TRATAT DE PACE din 10 februarie 1947

între România şi Puterile Aliate şi Asociate*)

EMITENT

ACT INTERNAŢIONAL

--------

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marei Britanii şi al Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americei, Australia, Republica Sovietică Socialistă a Bielorusiei, Canada, Cehoslovacia, India, Noua Zelandă, Republica Sovietică Socialistă a Ucrainei şi Uniunea Sud-Africană, ca State aflate în război cu România şi care au purtat în mod activ războiul împotriva Statelor europene inamice cu forţe militare importante, desemnate în cele ce urmează cu numele de «Puterile Aliate şi Asociate», de o parte,

şi România de altă parte;

Avînd în vedere că România, care a încheiat o alianţă cu Germania hitleristă şi a participat, alături de ea, la războiul împotriva Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste, a Regatului Unit, a Statelor Unite ale Americei şi a altor Naţiuni Unite, poartă partea sa de răspundere în acest război;

Avînd în vedere însă că la 24 August 1944 România a încetat toate operaţiunile militare împotriva Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, s'a retras din războiul contra Naţiunilor Unite şi a rupt relaţiile cu Germania şi Sateliţii ei şi că, după ce a încheiat la 12 Septemvrie 1944 un Armistiţiu cu Guvernele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Regatului Unit şi Statelor Unite ale Americei, lucrând în interesul tuturor Naţiunilor Unite, ea a participat activ la războiul împotriva Germaniei; şi

Avînd în vedere că Puterile Aliate şi Asociate cu România sînt doritoare să încheie un Tratat de Pace care să reglementeze, în conformitate cu principiile de justiţie, chestiunile aflate încă în suspensie de pe urma evenimentelor amintite mai sus,... şi constitue baza unor relaţiuni amicale între ele, îngăduind astfel Puterilor Aliate şi Asociate să sprijine cererea României de a deveni membră a Organizaţiunii Naţiunilor Unite, precum şi de a adera la o Convenţiune încheiată sub auspiciile Naţiunilor Unite,

Pentru aceste motive, au căzut de acord să proclame încetarea stării de război şi să încheie în acest sens Tratatul de Pace de faţă, desemnând, în consecinţă pe Plenipotenţiarii subsemnaţi care, după ce au prezentat deplinele lor puteri, găsite în bună şi cuvenită formă, s'au înţeles asupra dispoziţiunilor ce urmează:

Partea I

Articolul 1

Frontierele României, indicate în harta anexată Tratatului de faţă (Anexa I), vor fi cele care erau în fiinţă la 1 Ianuarie 1941, cu excepţia frontierei româno-ungare, care este definită în articolul 2 al Tratatului de faţă.

Frontiera sovieto-română este astfel fixată în conformitate cu Acordul sovieto-român din 28 Iunie 1940 şi cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 Iunie 1945.

Articolul 2

Hotărîrile Sentinţei dela Viena din 30 August 1940 sînt declarate nule şi neavenite. Frontiera dintre România şi Ungaria este restabilită prin articolul de faţă astfel cum exista la 1 Ianuarie 1938.

Partea II

Articolul 3

1. România va lua toate măsurile necesare pentru a asigura tuturor persoanelor de sub jurisdicţia română, fără deosebire de rasă, de sex, de limbă sau de religie, folosinţa drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare, libertatea presei şi de publicare, libertatea cultului, libertatea de opinie politică şi de întrunire publică.

2. România se obligă de asemenea ca legile în vigoare în România să nu stabilească sau să nu implice, în conţinutul sau în aplicarea lor, vreo discriminare între persoane de cetăţenie română, pe temeiul rasei, sexului, limbii sau religiei lor, fie în ce priveşte persoana lor, bunurile, interesele comerciale, profesionale sau financiare, statutul personal, drepturile politice sau civile, fie în orice altă materie.

Articolul 4

România, care, în conformitate cu Convenţiunea de Armistiţiu, a luat măsuri pentru eliberarea, fără deosebire de cetăţenie şi naţionalitate, a tuturor persoanelor deţinute din cauza activităţii lor în favoarea Naţiunilor Unite sau din cauza simpatiei lor pentru acestea sau din cauza originei lor rasiale şi pentru abrogarea legislaţiei discriminatorii şi a restricţiunilor impuse prin ea, va completa aceste dispoziţiuni, nu va lua în viitor nicio măsură şi nu va edicta vreo lege care ar fi incompatibile cu scopurile enunţate în acest articol.

Articolul 5

România, care, în conformitate cu Convenţiunea de Armistiţiu, a luat măsuri pentru dizolvarea tuturor organizaţiunilor de tip fascist pe teritoriul român, fie ele politice, militare sau paramilitare, precum şi a altor organizaţiuni făcînd o propagandă ostilă Uniunii Sovietice sau oricăreia dintre celelalte Naţiuni Unite, nu va îngădui în viitor existenţa şi activitatea unor organizaţiuni de această natură care au drept scop lipsirea poporului de drepturile sale democratice.

Articolul 6

1. România va lua toate măsurile necesare pentru a asigura arestarea şi predarea în vederea judecării a:

(a) persoanelor acuzate de a fi comis crime de război şi crime contra păcii sau umanităţii, de a le fi ordonat sau de a fi contribuit la făptuirea lor;

(b) cetăţenilor oricărei Puteri Aliate sau Asociate acuzaţi de a fi violat legile lor naţionale prin trădare sau colaborare cu inamicul în timpul războiului.

2. La cererea Guvernului Naţiunii Unite interesate, România va pune de asemenea la dispoziţie, ca martori, persoanele de sub jurisdicţia sa, a căror mărturie este necesară pentru judecarea persoanelor vizate prin paragraful 1 al acestui articol.

3. Orice dezacord privitor la aplicarea dispoziţiunilor paragrafelor 1 şi 2 ale acestui articol va fi supus de oricare dintre Guvernele interesate Şefilor Misiunilor Diplomatice din Bucureşti ale Uniunii Sovietice, Regatului Unit şi Statelor Unite ale Americei, cari vor cădea de acord cu privire la acea dificultate.

Articolul 7

România se obligă să recunoască deplina valoare a Tratatelor de Pace cu Italia, Bulgaria, Ungaria şi Finlanda, precum şi a altor acorduri sau aranjamente care au fost sau vor fi încheiate de Puterile Aliate şi Asociate cu privire la Austria, la Germania şi Japonia în vederea restabilirii păcii.

Articolul 8

Starea de război dintre România şi Ungaria va lua sfîrşit la data intrării în vigoare a Tratatului de Pace de faţă şi a Tratatului de Pace dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marei Britanii şi Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americei, Australia, Republica Sovietică Socialistă a Bielorusiei, Canada, Cehoslovacia, India, Noua Zelandă, Republica Sovietică Socialistă a Ucrainei, Uniunea Sud-Africană şi Republica Federativă Populară a Iugoslaviei, de o parte, şi Ungaria, de altă parte.

Articolul 9

România se obligă să accepte toate aranjamentele care au fost sau ar putea fi încheiate pentru lichidarea Societăţii Naţiunilor şi a Curţii Permanente de Justiţie Internaţională.

Articolul 10

1. Fiecare Putere Aliată sau Asociată va notifica României, în termen de şase luni dela intrarea în vigoare a Tratatului de faţă, tratatele sale bilaterale dinainte de război, cu România, pe care doreşte să le menţină sau să le repună în vigoare. Dispoziţiunile care nu ar fi în conformitate cu Tratatul de faţă, vor fi însă suprimate din tratatele susmenţionate.

2. Toate tratatele de acest fel, notificate după cum s'a arătat, vor fi înregistrate la Secretariatul Organizaţiunii Naţiunilor Unite în conformitate cu articolul 102 din Charta Naţiunilor Unite.

3. Toate tratatele de acest fel, care nu vor fi fost notificate în modul arătat, vor fi socotite ca abrogate.

Partea III

Articolul 11

Armamentele terestre, navale şi aeriene şi fortificaţiile vor fi limitate strict la cerinţele îndatoririlor cu caracter intern şi de apărare locală a frontierelor. În conformitate cu cele de mai sus, România este autorizată să dispună de forţe armate care nu vor depăşi:

(a) pentru armata de uscat, inclusiv grănicerii, un efectiv total de 120.000 oameni;

(b) pentru artileria antiaeriană, un efectiv de 5.000 oameni;

(c) pentru marină, un efectiv de 5.000 oameni şi un tonaj total de 15.000 tone;

(d) pentru aviaţia militară, inclusiv aeronautica navală, 150 avioane cuprinzînd şi rezervele, din care cel mult 100 vor putea fi avioane de luptă, şi un efectiv total de 8.000 oameni. România nu va poseda sau dobândi avioane concepute esenţial ca bombardiere cu dispozitive interioare pentru a purta bombe.

Aceste efective vor cuprinde, în fiecare caz, personalul unităţilor combatante, al serviciilor şi de comandament.

Articolul 12

Personalul armatei, marinei şi aviaţiei române care depăşeşte efectivele respective îngăduite prin articolul 11, va fi licenţiat în termen de şase luni dela intrarea în vigoare a Tratatului de faţă.

Articolul 13

Personalul care nu face parte din armata, marina sau aviaţia română, nu va primi niciun fel de instrucţie militară, navală sau militară aeriană, astfel cum sînt definite în Anexa II.

Articolul 14

România nu va poseda, construi sau experimenta nicio armă atomică, niciun proiectil auto-propulsat sau dirijat, şi niciun dispozitiv utilizat la lansarea acestor proiectile (altele decât torpilele şi dispozitivele pentru lansarea torpilelor făcînd parte din armamentul normal al navelor de război îngăduite prin Tratatul de faţă), nicio mină marină sau torpilă de tip fără contact funcţionînd prin mecanism de influenţă, nicio torpilă umană, niciun submarin sau alt vas submersibil, nicio vedetă torpiloare şi niciun tip special de vas de asalt.

Articolul 15

România nu va păstra, produce sau dobândi în alt mod material de război şi nu va menţine instalaţiuni pentru fabricarea acestui material, peste ceea ce este necesar pentru întreţinerea forţelor armate îngăduite prin articolul 11 al Tratatului de faţă.

Articolul 16

1. Materialul de război în excedent, de provenienţă aliată, va fi pus la dispoziţia Puterii Aliate sau Asociate interesate, potrivit instrucţiunilor date de acea Putere. Materialul de război român, în excedent, va fi pus la dispoziţia Guvernelor Uniunii Sovietice, Regatului Unit şi Statelor Unite ale Americei. România va renunţa la toate drepturile asupra acestui material.

2. Materialul de război de provenienţă sau concepţie germană, în excedent faţă de cel necesar forţelor armate îngăduite prin Tratatul de faţă, va fi pus la dispoziţia celor Trei Guverne. România nu va dobândi sau fabrica niciun fel de material de razboi de provenienţă sau concepţie germană şi nu va folosi sau instrui niciun tehnician, inclusiv personalul de aviaţie militar şi civil, care este sau a fost cetăţean german.

3. Materialul de război în excedent, menţionat în paragrafele 1 şi 2 ale acestui articol, va fi predat sau distrus, în termen de un an dela intrarea în vigoare a Tratatului de faţă.

4. Definiţia şi lista materialului de război, vizat prin Tratatul de faţă sînt cuprinse în Anexa III.

Articolul 17

România va coopera pe deplin cu Puterile Aliate şi Asociate în scopul de a pune Germania în imposibilitate de a lua, în afara teritoriului german, măsuri tinzând la reînarmarea ei.

Articolul 18

România nu va dobândi sau fabrica avioane civile de concepţie germană sau japoneză, sau care cuprind elemente importante de fabricaţie sau concepţie germană sau japoneză.

Articolul 19

Fiecare din clauzele militare, navale şi aeriene ale Tratatului de faţă va rămîne în vigoare pînă la modificarea ei, în întregime sau în parte, prin înţelegere între Puterile Aliate şi Asociate şi România sau, după ce România va fi devenit membră a Organizaţiunii Naţiunilor Unite, prin înţelegere între Consiliul de Securitate şi România.

Articolul 20

1. Prizonierii de război români vor fi repatriaţi cât mai curând posibil, în conformitate cu aranjamentele stabilite între fiecare din Puterile ce-i deţin şi România.

2. Toate cheltuielile, inclusiv cele de întreţinere, cauzate de transferarea prizonierilor de război dela centrele de adunare respective, alese de Guvernul Puterii Aliate sau Asociate interesate, pînă la punctul de intrare pe teritoriul român, vor fi suportate de Guvernul român.

Partea IV

Articolul 21

1. Toate Forţele Aliate vor fi retrase din România în termen de 90 de zile dela intrarea în vigoare a Tratatului de faţă, Uniunea Sovietică rezervându-şi dreptul de a păstra pe teritoriul român forţele armate care i-ar putea fi necesare pentru menţinerea liniilor de comunicaţie ale Armatei Sovietice cu zona sovietică de ocupaţie din Austria.

2. Toată valuta românească neîntrebuinţată şi toate bunurile româneşti aflate în posesiunea Forţelor Aliate în România, dobândite în baza articolului 10 al Convenţiunii de Armistiţiu, vor fi restituite Guvernului român în acelaşi termen de 90 zile.

3. România va pune totuşi la dispoziţie aprovizionările şi serviciile, care ar putea fi în mod special necesare menţinerii liniilor de comunicaţie cu zona sovietică de ocupaţie din Austria, şi pentru care Guvernul român va primi compensaţia corespunzătoare.

Partea V

Articolul 22

1. România va despăgubi Uniunea Sovietică pentru pierderile cauzate ei prin operaţiuni militare şi prin ocuparea de către România a teritoriului sovietic, însă, ţinînd seamă de faptul că România, nu numai s'a retras din războiul împotriva Naţiunilor Unite, dar a declarat război Germaniei şi a dus efectiv război contra acesteia, s'a convenit că reparaţiunile pentru pierderile de mai sus nu vor fi efectuate de România în întregime, ci numai în parte, anume pentru o valoare de 300.000.000 dolari U.S.A., plătibili în decurs de opt ani dela 12 Septemvrie 1944 în bunuri (produse petrolifere, cereale, lemn, vase maritime şi fluviale, utilaj divers şi alte mărfuri).

2. Baza de calcul pentru reglementarea prevăzută în acest articol va fi dolarul Statelor Unite la paritatea lui aur la data semnării Convenţiunii de Armistiţiu, adică 35 dolari pentru o uncie de aur.

Articolul 23

1. România acceptă principiile Declaraţiei Naţiunilor Unite din 5 Ianuarie 1943 şi va restitui bunurile ridicate din teritoriul vreuneia dintre Naţiunile Unite.

2. Obligaţiunea de restituire se aplică tuturor bunurilor identificabile aflate în prezent în România şi care au fost ridicate cu forţa sau prin constrângere de pe teritoriul vreuneia dintre Naţiunile Unite de către vreuna din Puterile Axei, oricare ar fi fost transacţiunile ulterioare prin care deţinătorul actual al unui asemenea bun şi-a asigurat posesiunea lui.

3. Guvernul îndreptăţit la restituire şi Guvernul român vor putea încheia acorduri care vor înlocui dispoziţiunile articolului de faţă.

4. Guvernul român va restitui în bună stare bunurile menţionate în acest articol şi, în legătură cu aceasta, va acoperi toate cheltuielile de mână de lucru, materiale şi transport în România.

5. Guvernul român va coopera cu Naţiunile Unite la căutarea şi restituirea bunurilor supuse restituirii în baza articolului de faţă şi va face pe cheltuiala sa toate înlesnirile necesare.

6. Guvernul român va lua măsurile necesare în vederea restituirii bunurilor vizate prin articolul de faţă deţinute în vreun Stat terţ de către persoane supuse jurisdicţiunii române.

7. Cererile pentru restituirea bunurilor vor fi prezentate Guvernului român de către Guvernul Statului de pe teritoriul căruia au fost ridicate bunurile, înţelegându-se că materialul rulant va fi considerat ca luat de pe teritoriul căruia îi aparţinea la origine. Termenul în care vor putea fi prezentate aceste cereri, va fi de şase luni dela intrarea în vigoare a Tratatului de faţă.

8. Sarcina de a identifica bunurile şi de a dovedi proprietatea va incumba Guvernului care face cererea, iar sarcina de a dovedi că bunul nu a fost ridicat cu forţa sau prin constrângere va incumba Guvernului român.

Partea VI

Articolul 24

1. În măsura în care nu a procedat încă la asemenea măsuri, România va restabili toate drepturile şi interesele legale în România ale Naţiunilor Unite şi ale cetăţenilor acestora, astfel cum ele existau la 1 Septemvrie 1939 şi va restitui acestor Naţiuni Unite şi cetăţenilor lor toate bunurile care le aparţineau în România, inclusiv vasele, în starea în care se găsesc în prezent.

Dacă va fi necesar, Guvernul român va abroga legislaţia pusă în vigoare dela 1 Septemvrie 1939, în măsura în care cuprinde discriminări împotriva drepturilor cetăţenilor Naţiunilor Unite.

2. Guvernul român va restitui toate bunurile, drepturile şi interesele vizate în articolul de faţă, libere de toate ipotecile şi sarcinile de orice fel, cu care au putut fi grevate din cauza războiului şi fără impunerea din partea Guvernului român a vreunei sarcini în legătură cu această restituire. Guvernul român va anula toate măsurile, inclusiv cele de confiscare, sechestru sau control, luate de el împotriva bunurilor Naţiunilor Unite între 1 Septemvrie 1939 şi intrarea în vigoare a Tratatului de faţă. În cazurile în care bunul nu va fi fost restituit în termen de şase luni dela intrarea în vigoare a Tratatului de faţă, restituirea va fi cerută autorităţilor române într'un termen de cel mult douăsprezece luni dela intrarea în vigoare a Tratatului, cu excepţia cazurilor în care reclamantul va fi în măsură a dovedi că nu şi-a putut depune cererea în acest termen.

3. Guvernul român va anula transferurile privind proprietatea, drepturile şi interesele de orice fel aparţinînd cetăţenilor Naţiunilor Unite, atunci cînd aceste transferuri rezultă din măsuri de forţă sau de constrângere aplicate în cursul războiului de Guvernele Axei sau de organele lor.

4. (a) Guvernul român va fi răspunzător de repunerea în completă bună stare a bunurilor restituite cetăţenilor Naţiunilor Unite pe baza paragrafului 1 al articolului de faţă. În cazurile în care bunul nu poate fi restituit sau în care un cetăţean al Naţiunilor Unite a suferit, ca rezultat al războiului, o pierdere de pe urma unei atingeri sau daune cauzate unui bun în România, el va primi dela Guvernul român o despăgubire în lei pînă la concurenţa a două treimi din suma necesară, la data plăţii, pentru a achiziţiona un bun asemănător sau pentru a repara pierderea suferită. În niciun caz cetăţenii Naţiunilor Unite nu vor fi supuşi în ce priveşte despăgubirile, unui tratament mai puţin favorabil decât acela acordat cetăţenilor români;

(b) Cetăţenii Naţiunilor Unite cari deţin, direct sau indirect, părţi de interese în societăţi sau asociaţiuni care nu au naţionalitatea Naţiunilor Unite în înţelesul paragrafului 9 (a) al acestui articol, dar care au suferit o pierdere din cauza unei atingeri sau daune cauzate unui bun în România, vor primi o despăgubire în conformitate cu aliniatul (a) de mai sus. Această despăgubire va fi calculată pe baza totalului pierderii sau daunei suferite de societate sau asociaţiune şi va avea aceeaşi proporţie faţă de acea pierdere sau daună ca şi proporţia în care se găseşte partea de interes deţinută de numiţii cetăţeni în acea societate sau asociaţiune faţă de capitalul total al acesteia;

(c) Despăgubirea va fi plătită liberă de orice taxe, impozite sau alte sarcini. Ea va putea fi folosită în mod liber în România, dar va fi supusă dispoziţiunilor relative la controlul devizelor străine care, la un moment dat, ar fi în vigoare în România;

(d) Guvernul român va acorda cetăţenilor Naţiunilor Unite acelaşi tratament ca cel de care se bucură cetăţenii români în ce priveşte atribuirea de materiale pentru repararea sau refacerea bunurilor lor din România şi în ce priveşte atribuirea de devize străine pentru importul de astfel de materiale;

(e) Guvernul român va acorda cetăţenilor Naţiunilor Unite o indemnizaţie în lei în aceeaşi proporţie ca şi cea prevăzută în aliniatul (a) de mai sus, pentru a-i despăgubi de pierderea sau daunele decurgînd din măsuri speciale aplicate bunurilor lor în timpul războiului şi care nu erau aplicabile bunurilor româneşti. Aliniatul de faţă nu se aplică unei lipse de câştig.

5. Dispoziţiunile paragrafului 4 al acestui articol nu se vor aplica României în cazul în care măsurile care ar putea să dea naştere unei reclamaţiuni pentru daune cauzate unor bunuri situate în Transilvania de Nord şi aparţinînd Naţiunilor Unite sau cetăţenilor lor, au fost luate în cursul perioadei cînd acest teritoriu nu era supus autorităţii României.

6. Toate cheltuielile raţionale făcute în România pentru stabilirea reclamaţiunilor, inclusiv evaluarea pierderilor şi daunelor, vor cădea în sarcina Guvernului român.

7. Cetăţenii Naţiunilor Unite şi bunurile lor vor fi scutite de orice impozite, taxe sau contribuţiuni excepţionale impuse de către Guvernul român sau de către orice autoritate română, între data Armistiţiului şi intrarea în vigoare a Tratatului de faţă, asupra capitalurilor lor aflate în România, în scopul special de a întâmpina sarcini rezultând din război sau cheltuielile pentru întreţinerea forţelor de ocupaţie sau reparaţiile de plătit vreuneia dintre Naţiunile Unite. Orice sume percepute astfel vor fi restituite.

8. Proprietarul bunurilor în chestiune şi Guvernul român vor putea încheia aranjamente care se vor substitui dispoziţiunilor articolului de faţă.

9. În înţelesul acestui articol:

(a) Denumirea «cetăţeni ai Naţiunilor Unite» se aplică persoanelor fizice care sînt cetăţeni ai vreuneia din Naţiunile Unite sau societăţilor sau asociaţiunilor care se găsesc constituite sub regimul legilor vreuneia din Naţiunile Unite la intrarea în vigoare a Tratatului de faţă, cu condiţia ca numitele persoane fizice, societăţi sau asociaţiuni să fi posedat acest statut şi la data Armistiţiului cu România.

Denumirea «cetăţeni ai Naţiunilor Unite» cuprinde de asemenea toate persoanele fizice, societăţile sau asociaţiunile care, potrivit legilor în vigoare în România în timpul războiului, au fost tratate ca inamici;

(b) Denumirea «proprietar» desemnează pe cetăţeanul Naţiunilor Unite, astfel cum este definit în aliniatul (a) de mai sus, care are un titlu legitim asupra bunului în chestiune, şi cuprinde pe succesorul proprietarului, cu condiţia ca acest succesor să fie de asemenea cetăţean al unei Naţiuni Unite în înţelesul aliniatului (a). Dacă succesorul a cumpărat bunul în starea lui avariată, vânzătorul va păstra dreptul la indemnizare conform acestui articol, fără ca prin aceasta obligaţiunile existând între vînzător şi cumpărător în virtutea legislaţiei interne să fie atinse;

(c) Denumirea «bunuri» desemnează toate bunurile mobile sau imobile, corporale sau incorporale, inclusiv drepturile de proprietate industrială, literară şi artistică, precum şi toate drepturile sau interesele de orice natură asupra unor bunuri. În afară de dispoziţiunile generale de mai sus, bunurile Naţiunilor Unite şi ale cetăţenilor lor cuprind toate vasele maritime şi fluviale, împreună cu aparatura şi echipamentul lor, care aparţineau Naţiunilor Unite sau cetăţenilor lor, sau erau înregistrate pe teritoriul uneia din Naţiunile Unite, sau navigau sub pavilionul uneia din Naţiunile Unite şi care, după 1 Septemvrie 1939, aflându-se în apele române, sau după ce fuseseră aduse cu forţa în apele române, au fost sau puse sub controlul autorităţilor române ca bunuri inamice, sau au încetat de a fi la libera dispoziţie în România a Naţiunilor Unite sau a cetăţenilor lor, în urma măsurilor de control luate de autorităţile române în legătură cu existenţa stării de război între unele din Naţiunile Unite şi Germania.

Articolul 25

1. România se obligă ca, în toate cazurile în care, cu începere dela 1 Septemvrie 1939, bunurile, drepturile sau interesele legale din România ale unor persoane de sub jurisdicţie română au făcut obiectul unor măsuri de sechestru, de confiscare sau de control pe temeiul originei rasiale sau a religiei unor asemenea persoane, bunurile, drepturile sau interesele legale menţionate să fie restituite împreună cu accesoriile lor sau, dacă restituirea este imposibilă, o despăgubire echitabilă să fie acordată.

2. Toate bunurile, drepturile şi interesele în România ale persoanelor, organizaţiunilor sau comunităţilor care, individual sau ca membri ai unor grupuri, au făcut obiectul unor măsuri de persecuţie rasială, religioasă sau altor măsuri cu caracter fascist şi care rămîn fără moştenitor sau nereclamate timp de şase luni după intrarea în vigoare a Tratatului de faţă, vor fi transferate de Guvernul român organizaţiunilor din România care reprezintă asemenea persoane, organizaţiuni sau comunităţi. Bunurile transferate vor fi întrebuinţate de acele organizaţiuni pentru scopuri de ajutorare şi refacere a membrilor supravieţuitori din astfel de grupuri, organizaţiuni şi comunităţi din România. Acest transfer va fi efectuat în termen de douăsprezece luni dela intrarea în vigoare a Tratatului şi va cuprinde bunurile, drepturile şi interesele ce trebuiesc restituite potrivit paragrafului 1 al acestui articol.

Articolul 26

România recunoaşte că Uniunea Sovietică are dreptul la toate averile germane din România care au fost transferate Uniunii Sovietice de către Consiliul de Control pentru Germania şi se obligă să ia toate măsurile necesare spre a înlesni asemenea transferuri.

Articolul 27

1. Fiecare dintre Puterile Aliate şi Asociate va avea dreptul de a sechestra, reţine, lichida sau de a întreprinde orice altă acţiune în legătură cu toate bunurile, drepturile şi interesele care, la data intrării în vigoare a Tratatului de faţă, se găsesc pe teritoriul ei şi care aparţin României sau unor cetăţeni români, precum şi de a întrebuinţa aceste bunuri sau produsul lichidării lor în orice scop va dori, pînă la concurenţa valorii pretenţiunilor ei şi ale cetăţenilor ei împotriva României sau cetăţenilor români, inclusiv creanţele, altele decât pretenţiunile satisfăcute în întregime prin alte articole din Tratatul de faţă. Toate bunurile româneşti sau produsul lichidării lor, depăşind totalul ziselor pretenţiuni, vor fi restituite.

2. Măsurile de lichidare şi de dispoziţie privind, bunurile româneşti vor fi efectuate în conformitate cu legislaţia Puterii Aliate sau Asociate interesate. Proprietarul român nu va avea alte drepturi în ceea ce priveşte bunurile în chestiune decât acelea conferite, de acea legislaţie.

3. Guvernul român se obligă să despăgubească pe cetăţenii români pentru bunurile luate lor în virtutea acestui articol şi nerestituite.

4. Acest articol nu creează nicio obligaţiune pentru vreuna din Puterile Aliate sau Asociate de a restitui Guvernului român sau cetăţenilor români drepturile de proprietate industrială şi nici de a include aceste drepturi în calculul sumelor ce vor putea fi reţinute în baza paragrafului 1 al acestui articol. Guvernul fiecăreia dintre Puterile Aliate şi Asociate va putea impune drepturilor şi intereselor relative la proprietatea industrială pe teritoriul Puterii Aliate sau Asociate respective şi care au fost dobândite de Guvernul sau cetăţenii României, înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de faţă, orice limitări, condiţiuni şi restricţiuni pe care Guvernul Puterii Aliate sau Asociate ar putea să le considere necesare în interesul naţional.

5. Prin bunuri, în sensul paragrafului 1 al articolului de faţă, se înţeleg bunurile româneşti care au făcut obiectul unor măsuri de control din cauza stării de război existente între România şi Puterea Aliată sau Asociată sub jurisdicţiunea căreia se găsesc bunurile, exceptându-se:

(a) Bunurile Guvernului român utilizate pentru nevoile misiunilor diplomatice sau consulare;

(b) Bunurile aparţinînd instituţiunilor religioase sau filantropice private folosite pentru scopuri religioase sau filantropice;

(c) Bunurile persoanelor fizice cetăţeni români, autorizate să locuiască pe teritoriul ţării unde bunurile sînt situate sau pe teritoriul vreuneia dintre Naţiunile Unite, afară de bunurile româneşti care, în cursul războiului, au făcut cândva obiectul unor măsuri ce nu se aplicau în mod general bunurilor cetăţenilor români locuind pe acel teritoriu;

(d) Drepturile de proprietate născute după reluarea relaţiunilor comerciale şi financiare între Puterile Aliate şi Asociate şi România sau născute din transacţiuni intervenite între Guvernul vreunei Puteri Aliate sau Asociate şi România după 12 Septemvrie 1944;

(e) Drepturile de proprietate literară şi artistică.

Articolul 28

1. Dela intrarea în vigoare a Tratatului de faţă, bunurile din Germania aparţinînd României sau unor cetăţeni români, nu vor mai fi tratate ca bunuri inamice şi toate restricţiunile aplicate pe această bază vor fi ridicate.

2. Bunurile identificabile aparţinînd României sau cetăţenilor români, ridicate cu forţa sau prin constrângere de pe teritoriul român şi duse în Germania de către forţe sau autorităţi germane după 12 Septemvrie 1944, vor putea fi restituite.

3. Restabilirea drepturilor şi restituirea bunurilor române din Germania vor fi efectuate în conformitate cu dispoziţiunile ce vor fi stabilite de Puterile ocupante ale Germaniei.

4. Fără a prejudicia dispoziţiunile de mai sus, precum şi orice alte dispoziţiuni luate în favoarea României şi a cetăţenilor români, de către Puterile ocupante ale Germaniei, România renunţă în numele său şi în numele cetăţenilor săi, la orice pretenţiuni împotriva Germaniei şi a cetăţenilor germani, pendinte la 8 Mai 1945, cu excepţiunea pretenţiunilor rezultând din contracte şi alte obligaţiuni anterioare datei de 1 Septemvrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată. Această renunţare va fi considerată ca înglobând creanţele, toate pretenţiunile interguvernamentale în legătură cu aranjamente încheiate în cursul războiului, precum şi toate pretenţiunile cu privire la pierderi sau daune ivite în timpul războiului.

Articolul 29

1. Existenţa stării de război nu va fi considerată în sine ca afectând obligaţiunile de a plăti datoriile pecuniare ce rezultă din obligaţiuni şi contracte care erau în fiinţă şi din drepturi ce erau dobândite înainte de existenţa stării de războiu, datorii care deveniseră exigibile înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de faţă şi care sînt datorate, fie de Guvernul sau de cetăţenii români, Guvernului sau cetăţenilor uneia dintre Puterile Aliate şi Asociate, fie de Guvernul sau de cetăţenii uneia dintre Puterile Aliate şi Asociate Guvernului sau cetăţenilor români.

2. În afară de dispoziţiuni contrare, prevăzute în mod expres în Tratatul de faţă, nicio clauză din acesta nu va putea fi interpretată ca afectând raporturile dela debitor la creditor, ce rezultă din contracte încheiate înainte de război, fie de Guvernul român, fie de cetăţenii români.

Articolul 30

1. România renunţă, în numele Guvernului român sau al cetăţenilor români, la toate reclamaţiunile de orice fel împotriva Puterilor Aliate şi Asociate, rezultând direct din război sau din măsuri luate în urma existenţei unei stări de război în Europa, după 1 Septemvrie 1939, indiferent dacă Puterea Aliată sau Asociată a fost sau nu în război cu România în acel timp. Sînt cuprinse în această renunţare:

(a) reclamaţiuni relative la pierderi sau daune suferite de pe urma actelor forţelor armate sau autorităţilor unor Puteri Aliate sau Asociate;

(b) reclamaţiuni decurgînd din prezenţa, din operaţiunile sau din acţiunile forţelor armate sau autorităţilor unor Puteri Aliate sau Asociate pe teritoriul român;

(c) reclamaţiuni în legătură cu deciziunile sau ordonanţele Tribunalelor de Prize ale unor Puteri Aliate sau Asociate, România acceptând să recunoască ca valabile şi obligatorii toate deciziunile şi ordonanţele acestor Tribunale de Prize, pronunţate la 1 Septemvrie 1939, sau după această dată, cu privire la vase româneşti, mărfuri româneşti sau la plata cheltuielilor;

(d) reclamaţiuni decurgînd din exercitarea drepturilor de beligeranţă sau din măsurile luate în vederea exercitării acestor drepturi.

2. Dispoziţiunile articolului de faţă vor exclude complet şi definitiv toate reclamaţiunile de natura celor prevăzute în acest articol şi care vor fi stinse de acum înainte, oricare ar fi părţile interesate. Guvernul român acceptă să verse, în lei, o despăgubire echitabilă pentru a satisface reclamaţiunile persoanelor care au furnizat, pe cale de rechiziţie, mărfuri sau servicii forţelor armate ale unor Puteri Aliate sau Asociate pe teritoriul român, precum şi reclamaţiunile împotriva forţelor armate ale Puterilor Aliate sau Asociate, relative la pagube cauzate pe teritoriul român şi care nu rezultă din fapte de război.

3. România renunţă de asemenea, în numele Guvernului român sau al cetăţenilor români, la toate reclamaţiunile de natura celor vizate prin paragraful 1 al acestui articol, împotriva oricăreia din Naţiunile Unite ale cărei relaţiuni diplomatice cu România au fost rupte în timpul războiului şi care a întreprins vreo acţiune în cooperare cu Puterile Aliate şi Asociate.

4. Guvernul român va asuma deplina răspundere pentru întreaga cantitate de monetă militară aliată emisă în România de către autorităţile militare aliate, inclusiv toată cantitatea de monetă de aceeaşi natură aflată în circulaţie la intrarea în vigoare a Tratatului de faţă.

5. Renunţarea la care România subscrie prin paragraful 1 al acestui articol, cuprinde şi toate reclamaţiunile decurgînd din măsurile luate de oricare din Puterile Aliate şi Asociate cu privire la vasele româneşti, între 1 Septemvrie 1939 şi intrarea în vigoare a Tratatului de faţă, precum şi orice pretenţiune sau creanţă decurgînd din Convenţiunile în vigoare în prezent cu privire la prizonierii de război.

Articolul 31

1. Pînă la încheierea unor tratate sau acordări comerciale între vreuna din Naţiunile Unite şi România, Guvernul român va acorda pe o perioadă de optsprezece luni, dela intrarea în vigoare a Tratatului de faţă, următorul tratament fiecăreia din Naţiunile Unite care, în fapt, acordă ea însăşi României, în aceste domenii, un tratament similar, pe cale de reciprocitate:

(a) În tot ce priveşte taxele vamale şi taxele de import sau de export, impunerea în interiorul ţării a mărfurilor importate şi toate reglementările în legătură cu aceasta, Naţiunile Unite vor beneficia de clauza necondiţionată a naţiunii celei mai favorizate;

(b) România nu va aplica în nicio altă privinţă vreo discriminare arbitrară împotriva mărfurilor provenind din teritoriul oricăreia dintre Naţiunile Unite sau destinate acestui teritoriu, în raport cu mărfurile analoage provenind din teritoriul oricărei alte Naţiuni Unite sau oricărei alte ţări străine sau destinate teritoriilor acestora;

(c) Cetăţenii Naţiunilor Unite, inclusiv persoanele juridice, vor beneficia de tratamentul acordat naţionalilor şi acela al naţiunii celei mai favorizate, în tot ceea ce priveşte comerţul, industria, navigaţia şi alte forme de activitate comercială în România. Aceste dispoziţiuni nu se vor aplica aviaţiei comerciale;

(d) România nu va acorda niciunei ţări vreun drept exclusiv sau preferenţial în ce priveşte exploatarea aviaţiei comerciale în traficul internaţional; ea va acorda tuturor Naţiunilor Unite condiţiuni de egalitate la obţinerea de drepturi în materie de transporturi aeriene comerciale internaţionale pe teritoriul român, inclusiv dreptul de a ateriza pentru aprovizionarea cu carburanţi şi pentru reparaţii, iar în privinţa exploatării aviaţiei comerciale în traficul internaţional, ea va acorda, pe bază de reciprocitate şi fără discriminare, tuturor Naţiunilor Unite, dreptul de survol peste teritoriul român fără escală. Aceste dispoziţiuni nu vor afecta interesele de apărare naţională ale României.

2. Obligaţiunile de mai sus luate de România trebuiesc înţelese sub rezerva excepţiunilor uzuale din tratatele de comerţ încheiate de România înainte de război, iar dispoziţiunile relative la reciprocitatea acordată de fiecare din Naţiunile Unite, trebuiesc înţelese sub rezerva excepţiunilor uzuale din tratatele de comerţ încheiate de Statul respectiv.

Articolul 32

1. Orice diferende, care s'ar putea ivi în legătură cu articolele 23 şi 24 şi Anexele IV, V şi VI, partea B, din Tratatul de faţă, vor fi supuse unei Comisiuni de Conciliaţiune, compusă, în număr egal, din reprezentanţi ai Guvernului Naţiunii Unite interesate şi ai Guvernului român. Dacă nu s'a ajuns la un acord în termen de trei luni de cînd diferendul a fost supus Comisiunii de Conciliaţiune, oricare dintre cele două Guverne va putea cere adăogirea unui al treilea membru în Comisiune, iar în lipsa unui acord între cele două Guverne asupra alegerii acestui membru, una sau cealaltă dintre părţi va putea cere Secretarului General al Organizaţiunii Naţiunilor Unite să facă numirea.

2. Deciziunea majorităţii membrilor Comisiunii va fi considerată ca deciziunea Comisiunii şi acceptată de părţi ca definitivă şi obligatorie.

Articolul 33

Orice diferende care s'ar putea ivi în legătură cu preţurile plătite de Guvernul Român pentru mărfurile livrate de acest Guvern în contul reparaţiunilor şi dobândite dela cetăţeni ai unei Puteri Aliate sau Asociate sau dela societăţi care aparţin unor cetăţeni ai acestor Puteri, vor fi rezolvate, fără a prejudicia executarea obligaţiunilor României cu privire la reparaţiuni, prin negocieri diplomatice între Guvernul ţării interesate şi Guvernul român. Dacă negocierile diplomatice directe între părţile interesate nu ar duce la o rezolvire a diferendului în termen de două luni, diferendul va fi supus Şefilor Misiunilor Diplomatice din Bucureşti ale Uniunii Sovietice, Regatul Unit şi Statelor Unite ale Americei pentru a fi rezolvit. În cazul că Şefii de Misiune nu vor ajunge la un acord în termen de două luni, una sau cealaltă dintre părţi va putea cere Secretarului General al Organizaţiunii Naţiunilor Unite, să numească un arbitru, a cărui hotărîre va fi obligatorie pentru părţile în litigiu.

Articolul 34

Articolele 23, 24, 31 şi Anexa VI din Tratatu de faţă se vor aplica Puterilor Aliate şi Asociate şi Franţei şi acelora dintre Naţiunile Unite ale căror relaţii diplomatice cu România au fost rupte în timpul războiului.

Articolul 35

Dispoziţiunile Anexelor IV, V şi VI precum şi celelalte Anexe fac parte integrantă din Tratatul de faţă şi vor avea aceeaşi valoare şi efect.

Partea VII

Articolul 36

Navigaţiunea pe Dunăre va fi liberă şi deschisă cetăţenilor, vaselor de comerţ şi mărfurilor tuturor Statelor, pe picior de egalitate, în ce priveşte taxele portuare şi de navigaţiune şi condiţiunile la care este supusă navigaţiunea comercială. Dispoziţiunile de mai sus nu se vor aplica traficului între porturile aceluiaşi Stat.

Partea VIII

Articolul 37

1. Pentru o perioadă care nu va depăşi optsprezece luni dela intrarea în vigoare a Tratatului de faţă, Şefii Misiunilor Diplomatice din Bucureşti ale Uniunii Sovietice, Regatului Unit şi Statelor Unite ale Americei, lucrând în înţelegere, vor reprezenta Puterile Aliate şi Asociate pentru a trata cu Guvernul român în toate chestiunile relative la executarea şi interpretarea Tratatului de faţă.

2. Cei Trei Şefi de Misiune vor da Guvernului român îndrumările, sfaturile tehnice şi lămuririle care ar putea fi necesare spre a asigura executarea grabnică şi eficace a Tratatului de faţă, în litera şi spiritul lui.

3. Guvernul român va pune la îndemâna acestor Trei Şefi de Misiune toate informaţiunile necesare şi tot ajutorul de care ei ar putea avea nevoie în îndeplinirea sarcinilor conferite lor prin Tratatul de faţă.

Articolul 38

1. Cu excepţia cazurilor pentru care se prevede în mod expres o altă procedură prin orice articol al Tratatului de faţă, orice diferend cu privire la interpretarea sau executarea Tratatului şi care nu va fi fost rezolvit prin negocieri diplomatice directe, va fi supus celor Trei Şefi de Misiune, lucrând conform articolului 37, dar în acest caz, Şefii de Misiune nu vor fi legaţi de termenul prevăzut în acel articol. Orice diferend care nu va fi rezolvit de ei în termen de două luni, va fi supus, la cererea uneia sau celeilalte dintre părţile în litigiu, dacă acestea nu cad de acord asupra unei alte căi de rezolvire, unei Comisiuni compuse din câte un reprezentant al fiecărei părţi şi un al treilea membru, ales de comun acord de cele două părţi dintre cetăţenii unei a treia ţări. Dacă cele două părţi nu ar izbuti să se înţeleagă în termen de o lună cu privire la numirea celui de al treilea membru, una sau cealaltă dintre părţi va putea cere Secretarului General al Organizaţiunii Naţiunilor Unite să facă numirea.

2. Deciziunea majorităţii membrilor Comisiunii va fi considerată ca deciziunea Comisiunii şi acceptată de părţi ca definitivă şi obligatorie.

Articolul 39

1. Orice membru al Organizaţiunii Naţiunilor Unite care nu este semnatar al Tratatului de faţă şi care se găseşte în război cu România, va putea acceda la Tratat şi va fi considerat din momentul accesiunii ca Putere Asociată pentru aplicarea Tratatului.

2. Instrumentele de accesiune vor fi depuse Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi vor produce efect din momentul depunerii.

Articolul 40

Tratatul de faţă, ale cărui texte în limbile rusă şi engleză sînt autentice, va fi ratificat de Puterile Aliate şi Asociate. El va fi de asemenea ratificat de România. El va intra în vigoare imediat după depunerea ratificărilor de către Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americei. Instrumentele de ratificare vor fi depuse Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste în cel mai scurt timp posibil.

În ce priveşte fiecare Putere Aliată sau Asociată al cărei instrument de ratificare va fi depus ulterior, Tratatul va intra în vigoare la data depunerii. Tratatul de faţă va fi depus în arhivele Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, care va remite copii certificate fiecăruia din Statele semnatare.

LISTA ANEXELOR

Anexa I. Harta frontierelor române.

Anexa II. Definiţia instrucţiei militare: terestre, aeriene şi navale.

Anexa III. Definiţia şi lista materialului de război.

Anexa IV. Dispoziţiuni speciale relative la anumite feluri de bunuri.

A. Proprietatea industrială, literară şi artistică.

B. Asigurări.

Anexa V. Contracte, prescripţie şi efecte de comerţ.

Anexa VI. Tribunale de Prize şi sentinţe.

(Vezi articolul 1)

HARTA FRONTIERELOR ROMÂNE

(Vezi articolul 13)

DEFINIŢIA INSTRUCŢIEI MILITARE: TERESTRE, AERIENE ŞI NAVALE

1. Instrucţia militară este definită după cum urmează: studiul şi practica folosirii materialului de război, conceput sau adaptat în mod special pentru scopuri militare, şi a dispozitivelor de instrucţie corespunzătoare; studiul şi executarea tuturor exerciţiilor sau manevrelor folosite în învăţămîntul sau practica evoluţiunilor executate de forţele combatante în luptă; studiul metodic al tacticei, al strategiei şi al serviciului de Stat-Major.

2. Instrucţia militară aeriană este definită după cum urmează: studiul şi practica folosirii materialului de război, conceput sau adaptat în mod special pentru scopurile aeronauticei militare, şi a dispozitivelor de instrucţie corespunzătoare; studiul şi practica tuturor evoluţiunilor specializate, inclusiv sborul în formaţie, executate de aeronave în îndeplinirea unei misiuni militare aeriene; studiul metodic al tacticei aeriene, al strategiei şi al serviciului de Stat-Major.

3. Instrucţia navală este definită după cum urmează: studiul, organizarea generală sau practica folosirii navelor de război sau a instalaţiilor navale, precum şi studiul sau folosirea tuturor aparatelor şi dispozitivelor de instrucţie corespunzătoare care sînt întrebuinţate în purtarea, războiului naval, cu excepţia acelora care sînt folosite în mod normal şi pentru scopuri civile; de asemenea, învăţămîntul, practica sau studiul metodic al tacticei navale, al strategiei şi al serviciului de Stat-Major, inclusiv executarea tuturor operaţiunilor şi manevrelor care nu sînt necesare în întrebuinţările pacinice a navelor.

(Vezi articolul 16)

DEFINIŢIA ŞI LISTA MATERIALULUI DE RĂZBOI

Denumirea «material de război», întrebuinţată în Tratatul de faţă, cuprinde toate armele, muniţiunile şi materialul concepute sau adaptate în mod special pentru scopuri de război, enumerate mai jos.

Puterile Aliate şi Asociate îşi rezervă dreptul de a amenda în mod periodic această listă, prin modificări sau adăogiri, în lumina desvoltărilor ştiinţifice ulterioare.

Categoria I

1. Puşti, carabine, revolvere şi pistoale militare; ţevi pentru aceste arme şi alte piese de schimb ce nu pot fi uşor adaptate pentru o întrebuinţare civilă.

2. Mitraliere, puşti mitraliere automate sau cu repetiţie şi pistoale mitraliere; ţevi pentru aceste arme şi alte piese de schimb ce nu pot fi uşor adaptate pentru o întrebuinţare civilă; afete de mitraliere.

3. Tunuri, obuziere, mortiere, tunuri de bord pentru avioane; tunuri fără culasă sau fără recul şi aruncătoare de flăcări; ţevi şi alte piese de schimb ce nu pot fi uşor adaptate pentru o întrebuinţare civilă; chesoane şi afete pentru cele de mai sus.

4. Aruncătoare de rachete; mecanisme pentru lansarea şi controlul proiectilelor auto-propulsate şi dirijate; suporturi pentru acestea.

5. Proiectile auto-propulsate şi dirijate, proiectile, rachete, muniţiuni şi cartuşe, pline sau goale, pentru armele specificate în alineatele 1-4 de mai sus şi focoase sau mecanisme pentru explodarea sau funcţionarea lor. Nu sînt cuprinse detonatoarele necesare pentru scopuri civile.

6. Grenade, bombe, torpile, mine, grenade submarine, materiale sau încărcături incendiare, pline sau goale, precum şi toate mijloacele pentru exploadarea sau funcţionarea lor. Nu sînt cuprinse detonatoarele necesare pentru scopuri civile.

7. Baionete.

Categoria II

1. Vehicule de luptă blindate, trenuri blindate, netransformabile din punct de vedere tehnic pentru o întrebuinţare civilă.

2. Vehicule mecanice şi auto-motoare pentru oricare din armele enumerate în Categoria I; şasiuri sau caroserii militare de tipuri speciale, altele decât cele enumerate în alineatul 1 de mai sus.

3. Plăci de blindaje mai groase de 3 ţoli, întrebuinţate în scopuri de protecţie, în războiu.

Categoria III

1. Aparate de ochire şi de calcul pentru controlul tirului, cuprinzînd aparatele regulatoare de tir şi de înregistrare; instrumente pentru dirijarea tirului; înălţătoare de tun; vizoare pentru bombardament; regulatoare de focoase; dispozitive pentru verificarea calibrelor tunurilor şi a instrumentelor pentru controlul tirului.

2. Material de pontoane pentru asalt, bărci de asalt şi de atac.

3. Dispozitive pentru stratageme de război, pentru orbire şi capcane.

4. Echipament de război individual de o natură specială, care nu poate fi uşor adaptat pentru scopuri civile.

Categoria IV

1. Nave de război de orice fel, inclusiv vase transformate şi imbarcaţiuni concepute sau destinate pentru însoţirea sau sprijinirea acestora, care, din punct de vedere tehnic, nu pot fi transformate pentru scopuri civile, precum şi armamentul, blindajul, muniţiunile, avioanele şi orice alt echipament, material, maşini şi instalaţiuni care în timp de pace, nu sînt întrebuinţate decât pe vase de război.

2. Vase de debarcare şi vehicule sau echipament amfibiu de orice fel; vase de asalt sau material de asalt de orice fel, precum şi catapulte sau alte dispozitive pentru lansarea sau proiectarea avioanelor, rachetelor, armelor propulsate sau oricărui alt proiectil, instrument sau dispozitiv, cu sau fără personal, dirijat sau nedirijat.

3. Nave, ambarcaţiuni, arme, dispozitive sau aparate de orice fel, submersibile sau semi-submersibile, inclusiv estacade special concepute pentru apărarea porturilor, cu excepţia celor necesare pentru salvări de vase sau de persoane, sau pentru alte scopuri civile, precum şi orice echipament, accesorii, piese de schimb, dispozitive de experimentare sau de instrucţie, instrumente sau instalaţiuni ce ar putea fi concepute în mod special pentru construirea, încercarea, întreţinerea sau adăpostirea acestora.

Categoria V

1. Aeronave, montate sau în piese detaşate, mai grele sau mai uşoare decât aerul, concepute sau adaptate pentru lupta aeriană prin folosirea de mitraliere, aruncătoare de rachete sau artilerie, sau pentru transportul şi lansarea bombelor sau care sînt echipate cu vreunul din dispozitivele menţionate în alineatul 2 de mai jos, sau care pe baza concepţiei sau construcţiei lor sînt pregătite spre a fi echipate cu asemenea dispozitive.

2. Afete şi amplasamente pentru tunuri aeriene, dispozitive pentru înmagazinarea bombelor, port-torpile şi dispozitive pentru lansarea bombelor sau torpilelor, turele şi cupole pentru tunuri.

3. Echipament conceput în mod special şi întrebuinţat exclusiv pentru trupele aero-purtate.

4. Catapulte sau dispozitive de lansare pentru avioanele îmbarcate pe nave, pentru avioane terestre sau hidroavioane; dispozitive pentru lansarea de arme sburătoare.

5. Baloane de baraj.

Categoria VI

Substanţe asfixiante, mortale, toxice sau apte a scoate din luptă, destinate unor scopuri de război sau fabricate în cantităţi depăşind, necesităţile civile.

Categoria VII

Propulsoare, explozive, material pirotehnic sau gaze lichefiate destinate la propulsarea, explodarea, încărcarea sau umplerea materialului de război din categoriile de faţă, sau la orice întrebuinţare în legătură cu acest material şi care nu pot avea întrebuinţări civile sau sînt fabricate în cantităţi depăşind necesităţile civile.

Categoria VIII

Instalaţiuni şi utilaj industrial, concepute în mod special pentru fabricarea şi întreţinerea materialului enumerat mai sus, şi care, din motive tehnice, nu pot fi transformate pentru scopuri civile.

DISPOZIŢIUNI SPECIALE RELATIVE LA ANUMITE FELURI DE BUNURI

A. PROPRIETATEA INDUSTRIALĂ, LITERARĂ ŞI ARTISTICĂ

1. (a) Un termen de un an dela intrarea în vigoare a Tratatului de faţă va fi acordat Puterilor Aliate şi Asociate şi cetăţenilor lor, fără plata vreunor taxe de prorogare sau alte sancţiuni de orice fel, spre a le permite să îndeplinească toate actele necesare pentru obţinerea sau conservarea în România a drepturilor de proprietate industrială, literară şi artistică, care nu au putut fi îndeplinite din cauza existenţei stării de război.

(b) Puterile Aliate şi Asociate sau cetăţenii lor, care vor fi făcut în modul cuvenit, pe teritoriul vreuneia dintre Puterile Aliate şi Asociate, o cerere, fie pentru obţinerea unui brevet sau pentru înregistrarea unui model de utilitate, cu cel mult douăsprezece luni înainte de izbucnirea războiului cu România sau în timpul războiului, fie pentru înregistrarea unui desen industrial, a unui modei sau a unei mărci de fabrică, cu cel mult şase luni înainte de izbucnirea războiului cu România sau în timpul războiului, vor avea dreptul să ceară în termen de douăsprezece luni dela intrarea în vigoare a Tratatului de faţă drepturi corespunzătoare în România, cu un drept de prioritate întemeiat pe înregistrarea anterioară a cererii lor pe teritoriul acelei Puteri Aliate sau Asociate.

(c) Se va acorda fiecăreia din Puterile Aliate şi Asociate şi cetăţenilor ei un termen de un an dela intrarea în vigoare a Tratatului de faţă, în timpul căruia vor putea intenta acţiuni în România împotriva persoanelor fizice sau juridice cărora li s'ar imputa o încălcare ilegală a drepturilor lor de proprietate industrială, literară sau artistică între data izbucnirii războiului şi intrarea în vigoare a Tratatului.

2. La determinarea perioadei înăuntrul căreia un brevet trebuie să fie exploatat sau un model, sau o marcă de fabrică trebuie să fie folosită, nu se va ţine seama de o perioadă cuprinsă între izbucnirea războiului şi sfîrşitul lunii a optsprezecea dela intrarea în vigoare a Tratatului de faţă.

3. Perioada dintre izbucnirea războiului şi intrarea în vigoare a Tratatului de faţă va fi scăzută din durata normală de valabilitate a drepturilor de proprietate industrială, literară şi artistică care erau în vigoare în România la izbucnirea războiului sau care vor fi recunoscute sau stabilite în condiţiunile prevăzute în partea A. a acestei Anexe şi aparţin vreuneia dintre Puterile Aliate şi Asociate sau cetăţenilor ei. În consecinţă, durata normală de valabilitate a acestor drepturi va fi considerată ca prelungită în mod automat în România cu un nou termen corespunzînd aceluia care va fi fost astfel scăzut.

4. Dispoziţiunile de mai sus, privitoare la drepturile în România ale Puterilor Aliate şi Asociate şi ale cetăţenilor lor, se vor aplica de o potrivă drepturilor României şi ale cetăţenilor români, în teritoriile Puterilor Aliate şi Asociate. Niciuna din aceste dispoziţiuni, însă, nu va da României sau cetăţenilor români dreptul la un tratament mai favorabil, pe teritoriul vreuneia din Puterile Aliate şi Asociate, decât cel acordat de acea Putere în aceleaşi cazuri altor Naţiuni Unite sau cetăţenilor acestora. România nu va fi ţinută nici ea, în virtutea acestor dispoziţiuni, să acorde vreuneia din Puterile Aliate şi Asociate sau cetăţenilor ei un tratament mai favorabil decât cel de care România sau cetăţenii români beneficiază pe teritoriul acelei Puteri în privinţa materiilor la care se aplică dispoziţiunile de mai sus.

5. Terţii din teritoriile vreuneia din Puterile Aliate şi Asociate sau din România cari, înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de faţă, au dobîndit de bună credinţă drepturi de proprietate industrială, literară sau artistică în opoziţie cu drepturile restabilite potrivit dispoziţiunilor părţii A. a acestei Anexe sau cu drepturile obţinute datorită priorităţii acordate prin acele dispoziţiuni, sau cari de bună credinţă au fabricat, publicat, reprodus, folosit sau vândut obiectul acestor drepturi, vor fi autorizaţi, fără a se expune la urmăriri pentru încălcare, să continue a exercita acele drepturi şi să continue sau să reia acea fabricare, publicare, reproducere, folosinţă sau vânzare, dobândite sau întreprinse cu bună credinţă. În România această autorizaţie va fi dată sub forma unei licenţe fără exclusivitate, acordată în termeni şi condiţiuni ce urmează să fie fixate de comun acord între părţile interesate sau, în lipsa unei înţelegeri, de către Comisiunea de Conciliaţiune instituită potrivit articolului 32 al Tratatului de faţă. Pe teritoriile fiecăreia din Puterile Aliate şi Asociate însă, terţii de bună credinţă vor beneficia de protecţia ce este acordată în împrejurări similare terţilor de bună credinţă ale căror drepturi sînt în opoziţie cu ale cetăţenilor altor Puteri Aliate şi Asociate.

6. Nici o dispoziţie din partea A. a acestei Anexe nu va putea fi interpretată în sensul că acordă României sau cetăţenilor români drepturi la brevete sau modele de utilitate, pe teritoriul vreuneia din Puterile Aliate şi Asociate, cu privire la invenţiuni relative la orice articol indicat nominal în Anexa III a Tratatului de faţă, invenţiuni care au fost făcute, sau pentru care s'au depus cereri de înregistrare, de către România ori de vreun cetăţean român, în România sau pe teritoriul vreunei alte Puteri a Axei sau pe orice teritoriu ocupat de forţele armate ale Axei, în timpul cînd teritoriul în chestiune se găsea sub controlul forţelor armate sau al autorităţilor Puterilor Axei.

7. România va acorda de asemenea beneficiul dispoziţiunilor de mai sus ale acestei Anexe, Franţei precum şi altor Naţiuni Unite care nu sînt Puteri Aliate sau Asociate, ale căror relaţii diplomatice cu România au fost rupte în timpul războiului şi care se obligă să acorde României avantagiile conferite ei în virtutea ziselor dispoziţiuni.

8. Nicio dispoziţie din partea A. a acestei Anexe nu va fi înţeleasă ca fiind în contradicţie cu articolele 24, 27 şi 29 ale Tratatului de faţă.

B. ASIGURĂRI

1. Asigurătorii, cetăţeni ai Naţiunilor Unite, vor putea relua vechile lor portofolii fără nicio restricţiune, afară de cele aplicabile asigurătorilor în general.

2. Dacă un asigurător, cetăţean al vreuneia din Naţiunile Unite, ar dori să-şi reia activitatea profesională în România şi dacă se constată că valoarea depunerilor în garanţie sau a rezervelor cerute întreprinderilor de asigurare ca o condiţie pentru exercitarea activităţii lor în România a scăzut în urma pierderii sau a deprecierii titlurilor care constituiau acele depuneri sau rezerve, Guvernul român se obligă să recunoască, pe termen de optsprezece luni, că ceea ce a mai rămas din aceste titluri îndeplineşte toate cerinţele legale în ce priveşte depunerile şi rezervele.

CONTRACTE, PRESCRIPŢIE ŞI EFECTE DE COMERŢ

A. CONTRACTE

1. Sub rezerva excepţiunilor enumerate în paragrafele 2 şi 3 de mai jos, orice contract care în executarea sa necesita raporturi între părţi devenite inamice în înţelesul Părţii D. a acestei Anexe va fi considerat ca reziliat dela data cînd una din părţi a devenit inamică. Această reziliere nu va aduce însă nicio atingere prevederilor articolului 29 al Tratatului de faţă şi nici nu va libera vreuna din părţile contractante de obligaţiunea de a restitui sumele primite ca avansuri sau ca aconturi şi pentru care acea parte contractantă nu a efectuat o contraprestaţiune.

2. Cu toate dispoziţiunile paragrafului 1 de mai sus, stipulaţiunile din orice contract care se pot disjunge şi a căror executare nu necesita raporturi între părţi devenite inamice în înţelesul Părţii D. a acestei Anexe, nu vor fi reziliate ci vor rămîne în vigoare, fără ca aceasta să aducă vreo atingere drepturilor prevăzute în articolul 27 al Tratatului de faţă. În cazurile în care stipulaţiunile vreunui contract nu se pot disjunge, contractul va fi considerat ca reziliat în întregime. Dispoziţiunile de mai sus se înţeleg sub rezerva aplicării legilor, ordonanţelor şi regulamentelor naţionale edictate de vreuna din Puterile Aliate sau Asociate sub jurisdicţia căreia se află contractul sau una din părţile contractante precum şi sub rezerva stipulaţiunilor contractului.

3. Nicio dispoziţie cuprinsă în Partea A. a Anexei de faţă, nu va fi considerată ca anulând transacţiunile legalmente executate în conformitate cu contractele încheiate între inamici dacă aceste transacţiuni au fost executate cu autorizaţia Guvernului uneia dintre Puterile Aliate şi Asociate.

4. Prin derogare la dispoziţiunile de mai sus, contractele de asigurare şi de reasigurare vor face obiectul unor convenţiuni deosebite între Guvernul Puterii Aliate sau Asociate interesate şi Guvernul român.

B. TERMENE DE PRESCRIPŢIE

1. În raporturile juridice interesând persoane sau bunuri ce pun în cauză cetăţeni ai Naţiunilor Unite şi cetăţeni români, cari din cauza stării de război nu au putut să introducă sau să continue o acţiune judiciară, sau să îndeplinească formalităţile necesare pentru salvgardarea drepturilor lor, toate termenele de prescripţie sau de limitare a dreptului de a introduce sau de a continua o acţiune judiciară sau a dreptului de a lua măsuri conservatorii vor fi considerate ca fiind suspendate pe durata războiului, pe teritoriul român, pe de o parte, şi pe teritoriul acelor Naţiuni Unite care acordă României, prin reciprocitate, beneficiul dispoziţiunilor acestui paragraf, pe de altă parte, indiferent dacă aceste termene au început să curgă înainte sau după izbucnirea războiului. Aceste termene vor reîncepe să curgă dela intrarea în vigoare a Tratatului de faţă. Dispoziţiunile acestui paragraf se vor aplica, şi termenelor fixate pentru prezentarea cupoanelor de dobânzi sau de dividende sau pentru prezentarea spre rambursare a valorilor ieşite la sorţi sau rambursabile pentru orice alt motiv.

2. În cazul cînd din cauza neexecutării unui act sau neîndeplinirii vreunei formalităţi în timpul războiului, s'au luat pe teritoriul român măsuri de executare în dauna unui cetăţean al vreunei Naţiuni Unite, Guvernul român va restabili drepturile lezate. Dacă restabilirea acestor drepturi este imposibilă sau ar fi inechitabilă, Guvernul român va lua măsurile necesare pentru ca cetăţeanul Naţiunii Unite să primească indemnizaţia care, în cazul respectiv, va apare justă şi echitabilă.

C. EFECTE DE COMERŢ

1. În relaţiunile dintre inamici, niciun efect de comerţ întocmit înainte de război nu va fi considerat a-şi fi pierdut valoarea pe motiv că, în termenele prescrise, nu a fost prezentat spre acceptare sau încasare, sau nu s'a comunicat trăgătorilor sau andosanţilor neacceptarea sau neplata, sau n'a fost protestat, nici pentru faptul neîndeplinirii vreunei formalităţi în timpul războiului.

2. Dacă termenul înăuntrul căruia un efect de comerţ trebuia să fie prezentat spre acceptare sau încasare, sau înăuntrul căruia trebuia să se dea trăgătorului sau andosatorului un aviz de neacceptare sau neplată sau înăuntrul căruia efectul trebuia să fie protestat, a expirat în timpul războiului şi partea care trebuia să prezinte efectul sau să-l protesteze sau să dea aviz de neacceptare sau neplată a omis a face aceasta în timpul războiului, se va acorda un termen de cel puţin trei luni, dela intrarea în vigoare a Tratatului de faţă, înăuntrul căruia să se poată face prezentarea sau protestul efectului sau să dea aviz de neacceptarea sau neplata lui.

3. Dacă o persoană a contractat obligaţiuni în baza unui efect de comerţ, fie înainte, fie în timpul războiului, în urma unui angajament luat faţă de ea de către o persoană care a devenit ulterior inamică, aceasta din urmă rămîne obligată să despăgubească pe cea dintâi în privinţa acelor obligaţiuni independent de faptul izbucnirii războiului.

D. DISPOZIŢIUNI SPECIALE

1. În înţelesul Anexei de faţă, se va considera persoanele fizice şi juridice au devenit inamice începînd dela data cînd relaţiile comerciale dintre, ele au devenit ilegale conform legilor, ordonanţelor şi regulamentelor cărora aceste persoane sau contracte erau supuse.

2. Ţinînd seama de sistemul juridic al Statelor Unite ale Americei, dispoziţiunile acestei Anexe se vor aplica relaţiunilor dintre Statele Unite şi România.

TRIBUNALE DE PRIZE ŞI SENTINŢE

A. TRIBUNALE DE PRIZE

Fiecare din Puterile Aliate sau Asociate îşi rezervă dreptul de a examina, potrivit unei proceduri pe care urmează a o stabili, toate deciziunile şi ordonanţele Tribunalelor de Prize române date în procese ce pun în cauză drepturile de proprietate ale cetăţenilor acelei Puteri şi de a recomanda Guvernului român să dispună revizuirea acelora dintre deciziuni sau ordonanţe care ar putea să nu fie conforme cu dreptul internaţional.

Guvernul român se obligă să pună la dispoziţie copii după toate documentele şi actele acestor procese, inclusiv deciziunile luate şi ordonanţele date, să accepte toate recomandaţiunile formulate în urma examinării acelor procese şi să dea urmare acelor recomandaţiuni.

B. SENTINŢE

Guvernul român va lua măsurile necesare pentru a permite cetăţenilor vreuneia din Naţiunile Unite, oricînd în termen de un an dela intrarea în vigoare a tratatului de faţă, să intenteze înaintea autorităţilor române competente o acţiune în revizuire a oricărei sentinţe date de o instanţă judecătorească română între 22 iunie 1941 şi data intrării în vigoare a tratatului de faţă, în orice proces în care cetăţeanul vreuneia dintre naţiunile unite nu a fost în măsură a expune cauza sa într'un mod satisfăcător, fie în calitate de reclamant fie în calitate de pîrît. În cazul în care un cetăţean al vreuneia din Naţiunile Unite a suferit un prejudiciu de pe urma vreunei asemenea sentinţe, Guvernul român va lua măsurile necesare pentru ca acel cetăţean să fie repus în situaţia în care se găsea înainte de pronunţarea sentinţei sau să primească indemnizaţia care, în cazul respectiv, va apare justă şi echitabilă. Denumirea «cetăţeni ai Naţiunilor Unite» cuprinde şi societăţile sau asociaţiunile organizate sau constituite conform legislaţiei vreuneia dintre naţiunile unite.

Drept care, subsemnaţii Plenipotenţiari au semnat Tratatul de faţă, punând sigiliile lor.

Făcut la Paris, în limbile rusă, engleză, franceză şi română, astăzi zece Februarie, una mie nouă sute patruzeci şi şapte.

Acest Tratat şi anexele, dimpreună cu legea s'a votat de Adunarea Deputaţilor în se 23 August anul 1947 şi s'a aprobat cu unanimitate de două sute douăzeci şi patru voturi.

Vice-Preşedinte,

Em. Tătărescu

Secretar

E. Manolescu

(L.S.A.D.)

-------