LEGE nr. 106 din 9 mai 2008

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică a terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 14 mai 2008

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

   

Articolul 1

Prezenta lege stabileşte cadrul juridic pentru reglementarea măsurilor în scopul asigurării terenurilor necesare desfăşurării lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit.

   

Articolul 2

(1) În înţelesul prezentei legi, se declară de utilitate publică lucrările miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licenţe de exploatare. ...  (2) În înţelesul prezentei legi, prin lucrări miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit se înţelege ansamblul de lucrări privind exploatarea, comercializarea produselor miniere, conservarea şi închiderea minelor, inclusiv lucrările aferente, de refacere şi reabilitare a mediului, precum şi lucrările pentru pregătirea drumurilor de acces, podurile, construcţiile hidrotehnice speciale şi alte amenajări necesare protecţiei zăcământului. ...     

Articolul 3

(1) Pentru lucrările declarate de utilitate publică în condiţiile art. 2 alin. (1), expropriator este statul român, prin titularii licenţelor de exploatare, operatori economici. ...  (2) Imobilele expropriate intră în proprietatea publică a statului. ...     

Articolul 4

(1) Titularul licenţei de exploatare are obligaţia să întocmească documentaţia tehnico-economică pentru fiecare lucrare minieră care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată. ...  (2) Documentaţia tehnico-economică prevăzută la alin. (1) cuprinde datele privind resursele şi rezervele minerale obţinute din lucrările miniere, fondul geologic, datele şi informaţiile privind perimetrul de exploatare, precum şi planurile de situaţie cu amplasamentul lucrărilor miniere, care conţin delimitarea suprafeţelor de teren şi a construcţiilor propuse pentru expropriere, cu indicarea numelor proprietarilor şi a ofertelor de despăgubire pe categorii de imobile, stabilite de către persoane autorizate în evaluare. ...  (3) Planurile de situaţie cu amplasamentul lucrărilor miniere şi imobilele ce urmează a fi expropriate se vizează pentru neschimbare de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. ...     

Articolul 5

(1) Declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor pe care urmează a se executa lucrarea minieră şi suma globală evaluată a despăgubirilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, pe baza documentaţiei tehnico-economice prevăzute la art. 4 alin. (2). ...  (2) Planul cu amplasamentul lucrării, întocmit conform prevederilor art. 4 alin. (2) pe fiecare teritoriu administrativ, se aduce la cunoştinţă publică, prin afişare la sediul consiliului local al comunei, oraşului sau municipiului pe teritoriul căruia sunt situate imobilele ce se supun aprobării pentru expropriere, şi va rămâne afişat până la finalizarea procedurii de despăgubire. ...  (3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului privind aprobarea declanşării procedurii de expropriere prevăzută la alin. (1), titularii licenţelor de exploatare vor notifica persoanelor fizice sau juridice titulare de drepturi reale asupra procedurii şi ofertei de despăgubire. ...     

Articolul 6

(1) În afara despăgubirilor acordate, titularul licenţei de exploatare, în cazul în care a declanşat procedura de expropriere a imobilelor pe care urmează a se executa lucrări miniere, are obligaţia de a organiza, pe cheltuiala proprie, vetre de sat cu utilităţile necesare desfăşurării traiului în comunitatea nou înfiinţată, la solicitarea autorităţii administraţiei publice locale. ...  (2) Totodată, titularul licenţei de exploatare va asigura reconstituirea în totalitate, pe noi amplasamente, dobândite în condiţiile stabilite de legea civilă, de obiective care să le înlocuiască pe cele afectate de lucrările miniere - şcoli, biserici, cimitire, alimentare cu apă, cu gaze, iluminat stradal. ...  (3) Titularul licenţei de exploatare va transfera, cu titlu gratuit, autorităţilor administraţiei publice locale imobilele şi utilităţile publice realizate pe noile amplasamente, prevăzute la alin. (2), în condiţiile legii. ...     

Articolul 7

(1) Lucrările prevăzute la art. 6 alin. (1) şi (2) vor fi efectuate până la data începerii lucrărilor efective de expropriere. ...  (2) În situaţia în care lucrările nu vor fi executate până la data prevăzută la alin. (1), procedura de expropriere nu poate fi demarată. ...     

Articolul 8

(1) Plata despăgubirilor pentru imobilele ce urmează a fi expropriate în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) se face direct titularilor drepturilor reale, în numerar sau prin consemnarea sumelor într-un cont bancar la dispoziţia acestora. ...  (2) Dovada dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale asupra imobilelor ce urmează a fi expropriate se face prin mijloace de probă admise de lege, în funcţie de modalitatea de dobândire a drepturilor - convenţională, judiciară, legală, succesorală, înţelegând prin dobândire şi constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul unor legi speciale. ...  (3) În cazul în care despăgubirile referitoare la acelaşi imobil sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai multe persoane îndreptăţite, despăgubirile se vor consemna pe numele tuturor, urmând a fi împărţite potrivit legii civile. Despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor dovedite prin hotărâri definitive şi irevocabile. ...  (4) În situaţia în care imobilele ce urmează a fi expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu sunt cunoscuţi sau nu pot prezenta certificat de moştenitor, dacă procedura succesorală este deschisă, despăgubirea se va consemna pe seama succesiunii. Dacă procedura succesorală nu este deschisă, un reprezentant al titularului licenţei de exploatare va solicita informaţii asupra deschiderii succesiunii, iar suma reprezentând despăgubirile va fi consemnată într-un cont distinct, pe seama succesiunii. Despăgubirile vor fi plătite numai succesorilor care îşi vor dovedi calitatea cu certificatul de moştenitor. ...  (5) Secretarii unităţilor administrativ-teritoriale în care sunt situate imobilele ce urmează a fi supuse exproprierii, precum şi notarii publici sunt obligaţi să comunice, în termen de 5 zile de la cererea titularului licenţei de exploatare, informaţiile cu privire la deschiderea procedurii succesorale. ...  (6) După expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii, titularul licenţei de exploatare are dreptul să ceară eliberarea certificatului de vacanţă succesorală, cu excepţia situaţiilor de acceptare tacită a succesiunii. ...  (7) În cazul altor situaţii litigioase decât cele prevăzute la alin. (4)-(6), sumele aferente exproprierii se consemnează pe numele persoanelor aflate în litigiu, urmând a fi plătite în condiţiile prezentei legi. ...     

Articolul 9

(1) În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 5 alin. (1), în temeiul căreia a fost transmisă notificarea de titularul licenţei de exploatare, se desemnează comisia de verificare a dreptului de proprietate şi a oricăror alte drepturi reale şi de negociere a cuantumului despăgubirii. ...  (2) Comisia prevăzută la alin. (1) va fi formată din: 3 specialişti desemnaţi de titularul licenţei de exploatare, 3 proprietari ale căror imobile sunt propuse pentru expropriere, din localitatea în care sunt situate imobilele propuse pentru expropriere, aleşi prin tragere la sorţi dintr-o listă de minimum 25 de proprietari, precum şi primarul localităţii. Conducerea comisiei va fi desemnată de titularul de licenţă. ...  (3) Comisia prevăzută la alin. (1) stabileşte cuantumul despăgubirii prin negociere cu proprietarii persoane fizice sau juridice sau cu titularii altor drepturi reale. ...  (4) La solicitarea comisiei, persoanele notificate au obligaţia să completeze documentaţia depusă privind calitatea de titular al dreptului real pentru care solicită despăgubirea, în termen de 15 zile. În caz contrar, comisia va consemna despăgubirea pe numele expropriatului, însă plata se va face numai la data la care expropriatul îşi va dovedi dreptul în condiţiile prezentei legi. ...     

Articolul 10

Decizia comisiei privind cuantumul despăgubirilor, stabilită în condiţiile prevăzute la art. 9, se comunică expropriatului şi se afişează, în extras, la sediul consiliului local în raza căruia se află situat imobilul ce urmează a fi expropriat, precum şi la sediul titularului licenţei de exploatare.

   

Articolul 11

În termen de maximum 15 zile de la data întrunirii comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1), pentru toate cazurile în care s-a consemnat în procesul-verbal acordul părţilor, acesta fiind semnat de ambele părţi, expropriatorul efectuează plata despăgubirilor pentru imobilele ce urmează a fi expropriate, în orice mod convenit de părţi.

   

Articolul 12

(1) Pentru toate cazurile în care, în urma întrunirii comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1), nu s-a ajuns la învoiala între părţi asupra cuantumului despăgubirii şi pentru cazurile în care persoanele notificate nu s-au prezentat pentru negociere, expropriatorul se adresează instanţelor judecătoreşti, potrivit prevederilor Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. ...  (2) Judecarea cauzelor ce au ca obiect exproprierile pornite în temeiul prezentei legi se face cu precădere, iar termenele stabilite în cursul judecăţii de către instanţele învestite nu pot fi mai mari de 7 zile. ...     

Articolul 13

(1) Cererile adresate instanţei judecătoreşti pentru stabilirea, în contradictoriu cu statul român, a dreptului la despăgubire pentru expropriere şi a cuantumului acesteia sunt scutite de taxa judiciară de timbru. ...  (2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile litigiilor având ca obiect stabilirea dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra imobilelor supuse exproprierii. ...     

Articolul 14

Actele juridice care se încheie după data comunicării deciziei comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1) sau după data consemnării sumelor stabilite ca despăgubiri, pentru constituirea sau transferul de drepturi reale având ca obiect imobilele afectate de expropriere, sunt lovite de nulitate absolută.

   

Articolul 15

(1) Pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenurilor necesare pentru lucrările miniere, calculul obligaţiilor băneşti datorate se face în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. ...  (2) Scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenurilor proprietate publică a statului se face numai prin compensare cu terenuri apte de a fi împădurite, echivalente ca suprafaţă şi bonitate şi limitrofe fondului forestier naţional. ...  (3) Terenurile oferite în compensare se înregistrează în evidenţa terenurilor cu destinaţie forestieră proprietate publică a statului, administrate de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, se înscriu în amenajamentele silvice şi se supun regimului silvic. ...  (4) Plata contravalorii cheltuielilor de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, de către titularul de licenţă, beneficiar al scoaterii definitive din fondul forestier a terenurilor prevăzute la alin. (2), se face anticipat emiterii aprobării. Contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv se varsă la Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, constituit la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva. ...  (5) Cheltuielile prevăzute la alin. (4) vor avea caracterul cheltuielilor de exploatare. Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în funcţie de posibilităţile financiare ale titularului de licenţă, cheltuielile respective se pot suporta, parţial, eşalonat, pe bază de grafic, pe o perioadă de 1-5 ani, prin evidenţierea acestora în contul "cheltuieli înregistrate în avans". ...     

Articolul 16

Transferul dreptului de proprietate operează de drept la data plăţii despăgubirilor stabilite prin hotărârea definitivă a comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1) sau, după caz, prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

   

Articolul 17

(1) Imobilele dobândite în condiţiile prezentei legi sunt cuprinse în programele de investiţii ale titularului de licenţă de exploatare şi vor fi suportate din surse proprii sau atrase de pe piaţa de capital. ...  (2) La scoaterea din evidenţa contabilă a valorii imobilelor prevăzute la alin. (1), costurile de dobândire sunt deductibile fiscal. ...  (3) Imobilele dobândite în condiţiile prezentei legi de titularul licenţei de exploatare se înregistrează în evidenţa contabilă la valoarea de dobândire, ca imobilizare corporală ce nu se amortizează. ...     

Articolul 18

Serviciile privind avizarea şi înregistrarea documentaţiilor cadastrale, taxele aferente procedurii de intabulare pentru terenurile necesare realizării lucrărilor miniere, datorate bugetului de stat sau bugetelor locale pentru realizarea procedurii de expropriere, sunt scutite de la plată.

   

Articolul 19

Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, ale Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, ale Codului civil, precum şi cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care acestea nu prevăd altfel.

   

Articolul 20

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului vor elabora normele metodologice de punere în aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

BOGDAN OLTEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 9 mai 2008.

Nr. 106.

    Anexă

METODOLOGIA

de calcul al obligaţiilor băneşti care se achită pentru scoaterea definitivă

din fondul forestier a terenurilor proprietate

privată sau publică necesare lucrărilor miniere

pentru exploatarea zăcămintelor de lignit

1. Taxa pentru scoaterea definitivă de terenuri din fondul forestier naţional:

    Tx = S x VEXP x PML x Tp,

în care:

S reprezintă suprafaţa terenului scos definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;

VEXP reprezintă volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilităţii, exprimat în mc/ha, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta metodologie şi stabilit în funcţie de specia principală de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale şi de clasa de producţie a acesteia;

PML reprezintă preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, ţinând seama de preţul de piaţă, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta metodologie, aferent speciei principale de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale;

Tp reprezintă taxa procentuală stabilită conform prevederilor anexei nr. 2 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care beneficiarul oferă teren în compensare echivalent ca suprafaţă şi bonitate, Tp=1.

În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional care au, conform prevederilor amenajamentelor silvice, altă categorie de folosinţă decât pădure, specia principală de bază şi clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite în funcţie de specia principală din tipul natural fundamental de pădure corespunzător tipului de staţiune forestieră.

În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional care sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, se va considera ca specie principală de bază, în funcţie de etajul fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producţie şi având consistenţa arboretului de 0,4:

a) mesteacăn - în etajul forestier montan (FM1-FM3); ...  b) carpen - în etajul forestier deluros (FD1-FD4); ...  c) salcie - în etajul forestier de câmpie, silvostepă şi stepă (CF, SS). ... 

2. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional se determină cu formula:

    VT = S x Cr x n x PML x N,

în care:

VT reprezintă valoarea terenului, exprimată în lei;

S reprezintă suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;

PML reprezintă preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, ţinând seama de preţul de piaţă, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale;

N reprezintă coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezenta metodologie, atribuite terenului în cauză;

Cr reprezintă creşterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc/ha, aferentă speciei principale de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale şi la clasa de producţie a acesteia, conform anexei nr. 4 care face parte integrantă din prezenta metodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier naţional care au altă folosinţă decât pădure sau sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, specia principală de bază şi clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor cuprinse la lit. A;

n reprezintă numărul de ani necesari de la înfiinţarea unui arboret şi până la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest indicator are următoarele valori:

- 10 ani pentru speciile repede crescătoare: sălcii şi plopi;

- 30 de ani pentru speciile de cvercinee;

- 20 de ani pentru celelalte specii.

3. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii

Această contravaloare se calculează cu ajutorul formulei:

    DVML = S x PML x (VEXP-VA) x N1,

în care:

DVML reprezintă contravaloarea pierderii de creştere, respectiv diferenţa dintre valoarea masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilităţii şi valoarea masei lemnoase la data ocupării terenului din fondul forestier naţional, exprimată în lei;

S reprezintă suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;

PML reprezintă preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, ţinând seama de preţul de piaţă, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale majoritare din compoziţia arboretului existent;

VEXP reprezintă volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilităţii, exprimat în mc/ha, conform anexei nr. 1, pentru specia principală majoritară din compoziţia arboretului existent şi clasa de producţie corespunzătoare acesteia;

VA reprezintă volumul actual al masei lemnoase, exprimat în mc/ha, egal cu volumul preluat din amenajamentul silvic, la care se adaugă creşterea corespunzătoare numărului de ani scurşi de la data amenajării şi din care se scade volumul extras în aceeaşi perioadă;

N1 reprezintă coeficientul egal cu nota acordată pentru criteriul prevăzut la pct. 1 din anexa nr. 3 (tipul funcţional al arboretului existent pe terenul scos definitiv din fondul forestier).

4. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafectează ca urmare a scoaterii terenurilor din fondul forestier naţional

Această valoare se determină ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafectează, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.

5. Cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv pe terenurile preluate în compensare

   

Anexa 1

la metodologie

VOLUMUL

masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilităţii pe

clase de producţie pentru principalele specii forestiere*)

____________

*) Volumele sunt stabilite conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", ediţia 1972, la vârstele exploatabilităţii, prevăzute în Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor. Aceste volume vor putea fi revizuite în cazul modificării vârstei exploatabilităţii şi a tabelelor de producţie pentru arboreturi.

Nr.	CLASELE DE PRODUCŢIE
crt.	SPECIA
I	II	III	IV	V
1.	Molid	1.039	859	668	507	350
2.	Brad	986	838	672	508	386
3.	Pin silvestru	695	531	360	209	96
4.	Pin negru	553	427	283	190	93
5.	Larice	953	796	602	395	252
6.	Fag din sămânţă	813	652	492	355	259
7.	Mesteacăn	352	294	195	141	94
8.	Gorun din sămânţă	768	600	453	335	232
9.	Gorun din lăstari	533	448	343	238	164
10.	Stejar din sămânţă	875	733	584	447	346
11.	Stejar din lăstari	565	462	375	283	201
12.	Cer din sămânţă	516	405	321	255	183
13.	Garniţă din sămânţă	498	418	332	250	193
14.	Stejar brumăriu	334	292	208	113	81
15.	Stejar pufos	261	188	141	99	65
16.	Carpen din sămânţă	334	291	217	145	108
17.	Tei din sămânţă	518	449	356	256	163
18.	Salcâm din plantaţii	495	331	192	116	48
19.	Salcâm din lăstari	333	224	128	63	34
20.	Plop alb şi negru	529	405	272	155	92
21.	Salcie din reniş (şi plantaţie)	534	391	295	172	107
22.	Salcie din lăstari	360	289	209	153	73
23.	Salcie din sulinari	360	289	209	153	73
24.	Anin	483	415	325	233	163
25.	Plop selecţionat	629	407	310	207	114

   

Anexa 2

la metodologie

DEFALCAREA

pe specii şi pe grupe de specii a

coeficientului de corecţie a preţului mediu al unui metru cub

de masă lemnoasă pe picior, stabilit periodic prin

ordin al conducătorului autorităţii publice centrale

care răspunde de silvicultură, la

propunerea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva

Nr. crt.	Specia sau grupa de specii	Coeficientul care se aplică preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior
1.	Răşinoase	1,20
2.	Fag	1,30
3.	Cvercinee, frasin	1,70
4.	Diverse specii tari	1,10
5.	Diverse specii moi	1,00

NOTĂ:

Indicatorul PML pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana nr. 2 se determină prin înmulţirea coeficientului din coloana nr. 3 cu preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilit periodic prin ordin al ministrului responsabil de domeniul silviculturii, ţinând seama de preţul de piaţă.

   

Anexa 3

la metodologie

CRITERII

pe baza cărora se determină coeficienţii N şi N1,

utilizaţi la calculul contravalorii terenurilor (VT),

al chiriei (CHA) şi, respectiv, al contravalorii

pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase

înainte de vârsta exploatabilităţii (DVML)

Nr. crt.	Criterii	Nota acordată
Categorii de arboreturi sau terenuri de împădurit pe tipuri funcţionale
Arboreturi la care sunt interzise orice fel de interven- ţii pentru extragerea de masă lemnoasă sau de alte pro- duse nelemnoase (tipul funcţional T I) parcuri naţionale, rezervaţii naturale şi ştiinţifice,monumente ale naturii.	15
Arboreturi la care nu este permisă sau nu este posibilă decât executarea tăierilor de igienă sau a lucrărilor speciale de conservare (tipul funcţional T II)	10
1.	Arboreturi la care sunt permise tratamente intensive, cum sunt cele de codru grădinărit sau cvasigrădinărit (tipul funcţional T III)	5
Arboreturi la care sunt permise tratamente cu perioada de regenerare normală sau mai mare, dar cu restricţii în executarea tăierilor (tipul funcţional T IV)	3
Arboreturi cu funcţii de producţie şi de protecţie la care nu sunt restricţii privind tratamentele aplicate (tipul funcţional T V şi T VI)	2
Notă: pentru terenurile fără vegetaţie forestieră, nota va fi zero
Amplasarea terenului faţă de localităţi
A. Teren în intravilan şi până la 2 km de la limita perimetrului construibil
- Municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice	12
- Municipii reşedinţă de judeţ	8
- Municipii	6
- Oraşe	4
- Sate reşedinţă de comună	2
- Sate	1
B. Teren în extravilan
1. Amplasare între 2 şi 5 km de la limita perimetrului construibil
- Municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice	10
- Municipii reşedinţă de judeţ	6
- Municipii	4
- Oraşe	2
- Sate reşedinţă de comună	1
- Sate	0
2. Între 5 şi 10 km de la limita perimetrului construit
- Municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice	9
- Municipii reşedinţă de judeţ	5
- Municipii	3
- Oraşe	1
- Sate reşedinţă de comună	0
- Sate	0
3. Peste 10 km de la limita perimetrului construibil
- Municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice	8
- Municipii reşedinţă de judeţ	4
- Municipii	2
- Oraşe	0
- Sate reşedinţă de comună	0
- Sate	0
Notă: Se ia în considerare distanţa faţă de localitatea de cea mai mare categorie
Amplasarea terenului faţă de reţelele de transport
A. Transport rutier (terenul este amplasat la o distanţă de cel mult 1 km faţă de calea de transport)
- Autostrăzi şi drumuri naţionale europene	3,0
- Alte drumuri naţionale	0,8
- Drumuri judeţene	0,6
- Drumuri comunale	0,4
- Drumuri forestiere, industriale şi altele asemenea	0,2
Notă: Se ia în considerare numai accesul la drumul de cea mai mare categorie
B. Transport feroviar (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 5 km faţă de staţie)	0,5
C. Transport fluvial (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 5 km faţă de port)	0,5
D. Transport maritim (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 5 km faţă de port)	0,5
Alte utilităţi	0,5
Reţele de apă-canal până la 500 m	0,5
Reţele de distribuţie a energiei electrice până la 500 m	0,5
Reţele de distribuţie a gazelor naturale până la 1000 m	0,5
Ponderea suprafeţei fondului forestier naţional din judeţul în raza căruia se află terenul în suprafaţa totală a judeţului
Până la 10%	2
5.	10-20%	1,5
20-30%	1,0
30-40%	0,5
peste 40%	0

NOTĂ:

- Coeficientul N se determină ca sumă a notelor acordate pentru îndeplinirea tuturor criteriilor menţionate în coloana nr. 2.

- Coeficientul N1 reprezintă nota acordată numai pentru îndeplinirea criteriilor cuprinse la nr. crt. 1 (categorii de arboreturi pe tipuri funcţionale).

   

Anexa 4

la metodologie

CREŞTEREA

medie anuală la exploatabilitate a

arboretului total pentru principalele specii forestiere*)

                                                                   - mc/an/ha -

Nr.	CLASELE DE PRODUCŢIE
crt.	SPECIA
I	II	III	IV	V
1.	Molid	13,8	12,2	10,5	8,1	5,7
2.	Brad	12,7	10,8	9,4	7,8	5,9
3.	Pin silvestru	12,1	9,4	7,4	5,2	3,0
4.	Pin negru	10,9	8,6	6,6	4,6	2,8
5.	Fag	11,0	9,1	7,6	6,0	4,4
6.	Mesteacăn	9,4	7,9	6,4	4,8	3,2
7.	Gorun din sămânţă	7,5	7,0	5,5	4,7	3,3
8.	Gorun din lăstari	8,6	7,2	5,7	4,4	3,1
9.	Stejar din sămânţă	10,6	8,8	7,6	6,2	4,7
10.	Stejar din lăstari	9,2	7,5	5,9	4,9	3,9
11.	Tei	12,7	10,8	9,1	7,2	5,2
12.	Cer	8,8	7,8	6,3	4,9	3,9
13.	Garniţă	6,8	5,9	5,2	4,4	3,5
14.	Carpen	10,2	8,8	7,5	5,9	4,6
15.	Salcâm (plantaţii)	18,7	14,7	10,3	6,4	3,3
16.	Salcâm (lăstari)	16,5	13,2	9,3	5,7	3,1
17.	Plop alb şi negru	19,5	15,0	11,6	7,8	4,8
18.	Salcie din sămânţă	27,5	23,9	19,2	14,2	9,5
19.	Salcie din sulinari	20,8	18,9	16,5	12,4	8,2
20.	Plop selecţionat	30,1	23,7	18,0	13,0	8,2
21.	Larice**)	10,5	8,9	7,5	5,7	3,6

_____________

*) Conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", ediţia 1972. **) Arboret principal.

----