LEGE Nr. 32 din 29 martie 1991 *** Republicată

privind impozitul pe salarii

EMITENT

PARLAMENTUL

Legea nr. 32/1991 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 70 din 3 aprilie 1991.

Articolul 1

Veniturile sub forma de salarii şi alte drepturi salariale realizate de către persoanele fizice române sau străine, pe teritoriul României, sunt supuse impozitului potrivit prevederilor prezentei legi.

Se considera salarii realizate pe teritoriul României salariile plătite în bani şi în natura primite de către salariaţi de la persoanele fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul pe teritoriul României, precum şi salariile primite din străinătate de către persoanele care îşi desfăşoară activitatea în România.

Nu se supun prevederilor alin. 1 şi 2 salariile şi indemnizaţiile în valută, stabilite în cuantum net, plătite de instituţiile publice române personalului român care îşi desfăşoară activitatea în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi altor forme de reprezentare a României în străinătate.

Articolul 2

Venitul sub forma de salariu şi alte drepturi salariale impozabile cuprinde totalitatea sumelor primite în cursul unei luni, indiferent de perioada la care se referă şi care sunt realizate din:

Evaluarea produselor acordate ca plata în natura se face la preţul de vînzare practicat de unitate pentru produsele din producţia proprie şi la preţul de aprovizionare, pentru alte produse, iar în cazul serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste servicii. Preţurile şi tarifele sunt cele practicate la data efectuării plăţii în natură.

Articolul 3

Prin derogare de la prevederile articolului precedent, salariile şi alte drepturi salariale sau diferenţe din acestea plătite pe trecut, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, din propria iniţiativa a persoanei fizice sau juridice plătitoare sau ca urmare a procedurii prevăzute în art. 13 din prezenta lege, se defalca în vederea impunerii pe lunile la care se referă, cumulindu-se cu celelalte drepturi primite în lunile respective.

Prevederile alin. 1 se aplică şi pentru diferenţele de salarii care privesc perioade anterioare lunilor în care se plătesc, acordate în baza actelor normative privind salarizarea, precum şi în cazul indemnizaţiilor aferente concediului de odihnă, când durata acestuia se desfăşoară pe o perioadă mai mare de o luna calendaristică, şi al sumelor plătite pe baza prevederilor de la art. 2 lit. i).

Articolul 4

Se impozitează, în condiţiile prevederilor prezentei legi, şi următoarele drepturi băneşti cuvenite persoanelor fizice:

Sumele plătite pentru invenţii şi inovaţii în cursul unui an calendaristic se defalca în vederea impunerii pe cele 12 luni ale anului, cumulindu-se cu alte recompense de aceasta natura plătite de unitate în cursul anului respectiv, chiar dacă valoarea acestora este aferentă unei perioade mai mari de un an.

În cazul în care suma plătită este aferentă unei perioade mai mici de un an, aceasta se defalca, în vederea impunerii, pe lunile la care se referă. Aceste drepturi nu se cumulează, în vederea impozitării, cu celelalte venituri realizate la unitatea unde salariaţii au funcţia de baza.

Articolul 5

Nu se cuprind în venitul lunar impozabil şi nu se impun:

Articolul 6

Sunt scutite de plată impozitului prevăzut de lege următoarele categorii de persoane:

Articolul 7

Impozitul pe salarii se calculează lunar, pe fiecare loc de muncă, asupra totalităţii venitului realizat în luna expirată de către fiecare salariat, pe baza următoarelor cote:

Partea din totalul venitului lunar impozabil care depăşeşte nivelul de 300.000 lei se impune cu cota de 60%.

În cazul când, prin aplicarea acestor cote de impozit, venitul lunar net al unui salariat, realizat la unitatea unde are funcţia de baza, s-ar reduce sub 7.600 lei, impozitul se diminuează, astfel încât să se asigure realizarea acestui venit.

Veniturile sub forma de salarii şi alte drepturi salariale primite de salariaţi pentru munca prestată în afară funcţiei de baza şi a unităţii deţinătoare a cărţii de muncă se impozitează separat, pe fiecare loc de muncă, cu cotele prevăzute la alin. 1 al acestui articol, impozitul majorindu-se cu 30%.

În cazul salariilor şi altor drepturi salariale în valută, impozitul datorat se calculează prin transformarea în lei, la cursul de schimb valutar în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face plata, după care impozitul în lei, stabilit pe baza cotelor de la alin. 1, se transforma, se retine şi se vărsa la buget în valută, la acelaşi curs.

O dată cu indexarea, precum şi în cazul acordării de compensare la salarii, Guvernul va modifica în mod corespunzător tranşele de venit lunar impozabil prevăzute la alin. 1, nivelul sumei stabilite la alin. 2 şi 3 din prezentul articol, precum şi al sumei menţionate la art. 6 lit. c), din prezenta lege, pentru a nu anula efectul indexării sau al compensării acordate.

Articolul 8

Impozitul pe salarii se calculează de plătitorii acestora şi se retine lunar din sumele cuvenite la a doua chenzina.

Pentru drepturile băneşti din categoria celor prevăzute la art. 4 din prezenta lege, impozitul se calculează şi se retine la fiecare plata, prin cumulare cu sumele plătite anterior în cursul aceleiaşi luni, de către acelaşi plătitor.

În situaţia în care plătitorul are cont bancar, impozitul se retine şi se vărsa o dată cu ridicarea sumelor pentru plata celei de-a doua chenzine.

Băncile sunt obligate sa verifice cu ocazia ridicării sumelor pentru plata salariilor în ţara ori către sau din străinătate reţinerea şi vărsarea la bugetul administraţiei centrale de stat a impozitului pe salarii.

Articolul 9

Impozitul pe salarii reţinut în plus se restituie salariaţilor respectivi de plătitorul acestora în termen de 30 de zile de la data constatării plusului.

Restituirea sumelor reţinute în plus se poate face pe o perioadă de 3 ani în urma de la data reţinerii.

Impozitul pe salarii nereţinut la timp sau în cuantumul legal se retine de plătitorul venitului, de la salariaţii respectivi, pe o perioadă de 3 ani în urma de la data constatării. Reţinerea se poate face, în rate egale, în cel mult 12 luni de la data constatării nereţinerilor.

În cazul în care impozitul pe salarii nu mai poate fi recuperat de la salariatul în cauza, acesta se suporta de plătitorul salariului.

Articolul 10

Persoanele fizice sau juridice care în exercitarea activităţii folosesc salariaţi sunt obligate să depună semestrial la organul financiar pe raza căruia îşi au sediul sau domiciliul o dare de seama privind calcularea, reţinerea şi vărsarea la bugetul administraţiei publice centrale a impozitului pe salarii.

Agenţii economici cu profil special, definiţi potrivit legii, vor depune aceasta dare de seama la Ministerul Finanţelor.

Articolul 11

Pentru nevărsarea la termen a impozitului pe salarii se aplică o majorare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere *).

Articolul 12

Controlul privind calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului pe salarii se efectuează de organele fiscale la care plătitorii de salarii sunt obligaţi să depună dările de seama privind calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului pe salarii.

Articolul 13

Împotriva modului în care se aplică prevederile prezentei legi de către persoanele fizice sau juridice la care sunt angajaţi, salariaţii se pot adresa cu plîngere direct acestora, în termen de 30 de zile de la data reţinerii impozitului. Persoana fizica sau juridică care a făcut angajarea este obligată ca, în termen de 30 de zile de la data înregistrării plingerii, sa procedeze la reverificarea modului de determinare a venitului lunar impozabil şi a impozitului de plată şi sa emita o decizie care să cuprindă rezultatele reverificării.

Decizia se va comunică salariatului în cauza.

Articolul 14

În termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei date de cel care a făcut angajarea, salariatul poate face contestaţie adresată direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, pe a carei raza teritorială îşi are domiciliul sau sediul persoana fizica sau juridică al carei angajat este, aceasta fiind obligată sa o rezolve în termen de 30 de zile de la înregistrare. Soluţionarea contestaţiei se face printr-o decizie care se comunică salariatului în cauza.

În termen de 30 de zile de la comunicare, împotriva deciziei date de direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, salariatul poate face apel la Ministerul Finanţelor, care, în termen de 40 de zile de la înregistrare, este obligat sa-l soluţioneze. Soluţia data de Ministerul Finanţelor este definitivă şi se comunică salariatului în cauza.

Articolul 15

Contestaţiile şi apelurile privind impozitul pe salarii sunt scutite de plată taxei de timbru.

Articolul 16

Ministerul Finanţelor poate acorda, în cazuri temeinic justificate, eşalonări sau aminari la plata impozitului pe salarii şi eşalonări, aminari, reduceri sau scutiri la plata majorărilor de întârziere.

Articolul 17

Constituie contravenţii următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni:

Contravenţia de la lit. a) se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 150.000 lei, iar contravenţia de la lit. b), cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei **).

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute de prezenta lege se fac de organele de specialitate din Ministerul Finanţelor şi unităţile sale teritoriale, în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptelor respective.

Actele de constatare întocmite de organele împuternicite să constate şi să aplice amenzi constituie titluri executorii, în condiţiile legii, după rămînerea lor definitivă.

--------------------------

NOTĂ:

Nivelul sumelor prevăzute la art. 6 lit. c), tranşele de venituri lunare impozabile cuprinse în art. 7 alin. 1, precum şi nivelul sumelor stabilite în art. 7 alin. 2 şi 3 din lege nu sunt indexate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 243 din 7 iunie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 11 iunie 1993.

Băncile vor pune în aplicare aceste titluri fără acceptul plătitorilor.

Articolul 18

Prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25, 26 şi 27, se aplică şi în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 17 din prezenta lege.

Articolul 19

Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor va elabora instrucţiuni metodologice privind tehnica de calcul al impozitului pe salarii, formularistica corespunzătoare şi atribuţiile şi răspunderile organelor fiscale privind aplicarea acestei legi, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României *).

Articolul 20

Aplicarea prevederilor prezentei legi nu afectează salariile tarifare nete existente la 31 decembrie 1990.

Articolul 21

Pentru asigurarea, de regula, a aceluiaşi cuantum al veniturilor nete, adaosurile stabilite sub forma de procente din salariul tarifar se menţin la acelaşi nivel şi se vor aplica la salariile de baza.

Adaosurile, premiile şi indemnizaţiile care, potrivit legii, sunt stabilite în sume fixe nete se vor transforma în sume brute prin majorarea acestora cu 30%.

Articolul 22

Drepturile de salarizare acordate după intrarea în vigoare a prezentei legi se stabilesc în sume brute.

Articolul 23

Drepturile privind indemnizaţiile acordate în cadrul asigurărilor sociale de stat şi concediul plătit pentru îngrijirea copiilor în vârsta de până la un an se calculează, în continuare, pe baza cotelor stabilite, potrivit legii, aplicate la salariile brute care constituie baza de calcul.

De asemenea, pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile militare şi pensia suplimentară se calculează, în continuare, pe baza cotelor existente, potrivit legii, la data aplicării prezentei legi.

În cazul în care, în perioada luată în considerare la stabilirea pensiilor, sunt cuprinse atât salariile nete, cît şi salariile brute, baza de calcul a pensiilor o constituie media acestor salarii determinate potrivit legii.

Articolul 24

Pentru stabilirea, potrivit legii, a alocaţiei de stat pentru copii, chiriilor pentru locuintele din fondul locativ de stat, a burselor pentru elevi şi studenţi, precum şi a contribuţiei părinţilor pentru întreţinerea copiilor în crese şi grădiniţe, se iau în considerare salariile tarifare nete, respectiv veniturile nete determinate potrivit reglementărilor în vigoare la 31 decembrie 1990.

Articolul 25

Suma neta de 750 lei lunar acordată începând cu data de 1 noiembrie 1990 pentru indexarea salariilor ca urmare a liberalizarii preţurilor şi tarifelor se stabileşte în cuantum brut de 975 lei lunar.

Articolul 26

Contribuţia de 3% pentru pensia suplimentară se calculează asupra salariului de baza, inclusiv sporul de vechime aferent, iar contribuţia de 1% datorată de salariaţi pentru fondul de şomaj se calculează asupra salariului de baza.

Articolul 27

În vederea stabilirii indemnizaţiilor cuvenite pentru concedii legale de odihnă, veniturile nete lunare primite de către salariaţi anterior aplicării prezentei legi vor fi transformate în venituri brute pe baza tabelelor de calcul al impozitului pe salarii utilizate pentru persoanele cu copii.

Articolul 28

În situaţiile în care, pentru evitarea dublei impuneri, exista convenţii sau alte acorduri internaţionale la care România este parte, se aplică cu privire la impozitul pe salarii prevederile din acele convenţii sau acorduri.

Articolul 29

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 1/1977 privind impozitul pe fondul total de retribuire la unităţile socialiste de stat, art. 16 - 18 din Legea nr. 2/1977 privind impozitul agricol, art. 3 din Legea nr. 4/1990 privind remunerarea şi alte drepturi ale Preşedintelui României, senatorilor şi deputaţilor, art. 9 şi anexa nr. 2 din Decretul nr. 279/1983 privind reglementarea asistenţei medicale cu plata, Decretul nr. 409/1985 privind majorarea contribuţiei persoanelor fără copii, art. 3-7, 9 şi 10 din Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 545/1970 privind reglementarea unor impozite pe veniturile populaţiei, art. 7, art. 14 alin. 3 şi anexa nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1222/1990 privind regimul impozitelor şi taxelor aplicabile reprezentantelor din România ale societăţilor comerciale sau organizaţiilor economice străine, Hotărârea Guvernului nr. 52/1991 privind impozitul pe salarii, precum şi orice alte dispoziţii contrare**).

Articolul 30

Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 1991***).

---------------

--------------------------