HOTĂRÂRE nr. 580 din 22 septembrie 1992

de modificare şi completare a Hotârîrii Guvernului nr. 354/1990 privind înfiinţarea Fundaţiei Culturale Române

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 24 noiembrie 1992

Guvernul României hotărăşte:

   

Articolul I

Hotărîra Guvernului nr. 354 din 2 aprilie 1990 privind înfiinţarea Fundatiei Culturale Române se completeaza şi se modifica după cum urmeaza:

1. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

"Art. 3. - Modul de organizare şi functionare, precum şi atribuţiile Fundaţiei Culturale Române se stabilesc prin statutul anexa, care face parte din prezenta hotărîre."

2. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

"Art. 5. - Fundaţia Culturala Română poate produce, edita şi difuza reviste, cărţi şi alte publicaţii de profil, material audiovizual, precum şi alte asemenea produse culturale. Fundaţia asigură sau, în asociere, poate înfiinţa, în condiţiile legii, entităţi economice cu caracter lucrativ, ale căror activităţi sînt compatibile cu scopurile sale statutare, utilizind profiturile realizate în satisfacerea acestor scopuri, după plata impozitului pe profit, stabilit potrivit dispoziţiilor legale. Fundaţia poate înfiinţa filiale în ţară şi în străinătate."

   

Articolul II

Articolele 7 şi 8 se abrogă.

PRIM-MINISTRU

THEODOR STOLOJAN

Contrasemnează:

───────────────

Ministrul culturii,

Ludovic Spiess

Ministrul afacerilor externe,

Adrian Năstase

Ministrul economiei şi finanţelor,

George Danielescu

Ministerul bugetului,

veniturilor statului

şi controlului financiar,

Nicolae Văcăroiu,

secretar de stat

Bucureşti, 22 septembrie 1992.

Nr. 580.

    Anexa

STATUT DE FUNCTIONARE ŞI ORGANIZARE

a Fundatiei Culturale Române

   

Capitolul I

Funcţionare

(Denumire, natură juridică, sediu, obiect, scopuri, patrimoniu)

   

Articolul 1

Fundaţia Culturală Română este persoană juridică autonomă şi funcţionează ca instituţie culturală de utilitate publică, apolitică, pe durată nelimitată.

   

Articolul 2

Fundaţia are sediul în Bucureşti, Aleea Alexandru nr. 38, putând deschide filiale în alte localităţi din ţară sau din străinătate.

   

Articolul 3

Obiectul activităţii Fundaţiei Culturale Române îl constituie desfăşurarea unor programe de schimburi cu caracter cultural, artistic, ştiinţific, educativ, documentar, între persoane fizice, instituţii neguvernamentale, asociaţii profesionale interesând sfera sa de activitate, pentru favorizarea cunoaşterii şi răspândirii culturii române, stabilirii de legături culturale şi spirituale cu românii şi originarii din România, precum şi stimularea cunoaşterii altor culturi, îndeosebi a celor interferate spaţiului spiritualităţii româneşti, oriunde în lume.

   

Articolul 4

În acest scop, Fundaţia Culturală Română:

- menţine şi întăreşte legăturile cu românii din afara frontierelor ţării, precum şi cu persoanele care aparţin spaţiului spiritualităţii româneşti, în vederea păstrării identităţii lor culturale, de limbă şi tradiţii;

- promovează şi sprijină activităţile de studiu şi cercetare cu privire la istoria şi civilizaţia românilor;

- menţine legături cu asociaţii culturale şi ligi de prietenie din străinătate;

- acordă burse şi organizează cursuri lingvistice, de istorie şi cultură, în ţară şi în străinătate;

- dotează biblioteci, institute de învăţămînt, centre culturale şi aşezăminte, din ţară şi străinătate, cu publicaţii, cărţi, mobilier etc.;

- organizează sau participă la expoziţii, spectacole, concerte şi alte manifestări cultural-artistice;

- produce, editează şi difuzează cărţi şi reviste, material audiovizual, precum şi alte asemenea produse culturale;

- organizează orice alte acţiuni compatibile cu obiectul său de activitate.

   

Articolul 5

Patrimoniul Fundaţiei Culturale Române se compune din bunurile imobiliare şi mobiliare trecute în administrarea sa prin actul de înfiinţare sau dobândite ulterior, potrivit legii.

Finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare se asigură din:

- venituri proprii;

- donaţii acordate de persoane fizice şi juridice;

- subvenţii de la bugetul de stat.

Fundaţia Culturală Română dispune de cont bancar.

   

Articolul 6

Liberalităţile de orice fel vor putea fi acceptate, potrivit legii, numai dacă nu sînt grevate de condiţii sau sarcini care ar afecta autonomia fundaţiei sau de natură să-i impună o conduită morală contrară obiectului de activitate şi scopurilor stabilite prin prezentul statut.

   

Articolul 7

Fundaţia poate înfiinţa, potrivit legii, entităţi economice proprii, cu capital exclusiv al fundaţiei, realizat din venituri proprii sau din donaţii, precum şi în asociere cu alte capitaluri, beneficiind de profiturile rămase după plata impozitului pe profit datorat în condiţiile legii.

De asemenea, în îndeplinirea obiectivelor statutare, fundaţia va putea încheia convenţii de cooperare economică sau cu caracter de mutualitate cu alte persoane juridice române ori străine.

   

Capitolul II

Organizare şi administrare    

Articolul 8

Organele de conducere şi administrare ale Fundaţiei Culturale Române sînt:

- Consiliul director;

- Consiliul de administraţie;

- Forumul.

   

Articolul 9

Consiliul director este organul de conducere al Fundaţiei Culturale Române.

Consiliul este alcătuit din preşedinte şi 24 de membri. În compunerea consiliului intră 4 vicepreşedinţi, secretarul executiv, conducătorul Centrului de Studii Transilvane Cluj-Napoca, conducătorul Centrului de Studii Româneşti Iaşi, conducătorii departamentelor, conducătorul Editurii Fundaţiei Culturale Române, redactorii-şefi ai publicaţiilor fundaţiei, prin rotaţie, reprezentanţii unor instituţii publice cu activităţi similare celei desfăşurate de fundaţie, precum şi 3 membri, personalităţi prestigioase din lumea culturii.

Instituţiile publice reprezentante în consiliu sînt: Academia Română, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Învăţămîntului.

Cei 3 membri, personalităţi prestigioase din lumea culturii, sînt aleşi prin vot secret, cu majoritate simplă, de către restul membrilor consiliului director.

La lucrările consiliului pot lua parte, cu vot consultativ, redactorii-şefi ai publicaţiilor fundaţiei, care nu fac parte din consiliu.

   

Articolul 10

Atribuţiile consiliului director sînt următoarele:

- alege şi revocă pe preşedintele fundaţiei;

- aprobă şi modifică programele de activitate ale fundaţiei;

- face propuneri pentru bugetul de venituri şi cheltuieli, care se aprobă în condiţiile prevăzute de lege;

- hotărăşte, în condiţiile legii, înfiinţarea de entităţi economice cu scop lucrativ;

- stabileşte structura organizatorică, atribuţiile compartimentelor funcţionale şi ale angajaţilor;

- ia orice altă măsură care nu este interzisă prin lege sau care nu este dată prin statut în competenţa unui alt organ.

   

Articolul 11

Consiliul director îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi şi adoptă hotărîri cu majoritate de două treimi, afară de cazurile în care prin statut se prevede altfel.

   

Articolul 12

Preşedintele fundaţiei este o personalitate de prestigiu naţional şi internaţional, neangajată politic.

El este ales cu o majoritate de două treimi din totalul numărului membrilor consiliului director, pe o perioadă de 4 ani.

Preşedintele poate fi revocat sau suspendat din funcţie pentru săvîrşirea unor grave încălcări ale prevederilor statutului.

Mandatul preşedintelui se reînnoieşte la fiecare patru ani.

   

Articolul 13

Preşedintele reprezintă fundaţia în toate actele sale şi realizează conducerea operativă a acesteia. Preşedintele conduce, de asemenea, activitatea consiliului de administraţie.

   

Articolul 14

Vicepreşedinţii şi secretarul executiv sînt numiţi de preşedinte, la propunerea consiliului director.

   

Articolul 15

Vicepreşedinţii coordonează sectoarele de activitate încredinţate de preşedinte. În absenţa preşedintelui, un vicepreşedinte desemnat de preşedinte îndeplineşte toate atribuţiile acestuia.

   

Articolul 16

Secretarul executiv urmăreşte aducerea la îndeplinire a hotărârilor organelor de conducere ale fundaţiei şi coordonează activitatea personalului salariat al acesteia.

   

Articolul 17

Consiliul de administraţie este organul de coordonare a activităţii curente a Fundaţiei Culturale Române.

Consiliul de administraţie este compus din 9 membri: preşedintele fundaţiei, 2 vicepreşedinţi desemnaţi de preşedinte, secretarul executiv, conducătorul departamentului Coordonare logistică-secretariat, consilierul juridic şi trei conducători ai departamentelor funcţionale, prin rotaţie.

   

Articolul 18

Atribuţiile consiliului de administraţie sînt următoarele:

- elaborează programul de activitate al fundaţiei şi bugetul de venituri şi cheltuieli, care sînt supuse aprobării consiliului director;

- analizează şi aprobă propunerile preşedintelui fundaţiei privind activităţile curente ale acesteia, precum şi modul de organizare şi finanţare a activităţilor;

- acceptă liberalităţile în condiţiile prevăzute de statut şi stabileşte destinaţia ce urmează a fi dată acestora, ţinînd seama de clauzele ori sarcinile impuse de autor, precum şi de interesele de utilitate publică ale fundaţiei;

- la propunerea preşedintelui, înfiinţează publicaţii noi sau desfiinţează publicaţiile existente;

- întocmeşte raportul de activitate al fundaţiei şi bilanţul contabil, pe care le prezintă consiliului director;

- aprobă Regulamentul interior de funcţionare a fundaţiei;

- îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul director.

   

Articolul 19

Consiliul de administraţie se întruneşte în fiecare lună, precum şi la solicitarea preşedintelui.

Deciziile se iau cu majoritatea membrilor prezenţi.

   

Articolul 20

Structura organizatorică şi funcţională a fundaţiei este următoarea:

a) departamente: Analiză şi programe; Relaţii internaţionale - Educaţie şi învăţămînt; Schimburi culturale; Românii din afara graniţelor; Tipărituri - Difuzare; Analiză economic-financiară şi contabilitate; Coordonare logistică - Secretariat; Publicaţii; ...  b) centre: Centrul de Studii Transilvane Cluj-Napoca şi Centrul de Studii Româneşti Iaşi. ...     

Articolul 21

Editura Fundaţiei Culturale Române funcţionează ca instituţie publică finanţată integral din venituri extrabugetare.

Editura este subordonată fundaţiei, care fixează şi aprobă planul său editorial, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli.

Fundaţia poate aloca editurii mijloace financiare pentru editarea de cărţi, pe baza unor propuneri motivate cultural şi financiar, alocaţiile fiind prevăzute în planurile financiare trimestriale ale fundaţiei şi acordate la începutul fiecărui trimestru, în condiţiile legii.

Fundaţia controlează şi aprobă executarea propunerilor editoriale şi modul de realizare a prevederilor bugetare.

Consiliul de administraţie al fundaţiei aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a editurii, precum şi normativele privind relaţiile funcţionale dintre fundaţie şi editură.

   

Capitolul III

Membri de onoare. Forumul României    

Articolul 22

Fundaţia Culturală Română poate acorda titlul de membru de onoare al fundaţiei unor persoane care s-au ilustrat prin contribuţii remarcabile în promovarea culturii şi spiritualităţii româneşti sau care au consolidat, prin activitatea lor, prestigiul moral al fundaţiei şi nu susţin programatic şi activ puncte de vedere cu caracter extremist, de intoleranţă naţională, rasială sau confesională.

Membrii de onoare pot proveni dintre:

- reprezentanţii comunităţilor etnice sau spirituale româneşti de pretutindeni, indiferent de apartenenţa statală, confesională şi de opţiunile politice;

- personalităţi culturale, artistice, ştiinţifice, din ţară şi străinătate, care contribuie la realizarea scopurilor formulate prin prezentul statut;

- membri ai uniunilor şi asociaţiilor de creaţie, organizaţiilor profesionale şi cultelor.

Titlul de membru de onoare este acordat de consiliul director, la propunerea consiliului de administraţie sau a preşedintelui fundaţiei.

   

Articolul 23

Forumul se constituie prin participarea următoarelor persoane:

- membrii consiliului director al fundaţiei şi membrii de onoare ai fundaţiei;

- reprezentanţi ai uniunilor şi asociaţiilor de creaţie;

- reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale de ziarişti;

- membri ai asociaţiilor profesionale ale oamenilor de cultură, ştiinţă şi învăţămînt;

- reprezentanţi ai principalelor culte din România;

- delegaţi ai comunităţi româneşti sau de limbă română, din străinătate, interesate în realizarea scopurilor fundaţiei.

Hotărîrile forumului au un caracter de recomandare.

   

Articolul 24

Forumul fundaţiei se constituie în reuniuni ordinare o dată la patru ani, iar în reuniuni extraordinare, ori de câte ori este nevoie.

   

Articolul 25

Modul de desemnare şi convocare a participanţilor, fixarea ordinii de zi, desfăşurarea dezbaterilor, precum şi procedura de adoptare a hotărârilor se stabilesc printr-un regulament aprobat de către consiliul director.

   

Capitolul IV

Dispoziţii finale şi tranzitorii    

Articolul 26

Fundaţia va pregăti şi publică anual un raport general cu privire la activitatea desfăşurată.

   

Articolul 27

Încetarea activităţii Fundaţiei Culturale Române poate avea loc numai ca urmare a hotărîrii de dizolvare, luată cu o majoritate de patru cincimi din numărul membrilor consiliului director.

Condiţiile lichidării patrimoniului se stabilesc prin actul de dizolvare.

   

Articolul 28

Pînă la alegerea consiliului director, fundaţia va fi condusă de un consiliu provizoriu, alcătuit din preşedinte, vicepreşedinţi, secretar executiv, conducătorii departamentelor funcţionale, ai publicaţiilor, editurii şi Centrului de Studii Transilvane.

În termen de o lună de la adoptarea statutului, consiliul provizoriu va proceda la organizarea şi definitivarea consiliului director, potrivit normelor prezentului statut.

   

Articolul 29

Prevederile prezentului statut se completează cu dispoziţiile legale în vigoare.

-----