTRARE A INSTITUTIEI

Se completează de către conducerea grădinii zoologice/acvariului şi se depune la autoritatea teritorială de protecţia mediului, împreună cu cererea pentru obţinerea autorizării grădinii zoologice/acvariului.

ANEXA Nr. 4  

FORMULAR-TIP DE VERIFICARE A CRITERIILOR NECESARE AUTORJZĂRII

ALTE OBSERVŢII GENERALE PE CARE AUTORITATEA COMPETENTĂ DOREŞTE SĂ LE MENŢIONEZE/RECOMANDE.

RAPORTUL AUTORITĂŢII COMPETENTE

RECOMANDĂRILE AUTORITĂŢII COMPETENTE

În urma verificării efectuate la.................................................................(Denumirea instituţiei),

Adresa............................................................, autoritatea competentă face următoarele recomandări:

l. se recomandă închiderea instituţiei (grădină zoologidt, acvariu) în întregime şi nu se acordă autorizaţie;

1. 2. se recomandă închiderea unui/unor amplasamente şi eliberarea unei autorizaţii doar pentru amplasamentele care corespund.

   Pentru amplasamentul/amplasamentele necorespunzătoare se acordă un termen de maxim 2 ani pentru conformare la standardele prezentului ordin sau pentru înstrăinarea animalelor conţinute în respectivele amplasamente, de la data emiterii reconarndărilor de către echipa de verificare. În această perioadă, pe amplasamentele necorespunzătoare, conducerea grădinii zoologice trebuie să

   inscripţioneze: ,,Amplasamente neautorizate. în curs ele desfiinţare" sau ăAmplasamente neautorizate, în curs de amenajare", după caz. Dacă, după expirarea celor 2 ani, grădina zoologică nu s-a conformat, (nu a înstrăinat animalele sau nu a luat măsuri de remediere a situaţiei) se aplică măsurile menţionate în Legea 191/2002. •

2. 3. se recomandă autorizarea grădinii zoologice, în conformitate cu prezentul ordin, cu următoarele condiţii adiţionale:

   1. a. restrângerea numărului de animale;

   2. b. modernizarea anumitor amplasamente;

   3. c. extinderea suprafeţei existente;

   4. d. mutarea pe un nou amplasament;

   5. e. fără alte menţiuni.

Se bifează ceea ce se recomandă.

Termenul de conformare este de maxim 2 ani de la data emiterii reconamdărilor de către echipa de verificare.

Din partea conducerii Agenţiei de Protecţie a Mediului ................... Din partea instituţiei (grădină zoologică, acvariu)............................

Data completării formularului ..............................

ANEXA Nr. 5 

Conţinutul-cadru al autorizaţiei de mediu Antet

AUTORIZA ŢIE DE MEDIU Nr. ............ din ..............

Ca urmare a cererii adresate de ........................................, cu sediul în judeţul ,

municipiul, oraşul, comuna, satul ..................................., sectorul .........., str nr.

........ etc......................................................, înregistrată la numărul ............... din ,

în urma analizării documentelor transmise şi a verificării,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 408/2004privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, a Legii protecţiei mediului nr. 137/1995,republicată, cu modificările si completările şi a Legii grădinilor zoologice şi acvariilor publice nr. 191/2002,se emite:

AUTORIZAŢIA DE MEDIU

pentru ............................... din municipiul, oraşul, comuna, satul ..........................., sectorul ,

str. ......................................................... nr. ...... etc ,

care prevede: ...............................................

în scopul: desfăşurării următoarelor activităţi (conform cod CAEN )............

Documentaţia conţine: (formular tip de înregistrare a instituţiei, cererea de autorizare, formular tip de verificre a criteriilor necesare autorizării, raportul autorităţii competente, recomandările autorităţii competente, fişă de prezentare şi declaraţie, bilanţ de mediu etc.)

. elaborată de:

şi următoarele acte de reglementare emise de alte autorităţi:

Prezenta autorizaţie se emite cu următoarele condiţii impuse:

Prezenta autorizaţie este valabilă ................ de la ........................., data eliberării, până la

. , cu condiţia vizării anuale.

Nerespectarea prevederilor autorizaţiei atrage după sine suspendarea şi/sau anularea acesteia, după caz.

1. I. Activitatea autorizată :

   1. 1. Dotări (instalaţii, utilaje, mijloace de transport utilizate în activitate)..............................................

   2. 2. Materiile prime, auxiliare, combustibilii şi ambalajele folosite - mod de ambalare, de depozitare, cantităţi:*

   3. 3. Utilităţi - apă, canalizare, energie (surse, cantităţi, volume):

   4. 4. Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic sau ale activităţii: 5.Produsele şi subprodusele obţinute - cantităţi, destinaţie: *

      1. 6. Datele referitoare la centrala termică proprie - dotare, combustibili utilizaţi

         (compoziţie, cantităţi), producţie:

      2. 7. Alte date specifice activităţii: (cod-uri CAEN care se desfasoară pe amplasament, dar nu intră pe procedura de autorizare)..........................................................•...........................

      3. 8. Programul de funcţionare - ore/zi, zile/săptămână, zile/an.

2. II. Instalaţiile, măsurile şi condiţiile de protecţie a mediului

   1. 1. Staţiile şi instalaţiile pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu, din dotare (pe factori de mediu):*

   2. 2. Alte amenajări speciale, dotări şi măsuri pentru protecţia mediului:

   3. 3. Concentraţiile şi debitele masice de poluanţi, nivelul de zgomot, de radiaţii, admise la evacuarea în mediu, depăşiri permise şi în ce condiţii:':'

3. III. Monitorizarea mediului

   I .Indicatorii fizico-chimici, bacteriologici şi biologici emişi, imisiile poluanţilor, frecvenţa, modul de valorificare a rezultatelor:

   2.Datele ce vor fi raportate autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului şi periodicitatea:

4. IV. Modul de gospodărire a deşeurilor şi a ambalajelor

   I .Deşeurile produse (tipuri, compoziţie, cantităţi):

   1. 2. Deşeurile colectate (tipuri, compoziţie, cantităţi, frecvenţă):

   2. 3. Deşeurile stocate temporar (tipuri, compoziţie, cantităţi, mod de stocare): 4.Deşeurile valorificate (tipuri, compoziţie, cantităţi, destinaţie):

   1. 5. Modul de transport al deşeurilor şi măsurile pentru protecţia mediului:

   2. 6. Mod de eliminare (depozitare definitiva, incinerare):..................................

   3. 7. Monitorizarea gestiunii deşeurilor : ...........................................................

   4. 8. Ambalajele folosite şi rezultate - tipuri şi cantităţi: * ...................................

   5. 9. Modul de gospodărire a ambalajelor (valorificate): * ...................................

5. V. Modul de gospodărire a substanţelor si preparatelor periculoase

   1. 1. Substanţele şi preparatele periculoase produse sau folosite ori comercializate/transportate (categorii, cantităţi) :..................................:..............................................................................

   2. 2. Modul de gospodărire:

      • - ambalare:

      • - transport:

      • - depozitare:

      • - folosire/comercializare:

   3. 3. Modul de gospodărire a ambalajelor folosite sau rezultate de la substanţele şi preparatele periculoase:

   4. 4. Instalaţiile, amenajările, dotările şi măsurile pentru protecţiit factorilor de mediu şi pentru intervenţie în caz de accident:

5.Monitorizarea gospodăririi substanţelor si preparatelor periculoase*: MENŢIUNI:

Director, lntocmit:

Şeful compartimentului protecţia naturii şi arii protejate

Aviz compartimentul avize, acorduri, autorizaţii

Rubricile marcate cu asterisc (*) se completează după caz.

ANEXA Nr. 6 

PROCESUL DE ANALIZĂ ETICĂ

1. 1. Toate grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să aibă o formă de analiză etică a acţiunilor şi activităţilor pe care le întreprind şi care implică vizitatorii, personalul, animalele; în mod particular în situaţii în care folosirea animalelor poate fi în conflict cu condiţiile de bunăstare ale animalelor implicate (de ex. achiziţia, managementul sau înstrăinarea în scopuri de conservare, educaţia, cercetarea).

   Alte puncte de dezbatere pot fi reprezentate de:

   1. a. în ce circumstanţe un animal poate fi eutanasiat;

   2. b. dacă păsărilor de apă din amplasamente trebuie sau nu să le fie făcute intervenţii chirurgicale la aripi;

   3. c. dacă anumite proceduri veterinare sunt adecvate;

   4. d. politica grădinilor zoologice/acvariilor publice în privinţa transferurilor animalelor;

   5. e. proiectele de cercetare;

   6. f. conformarea în privinţa politicilor de conservare şi de educaţie.

2. 2. Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să ia în considerare constituirea propriului comitet etic, având în vedere următoarele aspecte:

   1. a. comitetul etic trebuie să aibă independenţă, el dând consultanţă administratorului/managerului grădinii zoologice/acvariului public;

   2. b. comitetul nu trebuie să fie format numai din specialişti/oameni ele ştiinţă, deoarece nu întodeauna pot fi obiectivi în evaluarea etică, putându-se apela şi la persoane din afara instituţiei cu activităţi relevante în aspectele etice (profesori, avocaţi, psihologi etc.)

      CONSERVARE, EDUCAŢIE ŞI CERCETARE

      1. I. Conservarea

         1. 1. Conform Strategiei Mondiale a Conservării în Grădinile Zoologice şi Directivei 22/1999 a Uniunii Europene, grădinile zoologice/acvariile publice au responsabilitatea de a acţiona astfel încât să folosească în mod durabil resursele naturale. Aceasta se poate realiza prin punerea accentului pe problemele de conservare, biodiversitate şi dezvoltare durabilă.

         2. 2. Pe lângă activităţi de strângeri de fonduri în scopul susţinerii unor proiecte de conservare, există mai multe moduri de a contribui la conservare:

            1. a. asigurarea unor facilităţi pentru speciile de animale indigene în perimetrul gădinii zoologice (de ex. cuiburi şi lu·ănitori pentru păsări, vegetaţie densă pentru herpetofaună sau mamifere mici, etc.)

            2. b. prin restricţionarea folosirii substanţelor de fertilizare, pesticidelor altor substanţe chimice asemănătoare;

            3. c. cooperarea cu alte organisme pentru stabilirea unor rezervaţii, arii protejate, managementului unor habitate (de ex. menţinerea unor zone umede pentru protecţia avifaunei, herpetofaunei, ihtiofaunei), şi în vederea reintroducerii în natură şi protecţiei speciilor de animale şi plante ameninţate;

            4. d. încurajarea unui comportament protectiv şi responsabil la vizitatorii grădinii zoologice/acvariului public.

            5. e. căutarea de parteneriate cu grădini zoologice/acvarii publice din ţară, din străinătate, cu alte organisme care sunt active în domenii relevante pentru conservarea vieţii sălbatice indigene, precum: universităţi, organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale de protecţia naturii etc.

            6. f. acordarea de asistenţă prin: finanţări, consultanţă, donaţii de materiale, ajutor acordat în instruirea personalului.

            7. g. gradul de implicare va varia în funcţie de mărimea grădinii zoologice/acvariului public, dar oricât de mică ar fi, minimum de cerinţe sunt ca toate aceste instituţii să aibă în vedere participarea la programele de management al speciilor de animale.

         3. 3. Pentru a contribui la aplicarea în practică a legislaţiei privind protecţia şi conservarea speciilor de animale sălbatice grădinile zoologice/acvariile publice pot îndeplini şi funcţie de centre de reabilitare şi carantină pentru speciile de animale sălbatice donate, abandonate sau confiscate, cu încunoştinţarea autorităţii teritoriale de mediu. În acest sens trebuie :

            1. a. să anunţe în termen de maxim 5 zile autoritatea teritorială de mediu, printr-o adresă scrisă, preluarea unui animal donat, abandonat sau confiscat;

            2. b. să analizeze situaţia împreună cu specialiştii şi comitetul etic şi să decidă: eutanasierea, eliberarea în natură, carantinarea, păstrarea în colecţia instituţiei, găzduirea pe o perioadă limitată în vederea reabilitării şi eliberării în natură, donarea/transferarea către o altă instituţie similară ;

            3. c. să anunţe în scris autoritatea teritorială de mediu de decizia luată.

      2. II. Educaţia

         1. 1. O grădină zoologică/acvariu public trebuie să contribuie în cât mai multe moduri posibile la educarea vizitatorilor. Instituţiile trebuie să folosească materiale grafice sau de altă natură pentru a furniza informaţii în vederea sensibilizării publicului asupra problemelor naturii şi mediului.

         2. 2. Persoanele desemnate care autorizează grădina zoologică/acvariu public trebuie să fie familiarizate cu standardele care se aşteaptă, conform indicaţiilor Asociaţiei Europene a Grădinilor Zoologice şi Acvariilor şi Directivei Uniunii Europene. Următoarele aspecte trebuie avute în vedere:

            1. a. că educaţia în zoo este mai cuprinzătoare şi mai flexibilă decât în instituţiile şcolare şi trebuie să se adreseze tuturor catgoriilor de vizitatori.

            2. b. metodele de adresare către vizitatori trebuie să includă semne de avertizare, matreiale grafice, activităţi, expuneri interactive şi demonstraţii.

            3. c. grădinile zoologice/acvariile publice trebuie sf1 încurajeze participarea la reţeaua educativă a grădinilor zoologice (pe plan intern şi internaţional).

      3. III. Cercetare

         1. 1. Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să participe la programe de cercetare. Participarea la cercetări din care să reiasă beneficii în privinţa conservării este unul din modurile prin care grădinile zoologice/acvariile publice demonstrează implementarea măsurilor de conservare cerute de Directiva Grădinilor Zoologice a Uniunii Europene.

         2. 2. Cercetarea trebuie să fie unu] din scopurile oricărei colecţii de animale din grădinile zoologice/acvarii publice. Tinerea dosarelor biologice trebuie să fie cuprinzătoare şi realizată în mod sistematic. Acolo unde este posibil, grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să folosească protocoale standard pentru colectarea de date pentru a se facilita analiza lor. Colectarea datelor trebuie realizată de personalul instituţiei, dar pot fi implicate şi alte categorii: voluntari, cercetători sau studenţi. Datele despre exemplare trebuie să fie disponibile şi pentru proiecte din afara instituţiei.

         3. 3. Cele mai multe proiecte de cercetare derulate în grădinile zoologice/acvariile publice nu produc nici un rău/inconvenient animalelor implicate, făcând parte din managementul ele rutină şi nu necesită intervenţii asupra animalelor pentru a colecta date. Chiar şi cercetarea aparent inofensivă (ex. modificările asupra dietei, probe de sânge, etc.) necesită o analiză şi planificare atentă şi trebuie supusă acordului comitetului etic al grădinii zoologice sau a unui consilier etic.

         4. 4. Orice alt gen de cercetare care implică stresul, durerea, suferinţa, experimente sau alte proceduri ştiinţifice trebuie efectuate doar în urma consultări comitetului etic şi autorizate de către autoritatea centrală de mediu şi o autoritate sau instituţie ştiinţifică, la fel şi persoana care conduce aceste proiecte de cercetare.

         5. 5. Rezultatele cercetărilor, mai ales ale celor care ajută la influenţarea bunăstării, sănatăţii sau conservării animalelor, trebuie să fie disponibile la cerere. Este preferabil ca ele să fie publicate, cel puţin comunicate în cadrul diferitelor manifestări ştiinţifice (simpozioane, conferinţe, etc.).

            OPERAŢIUNI ÎN CARE SUNT IMPLICATE ANlMALELE DIN GRĂDINILE ZOOLOGICE ŞI ACVARIILE PUBLICE

            1. I. Transportul animalelor vii

               1. Transportul animalelor vii trebuie efectuat conform legislaţiei în vigoare (naţionale ş1 internaţionale) şi a prezentului ordin.

            2. II. Achiziţia animalelor

               1. 1. În general, achiziţia şi capturarea animalelor sălbatice din natură trebuie descurajată. Aceasta se va face numai în cazul în care există motive justificate pentru a proceda astfel. Dacă această opţiune este necesară, trebuie avută în vedere o politică în privinţa conservării şi măsurilor etice:

                  1. a. legalitatea achiziţiei;

                  2. b. metodele de colectare, inclusiv asigurarea că ele sunt acceptabile din punct de vedere al protecţiei mediului şi au loc ţinându-se cont de legislaţia în vigoare şi bunăstarea animalelor implicate.

               2. 2. Înaintea primirii animalelor, grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să dovedeasdt cft sunt capabile să asigure îngrijire la standarde ridicate, bazate pe cele cinci principii de bunăstare ale animalelor:

                  1. a. asigurarea unui ambient corespunzător,

                  2. b. asigurarea hranei şi apei,

                  3. c. asigurarea îngrijirii generale şi asistenţei veterinare a animalelor,

               el. asigurarea posibilităţii de exprimare a celor mai normale comportamente,

               e. asigurarea protecţiei faţă de teamă şi stres.

            3. III. Înstrăinarea animaleor vii

               1. Suplusul stocului reprezintă orice exemplar care nu se mai doreşte să se rnenţinft în colecţie, din oricare motiv. Când un astfel de exemplar se înstrăinează, administratorul trebuie să se asigure că grădina zoologică/acvariul public primitoare/primitor, sau altă instituţie similară (centru de reabilitare, sanctuar, etc.) dispune de facilităţi, resurse, personal şi experienţă corespunzătoare, care să se conformeze celor cinci principii ale bunăstării animalelor. Trebuie ca instituţia primitoare să respecte aceleaşi principii la eventualele tranzacţii care vor implica animalul în cauză.

            4. IV. Animalele la care se are în vedere eliberarea în natură

         1. 1. Animalele care vor fi eliberate în natură vor avea de întâmpinat cu totul alt mod de viaţă decât în captivitate. De aceea este necesar ca aceste animale să fie supuse unui program de reabilitare/readaptare la condiţiile din natură, derulat de către grădina zoologică/acvariul public implicată/implicat în astfel de activităţi.

         2. 2. Înaintea eliberăii/reeliberării în natură se va cere şi obţine acordul autorităţii de mediu şi al autorităţii ştiinţifice şi aviz sanitar-veterinar, conform legislaţiei în vigoare.

         3. 3. Eliberarea se va face în zone protejate, conform ariei de distribuţie a speciei, la indicaţia autorităţii de mediu şi cu colaborarea administratorului ariei protejate respective, iar animalele vor fi, în prealabil, individualizate prin inelare, montare de chip-uri, etc.

            ANEXA Nr. 9  

            CONDIŢIILE DE MENŢINERE ÎN CAPTIVITATE PENTRU SPECIILE DE REPTILE ŞI AMFIBIENI

            Datorită condiţiilor climatice din România, cele mai multe specii de reptile şi amfibieni nenative necesită menţinerea într-un mediu controlat, pentru a supravieţui în captivitate. Animalele trebuie menţinute în vivarii închise, total controlate. Unele specii necesită amplasamente exterioare unde vor fi menţinute în perioadele în care condiţiile climatice sunt favorabile. Mediul ambiant controlat trebuie să asigure toate cerinţele de căldură, umiditate, calitate a luminii şi fotoperioadă, calitate a aerului şi apei specifice speciei. Datorită temperaturilor ridicate din mediu, trebuie acordată o atenţie deosebită igienei şi controlului bolilor.

            1. I. Temperatura

               1. 1. Vivariul trebuie să asigure un gradient termic în limitele cerinţelor species specifice. Trebuie asigurate variaţiile de temperatură pe parcursul celor 24 de ore, ca şi variaţiile sezoniere. Sursele de căldură trebuie concepute şi astfel plasate încât să prevină rănirea, accidentarea, arderea animalelor. Este indicat ca aceste surse sa fie plasate pe plafon, sau astfel încât animalele să nu poată ajunge la ele. Sursele trebuie controlate termostatic sau în mod permanent ajustate în raport cu un sistem ele monitorizare vizibil (termometre, termocupluri, etc.). În medie, în privinţa temperaturii mediului cerinţele celor mai multe reptile nenative se situează între 20-35°C.

               2. 2. Bazinele trebuie şi ele încălzite individual. Cele mai multe specii de ţestoase acvatice ş1

                  crocodilieni au nevoie de temperaturi ale apei cuprinse între 26-32°C.

            2. II. Umiditatea

               1. 1. Umiditatea relativă rezultă din combinaţia temperaturii, cantităţii de umiditate

                  atmosferică şi ventilaţiei. Din moment ce temperatura şi umiditatea din amplasament sunt, de obicei, parametrii stabili, controlul umidităţii prin modificarea ventilaţiei este preferabilă şi trebuie să poată fi practicabilă.

               2. 2. Structuri în care animalul să se poată retrage pot fi folosite ca zone umede locale.

               3. 3. Măsurarea umidităţii relative trebuie realizată continu, minim cel puţin o dată pe zi.

               4. 4. Valorile umidităţii relative pentru cele mai multe reptile variază de la 50-80%, în funcţie de habitatul natural al speciei.

               5. 5. Mc joritatea amfibienilor necesită un domeniu mai crescut al umidităţii relative, tipic fiind între 65-95%.

               6. 6. Multe caracteristici ale amplasamentului pot influenţa umiditatea, inclusiv prezenţa bazinelor, stropirea şi prezenţa plantelor naturale.

            3. III. Asigurarea luminii

               1. 1. Asigurarea luminii trebuie să fie corespunzătoare ca intensitate, fotoperioadă şi tip, în funcţie de cerinţele speciei.

               2. 2. Radiaţia ultravioletă provenită de la o sursă cu spectru total este esenţială

                  pentru toate speciile de reptile şi amfibieni atunci când nu există posibilitatea unei iluminări naturale directe.

               3. 3. În general, fotoperiodicitatea locală trebuie urmată, doar dacă nu sunt cerinţe spec1es specifice speciale, de ex. în perioada de reproducere.

      4. IV. Calitatea aerului

         1. 1. Ventilaţia trebuie să fie suficientă pentru a menţine calitatea aerului şi umiditatea relativă în parametrii calitativi corespunzători, fără a compromite controlul temperaturii. Acest lucru este facilitat de menţinerea vivariului în camere încălzite şi ventilate corespunzător.

      5. V. Calitatea apei

         1. 1. Trebuie realizate bazine suficient de spţioase pentru imersia intergrală a reptilelor şi amfibienilor ca şi pentru reproducerea multor specii de amfibieni, în funcţie de cerinţele speciilor.

         2. 2. Calitatea apei trebuie să se menţină prin schimbarea permanentă a apei din bazin, curăţarea şi dezinfectarea periodică a bazinelor.

         3. 3. Trebuie evitate schimbările bruşte de temperatură şi contactul cu resturile de dezinfectanţi toxici introduşi în urma procedurii de dezinfecţie.

         4. 4. În cazul bazinelor mari pentru speciile acvatice şi semiacvatice trebuie avute în vedere facilităţi pentru tratarea apei, iar calitatea acesteia trebuie monitorizată, la fel ca pentru acvarii. Speciile acvatice trebuie să aibă la dispoziţie suficient spaţiu pentru a înota confortabil şi pentru a li se permite suficient exerciţiu fizic. Acolo unde este necesar, trebuie asigurate zone de plajă.

         5. 5. Transmiterea agenţilor patogenilor de la un amplasament la altul prin sistemul comun de alimentare cu apă şi prin instrumentarul folosit reprezintă un risc major care trebuie evitat.

      6. VI. Amenajări interioare şi substrat

l. În scopul expunerii normale a animalelor, trebuie realizate expoziţii cu aspect cât mai natural, folosind substrate corespunzătoare habitatului natural al speciei.

1. 2. Substratul trebuie schimbat periodic pentru a se evita contaminarea acestuia. Deşeurile şi hrana neconsumată trebuie îndepărtată zilnic.

2. 3. Trebuie asigurate locuri pentru însorire şi odihnă ca şi suprafeţe abrazive/rugoase pentru facilitarea îndepărtării exuviilor. Pentru speciile arboricole trebuie realizate facilităţi pentru căţărat.

3. 4. Amplasamentele exterioare ale reptilelor trebuie astfel realizate încât să se evite inundarea lor, săparea în substrat sau căţăraea, care ar contribui la evadarea animalelor respective.

4. 5. Prădătorii şi dăunăorii trebuie ţinuţi în mod particular sub control.

Vil. Cerinţe de spaţiu

1. 1. Comentariile generale despre cerinţele de spaţiu ale animalelor se aplică şi reptilelor şi amfibienilor. Deoarece creşterea reptilelor are o rată relativ crescută, în primele stadii ale vieţii, şi adesea, se desfâşoară pe întreaga viaţă, aceste aspecte trebuie avute în vedere în momentul proiectării unui terariu. Trebuie avut un plan clar pentru viitor, în vederea găzduirii reptilelor, care tind să depăşască capaciatatea de menţinere în terariile proprii. Trebuie asigurat suficient spaţiu,

   atât în plan orizontal cât şi vertical, pentru a permite reptilelor să-şi manifeste comportamentul normal propriu speciei şi pentru a se putea evita conflictele generate de dominanţa unor indivizi asupra altora.

   1. VIII. Zonele de serviciu

      l. Spaţiile, pasajele, coridoarele de servici, destinate folosirii de către îngrijitori trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a lucra sau manevra animalele. Accesul în amplasamente trebuie astfel realizat încât să permită vizibilitatea integrală a amplasamentului, să permită intrarea cu uşurinţă în amplasament şi să împiedice evadarea animalelor.

2. 2. Echipamentul de manevrare şi contenţie trebuie să fie aşezat în apropierea amplasamentului şi permanent la dispoziţie.

3. 3. Trebuie asigurate facilităţi pentru spălarea pe mâini a îngrijitorilor de fiecare dată, înaintea şi după manevrea animalelor.

1. IX. Hrănirea

   1. 1. Trebuie descurajată hrănirea reptilelor cu animale vertebrate vii. Acolo unde este necesar ca acest lucru să se realizeze, trebuie ca hrănirea să fie supravegheată pe tot parcursul ei până la consumarea prăzii, iar prada vie, neconsumată, nu trebuie lăsată în amplasament, pentru a evita ca aceasta să rănească reptila.

   2. 2. Dietele echilibrate, care întrunesc toate necesităţile nutritive, sunt esenţiale pentru toate speciile, iar suplimentele vitamino-minerale sunt necesare.

   3. 3. Apa trebuie administrată conform necesităţilor species specifice. Declorinarca apei din reţelele publice de apă potabilă este necesară pentru administrarea apei destinate reptilelor.

2. X. Dosare/Înregistrări

1. 1. Trebuie ţinute dosare/înregistrări pentru toate animalele individuale. În plus faţă de informaţiile generale pentru toate celelalte animale, trebuie menţionaţi şi parametrii mediului, hrănirea, năpârlirea/îndepărtarea exuviilor şi depunerea ouălor sau naşterea puilor.

   ANEXA Nr. 10

   ANEXA Nr. 11  

   SPAŢIUL MINIM NECESAR PENTRU UNELE SPECII DE ANIMALE MENŢINUTE ÎN CAPTIVITATE

   l. Spaţiile menţionate reprezintă minimum necesar pentru expunerea animalelor.

   Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să tindă spre standarde ridicate în privinţa spaţiului ele expunere pentru animale.

2. 2. Amplasamentele vor fi amenajate în funcţie de biologia, ecologia şi etologia speciilor pentru care au fost concepute. Trebuie să fie realizate pe substrat natural, cu plante naturale, cu amenajări interioare realizate clin trunchiuri, buturugi, scorburi, stânci, relief diversificat, cascade, căderi ele apă etc.

3. 3. Toate amplasamentele trebuie să aibă o sursă permanentă de apă curată, sub forma unor bazine, pârâuri, cu apă curgătoare, nu numai la speciile la care a fost menţionat în mod obligatoriu prezenţa bazinului, deoarece aceasta era o cerinţă obligatorie a speciei.

4. 4. Amplasarnentele trebuie să satisfacă cerinţele fizice, comportamentale, ele zoo-igienă, estetice şi de siguranţă.

5. 5. Pentru amplasamentele în care sunt menţinute mai multe specii, se ia în calcLLI suprafaţa cea mai mare la care se adaugă ½ din suprafaţa minimă a fiecărei specii care se doreşte s[t fie introdusă în acel amplasament.

6. 6. Grădina zoologică/acvariul public care, în momentul intrării în vigoare a prezentului ordin, deţine exemplare clin specii ele animale care nu se regăsesc în prezenta anexă trebuie să înainteze un dosar complet autorităţii publice locale de protecţie a mediului. În cazul în care dosarul nu este satisfăcător, se aplica recomandările anexei 4, aliniatul 2.

7. 7. Grădina zoologică/acvariul public care vrea sa deţină o specie de animal ce nu aparţine 111c1 uneia din grupurile vizate în prezenta anexă trebuie să prezinte autorităţii publice locale de protecţie a mediului un dosar prin care să demonstreze că este bine documentată asupra necesităţilor biologice, ecologice şi etologice ale respectivei specu. Autorizaţia poate fi eliberată sau refuzată, după caz.

8. 8. Deţinerea şi expunerea animalelor într-un număr inferior numărului minim înscris în anexă nu sunt autorizate decât dacă:

   1. a. există motivaţii sanitar-veterinare: tratament, boală, carantină etc.;

   2. b. instituţia este implicată în formarea unui grup de animale corespunzător ca număr (perioada maximă de realizare a grupului fiind de 2 ani);

   3. c. grădina zoologică/acvariul public este pe punctul ele a renunţa la respectiva speciede animal, oferindu-se ca timp necesar de înstrăinare a animalelor existente la alte instiţutii similare, o perioadă cuprinsă între 1-2 ani, în funcţie de numărul de animale existent.

TABEL CU SPATIUL MINIM NECESAR PENTRU UNELE SPECII DE MAMIFERE MENTINUTE ÎN CAPTIVITATE

45

' '

46

47

48

49

50

51

52

53

54

TABEL CU SPAŢIUI,_MH--JI _PENT"!ZU UNELţ SPECII QE t ĂSĂRJ MţNŢINUTE ÎN CAPTIVITATE

55

56

57

58

;

59

60

61

_,, -..•

62

I

63

1

64

65

TABEL CU NORME MINIME PENTRU BAZINE

* Suprafaţa indicată e cuprinsă în suprafaţa totală a amplasamentului din Tabelul I.

** Adâncimea indicată trebuie să fie prezentă pe mai puţin de 50% din suprafaţa bazinului.

P R E fi U R I L E

publicațiilor legislative pentru anul 2005

— pe suport tradițional —

Valoarea Valoarea

crt. anual                                           — lei —              

Nr. Denumirea publicației abonamentului abonamentului trimestrial

*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.

Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.

Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori:

u COMPANIA NAfiIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A. — prin oficiile sale poștale

u RODIPET — S.A. — prin toate filialele

u INTERPRESS SPORT — S.R.L. — București, str. Hristo Botev nr. 6 (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

u PRESS EXPRES — S.R.L. — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)

u M.T. PRESS IMPEX — S.R.L. — București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)

u INFO EUROTRADING — S.A. — București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon/fax: 212.73.54)

u ACTA LEGIS — S.R.L. — București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

u CURIER PRESS — S.A. — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

u MIMPEX — S.R.L. — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

u CALLIOPE — S.R.L. — Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)

u ASTOR-MED — S.R.L. — Iași, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)

u ART ADVERTISING — S.R.L. — Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II

(tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)

u ZIRKON MEDIA — S.R.L. — București, str. Călin Ottoi nr. 29

(tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)