LEGE nr. 60 din 1 ianuarie 1881

privitoare la procedura de execuție din Transilvania*)

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1 din 1 septembrie 1942

*) Cu toate modificările aduse pînă la 1 august 1942

   

Titlul I

DISPOZIȚIUNI GENERALE    

Articolul 1

Modificat prin art. 31 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 31. - Art. 1 din Legea LX/1881 se modifica după cum urmează:

Execuția silită are loc în baza unui act autentic executoriu.

Sînt acte autentice executorii:

1. Sentințele și încheierile instanțelor civile, ridicate la valoare de drept*1);

*1) O sentinta sau încheiere se ridica la valoare de drept, după ce s'a pronunțat asupra ei și ultima instanța, deci și instanța de recurs, sau, dacă nu se ataca, după ce expira termenul acordat pentru exercitarea caii de atac. Prin urmare, în terminologia juridică din Transilvania trebuie să se facă distinctiune între sentințele și încheierile ridicate la valoare de drept și între sentințele și încheierile definitive. Împotriva sentințelor și încheierilor definitive, de obiceiu, se mai poate inainta recurs, pînă cînd sentințele și încheierile jurevalide au fost deja judecate în recurs. Paralel cu termenul de "ridicat la valoare de drept" se mai întrebuințează și termenul de "jurevalid".

2. Transactiunile încheiate în fața instanțelor civile și care au efectul unor sentințe judecătorești ridicate la valoare de drept*2);

*2) A se vedea art. 423 pr. civ. ard.

3. Mandatele de plată (art. 592, 609 pr. civ.), denuntarile sau somatiunile (art. 628 pr. civ.), executorii;

4. Sentințele date cu execuție provizorie, ale instanțelor civile*3);

*3) A se vedea art. 415 pr. civ. ard.

5. Încheierile neridicate la valoare de drept ale instanțelor civile, împotriva cărora nu se poate inainta apel (recurgere) cu efect suspensiv, dacă executarea lor nu este suspendată sau oprită (art. 556 pr. civ.);

6. Hotărîrile executorii ale instanțelor civile, date în cauze gratioase;

7. Cele insirate în punctele e)-h) ale art. 1 al Legii LX/1881, de asemenea toate hotărîrile și actele autentice, pe care vreo dispozițiune legală specială le declara acte autentice executorii.

Punctele e)-h) ale art. 1 din Legea LX/1881 menținute în vigoare prin art. 31 din Legea LIV/1912, au următorul text:e) Hotărîrile de condamnare, date de judecătoriile de arbitri, de judecătoria bursei de mărfuri și efecte din Pesta, precum și de judecătoriile speciale ale halelor regionale de produse și cereale (Legea II/1870) sau procesele-verbale despre transactiunile încheiate în fața unor asemenea judecătorii, respective editiile acestora; ... f) Hotărîrile ridicate la valoare de drept ale instanțelor penale, care conțin condamnatiuni civile*4);

*4) A se vedea art. 520 și 546 codul de procedura penală.

 ... g) Actele autentice redactate de notarii publici executorii în baza art. 111 din Legea XXXV/1874; ... h) Hotărîrile executorii ale instanțelor disciplinare, precum și ale autorităților administrative și financiare care, în conformitate cu normele de drept în vigoare, sînt date spre executare instanțelor judecătorești. ... 

Azi dispozițiunile art. 1 din Legea LX/1881 privitoare la procedura de execuție sînt completate și modificate printr'o întreaga serie de legi. Cele mai importante sînt:

Decretul-lege pentru codul de procedura fiscală, publicat în Monitorul Oficial Nr. 78 din 1 Aprilie 1942. Potrivit dispozițiunilor acestui Decret-lege, încasarea și urmărirea creanțelor publice se face după norme speciale. Citam numai art. 176 din acest Decret-lege.

Art. 176. - Toate creanțele de orice natura ale Statului, județelor, comunelor, caselor autonome, regiilor publice, administrațiilor comerciale, precum și ale tuturor institutiunilor și autorităților publice de orice fel, se încasează și se urmăresc potrivit dispozițiunilor legii de fața.

De asemeni, se încasează și se urmăresc potrivit dispozițiunilor legii de fața și creanțele institutiunilor de utilitate publică, ale căror bugete se aproba de Conducătorul Statului, Consiliul de Miniștri, ministere, precum și acelea ale Academiei Române.

Pentru toate drepturile fiscale, care se stabilesc pe cale de impunere, titlul de creanta îl constituie procesul-verbal de impunere.

Legea pentru Înaltă Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial Nr. 212 din 14 Septemvrie 1939. Această lege prevede:

Art. 89. - Împricinații pot cere executarea hotărîrilor definitive ale instanțelor de fond, însă aceasta executare va putea fi suspendată de partea potrivnica prin asigurarea sau depunerea valorii corespunzătoare, în caz cînd a făcut recurs în casare.

Recursul în casare suspenda executarea și fără asigurarea sau depunerea valorii procesului, în principiile privitoare la strămutarea de hotare sau la desființarea de constructiuni.

În materie de revendicare, de posesie sau alta afacere în care nu e vorba de o condamnatiune la o sumă de bani, instanța de fond va putea sa încuviințeze suspendarea cu cauțiune care se va aprecia după ascultarea părților chemate în camera de consiliu.

Cauțiunea nu se va putea elibera decât după o luna dela data respingerii recursului și dacă partea în drept nu a înaintat acțiune în daune.

Legea pentru modificarea Legii din 19 Mai 1925, privitoare la unificarea unor dispozițiuni de procedura civilă și comercială, pentru înlesnirea și accelerarea judecaților, înaintea tribunalelor și Curților de Apel, precum și pentru unificarea competintei judecătoriilor, publicată în Monitorul Oficial Nr. 150 din 11 Iulie 1929. Această lege prevede:

Art. 70. - Hotărîrile pronunțate de judecătoriile de ocoale în ultima instanța, vor fi supuse recursului la tribunalele respective pentru exces de putere, incompetenta, violare de lege, omisiune esențială și denaturare de acte.

Omisiunea poate să consiste sau în nepronuntarea judecătorului asupra vreunui mijloc de apărare invocat de parte, sau neinvocarea de judecător din oficiu a vreunui mijloc de apărare care reesea din faptele cauzei.

Recursul se declara la grefa judecătoriei care a pronunțat hotărîrea.

Recursul este suspensiv de executare.

Declarațiunea de recurs se face în același mod ca și cererea incepatoare de instanța.

Legea asupra cambiei și biletului la ordin, publicată în Monitorul Oficial Nr. 100 din 1 Mai 1934. Această lege prevede:

Art. 61. - Cambia are valoare de titlu executor pentru capital și accesorii, stabilite conform art. 53, 54 și 57.

Pînă la unificarea regulilor de procedura, se extinde, în ce privește cambia, formula executorie astfel cum este arătată în art. 135 cod. pr. civilă din Vechiul Regat.

Instanța competența pentru a investi cambia cu formula executorie este judecătoria de ocol dacă suma arătată în cambie nu depășește suma de lei 50.000 și tribunalul în caz contrar.

Contra jurnalului de investire nu este drept de apel.

Cambia emisă în străinătate are aceleași efecte executorii, dacă acestea sînt admise și de legea unde cambia a fost emisă.

Somatiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorită.

Pentru obligațiunile cambiale subscrise prin procura, somatiunea va face mențiune și de actul din care rezultă mandatul.

Art. 62. - În termen de 5 zile dela primirea somatiunii, debitorul poate face opoziție la executare.

Opoziția se va produce la instanța care a investit cambia cu formula executorie. Ea se va judeca de urgenta și cu precădere înaintea oricărei alte pricini.

Hotărîrea pronunțată asupra opoziției va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile dela pronunțare.

Instanța va putea suspenda executarea numai în cazul cînd oponentul nu recunoaște semnatura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaște procura.

În caz de suspendarea executării creditorul va putea obține măsuri de asigurare.

Legea pentru înființarea și organizarea jurisdicției muncii, publicată în Monitorul Oficial Nr. 38 din 15 Februarie 1933. Această lege prevede:

Art. 11, alineatele 1-4:

În materie civilă, judecătoriile de muncă judeca în prima și ultima instanța, cu drept de recurs, în 15 zile libere, dela pronunțare, la tribunalul în circumscripția căruia își au sediul, toate litigiile de competența lor, al căror obiect nu trece de 50.000 lei, afară de procente reclamate și cheltuieli de judecată.

În prima instanța și cu drept de apel la tribunal, în 15 zile libere, dela pronunțare, judecătoriile de muncă, judeca toate cererile care depășesc suma prevăzută de alineatul precedent, precum și pe acelea care, prin natura lor, nu au o valoare determinata.

Nu se va putea face apel contra jurnalelor preparatorii sau interlocutorii decât odată cu apelul contra hotărîrii finale.

Contra hotărîrilor date în apel, se va putea introduce recurs la Curtea de Apel în circumscripția căreia se afla sediul judecătoriei de muncă, în 15 zile libere dela comunicare.

Art. 62. - Recursul nu este suspensiv de executare.

Președintele instanței de fond va putea totuși acorda, în baza recursului și în urma unei cauțiuni de cel puțin 1/3 din suma prevăzută în hotărîre sau din valoarea litigiului, cînd hotărîrea nu condamna la plata unei sume de bani, suspendarea executării hotărîrii pînă la judecarea recursului; în cazul în care se consemnează întreaga suma prevăzută în hotărîre sau valoarea întreaga a litigiului, suspendarea este obligatorie.

Art. 64. - Președintele judecătoriei de muncă va acorda executarea provizorie a hotărîrilor date cu drept de apel, cînd obiectul hotărîrii îl formează plata salariilor și accesoriilor; suspendarea executării nu se va putea obține decât prin consemnarea sumei.

Art. 68. - La cererea părților interesate, președintele investeste cu formula executorie procesele-verbale de conciliere încheiate conform prevederilor legii de fața, hotărîrile rămase definitive și hotărîrile de arbitraj date în conflictele colective de muncă.

Executarea se va face conform regulelor din dreptul comun, fie după normele legii judecătoriilor de ocoale, fie după ale procedurei civile în vigoare.

Art. 69. - Contestațiile la executare se vor adresa președintelui care a investit hotărîrea ce se executa și vor fi judecate de acesta după normele procedurii civile.

Hotărîrile date în aceste contestații sînt definitive. Ele pot fi atacate cu recurs în condițiile stabilite la art. 11 și 61 din prezenta lege.

Dacă contestația se admite, președintele va fixa un nou termen, cînd judecata se va face după normele legii de fața.

Decretul-lege pentru organizarea Corpului de avocați din România, publicat în Monitorul Oficial Nr. 205 din 5 Septemvrie 1940. Acest Decret-lege prevede:

Art. 159. - Convenția privitoare la onorar se autentifica fie după formele obișnuite, fie prin înmânarea ei de către client și avocat președintelui instanței înaintea căruia litigiul este pendinte.

Cînd pricina a ajuns la Înaltă Curte de Casație, convențiunea se va depune la ultima instanța de fond unde s'a judecat procesul.

Președintele sau inlocuitorul sau, vazand convențiunea, va încheia un proces-verbal contra-semnat de grefier, prin care se constata declarațiunile părților. Originalul va fi încredințat avocatului, iar un duplicat va rămîne în păstrarea grefei.

Art. 160. - Pe baza convenției scrisă de onorar, avocații vor putea obține, fără cauțiune, sechestrul asigurator sau poprire pe averea debitorilor lor.

Art. 161. - Creanțele de onorariu autentificate conform art. 159 se pot investi și executa conform prescripțiunilor legale.

Executarea nu se poate suspenda decât prin consemnarea sumei datorate. Judecarea contestației se va face în camera de consiliu.

   

Articolul 2

Modificat prin art. 32 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 32. - Art. 2 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:

Execuția o ordonă în cazurile punctelor 1-6 din art. precedent, prima instanța care a procedat în cauza.

În cazul punctului e) din art. 1 al Legii LX/1881, cu excepția judecătoriilor de arbitri (art. 787 pr. civ.), în cazul punctului f), fără excepție, iar în cazul punctului h) atunci cînd vreo norma legală specială nu dispune altfel, execuția o ordonă judecătoria de ocol în circumscripția căreia se afla sediul primei instanțe sau autorității, care a procedat în cauza. (Urmează o propozitiune fără actualitate).

În celelalte cazuri, instanța competența sa ordone execuția este determinata prin dispozițiuni legale speciale.

   

Articolul 3, 4 și 5

Modificate prin art. 33 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 33. - Art. 3, 4 și 5 din Legea LX/1881 se înlocuiesc cu următoarele dispozițiuni:

Privitor la ordonarea execuției pe baza unui act autentic executoriu din străinătate, servește drept orientare convenția internationala ce exista cu acel Stat. În lipsa unei convențiuni, este ingaduit a se ordonă execuția numai atunci, dacă se constata reciprocitate și dacă:

1. Execuția se întemeiază pe o hotărîre ridicată la valoare de drept a unei instanțe civile sau comerciale, ori pe o transactiune judecătorească cu același efect;

2. Fața de aceea hotărîre sau transactiune judecătorească, nu se poate opune niciuna din împrejurările enumarate în art. 414 pr. civ.

Declarația Ministrului de Justiție în privinta reciprocității, este obligatorie pentru instanța. În caz de indoiala, declarația se va cere din oficiu.

În aceste cazuri, în chestiunea ordonarii execuției hotărăște instanța, care, potrivit art. 18 din Legea LX/1881, este competența pentru efectuarea execuției. Dacă pentru executare sînt rogate mai multe instanțe, în privinta ordonarii hotărăște instanța numita în locul intaiu și aceasta înștiințează despre hotărîrea sa, celelalte instanțe. Dacă, pentru executarea comisiei rogatorii nu e competența instanța rogata, ci o alta instanța, instanța rogata trimite comisia rogatorie instanței competente și incunostiinteaza despre această instanță străină.

   

Articolul 6

Alineatul 1 este modificat prin art. 34 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 34. - Alineatul intaiu al art. 6 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarea dispozițiune:

Dacă legea nu dispune altfel, ordonarea execuției trebuie cerută în scris prin cerere întocmită în trei exemplare și la exemplarul intaiu trebuie anexat documentul original, care servește de baza pentru ordonarea execuției. Hotărîrile judecătorești sau transactiunile judecătorești se pot anexa și în copie simpla, făcându-se referire la originalul care se afla la instanța.

Urmează apoi celelalte alineate din art. 6:

În procesele cambiale, se va anexa la primul exemplar al cererii de execuție, cambia originala, iar dacă aceasta s'ar afla în dosarul instanței la care se cere execuția, în cererea de execuție se va face mențiune despre aceasta.

Dacă execuția urmează a se efectua împotriva mai multor pârâți sau în mai multe locuri, cererea se va inainta în atâtea exemplare ca sa ajungă câte un exemplar separat pentru fiecare pîrît și pentru fiecare autoritate rogata, respective pentru fiecare portărel.

Exemplarele pentru autoritățile rogate, respective cele pentru portarei, se vor inainta fără anexe, iar la exemplarele pe seama urmaritilor se vor alătură în copie simpla numai acele anexe, care nu le-au fost încă comunicate.

În cazurile punctelor e), f), g) și h) din art. 1, instanța care ordonă execuția retine copiile actelor autentice care servesc la baza execuției, înaintate în acest scop din partea urmaritorului, care se legalizează din oficiu.

Cererile de execuție înaintate cu lipsuri, se restitue pentru completare.

Cererile de execuție se timbrează conform art. 6, § 12 din legea timbrului.

În traducerea de fața, intrebuintam pentru termenul unguresc "kikuldott" expresia "portărel". A se vedea în aceasta privinta nota referitoare dela art. 19.

   

Articolul 7

În procesele sumare, cu excepția cazului cînd se cere execuție pe imobile, cererea de execuție se poate face și verbal, în care caz, instanța va dresa despre cererea verbală un proces-verbal.

   

Articolul 8

Urmaritorul este obligat să-și precizeze în cererea de execuție cererea sa.

În cererea de execuție se va mai arata instanța sau instanțele în circumscripția sau în circumscripțiile cărora urmează a se efectua execuția și dacă urmaritorul vrea să se efectueze execuția din oficiu, trebuie să arate aceasta hotărît.

Execuția trebuie cerută după ce a expirat termenul de îndeplinire fixat prin actul autentic care sta la baza execuției.

Art. 8 a fost completat prin art. 31 din Legea XII/1908, însă aceasta completare nu mai are actualitate.

   

Articolul 9

Modificat prin art. 35 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 35. - Art. 9 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:

Dacă execuția se cere pe baza unei hotărîri a unei instanțe civile, instanța care ordonă execuția, va constata din oficiu, dacă din punct de vedere al executării, hotărîrea judecătorească, care servește de baza la executare, a fost comunicată în mod regulat, dacă s'a înaintat în termen legal apel (recurgerea) sau opoziție cu efect suspensiv și dacă acest apel (recurgere) sau opoziție e admisă după lege. Dacă, în acest caz, prima instanța a decis executarea hotărîrei apelate (atacate cu recurgere), pentru aceasta execuție, pînă cînd instanța de apel va rezolvi apelul (recurgerea), trebuie aplicat art. 41 din prezenta lege. Dacă execuția se cere atunci, cînd scriptele sînt înaintate deja la instanța superioară, partea care cere execuția este obligată, cu ocazia cererii, să prezinte editia autentică sau copia legalizată a hotărîrei ori a părții de hotărîre fără motive (dispozitivului) și copia legalizată de pe dovada de inmanare, în cazul, cînd hotărîrea a fost comunicată urmaritului prin inmanare.

Dacă execuția se cere în baza unei hotărîri executorii a instanței de apel, atunci, cînd dosarul nu a fost încă restituit primei instanțe (art. 511, 546 pr. civ.), la primul exemplar al cererii de execuție se va alătură o astfel de editie autentică sau copie legalizată a hotărîrei, pe care notarul senatului de apel*5) a notat, în forma de clauzula, ziua pronunțării sau comunicării, cum și faptul că nu s'a înaintat în termen legal cerere de revizuire (recurs în casare), dacă o asemenea cerere n'a fost înaintată.

*5) Azi, grefierul secției care a judecat cauza în apel.

Dacă dreptul de execuție este pendinte de o condițiune sau de îndeplinirea unei contraprestatiuni, urmaritorul este obligat sa dovedească împlinirea condițiunii sau contraprestatiunii, cum și celelalte condițiuni prealabile ale executabilitatii, dacă acestea nu s-ar putea constata din actele ce se afla la instanța.

Art. 41 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 36.

   

Articolul 10

Cererea de execuție se rezolva, de regula, fără a se asculta partea adversa.

În cazul art. 3, fără excepție, iar în cazurile art. 9, 13 și 15 atunci, cînd condițiunile prealabile ale execuției nu se dovedesc cu act autentic sau cu act privat legalizat (art. 92, 93 legea XXXV/1874), înainte de a se rezolvi în merit cererea de execuție, se tine la judecătoriile de ocol desbatere sumară, iar la tribunale desbatere protocolara.

Alineatul 3 din art. 10 este abrogat și înlocuit cu art. 36 din Legea LIV/1912:

Art. 36. - Se modifica art. 10 din Legea LX/1881 în sensul că, în cazul art. 33 al legii de fața, instanța hotărăște în privinta ordonarii execuției, în urma comisiei rogatorii a instanței străine, fără ascultarea părților. Instanța tine seama de condițiunile fixate prin art. 33, din oficiu. Dacă instanța ar avea nedumerire în privinta acestor condițiuni și dacă datele și anexele comisiei rogatorii nu îi spulbera nedumerirea, poate să ceara lămuriri dela instanța străină.

Dacă instanța rogata refuza ordonarea execuției, se aplică art. 17 pr. civ.

Împotriva încheierii de ordonarea execuției are loc apel (recurgere), potrivit art. 40 din prezenta lege. În afară de aceasta, urmăritul poate inainta excepțiuni împotriva încheierii de ordonarea execuției, la instanța care a ordonat execuția, în termen de 15 zile dela înmânarea încheierii, pe motivul ca execuția a fost ordonată contrar art. 33 din prezenta lege.

Excepțiunile au efectul suspensiv arătat în art. 41 din prezenta lege. În urma excepțiunilor, instanța hotărăște asupra ordonarii execuției, după ascultarea părților, prin încheiere (art. 40). În celelalte, în privinta excepțiunilor se vor aplica în mod corespunzător art. 134, 135, 140 și 141 din pr. civ.; art. 141 trebuie aplicat și în cazul, cînd partea a înaintat excepțiunile cu întîrziere.

Excepțiunile întemeiate pe motivele arătate în punctele 4, 5 sau 6 din art. 414 pr. civ., se pot inainta și după termenul fixat în alineatul precedent.

Alineatul ultim din art. 10 al Legii LX/1881, se abroga.

Dacă convențiunea internationala ar dispune altfel, acest art. nu va fi aplicabil.

Legea LX/1881, privitoare la procedura de execuție, pe lîngă dispozițiunile speciale de procedura ce conține, mai face și unele trimiteri la normele de procedura civilă, care erau atunci în vigoare. Deodată cu punerea în aplicare a nouei proceduri civile*6), prin art. 3 al legii de punere în aplicare*7), au fost abrogate textele vechilor legi de procedura civilă, și înlocuite prin dispozițiunile nouei proceduri.

În ceea ce privește procedura de urmat, acolo, unde legi speciale faceau trimitere la normele de procedura abrogate, art. 9 din legea privitoare la punerea în aplicare a procedurii civile are următoarele dispozițiuni cu caracter general.

Art. 9 din Legea LIV/1912: "Acolo, unde vreo norma de drept anterioară face trimitere la o norma de drept sau alta dispozițiune legală, abrogată prin art. 3, în locul acestora trebuie să se înțeleagă de acum înainte de dispozițiunile procedurei civile și ale prezentei legi. Astfel, în locul procedurei sumare sau celei protocolare aplicată la judecătoriile de ocol, trebuie să se înțeleagă de acum înainte procedura din fața judecătoriilor de ocol, reglementată de procedura civilă, iar în locul procedurei ordinare sau celei protocolare aplicată în fața tribunalelor, trebuie să se înțeleagă de acum înainte procedura din fața tribunalelor, reglementată de procedura civilă".

"Întrucât în procedura reglementată printr'o norma de drept anterioară, neintrând în art. 4, 5 și 6, s'a aplicat, în lipsa unei norme speciale, vreuna din normele de drept abrogate prin art. 3, de acum înainte sînt a se aplică dispozițiunile corespunzătoare din procedura civilă".

Pe lîngă dispozițiunile art. 9, cu caracter general, legea privitoare la punerea în aplicare a procedurei civile mai are, în alineatele 2 și 3 din art. 55, dispozițiuni speciale în legătură cu Legea LX/1881, referitoare la aceeași chestiune. Citam și aceste dispozițiuni:

Alineatele 2 și 3 din art. 55 al Legii LIV/1912:

"Atunci cînd Legea LX/1881 ordonă procedura sumară contencioasă sau gratioasa, se vor aplica în procedura de execuție, normele stabilite în procedura civilă pentru judecătoriile de ocol. Rămîn însă în vigoare dispozițiunile speciale ale Legii LX/1881 privitoare la procesele care se ivesc în cursul procedurei de execuție, întru cat legea de fața nu ar dispune altfel".

"În cazurile în care Legea LX/1881 ordonă procedura sumară gratioasa, desbatere sau dovedire, nu se admite ascultarea părților sub jurământ și nici jurământ transactional".

În fine, trebuie să se retina ca, multe din dispozițiunile cuprinse în susamintitele legi unguresti, au fost modificate prin legile românești ulterioare (legea de accelerare, legea pentru Înaltă Curte de Casație și Justiție, legea pentru înființarea și organizarea jurisdicției muncii, etc.), asa ca, în ziua de azi trebuie să se cerceteze pas de pas ce este și ce nu este în vigoare.

*6) Legea I/1911 privitoare la procedura civilă, a intrat în vigoare la 1 Ianuarie 1915.

*7) Legea LIV/1912 privitoare la punerea în aplicare a procedurei civile.

*8) Întreg art. 55 din Legea LIV/1912 este citat la art. 13.

În conformitate cu art. 17 din pr. civ. ard., asupra refuzului de a executa o comisie rogatorie - la cererea celor interesați sau în urma reclamațiunei instanței care a adresat comisia rogatorie - decide Curtea de Apel căreia îi este subordonata instanța rogata.

Art. 33 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 3, 4 și 5; art. 40 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 34, iar la art. 41 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 36.

   

Articolul 11

În caz de ordonarea execuției, în încheiere trebuie să se arate precis creanta, care urmează a se realiza, împreună cu accesoriile și trebuie să se stabilească cheltuelile ivite cu ordonarea execuției.

Dacă instanța, care ordonă execuția, este totodată și instanța competența pentru efectuarea ei și dacă execuția urmează a se efectua prin portărel, prin încheiere se deleagă și portărelul.

De cînd funcționează și în Ardeal serviciul portareilor, pentru efectuarea executiilor mobiliare, se sesizează, prin încheierea de ordonarea execuției, corpul portareilor de pe lîngă tribunalul respectiv sau portărelul delegat dela judecătoria de ocol respectiva din circumscripția acelui tribunal, iar dacă averea de urmărit se găsește în alt județ decât acela al tribunalului respectiv, trebuie să se procedeze conform art. 35 din regulamentul pentru serviciul portareilor.

   

Articolul 12

Despre ordonarea execuției se incunostiinteaza, urmaritorul, prin încheiere care se trece pe exemplarul intaiu al cererii de execuție, portărelul sau autoritatea rogata și urmăritul, prin încheieri care se trec pe celelalte exemplare ale cererii de execuție (art. 6) și care se înmânează celui din urma, de regula, cu ocaziunea efectuării execuției. În cazul art. 7, urmaritorul, portărelul și urmăritul se vor incunostiinta prin încheiere, care se trece pe copia procesului verbal.

Dacă nu se ordonă execuția, se incunostiinteaza prin încheiere motivată, numai cel ce a cerut-o, cu restituirea exemplarelor cererii de execuție.

Dacă execuția nu se efectuează în termen de 3 luni dela ordonarea ei, în urma cererii urmaritului, care se va adresa instanței care a ordonat execuția sau instanței rogate pentru efectuarea ei, încheierea de ordonarea execuției trebuie comunicată nemijlocit.

Comunicarea în acest fel a încheierii de ordonarea execuției și eventualul remediu de drept de care se face uz, nu împiedica efectuarea normală a execuției.

Art. 12 este completat prin art. 26 din Legea VII/1912, după cum urmează:

Art. 26. - Dacă execuția, îndreptată exclusiv pe mobile, nu urmează a se efectua din oficiu, editiile încheierii de ordonarea execuției se vor trece pe cererea de execuție sau pe copiile procesului verbal dresat despre cererea verbală și toate exemplarele se vor inmana urmaritorului.

Urmaritorul, în scopul efectuării execuției, prezintă exemplarele necesare pentru portărel și pentru urmărit, portărelului dela instanța în drept a efectua execuția, însărcinat să efectueze execuția după normele regulamentului interior al acelei instanțe.

În acest caz, nu se aplică alineatul intaiu din art. 12, alineatele intaiu, doi și trei din art. 19 și alineatul intaiu din art. 23, ale Legii LX/1881.

Dacă urmaritorul n'a efectuat execuția silită în termen de trei ani dela data încheierii de ordonare, pentru efectuare, trebuie să se ceara, la instanța care a ordonat-o, o noua comisie rogatorie sau delegare.

Pentru executiile care urmează a se efectua în afară de teritoriul de aplicatiune al acestei legi, nu se poate aplica acest articol.

A se vedea nota dela art. 11 și art. 22, 33 și 35 din regulamentul pentru serviciul portareilor.

   

Articolul 13

De regula, execuția se ordonă în favorul celui în drept conform actului autentic executoriu și împotriva celui obligat prin acest act.

Dacă, în urma unei cesiuni, a survenit o schimbare în persoana celui în drept și schimbarea se dovedește cu act autentic sau cu act privat legalizat, execuția trebuie ordonată în favorul noului îndreptățit.

Dacă, cesiunea nu se dovedește cu act autentic sau cu act privat legalizat, instanța - înainte de a decide asupra ordonarii - asculta pe cedent și pe cesionar, pe cale sumară respective protocolara.

La creanțe cambiale, dacă cambia originala se prezintă cu cererea de execuție, execuția trebuie ordonată fără ascultare chiar și atunci, cînd cesiunea e dovedită cu act privat cu deplina forta probanta.

Art. 13 este completat și modificat prin art. 55 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 55. - Prin act privat cu deplina forta probanta, despre care se aminteste în Legea LX/1881, trebuie să se înțeleagă actul privat redactat în conformitate cu art. 317 pr. civ.

Atunci cînd Legea LX/1881 ordonă procedura sumară contencioasă sau gratioasa, se vor aplica în procedura de execuție, normele stabilite în procedura civilă pentru judecătoriile de ocol. Rămîn însă în vigoare dispozițiunile speciale ale Legii LX/1881 privitoare la procesele care se ivesc în cursul procedurei de execuție, întru cat legea de fața nu ar dispune altfel.

În cazurile în care Legea LX/1881 ordonă procedura sumară gratioasa, ascultare, desbatere sau dovedire, nu se admite ascultarea părților sub jurământ și nici jurământ transactional.

   

Articolul 14

Dacă între timp moare partea condamnata și cel în drept voește să efectueze execuția numai asupra averii care se afla în succesiunea urmaritului sau care a trecut de pe el asupra moștenitorilor, execuția se va ordonă împotriva moștenitorilor cunoscuți sau justificati, eventual împotriva moștenitorilor necunoscuți. Dacă moștenitorii sînt necunoscti, deodată cu ordonarea execuției, se numește pe seama lor un curator, iar dacă nu e reglementar justificat ca dreptul de moștenire se cuvine numai moștenitorilor arătați în cererea de execuție, se va numi un curator pe seama eventualilor moștenitori încă existenți. Încheierea de ordonarea execuției se va inmana fiecăruia dintre moștenitorii cunoscuți și curatorului, putându-se efectua execuția pe baza ei numai asupra averii din succesiunea urmaritului sau care a trecut de pe el asupra moștenitorilor.

   

Articolul 15

Dacă urmaritorul nu voește să efectueze execuția asupra lucrurilor care se afla în succesiunea urmaritului sau asupra lucrurilor care au trecut de pe el asupra moștenitorilor, ci direct împotriva moștenitorilor, asupra cererii se tine o desbatere sumară respective protocolara*9) și în caz de nevoie, după procedura de dovedire se da hotărîrea prin încheiere. Chestiunea dacă execuția se poate ordonă împotriva moștenitorilor, se va decide după normele de drept material în vigoare.

*9) A se vedea art. 9 și alin. 2 și 3 ale art. 55 din Legea LIV/1912, citate în nota întîi de sub art. 10.

   

Articolul 16

Dacă între timp a murit cel în drept, moștenitorii pot cere a se ordonă execuția în favorul lor, dacă justifica în mod legal ca, moștenirea li se cuvine numai lor. Dacă dreptul de moștenire nu se poate justifica, la cererea aceluia care își face verosimil dreptul de moștenire, execuția se ordonă, însă, în același timp, se numește un curator, care vărsa banii sau valorile încasate prin execuție, la instanța succesorală, dacă între timp chestiunea moștenirii nu s'ar rezolvi.

Avocatul încredințat în proces, poate să facă pasii necesari de executare, pînă nu i se aduce la cunoștința moartea celui în drept, în numele celui în drept, iar dacă decesul i se aduce la cunoștința , pînă atunci, pînă cînd nu se procedează în sensul celor de mai sus, în numele moștenitorilor necunoscuți, el este însă obligat sa verse banii sau valorile încasate, la instanța succesorală, dacă între timp chestiunea moștenirii nu s'ar rezolvi.

   

Articolul 17

Dacă se intampla schimbare în persoana celui în drept în cursul execuției, continuarea execuției în favorul noului îndreptățit trebuie cerută la instanța care a ordonat execuția.

Însă, portărelul și pînă atunci, pînă hotărăște instanța care ordonă execuția, este obligat să efectueze toate acele măsuri de executare, care sînt necesare în scopul de a se asigura creanta.

Dacă, cu ocaziunea efectuării execuției se constată că, urmăritul a murit sau ca moartea a intervenit după ordonarea execuției, execuția trebuie efectuată potrivit art. 14, fără vreo noua hotărîre a instanței care a ordonat-o, asupra averii găsite în succesiune sau asupra averii ce a trecut de pe cel obligat asupra moștenitorilor. În acest caz, curatorul necesar în conformitate cu dispozițiunile art. 14, va fi numit de portărel.

   

Articolul 18

Pentru efectuarea execuției este competența, dacă execuția se cere pe imobile, judecătoria respectiva ca autoritate de carte funduara, în toate celelalte cazuri, judecătoria în circumscripția căreia urmează a se efectua execuția. Dacă, prin aceeași încheiere, se ordonă atît execuție care urmează a se efectua de instanța de carte funduara cat și execuție care urmează a se efectua prin judecătorie de ocol, se vor sesiza separat ambele autorități.

Textul maghiar al art. 18 mai are un alineat, referitor la efectuarea executiilor în Budapesta, azi fără actualitate.

   

Articolul 19

Primul exemplar al cererii de execuție însoțit de încheierea de ordonarea execuției, se înmânează urmaritorului, iar celelalte exemplare, de regula, se predau portărelului, respective se trimit judecătoriei competente pentru efectuarea execuției.

Dacă urmaritorul cere, toate exemplarele de execuție i se înmânează lui, cu care se poate adresa direct portărelului sau judecătoriei competente pentru efectuarea execuției; însă, pentru acest procedeu, nu se pot socoti cheltuieli în plus.

După ce sosesc la judecătoria competența pentru efectuarea execuției cererile de execuție însoțite de încheierea de ordonare sau după prezentarea lor, dacă execuția urmează a se efectua prin portărel, trebuie să se delege imediat portărelul și sa i se inmaneze pe cale scurta cererile de execuție însoțite de încheierea de ordonare și de delegare sau, dacă se cere, ele se predau urmaritorului.

Pentru efectuarea execuției, de regula, se deleagă portarei (în textul maghiar se spune executori judecătorești) și în cazuri urgente, cînd portăreii sînt împiedicați, se delega funcționari sau practicanti judecătorești. În cazuri mai importante, judecătoria poate delega pentru efectuarea execuției, judecători sau un notar public.

Alineatele 1, 2 și 3 din art. 19 nu sînt aplicabile în cazurile prevăzute de art. 26 al Legii VII/1912. A se vedea textul art. 26 al Legii VII/1912, la art. 12.

În textul maghiar al legii privitoare la procedura de execuție se vorbește pretutindeni de "kikuldot" = "delegat", dându-i-se cuvantului înțeles de: persoana însărcinată a îndeplini acte de urmărire. În conformitate cu art. 19, pentru efectuarea executiilor se delegau, de regula, executori judecătorești - cum se numeau în Ardeal agenții însărcinați cu efectuarea executiilor - însă, în cazuri urgente, cînd executorii erau impiedecati, instanța putea sa delege și funcționari sau practicanti judecătorești sau, în cazuri mai importante, judecători sau notari publici.

Făcînd aceasta precizare aratam ca, în traducerea de fața am întrebuințat pentru ungurescul "kikuldott" expresia românească de "portărel", pentruca, la noi, executiile se efectuează prin agenți judecătorești numiți portarei.

Prin regulamentul de administrație publică pentru serviciul portareilor și pentru taxele de procedura, publicat în Monitorul Oficial Nr. 282 din 20 Decemvrie 1925*10) (pe care îl publicam, cu modificările ce i s'au adus între timp, la finele acestei lucrări), s'au introdus și în Ardeal, în locul executorilor judecătorești, serviciul portareilor, cunoscut și mai înainte în Vechiul Regat. În aceasta situație, dispozițiunile Legii LX/1881 sînt modificate și prin regulamentul pentru serviciul portareilor. În legătură cu art. 19 al Legii LX/1881, sînt a se vedea în special art. 1-10 din regulament.

*10) Acest regulament s'a dat pe baza art. 51-54 din legea pentru organizarea judecătorească din anul 1924. Dispozițiunile art. 51-54 ale Legii din 1924, se cuprind în legea pentru organizarea judecătorească din anul 1938, la art. 187-190.

În conformitate cu ordinele circulare ale Ministerului Justiției, Direcțiunea Generală Judiciară, Nrii 82.561 din 29 Octomvrie 1926 și 93.816 din 18 Decemvrie 1926, în caz de împiedicare sau impovarare a portareilor sau atunci cînd la vreo judecătorie situata în afară de reședința tribunalului, nu sînt de loc portarei, judecătoriile sînt obligate sa insarcineze funcționari din grefe, pentru toate executările de făcut.

   

Articolul 20

Portărelul este obligat să efectueze execuția din oficiu numai atunci, dacă în încheierea de ordonarea execuției se arata ca execuția urmează a se efectua din oficiu și dacă, înainte de efectuare, urmaritorul sau incredintatul sau nu incunostiinteaza portărelul în scris, ca renunța la execuție sau ca cere suspendarea ei.

În cazurile art. 3 și 4, execuția se va efectua din oficiu, dacă în comisia rogatorie sau în cerere nu se cuprinde lămurit contrarul.

Întru cat execuția nu urmează a se efectua în localitate, portărelul poate cere sa i se avanseze cheltuielile. Despre aceasta se avizează, în cazul cînd execuția urmează a se efectua din oficiu, urmaritorul, cu prilejul delegării; în caz de comisie rogatorie - dacă nu se cunoaște locuinta urmaritorului sau reprezentantului sau - autoritatea care a adresat comisia rogatorie.

A se vedea art. 49, 212 și 224 din regulamentul pentru serviciul portareilor.

   

Articolul 21

Portărelul este obligat să efectueze executiile, fără întîrziere: cele din oficiu în ordinea delegării, iar pe cele care nu se fac din oficiu, în ordinea prezentării, însă executiile care urmează a se efectua în afară de localitate numai atunci, dacă i se pune la dispoziție avansul de cheltuieli necesar. La cererea urmaritorului, portărelul e obligat sa treacă pe exemplarul urmaritorului din încheierea de ordonarea execuției, ziua și ora prezentării și să semneze și dacă ar fi împiedicat în efectuarea unei executii urgente, la cererea urmaritorului, este obligat a-i restitui scriptele contra dovada, pentru a se putea obține delegarea unui alt portărel.

Portărelul răspunde pentru întîrziere și materialiceste.

A se vedea art. 49, 64-88, 212-215 și 224 din regulamentul pentru serviciul portareilor.

   

Articolul 22

De regula, execuția nu se poate începe și cea începută nu se poate continua, înainte de ora 8 dimineata și după ora 8 seara. În cazuri urgente, șeful instanței poate incuviinta și anume chiar și anticipat, ca execuția să se efectueze după ora 8 seara sau înainte de ora 8 dimineata.

În sărbătorile obișnuite ale calendarului gregorian și în sărbătorile religioase ale urmaritului, se pot împlini numai măsurile de execuție, care sînt necesare pentru asigurarea creanței de executat.

Art. 22 este completat prin art. 37 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 37. - Alineatul al doilea al art. 22 din Legea LX/1881 se modifica în sensul că, dispozițiunile acestui alineat trebuie aplicate și la sarbatori naționale.

Acest articol este modificat prin art. 143 din legea pentru organizarea judecătorească, după cum urmează:

Art. 143. - Sarbatori legale pentru Curți și Tribunale, precum și pentru serviciile auxiliare justiției, în cursul anului, afară de vacante și Dumineci, sînt cele următoare: 1. Sft. Vasile, 2. Botezul Domnului, 3. Sft. Ioan Botezatorul, 4. Serbarea unirii tuturor Românilor, 5. Întâmpinarea Domnului, 6. Buna Vestire, 7 Trei zile Sft. Pasti, 8. Sft. Marele Martir Gheorghe, 9. Proclamarea independentei și a Regatului, 10. Inaltarea Domnului, 11. Sft. Imparati Constantin și Elena, 12. Serbarea restauratiei 8 Iunie (suprimată în 1940), 13. Sft. Treime, la 50 zile după Pasti, 14. Sftii. Apostoli Petru și Pavel, 15. Adormirea Maicii Domnului, 16. Nașterea Maicii Domnului, 17. Inaltarea Sft. Cruci, 18. Sft. Marele Martir Dimitrie, 19. Sftii. Arhangheli Mihail și Gavril, 20. Sft. Nicolae, 21. Trei zile ale Craciunului.

   

Articolul 23

Dacă timp de 3 luni nu se starue la portărel pentru efectuarea unei executii, care nu trebuie efectuată din oficiu, scriptele de execuție, după ce se prezintă instanței cu raport, se pun la arhiva.

Dreptul de execuție se prescrie, indiferent de felul și titlul creanței, în termenul de prescripție stabilit de dreptul civil, socotit dela ridicarea la valoare de drept a sentinței sau dela expirarea termenului de îndeplinire, cuprins în alte acte autentice executorii, care nu se va putea întrerupe pentru nici un motiv. În cursul termenului de prescripție, la cererea urmaritorului, se deleagă din nou portărelul.

Alineatul 1 din art. 23 nu este aplicabil în cazurile prevăzute de art. 26 al Legii VII/1912. A se vedea textul art. 26 al Legii VII/1912, la art. 12.

   

Articolul 24

Portărelul delegat este obligat sa inmaneze urmaritului încheierea de ordonarea execuției, înainte de a se începe efectuarea execuției.

La efectuarea execuției pot fi de fața cei interesați și în afară de ei, câte doi-doi martori bărbați adulti, atît din partea urmaritorului cat și din partea urmaritului.

Dacă urmăritul nu se găsește acasă, încheierea se înmânează unui membru al casei sau împuternicitului sau. În caz că nu sînt de aceștia, execuția se efectuează față de doi martori chemați de portărel, iar încheierea de ordonarea execuției se înmânează unui curator, care se va numi pe seama urmaritului de către portărel.

   

Articolul 25

Dacă execuția urmează a se îndeplini într'un loc distinct de domiciliul urmaritului, portărelul numește un curator, căruia îi înmânează încheierea și incunostiinteaza despre aceasta pe urmărit - dacă domiciliul sau reședința îi sînt cunoscute - prin scrisoare recomandată, care se va pune la posta în 24 de ore, socotite dela terminarea execuției. În cazul cînd execuția s'a efectuat împotriva Statului și fundatiunilor publice, portărelul incunostiinteaza organul central chemat sa reprezinte Statul sau fundatiunea publică, prin scrisoare recomandată, care se va pune la posta în 24 ore, socotite dela terminarea execuției.

Recipisele se vor alătură la scripte.

Dacă execuția se efectuează în afară de sediul instanței, iar urmăritul locueste la sediul instanței, încheierea de ordonarea execuției se va inmana, după efectuarea execuției, urmaritului însuși, fără a se mai numi curator (art. 24).

Art. 25 din legea privitoare la procedura de execuție este modificat prin art. 336 din Decretul-lege pentru codul de procedura fiscală, care prevede:

Art. 336. - Averea mobila și imobilă și veniturile de orice natura ale Statului, autorităților și instituțiilor publice, nu vor putea fi urmărite de niciun creditor pentru niciun fel de creanta.

Creanțele contra Statului, autorităților și instituțiilor publice, se vor executa numai prin înscrierea în bugetul anului următor celui în care s'a făcut cererea, după vechimea creanței și data cererii.

Se exceptează creanțele Casei de Depuneri, Casei de Economii și Cecuri Poștale, precum și a oricărui institut de credit cu caracter public.

   

Articolul 26

Despre efectuarea execuției se dreseaza proces-verbal, în care se vor cuprinde următoarele:a) Mențiunile referitoare la procedura de execuție, la numele părților, la încheierea de ordonarea execuției și întru cat execuția s'ar efectua de către o judecătorie rogata, mențiunea referitoare la încheierea de delegare; ... b) Locul și timpul execuției, cu arătarea precisa a orei cînd s'a început și cînd s'a terminat execuția. În orașe mai mari, locul execuției se va arata prin arătarea strazii și numărului, eventual prin arătarea cartierului; ... c) Numele portărelului și a părților prezente, respective a reprezentanților lor; ... d) Arătarea obligatiunei și accesoriilor pentru care s'a ordonat execuția; ... e) Descrierea precisa a actelor de executare; ... f) Cererile și observațiunile referitoare la cauza, ale părților și eventualilor interesați, cele din urma cat se poate de concis. ... 

Procesul-verbal va fi desemnat de portărel, de părți respective de reprezentanții lor, de ceilalți interesați care ar fi fost prezenți și de eventualii martori chemați de portărel sau de părți (art. 24). Despre refuzul de semnare, de asemenea despre împrejurarea care împiedica semnarea, se va face mențiune la subscrierea procesului-verbal.

Părțile și cei interesați sau reprezentanții lor pot sa vada procesul-verbal și toate scriptele de execuție și pot lua, pe cheltuiala lor, copii de pe ele.

   

Articolul 27

Cheltuielile de execuție le suporta cel condamnat chiar și atunci, dacă în proces n'a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată.

Cu ocaziunea inaintarii cererii și cu ocaziunea fiecărei măsuri, cheltuelile ivite pînă atunci se socotesc și se stabilesc separat, în care scop, portărelul, e obligat sa înainteze scriptele, instanței care l-a delegat, în termen de 3 zile dela terminarea procedurei. Judecătoria stabilește cheltuelile procedurei - înțelegand aici și taxele și cheltuelile portărelului - și incunostiinteaza despre aceasta părțile și dacă continuarea execuției e necesară, restitue dosarul portărelului.

Art. 27 a fost completat prin art. 4 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 4. - Art. 27 din Legea LX/1881 se completează cu următoarele dispozițiuni:

În cazul unei executii prin care se urmărește încasarea unei creanțe, care, fără de accesorii, nu întrece suma de 1000 Lei*11) sau al carei obiect este un lucru cu o valoare sub 1000 lei, urmăritul nu se poate incarca și nici nu i se pot stabili în sarcina lui cheltuieli, pe care le-a cauzat urmaritorul prin prezenta sa la execuție.

*11) În textul maghiar se arata o valoare de 100 coroane, care, în conformitate cu ordonanța din 31 Octomvrie 1919 a Consiliului Dirigent, publicată în Gazeta Oficială Nr. 79 din 10 Ianuarie 1920, este ridicată la inzecitul ei, adică la 1.000 lei, socotindu-se leul egal cu coroana. În Ordonanța Consiliului Dirigent nu se arata, cum trebuie socotită valoarea leului în raport cu aceea a coroanei. Practica a admis să se socoteasca leul egal cu curoana. În acest sens și Cas. II. Dec. civ. Nr. 118 din 9 Februarie 1934 (Sever Andru: Jurisprudenta Rezumata, vol. III, Oradea 1939, pag. 312).

Aceasta norma se aplică și la executiile continuative din cauza respectiva.

Valoarea obiectului execuției se stabilește de instanța cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiunilor cuprinse în art. 3 și 4 din Legea XVIII/1883, fără ascultarea părților; în aceasta privinta nu are loc apel.

Dispozițiunile privitoare la stabilirea valorii obiectului execuției sînt modificate. Valoarea se stabilește în conformitate cu art. 5-8 din pr. civ. ard.

   

Articolul 28

Modificat prin art. 38 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 38. - Art. 28 din Legea LX/1881, se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:

Atît instanța care a ordonat execuția cat și instanța competența pentru efectuarea ei, este obligată, la cererea urmaritului, sa suspende sau sa restrângă execuția, dacă urmăritul dovedește cu act autentic ca hotărîrea în baza căreia s'a ordonat execuția, a fost reformata, scoasa din vigoare sau restrânsă printr-o hotărîre judecătorească ridicată la valoare de drept.

Instanța poate, în aceste cazuri, după împrejurări, sa ordone și scoaterea din vigoare a măsurilor de execuție deja efectuate.

Întru cat ar fi proces în curs, urmăritul poate cere restituirea pagubei ce i s'a cauzat cu execuția provizorie, chiar și înaintea instanței de apel.

   

Articolul 29

În privinta efectului pe care îl are falimentul ordonat împotriva urmaritului, cat și în privinta modului de a continua execuția efectuată înainte de deschiderea falimentului, trebuie să se aplice dispozițiunile legii de faliment.

   

Articolul 30

Modificat prin art. 39 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 39. - Art. 30 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:

Dacă dreptul de execuție al urmaritorului s'a stins în întregime sau în parte sau s'a suspendat prin acordarea unei amânări, urmăritul poate inainta proces, la instanța care a ordonat execuția, pentru sistarea, restrangerea sau suspendarea execuției:a) cînd execuția este bazată pe o hotărîre judecătorească, în baza unei împrejurări de fapt care s'a ivit atunci, cînd după normele de procedura civilă, împrejurarea de fapt nu s'a mai putut validita în procedura procesului premergătoare hotărîrei; ... b) cînd execuția este bazată pe o transactiune judecătorească, în baza unei împrejurări de fapt, întâmplată după încheierea transactiei; ... c) cînd execuția este bazată pe un act notarial public și anume pentru sistarea sau restangerea execuției, chiar dacă condițiunile prealabile ale executabilitatii lipsesc cu desăvîrșire sau în parte. Art. 113-122 din Legea XXXV/1874 și art. 29 din Legea VII/1886 se abroga. ... 

Împotriva sentințelor de aprobare date de instanțele de apel, nu are loc recurs (cerere de revizuire).

Sentințele de sistarea, restrangerea sau suspendarea execuției au efectul suspensiv arătat în art. 38, 41 și 43.

Art. 38 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 28; art. 41 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 36, iar art. 43 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 40.

   

Articolul 31

Acțiunea pentru sistarea, restrangerea sau suspendarea execuției are efect suspensiv asupra continuării execuției numai atunci, dacă e intemeiata pe faptele ce se dovedesc cu acte autentice sau acte private cu deplina forta probanta, prezentate în original și dacă e înaintată în termen de 3 zile dela efectuarea execuției, respective dela comunicarea încheierii de notarea dreptului de execuție în cartea funduara, sau, dacă dreptul de execuție a încetat în urma unui fapt ivit mai târziu, dela terminarea procedurei întreprinse după acest fapt - respective în termen de 3 zile dela comunicarea încheierii ce a dat instanța sau portărelul.

Judecătoria hotărăște prin încheierea prin care se fixează termen de desbatere asupra chestiunei dacă acțiunea are sau nu efect suspensiv și dacă suspenda continuarea urmăririi, este obligată sa înștiințeze fără amânare, portărelul, respective instanța rogata. Exemplarul original al documentului ce servește de baza la acțiune, se va retine la instanța.

Acțiunea înaintată pentru sistarea, sau suspendarea execuției, cu efect suspensiv, evident neîntemeiată, se pedepsește cu o amenda pînă la 10.000 lei*12).

*12) În textul maghiar era 500 floreni egal 1.000 coroane, suma care s'a majorat la inzecitul ei, în baza legii privitoare la majorarea cifrei amenzilor judecătorești și la modul încasării lor, publicată în Monitorul Oficial Nr. 279 din 25 Martie 1923.

   

Articolul 32

Efectuarea execuției nu se poate opri prin opoziție, excepțiuni sau împotrivire.

Dacă, pentru efectuarea actului de urmărire ar fi necesar, portărelul poate să deschidă locuinta și rezervoarele urmaritului și poată sa țină perchezitie.

În caz de împotrivire, execuția trebuie efectuată cu ajutorul celui mai apropiat organ polițienesc al municipiului sau comunei respective, căruia portărelul se adresează direct. Dacă ar fi nevoie de forta armata, portărelul este obligat a se adresa, pentru dodandirea ei, șefului instanței care l-a delegat.

În caz de împiedicarea execuției prin împotrivire, portărelul este obligat să facă raport separat pentru a se deschide acțiune publică.

A se vedea art. 253, 255, 261 și 266 din codul penal.

   

Articolul 33

La palatul regal și în general în clădirile Curții Regale, - în clădirile servind ca locuinta pentru vreunul din membrii familiei regale și la locuinta celor ce beneficiază de drept de extrateritorialitate, se pot efectua măsuri de execuție numai de către delegatul Maresalatului Curții sau de către un organ judecătoresc sesizat de acesta.

În clădirile armatei sau în cele ce sînt în folosință armatei, se pot efectua măsuri de execuție numai după ce a fost încunoștiințat comandantul respectiv. Comandantul poate delega un militar pentru a fi de fața la efectuare.

Azi, alineatul 1 din art. 33 e aplicabil numai la executiile ce s'ar indrepta împotriva persoanelor care se bucura de extrateritorialitate, dacă locuesc sau au avere în Transilvania.

   

Articolul 34

Modificat prin art. 40 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 40. - Întru cat legea nu ar exclude calea apelatiunii, împotriva încheierilor ce se dau în cursul procedurei de execuție - înțelegand aici și execuția ordonată pe baza unui act notarial public - se poate inainta apel (recurgere).

Apelurile (recurgerile) îndreptate împotriva încheierilor date în cursul execuției de judecătoriile de ocol, se judeca în a doua instanța de tribunale, iar recursurile*13) intreptate împotriva încheierilor date în a doua instanța, atunci cînd recursul e admisibil, se judeca de Înaltă Curte de Casație.

*13) În textul maghiar se arata ca, împotriva încheierilor se poate face "felfolyamodas", cuvânt pe care l-am tradus "apel (recurgere)". Tot cu "felfolyamodas" se atacau și încheierile pronunțate în a doua instanța. Prin urmare "felfolyamodas"-ul era o cale de atac de gradul I cînd se ataca o încheiere de prima instanța și o cale de atac de gradul II cînd se ataca o încheiere pronunțată în a doua instanța. "Felfolyamodas"-ul de gradul II l-am tradus "recurs".

Termenul de apel (recurgere) împotriva încheierilor de ordonarea execuției, date în urma unei comisii rogatorii a unei imstante străine, este de cincisprezece zile. Împotriva încheierilor date în a doua instanța are loc recurs și atunci, dacă instanța a doua a aprobat încheierea primei instanțe; tot aceasta norma trebuie aplicată și în privinta încheierilor de a doua instanța, date asupra apelurilor (recurgerilor) declarate în contra încheierilor prin care s'au rezolvit excepțiunile înaintate în conformitate cu art. 36 din prezenta lege.

Întru cat legea nu dispune altfel, împotriva încheierilor date în a doua instanța, nu se poate face recurs mai departe. Se poate face recurs împotriva încheierilor date în chestiunea ordonarii execuției - înțelegand aici și execuția de asigurare și sechestrul. De altfel, în privinta apelului (recurgerei) se vor aplica dispozițiunile procedurei civile.

Împotriva procedurei, măsurilor sau hotărîrilor portărelului, se poate face contestație.

Art. 40 din Legea LIV/1912, care a abrogat și înlocuit art. 34 din Legea LX/1881 prevede că, împotriva încheierilor date în materie de execuție și sechestru este admisibilă calea de atac a apelului (recurgere), în ungureste (felfolyamodas); ca împotriva încheierilor date în a doua instanța, dar numai întru cat acele privesc chestiunea ordonarii execuției sau a sechestrului, se admite și un al doilea apel (recurgere, în ungureste tot felfolyamodas) și ca în toate chestiunile privitoare la apelul (recurgerea, "felfolyamodas"-ul aci reglementat și tratate de acel articol, se vor aplica dispozițiunile din procedura civilă, relative la aceasta cale de atac, adică cu privire la termenul caii de atac, dispozițiunile din art. 552 care dispune ca, termenul de apel (recurgere, în ungureste felfolyamodas) este de opt zile și el curge dela data pronunțării, iar pentru partea căreia trebuie înmânată încheierea, numai dela data inmanarei.

Apelul (recurgerea, în ungureste felfolyamodas) este o cale de atac specială, necunoscută în legiuirile românești și tratata în capitolul III din titlul IV al procedurei civile ardelene; cale de atac de care nu este susceptibilă, decât o încheiere și nicicand o sentinta, care în mod obișnuit se rezolva în camera de consiliu fără ascultarea părților, în baza actelor dela dosar și care, după cum s'a arătat mai sus, cu restrictiunile făcute de lege, este inadmisibila și în al doilea grad; acest apel (recurgere, în ungureste felfolyamodas) nu este identic nici cu apelul (în ungureste fellebbozes), tratat în pr. civ. la capitolul I din titlul IV și nici cu recursul în casare, al cărui echivalent în pr. civ. ard. este "cererea de revizuire", în ungureste "felulvizsagalat", tratata în capitolul II din titlul IV.

Legea organică a Înaltei Curți din 1925 prin art. 79 și 81 a abrogat apelul - recurgerea de gradul II dispunind ca, sentințele, deciziunile și încheierile date după promulgarea ei, de o a doua instanța, în orice procedura litigioasa sau gratioasa, sînt desavarsite din momentul comunicării și în contra lor nu se admite alta cale de atac decât numai recursul în casare, conform dispozițiunilor ei. Deci, deodată cu abrogarea apelului - recurgere de grad II, li s'a deschis părților dreptul la recurs în casare*14).

*14) A se vedea Dec. 58 din 3 Decemvrie 1931 Cas. S. U. Sever Andru: Jurisprudenta Rezumata, vol. I, București, 1933, pag. 15.

Legea pentru Înaltă Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial Nr. 212 din 14 Septemvrie 1939, conține următoarele dispozițiuni în vigoare:

Art. 49. - Secția III-a judeca următoarele recursuri:d) În materie de urmărire mobiliară și imobiliară, executare silită proprie, contestatiuni, sechestru asigurator și judiciar. Se exceptează recursurile în contra sentințelor date de tribunal ca instanța de apel în materie de contestație la executare, cat și recursurile contra încheierilor date de tribunalele din Ardeal ca instanța de apel (recurgere) în orice materie de executare, aceste recursuri, urmând a fi judecat de Curțile de Apel respective. ... 

Curțile de Apel sînt datoare sa trimită Procurorului General al Înaltei Curți de Casație, copii de pe deciziunile pronunțate în aceste recursuri, pentru a-l pune în măsura să-și exercite dreptul prevăzut în caz de violare de lege, precum și în caz de contrarietate de hotărîri.

Potrivit dispozițiunilor alineatului ultim al art. 40 al Legii LIV/1912, contestație se poate face numai împotriva procedurei, măsurilor sau hotărîrilor portărelului. Înaltă Curte de Casație a arătat chestiunile care se pot discuta în cadrul unei contestații, după cum urmează:

"Ca într'adevăr, contestatiunea la executare, fiind o cale excepționala deschisă contra viciilor de executare, iar nu o cale ordinară de reformare, urmează ca o asemenea contestatiune nu poate fi sprijinita de părți, decât pe viciile și nelegalitatile actelor de executare, care au urmat hotărîrea ce se executa, sau pe înțelesul, întinderea și aplicarea dispozitivului acelei hotărîri, ori pe motive cari privesc valabilitatea din punctul de vedere al formei, al titlului ce se executa, iar nu și pe motive de fond, care au fost judecate, sau au putut să fie judecate la fond, cum e chestiunea competintei". (Cas. S. II. Dec. civ. Nr. 890 din 21 Iunie 1935, Sever Andru: jurisprudenta Rezumata, vol. III, Oradea, 1939, pag. 418).

   

Articolul 35

Contestația trebuie înaintată în termen de 8 zile dela procedura sau dispozițiunea vătămătoare sau dela comunicarea încheierii prejudicioase, la judecătorie sau la portărel, care e obligat sa înainteze scriptele judecătoriei cu un raport, în termen de 24 ore.

Alineatul 1 din art. 35 a fost completat prin art. 5 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 5. - Alineatul intaiu al art. 35 din Legea LX/1881 se completează cu aceea ca, contestația se poate face și verbal în fața portărelului, cu ocaziunea procedurei vătămătoare, care e obligat sa o consemneze la proces-verbal.

Urmează apoi alineatul 2 din art. 35:

Asupra contestației și anume, în caz de nevoie, după ascultarea părților sau a portărelului, decide, în termen de 8 zile, judecătoria competența conform art. 8 și întru cat anulează vreo procedura pentru o iregularitate săvîrșită de portărel, la cererea părților și pe baza socotelii lor, obliga pe portărel, sa plătească în 15 zile cheltuelile cauzate.

A se vedea art. 64-87 din regulamentul pentru serviciul portareilor.

   

Articolul 36

Modificat prin art. 41 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 41. - Art. 36 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:

Pînă la rezolvirea cu valoare de drept a contestației - exceptând cazul art. 104 al Legii LX/1881 - nu se poate efectua licitație; nu se poate întrebuința pentru indestularea urmaritorului suma încasată cu ocaziunea execuției, ci se va consemna la instanța; nu se poate transfera asupra urmaritorului și nici ordonanța la mâinile lui creanta sechestrata (poprită); iar în caz de execuție pentru extrădarea de lucruri fungibile sau efecte, se poate sechestra și pune sub peceții obiectul condamnatiunii sau, în cazul ca obiectul condamnatiunii lipsește, se poate face execuție pînă la concurenta contravalorii lui.

Întru cat Legea LX/1881 sau legea de fața nu ar dispune altfel, dispozițiunile alineatului precedent trebuie aplicate în toate cazurile, cînd legea atribue vreunui act efect suspensiv asupra continuării execuției sau cînd instanța suspenda execuția în cursul procedurii, potrivit procedurii civile sau prezentei legi.

   

Articolul 37

Apelul (recurgerea) înaintată împotriva încheierilor judecătorești, are efect suspensiv numai asupra eliberării prețului încasat cu ocaziunea licitației mobiliare, asupra efectuării execuției imobiliare, asupra transferării, asupra urmaritorului a creanțelor sechestrate, asupra ordonanțării numerarului, asupra predării către urmăritor a obiectului condamnatiunii și asupra ordonarii execuției împotriva portărelului condamnat conform art. 35.

Apelul (recurgerea) îndreptată împotriva încheierii de ordonarea execuției are drept efect suspensiv și asupra licitarii mobilelor sechestrate.

Dacă instanța a doua, prin hotărîre de aprobare sau de reformare, ordonă: licitație, transferarea asupra urmaritorului a creanței sechestrate, ordonanțarea de numerar sau predarea către urmăritor a obiectului condamnatiunii, împotriva încheierilor primei instanțe prin care se executa aceste hotărîri, nu are loc cale de atac.

A se vedea art. precedent.

   

Articolul 38

Dacă, în urma contestației, se anulează respective se reformeaza procedura, dispozițiunea sau încheierea portărelului, apelul (recurgerea) înaintată din partea urmaritorului împotriva încheierii judecătoriei ce s'a dat în aceasta privinta, are efect suspensiv întru atît, în cat actele de execuție efectuate se mențin cu efect de drept pendinte de modul de rezolvire a apelului (recurgerei).

   

Articolul 39

Modificat prin art. 42 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 42. - Art. 39 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:

Are efect suspensiv asupra continuării execuției, în condițiunile art. 41 din prezenta lege, și hotărîrea judecătorească neridicata încă la valoare de drept, care a reformat, scos din vigoare, disolvat sau restrâns hotărîrea în baza căreia s'a ordonat execuția.

Întru cat vreo hotărîre judecătorească restabileste dispozițiunile hotărîrei care a servit la baza execuției, execuția trebuie continuată.

Ultimul alineat al art. 38 din prezenta lege se aplică și în cazul art. de fața.

Art. 41 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 36, iar art. 38 al legii LIV/1912 la art. 28.

   

Articolul 40

Modificat prin art. 43 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 43. - Art. 40 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:

Execuția în regres are loc, dacă hotărîrea în baza căreia s'a ordonat și efectuat execuția, a fost reformata, scoasa din vigoare sau restrânsă, printr'o hotărîre judecătorească ridicată la valoare de drept.

În aceste cazuri are loc execuție în regres și atunci, dacă urmăritul, în scopul de a preveni execuția, a indestulat pe urmăritor de buna voie, însă numai în cazul, cînd indestularea s'a făcut, sau prin intervenția instanței, sau în fața portărelului cu ocaziunea procedurei de execuție, sau dacă se dovedește cu act autentic.

Execuția în regres se face după normele stabilite pentru execuție.

Ultimul alineat al art. 38 din prezenta lege se aplică și în cazul art. de fața.

Art. 38 al Legii LIV/1912 se afla citat la art. 28.

   

Articolul 41

Partea condamnata are dreptul să efectueze plata sumei la care a fost condamnata, după ordonarea execuției și chiar înainte de ordonarea ei, prin intervenția instanței de proces.

Dacă se prezintă în acest scop ambele părți, după ce se constata identitatea părților, se dreseaza proces-verbal, care se semnează de părți și se alătură la dosar. Acela care plătește, poate să pretindă și chitanța separată.

În cazul ca se prezintă numai partea condamnata, se va cita fără întîrziere partea cîștigătoare sau reprezentantul ei din proces și dacă partea cîștigătoare nu s'ar prezenta personal sau prin mandatar îndreptățit sa primească bani, partea condamnata are dreptul sa consemneze suma condamnatiunii la instanța, în mod irevocabil la dispoziția părții cîștigătoare.

Cheltuielile ce se cauzează părții cîștigătoare sau reprezentantului acesteia cu prezentarea, e obligată să le plătească partea condamnata.

În același mod se poate efectua plata și prin intervenția instanței rogate să efectueze execuția însă numai atunci, dacă partea cîștigătoare locueste în circumscripția instanței rogate sau dacă are acolo un mandatar îndreptățit sa primească bani.

Normele de mai sus sînt aplicabile în mod corespunzător și la indepliniri unde condamnarea nu e o sumă de bani, dacă obligațiunea, ținînd cont de calitate, se poate executa în localul oficial al instanței, fără piedeca.

   

Articolul 42

Dacă urmăritul înaintează împotriva sentinței pe baza căreia s'a ordonat execuția apel fără efect suspensiv sau cerere de justificare, acțiune de reînnoire sau acțiune în anulare fără efect suspensiv și dacă totodată arata ca, în caz de reformarea, dizolvarea, anularea sau scoaterea din vigoare a sentinței, dreptul sau de execuție în regres este periclitat, poate cere ca indestularea respective execuția silită, să fie condiționată de darea unei cauțiuni din partea urmaritorului și în cazul că nu s'ar da o asemenea cauțiune sa i se ingadue, ca în loc de plată, sa consemneze la judecătorie suma de plată sau obiectul execuției și întru cat cel din urma nu e potrivit pentru consemnare, sa consemneze la instanța contravaloarea în bani, care, în caz de nevoie, se va stabili după ascultarea unor experți.

Aceasta cerere se va inainta la instanța procesului, care va hotărî asupra ei, în caz de nevoie, după ascultarea adversarului.

Se va primi drept cauțiune - dacă în aceasta privinta părțile n'ar fi convenit altfel - numerar sau efecte declarate de Guvern de bune pentru cauțiuni, însă numai pînă la concurenta a două treimi din cursul lor și la niciun caz peste valoarea lor nominală.

Cererea înaintată are efect suspensiv asupra ordonarii execuției sau asupra efectuării execuției deja ordonate numai atunci, dacă se consemnează la judecătorie suma condamnatiunii sau obiectul condamnatiunii ori contravaloarea lui.

Art. 42 este modificat prin art. 44 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 44. - Art. 42 din Legea LX/1881 se modifica în sensul că, prin apelul despre care se vorbește în art. amintit, trebuie să se înțeleagă apel (recurgere) și ca dispozițiunea privitoare la acțiunea în anulare și respective la anularea sentinței, rămîne abrogată.

Alineatul penultim din art. 42 se abroga, iar privitor la modul asigurării se va urma potrivit art. 127 din pr. civ.

Art. 127 din pr. civ. ard.: "Cauțiunea - întru cat părțile nu stabilesc de comun acord modul asigurării - trebuie depusa în numerar sau în efecte declarate de bune pentru cauțiuni. Efectele se pot primi în valoare de două treimi, din cursul cotat ultima data ininte de înaintarea cererii, la bursa din București*15), însă la niciun caz peste valoarea lor nominală.

*15) În textul maghiar Budapesta.

A se vedea și art. 89 din legea pentru Înaltă Curte de Casație și Justiție, citat după art. 1.

Art. 36 din Legea LIV/1912 este citat la art. 10.

   

Titlul II

EXECUȚIA PENTRU ÎNCASAREA CREANȚELOR ÎN NUMERAR*16)    

Articolul 43

Execuția pentru încasarea creanțelor în numerar, se poate face, după alegerea urmaritorului, asupra averii mobiliare sau imobiliare, sau deodată asupra ambelor categorii de avere ale urmaritului.

Urmaritorul este obligat sa arate, în cererea de execuție sau în procesul verbal dresat art. 7, asupra carei averi dorește să facă execuția. Dacă urmaritorul voește să facă execuția pe mobile, este suficient dacă arata judecătoria de ocol în circumscripția căreia se afla mobilele, care urmează a fi sechestrate.

În încheierea de ordonarea execuției se va arata, în afară de capitalul creanței, dobânzile și procentul, cu arătarea timpului de cînd curge dobînda.

Dacă, în sentinta sau transactiunea care sta la baza execuției, nu se cuprinde obligațiunea de a plati dobînda, se cuvine dela expirarea termenului de îndeplinire și pînă la achitare, o dobînda de șase la suta.

*16) În textul maghiar se spune: (............), ceea ce ar insemna: "Execuția pentru încasarea pretentiunilor în numerar".

Alineatul ultim din acest art. este modificat prin art. 1 din Decretul-lege pentru stabilirea dobânzilor și înlăturarea cametei, publicat în Monitorul Oficial Nr. 102 din 5 Mai 1938, după cum urmează:

Art. 1. - Dobînda legală anuală se stabilește la unul la suta (1%) în afaceri civile și doi la suta (2%) în afaceri comerciale socotite peste scontul Băncii Naționale a României.

Cînd debitorul este ținut sa plătească o dobînda fără ca aceasta să fie fixată prin act, el va plati dobînda legală.

Debitorul care, cu rea credința a cauzat, prin întârzierea în executarea obligațiunilor, un prejudiciu creditorului sau, va putea fi obligat sa plătească, pe lîngă interesele moratorii și daune interese distincte.

La apariția acestei lucrări, scontul Băncii Naționale a României este de trei la suta (3%).

   

Articolul 44

Dacă s'a ordonat o execuție, cerută pe avere mobila care se afla în circumscripția mai multor judecătorii de ocol sau o execuție cerută pe avere mobila și imobilă, urmaritorul poate cere a se efectua fiecare dintre aceste executii.

Dacă urmaritorul, deși a știut ca creanta și accesoriile sînt deplin acoperite printr-o execuție mobiliară ce a efectuat anterior, totuși efectuează execuția și în alt loc, urmăritul poate să ceara, la instanța care a ordonat execuția, să fie scutit de cheltuielile cauzate prin efectuarea execuției din urma și să fie condamnat urmăritul la plata cheltuielilor ocazionate.

Instanța hotărăște asupra cererii, în caz de nevoie, după ascultarea părților și după procurarea scriptelor de execuție. Împotriva încheierii ce se da, nu are loc apel (recurgere).

   

Articolul 45

Dacă execuția s-a efectuat pe avere mobila care se afla în circumscripția mai multor judecătorii de ocol, întru cat creanta urmaritorului și accesoriile au dobîndit acoperire deplina din prețul de cumpărare realizat la licitația ținuta primadata, la cererea urmaritului, trebuie să se declare disolvate celelalte executii și trebuie să se încunoștiințeze judecătoriile rogate.

Dacă execuția s'a efectuat pe avere mobila și imobilă și dacă creanta urmaritorului s'a achitat complet cu ocazia licitației mobiliare, instanța competența sa ordone execuția, este obligată, după sosirea scriptelor de execuție, sa sesizeze judecătoria competența pentru efectuarea execuției imobiliare, sa sisteze urmărirea și sa radieze eventualele inscriptiuni de executare ce a efectuat.

Aceste regule se vor aplica în mod corespunzător și în cazul, cînd execuția a fost ordonată asupra unor imobile situate în circumscripția mai multor autorități de carte funduara.

   

Articolul 46

În cazurile art. precedent, dacă rezolvirea chestiunilor de preferinta împiedica împărțirea prețului de cumpărare realizat la licitația mobiliară sau dacă nu s-a făcut încă împărțirea prețului de cumpărare al imobilului licitat, urmăritul poate să ceara suspendarea măsurilor de urmărire la instanța competența pentru efectuare, dacă arata ca, după toată probabilitatea, din prețul de cumpărare se va acoperi creanta urmaritorului împreună cu accesoriile.

I. EXECUȚIA MOBILIARĂ    

Articolul 47

Sechestrarea executionala a averii mobiliare se face prin conscriere, pe care portărelul e obligat sa o facă la fața locului.

Sechestrarea da drept de gaj asupra obiectelor conscrise, din momentul în care s'a făcut conscrierea.

Dacă obiectele care s'ar putea sechestra reprezintă o valoare asa de mica, încît se poate prevede că din ele nu s'ar acoperi mai mult decât cheltuelile de licitație, sechestrarea se va omite.

Urmaritorul exercita dreptul de alegere în privinta mobilelor care urmează a se sechestra chiar și atunci, dacă creanta este asigurata prin ipoteca.

Cînd execuția se efectuează din oficiu, fără ca urmaritorul să fie reprezentat, dreptul de alegere i se cuvine portărelului.

Sechestrarea trebuie continuată pînă cînd dorește urmaritorul, iar la executiile care se efectuează din oficiu, pînă cînd creanta și accesoriile par a fi complet acoperite. Lucrurile despre care urmăritul sau oricine altul afirma ca formează proprietatea altora sau despre care se poate presupune din împrejurări ca formează proprietatea altora, se pot sechestra numai atunci, dacă restul averii mobile a urmaritului nu ar acoperi în întregime creanta. În procesul verbal de execuție se va arata numele și locuinta presupusilor îndreptățiți.

   

Articolul 48

Mobilele care se afla în posesiunea*17) urmaritului se pot sechestra fără nicio condiție, iar mobilele care se afla în posesiunea altuia, de regula numai atunci, dacă posesorul consimte la sechestru. Execuția se poate efectua și în cazul unei impotriviri din partea posesorului, dacă, din dovezile prezentate de urmăritor, rezultă ca verosimil, ca mobilele care urmează a se sechestra, formează proprietatea urmaritului. În acest caz, posesorul sau persoanele din casa lui, respective curatorul care se va numi pe seama lui (art. 24), trebuie să fie încunoștiințat de portărel. Posesorul are împotriva procedurei drept de contestație și de apel (recurgere) și dacă, în urma contestației, se anulează procedura portărelului, apelul (recurgerea) împotriva încheierii ce se da în aceasta chestiune, nu are efect suspensiv asupra ridicării sechestrului.

*17) În textul maghiar se întrebuințează cuvântul "birlalas", care înseamnă "detențiune".

Dacă nu pare verosimil, ca mobilele găsite în posesiunea altuia, sa formeze proprietatea urmaritului, împotrivirea la sechestru se cuprinde la proces-verbal, iar posesorul rămîne responsabil față de urmăritor pentru pagubele cauzate, din momentul dresarii procesului verbal. Acțiunea pentru despăgubiri se înaintează pe calea dreptului comun.

   

Articolul 49

Cat timp sotii de căsătorie traesc împreună, se pot sechestra, în cazul unei executii îndreptate împotriva soțului, mobilele care se afla în posesiunea*18) comuna a soților, cu excepția obiectelor de aur și de argint, lucrurilor prețioase și obiectelor de îmbrăcăminte, însemnate cu numele sau cu initialele numelui sotiei, mai departe cu excepția mobilelor, care, după evidenta lor destinație, sînt menite să fie întrebuințate de sotie. În cazul unei executii îndreptate împotriva sotiei, se pot sechestra obiectele de aur și de argint, lucrurile prețioase și obiectele de îmbrăcăminte, însemnate cu numele sau cu initialele numelui sotiei, mai departe mobilele, care, după evidenta lor destinație, sînt menite să fie întrebuințate de sotie și în fine mobilele în privinta cărora, din dovezile prezentate de urmăritor, pare a fi verosimil ca ar forma proprietatea urmăritei. (Art. 92).

Îmbrăcămintea destinată pentru folosință copiilor minori, care locuesc împreună cu tatăl și mama lor, urmăriți, nu se poate sechestra.

   

Articolul 50

Mobilele se conscriu, cu indicarea camerelor și a altor încăperi, în ordine numerică, pe poziții.

*18) Ca și în art. 48, în textul maghiar se întrebuințează cuvântul "birlalas", care înseamnă "detențiune".

În procesul-verbal de execuție trebuie să se treacă fiecare poziție, specificându-se cat se poate de precis, calitatea, cantitatea, bucățile, numărul, măsura sau alte semne distinctive.

Mobilele de aceeași natura, cu valoare mai mica, se pot cuprinde mai multe într-o poziție, însă grupate în asa fel, ca poziția totală sa nu aibă o valoare de estimare mai mare de 2.000 lei*19).

*19) În textul maghiar 100 floreni. A se vedea, în privinta valorii, nota 11 dela art. 27.

Portărelul poate să conscrie*20) numai mobilele pe care le-a văzut și care au fost numarate sau măsurate în fața sa.

*20) Sa treacă în procesul-verbal de sechestru.

   

Articolul 51

Modificat prin art. 2 și 3 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 2. - În locul art. 51 din Legea LX/1881;

Sînt scoase de sub urmărire și de aceea, nu pot fi sechestrate, nici chiar cu consimțămîntul urmaritului:

1. Obiectele direct destinate pentru serviciul divin sau pentru inchinaciunile care se fac acasă, cărțile de rugaciuni, dotatiunile încăperilor destinate serviciului divin, ornamentele mormintelor și cavourilor, precum și obiectele direct necesare pentru inmormantarea urmaritului sau persoanelor din casa;

2. Moastele religioase și portretele familiare;

3. Insignele, medaliile și alte decorații;

4. Pecetele, stampilele, scriptele, registrele pentru însemnări, cele comerciale și alte registre, care aparțin unui serviciu public sau particular, ori unei instituțiuni sau magazii, precum și alt aranjament aparținînd unui serviciu public sau particular;

5. Uniforma necesară pentru îndeplinirea unui serviciu public sau pentru exercitarea unei profesiuni, de asemenea vestmintea, care se cere în exercițiul misiunii, persoanelor care îndeplinesc ceremonii religioase;

6. Armele, echipamentul, uneltele, instrumentele, trasurile și caii persoanelor din cadrele armate, jandarmeriei, precum și ale persoanelor din serviciul de paza al altor autorități, dacă ele aparțin serviciului;

7. Cărțile, scriptele, modelele, instrumentele, ustensilele funcționarilor, oficiantilor publici sau particulari, preoților, profesorilor și învățătorilor, notarilor publici, avocaților, medicilor, inginerilor, scriitorilor, artiștilor și în general persoanelor care activează într-un cerc cultural sau artistic, precum și cele ale moașelor, necesare pentru exercițiul profesiunii lor;

8. Aranjamentul de farmacie, instrumentele, vasele și stocul de medicamente, întrucât urmăritul are nevoie de ele pentru a continua întreprinderea de farmacie;

9. Instalatiunile spitalelor și ale sanatoriilor publice, precum și acelea ale spitalelor și sanatoriilor particulare, avînd caracter de spitale publice;

10. Mobila de casa și de bucatarie, vasele, vasele pentru gătit și tacamurile, sobele, vetrele, necesare pentru gospodărie, obiectele necesare pentru îmbrăcăminte, lingeria de pat și de corp necesară, pentru urmărit și pentru persoanele din casa;

11. Medicamentele și alte doctorii, precum și protezele necesare din cauza bolii sau defectelor corporale de care sufere urmăritul sau cei din casa;

12. Cărțile și rechizitele școlare, ale urmaritului și persoanelor din casa;

13. Armele necesare pentru continuarea profesiunei și pentru siguranța personală;

14. Uneletele, sculele, instrumentele și animalele micilor industriasi, meseriasi, muncitorilor din industrii (fabrici), zileri și în general ale acelora, care se întrețin din munca manuală, necesare pentru continuarea meseriei lor, mai departe stocul de materii pentru prelucrat de care dispun micii industriasi și meseriasi, pînă la concurenta sumei de 1.500 lei*21).

*21) În textul maghiar 150 coroane.

15. Alimentele, materiile pentru încălzit și luminat, necesare urmaritului și persoanelor din casa, pentru una luna; iar în lipsa acestora, din numerarul ce s'ar putea sechestra, suma necesară pentru procurarea lor;

16. Din numerar, suma necesară pentru a se plati chiria pentru un sfert de an, pentru locuinta deținută de urmărit și de persoanele din casa;

17. După alegerea urmaritului: o vacă sau patru oi, sau patru capre, sau patru porci, de asemenea nutrețul, paiele și asternutul pentru aceste animale, pentru jumătate de an, iar în lipsa acestora, din numerarul ce s'ar putea sechestra, suma necesară pentru procurarea lor;

18. Samanta (art. 28*22), animalele tragatoare, nutrețul, paiele și asternutul pentru jumătate de an, mai departe uneltele agricole și gunoiul, de care au nevoie aceia care se ocupa cu agricultura, pentru pământul lucrat de dânșii, sau pe care îl lucrează alții pentru dânșii, însă cel mult pentru dousprezece jughere cadastrale arator; iar în lipsa de samanta, din numerarul care s'ar putea sechestra, suma necesară pentru procurarea ei;

19. La acele persoane, ale căror drepturi*23) nu se pot sechestra în întregime sau în parte, din numerarul care se afla la dânșii, suma care corespunde drepturilor ce nu s'au putut sechestra, socotită pe timpul dela efectuarea execuției și pînă la proxima scadenta a drepturilor;

*22) Art. 28 din Legea XII/1908. Acest articol este citat la art. 208.

*23) În textul maghiar se spune: "jarandosag". Pentru acest cuvânt se întrebuințează în Transilvania expresia "competința". Am găsit ca, e mai corect dacă se întrebuințează pentru ungurescul "jarandosag", cuvântul românesc "drepturi".

20. Bunurile pe care legi speciale le scot de sub urmărire.

Art. 3.- Se poate sechestra pe cale, de execuție orice obiect arătat în art. 2, pentru încasarea prețului de cumpărare a acelui obiect, dacă instanța care a ordonat execuția, la cerere, declara sechestrabil respectivul obiect prin încheierea de ordonarea execuției sau mai târziu, prin încheiere separată.

În cazul punctului 2 al art. 2 se pot sechestra cadrele (ramele), întrucât se pot separa de moaste sau portrete, fără ruinarea substanței.

Pentru încasarea pensiei alimentare ce s'a stabilit în favorul aceluia pe care urmăritul e obligat sa-l întrețină în baza legii sau a unei uzante legale, precum și pentru încasarea pensiei alimentare ce s'a stabilit în favorul copilului natural, se poate sechestra în cazurile punctelor 15, 16, 17, 18 și 19 din art. 2, jumătate din numerarul arătat acolo.

În cazul punctului 19 din art. 2, trebuie să se compenseze (compute) suma care i s'a lăsat urmaritului în conformitate cu punctul 15.

   

Articolul 52

Dreptul poștal, mai departe mijloacele de transport, stocurile și lucrurile destinate pentru serviciul poștal, taxele poștale și sumele pentru transport, încasate pentru Stat, în fine drepturile maestrilor postali pentru transport și pausal de birou, nu pot forma obiectul unei urmăriri.

De asemenea nu se pot urmări: numerarul și alte valori trimise prin posta, sumele din rambursurile poștale și sumele mandatate prin posta sau pe cale telegrafica.

Art. 52 se modifica prin art. 79 din legea de exploatare a postelor, telegrafelor și telefoanelor, publicată în Monitorul Oficial Nr. 143 din 25 Iunie 1938, după cum urmează:

Art. 79. - Nu se poate înființa sechestru sau poprire pe obiectele, valorile și efectele de comerț, încredințate serviciilor P.T.T. și pe garanțiile întreprinderilor sau ale persoanelor aflate în serviciul Administrației P.T.T.

De asemeni nu se pot sechestra sau popri: veniturile, subvențiile, aparatele, materialele, vehiculele, animalele, furajele și orice alte obiecte ale Administrației P.T.T. și prepușilor săi, necesare executării serviciului.

A se vedea în legătură cu art. 52 și dispozițiunile art. 336 din Decretul-lege pentru codul de procedura fiscală, citat după art. 25.

   

Articolul 53

Concesiunea industriala se poate urmări numai atunci, dacă, în conformitate cu normele industriale în vigoare, poate fi instrainata în mod valabil.

Întru cat are loc execuția obiectelor de monopol ale Statului și asupra lucrului necesare pentru producerea sau vînzarea lor, mai departe asupra cîștigurilor la loterie și asupra mărfurilor care se afla în vama, trebuie să se decidă după normele de monopol în vigoare.

Legea pentru administrarea și exploatarea monopolurilor Regatului României, publicată în Monitorul Oficial Nr. 144 din 2 Iulie 1930:

Art. 16. - Sumele cuvenite cultivatorilor ca valoare a tutunului recoltat nu pot fi poprite nici cedate în total sau în parte. Ele nu pot fi urmărite de cat pentru datorii către Stat, județ sau comuna, C.A.M., sau alte instituțiuni de Stat comercializate și de proprietarul sau arendașul pentru arenda terenului cultivat cu tutun.

Uneltele și ecaretele procurate cultivatorilor de către C.A.M. formează gajul exclusiv al sumelor datorate acestei administrații. Ele nu pot fi urmărite pentru niciun fel de alte datorii decât după completa achitare a creanței C.A.M.

Orice urmărire sau cesiune facuta contra prescripțiunilor de fața este nulă de drept, iar nulitatea poate fi invocată pe orice cale.

Legea pentru organizarea exploatării și administrării Loteriei de Stat pe clase pentru sănătate publică și ocrotiri sociale, publicată în Monitorul Oficial Nr. 170 din 26 Iulie 1934;

Art. 21. - Lozul este proprietatea aceluia care-l deține prin cumpărarea dela un colector.

Nu se pot face popriri, sechestre sau urmăriri pentru niciun fel de titlu asupra cîștigurilor ieșite la sorți.

În caz de deces, absenta sau incapacitate, legal stabilită și dovedită, a proprietarului lozului ieșit la sorți, cîștigul se va consemna la Casa de Depuneri și Consemnațiuni, la dispoziția reprezentanților legali.

   

Articolul 54

Modificat prin art. 6 din legea XII/1908, după cum numeaza:

Art. 6. - În locul art. 54 din legea XL/1881;

Cu condiția sa rămînă neatinsa pentru urmărit, peste sechestru, o sumă anuală de treizecimii lei, se poate sechestra o treime din obisnuitele salarii și din accesoriile cu caracter de salariu, precum și din drepturile în caz de disponibilitate, pe care le primesc: functionerii și oficiantii Statului, județelor și comunelor, mai departe preotii, profesorii și invatatorii angajați la școlile publice de Stat, comunale și confesionale, persoanele care se țin de puterea armata, jandarmerie, precum și personalul inchisorilor și institutelor de corectie, funcționarii și alte categorii de angajați cu salariu anual sau cu diurna sau leafa lunară, ai întreprinderilor publice de cai ferate și de navigațiune cu forta motrica, funcționarii din direcțiunea, din conducerea tehnica și economică, artiștii dramatici și de opera angajați pentru anume roluri, persoanele din orchestra și din cor, ai teatrului național și operei și în fine, oficiantii inferiori și servitorii angajați în servicii publice.

Indemnitatea de chirie a persoanelor arătate în alineatul precedent se poate sechestra numai pentru creanțe de chirie; iar celelalte drepturi care se cuvin după serviciu, nu se pot sechestra deloc. Dacă vreuna din persoanele arătate în alineatul precedent, în scopul de a-și construi sau de a-și cumpara casa de locuit, ia obligațiune de plată prin act autentic, legandu-și în acest scop indemnitatea de chirie, pentru încasarea creanțelor dintr'un asemenea act, se poate sechestra și indemnitatea de chirie a celui obligat.

La executiile făcute asupra drepturilor acestor persoane, crentele derivând din avansuri de salariu, nu au prioritate față de creanțele urmaritorilor, care au dobîndit drept de gaj înainte de a se ordonanța avansul, însă creanțele derivând din raportul de serviciu, în special din taxe de serviciu, salarii ridicate în plus, restituiri, precum și din amenzi și pedepse în bani, au drept de prioritate față de creanțele creditorilor cu drept de gaj dobîndit anterior. Mai departe, au prioritate față de creanțele creditorilor cu drept de gaj dobîndit anterior, creanțele pentru tratament medical public (Legea XXI/1898), precum și alte asemenea creanțe din legi speciale.

Pentru creanțele arătate în alineatul precedent, se pot face rețineri din drepturi fără considerare la restrictiunile fixate prin prezenta lege. În privinta cuantumului reținerilor, trebuie să se urmeze conform normelor speciale, ce s'au dat în aceasta direcție; în lipsa unor asemenea norme, se vor putea face rețineri cel mult douăzeci la suta din suma care după lege nu s'ar putea executa.

Suma care trebuie să i se lase urmaritului, peste sechestru, a fost fixată prin art. 6 al Legii XII/1908 la 2.000 coroane anual. Aceasta suma a fost majorată apoi prin ordonanța Nr. 5.051/1917 M.E. la 3.000 coroane anual și în fine, suma de 3.000 coroane anual a fost majorată la 30.000 coroane anual, prin ordonanța din 31 Octomvrie 1919 a Consiliului Dirigent, publicată în Gazeta Oficială Nr. 79 din 10 Ianuarie 1920. (Dăm la finele acestei lucrări și ordonanța Consiliului Dirigent din 31 Octomvrie 1919).

Cînd s'a dat ordonanța Consiliului Dirigent, coroanele nu erau încă scoase din circulație și din acest motiv, Consiliul Dirigent a majorat limitele de valoare pur și simplu la inzecitul lor. Ulterior, după ce coroanele au fost scoase din circulație, practica a admis să se calculeze limitele de valoare din legea de execuție, socotind pentru fiecare coroana câte un leu. Astfel, limita de valoare din alin. intaiu al art. 6 Legea XII/1908 este azi de 30.000 lei anual.

Înaltă Curte de Casație, într'o speta în care se discuta limita de valoare din art. 4 al Legii XII/1908 (care completează art. 27 din legea privitoare la procedura de execuție) a calculat limita de valoare asa cum s'a arătat mai sus, socotind pentru fiecare coroana câte un leu și apoi majorand valoarea la inzecitul ei, pe baza ordonanței Consiliului Dirigent, publicată în Gazeta Oficială Nr. 79 din 1920*24). În alte cazuri, Înaltă Curte de Casație a evitat sa precizeze textele după care se calculează limitele de valoare. În legătură cu pensia funcționarilor, Înaltă Curte de Casație a stabilit chiar o valoare mai mare de cat inzecitul sumei din textul maghiar, fără a arata însă dispozițiunile legale care ar admite un asemenea calcul*25).

*24) Cas.S.II. Dec. civ. Nr. 118 din 9 Feb. 1934, publicată în Sever Andru: Jurisprudenta Română, vol. III. Oradea, 1939, pag. 312.

*25) Cas.S.II. Dec. civ. Nr. 1171 din 21 Oct. 1935, publicată în Sever Andru: Jurisprudenta Română, vol. III Oradea, 1920, pag. 444 A.

Cuantumul care se poate urmări pentru încasarea pensiilor alimentare stabilite pe seama sotiei, rudelor ascendente și descendente ale urmaritului și pe seama copilului natural, se arata în art. 9 din Legea XII/1908, citat la art. 58.

A se vedea în legătură cu acest articol și art. 11 și 15 din Legea XII/1908, citate cel dintaiu la art. 61 și al doilea după art. 64.

Decretul-lege pentru codul funcționarilor publici, republicat în Monitorul Oficial Nr. 59 din 10 Martie 1942, nu conține nicio dispozițiune relativă la urmărirea salariilor. În acest cod se găsesc însă dispozițiuni în ce privește urmărirea alocației pentru copii și ajutorului de inmormantare.

Codul funcționarilor publici:

Art. 25. - Funcționarul care are copii minori primește pentru fiecare copil o alocație lunară de 500 lei.

Din aceasta alocație nu se face nicio reținere pentru impozit sau pensie; ea nu poate fi poprită sau urmărită pentru niciun fel de datorie.

(Am citat din art. 25 numai alin. 1 și 2).

Art. 41. - Familia funcționarului decedat are dreptul la un ajutor de inmormantare, egal cu salariul brut, plus indemnitatea de chirie și alocația de copii, pe trei luni.

Ajutorul de inmormantare se va plati imediat familiei sau celui care suporta cheltuelile de inmormantare.

Acest ajutor nu va putea fi urmărit pentru niciun fel de datorii, cu excepția celor de inmormantare.

Familia funcționarului decedat va continua să se folosească de locuinta publică timp de trei luni dela data decesului.

În caz de deces al sotiei sau soțului, care nu e funcționar public, sau al unui copil, se va putea acorda funcționarului un ajutor de inmormantare.

În vechiul Regat, salariile funcționarilor publici se urmăresc pe baza art. 409 din codul de procedura civilă.

Codul de procedură civilă din vechiul Regat:

Art. 409. (Mod. Lg. 1 Iunie 1905). Pensiile de retragere, recompensele naționale, lefile și diurnele: ale eclesiasticilor, militarilor, și tuturor funcționarilor plătiți de Stat, district, comuna și instituțiile de binefacere, ale căror bugete se votează de Camera, nu se pot ceda nici în total, nici în parte. Ele nu se pot urmări decât pînă la o treime pentru datorii către Stat, penalități prevăzute de lege, pentru chirii și creanțe alimentare, precum și pentru creanțele privilegiate prescrise de articolul 1729 Codul civil*26); pînă la jumătate în ce privește plata dotei legiuitei sotii, precum și alimentele acordate de lege sotiei, copiilor și ascendenților.

*26) Codul Civil Roman;

Art. 1729. - Creanțele privilegiate asupra tuturor mobilelor sînt cele mai jos arătate, și se exercită în ordinea următoare:

1. Cheltuelile de judecată făcute în interesul comun al creditorilor;

Cesionarii de pensii, cu titluri anterioare legei dela 1 Martie 1881, pot cere restituirea capitalului numărat, cu a lui legală dobînda, și obține despăgubirea lor prin urmărirea pînă la o treime a pensiei.

Indemnizațiile de chirie ce se acordă unor funcționari, precum sînt aceia ai căilor ferate, sînt neurmaribile și necesibile în mod absolut.

Ele se pot însă urmări și ceda în total numai pentru chirie, datorită pentru semestrul la care acele indemnizații sînt aferente.

Art. 410. - Este nulă orice urmărire sau cesiune facuta în contra prescripțiilor de fața.

   

Articolul 55

Modificat prin art. 7 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 7. - În locul art. 55 din Legea LX/1881:

Cu condiția sa rămînă neatinsa pentru urmărit, peste sechestru, o sumă anuală de optsprezecemii lei, se poate sechestra o treime din pensiile și pensiile de grație, pe care le primesc persoanele arătate în alineatul intaiu al art. 6, de asemenea sporurile persoanele cuvenite în caz de pensionare, precum și pensia de batranete a preoților.

Dacă aceste persoane primesc, în loc de pensie, o sumă globală definitivă (excontentare) sau dacă persoanele aparținînd puterii armate primesc, cu pierderea gradului, o pensie de grație, din punctul de vedere al executabilitatii, acestea se considera egale cu pensia.

Dacă suma globală definitivă (excontentarea) s'a fixat în suma remunerației pe doi ani, partea care se poate sechestra se va socoti, pentru fiecare an, separat. Se procedează la fel și în cazul unei rascumparari de pensie (art. 28 și 29 din Legea XI/1885).

În cazul celor trei alineate precedente, trebuie să se aplice în mod corespunzător alineatele trei și patru ale art. 6.

2. Cheltuelile ingroparei în raport cu condițiunea și starea defunctului;

3. Cheltuelile bolii celei după urma făcute în curs de un an;

4. Salariile oamenilor de serviciu pentru un an trecut și restul datoriei din anul curent;

5. Salariul de șase luni al calfelor de pravalie, și salariul pe o luna al lucrătorilor cu ziua;

6. Prețul obiectelor de subzistenta ale debitorului și familiei sale în curs de șase luni.

Cînd valoarea imobilelor n'a fost absorbită de creanțele privilegiate și ipotecare, partea din prețul lor care mai rămîne se va afecta cu preferinta la plata creanțelor arătate prin prezentul articol.

Pensiile, pensiile de grație, suma globală definitivă (excontentarea) sau răscumpărarea de pensie, de asemenea ajutoarele pentru educație (art. 39-44 din Legea XI/1885), ce se acordă văduvelor rămase după persoanele arătate în alineatul intaiu al art. 6, nu se pot sechestra.

Suma care trebuie să i se lase urmaritului, pentru sechestru a fost fixată prin art. 7 al Legii XII/1908 la 1.200 coroane anual. Aceasta suma a fost majorată apoi prin ordonanța Nr. 5.051/1917 M.E. la 1.800 coroane anual și în fine, suma de 1.800 coroane anual a fost majorată la inzecitul ei, prin ordonanța din 31 Octomvrie 1919 a Consiliului Dirigent, publicată în Gazeta Oficială Nr. 79 din 10 Ianuarie 1920*27).

*27) Înaltă Curte de Casație a probat o sentinta a Tribunalului Maramures prin care s'a stabilit suma neurmaribila din pensie la 3.000 lei lunar. În decizia Înaltei Curți de Casație se spune: "Avînd în vedere ca din încheierea adusă în recurs rezultă, ca Tribunalul, pentru a soluționa în mod arătat apelul făcut de urmărit, motiveaza, ca întru cat prin art. 6 și 7 din novela executionala (54 și 55 legea execuției) se prevede în mod clar, ca se poate urmări numai aceia parte din pensie, care trece peste minimum de existenta - astfel ca 1/3 sa rămînă neatinsa, ceea ce excede acest minimum stabilit de practica și jurisprudenta la 3.000 lei lunar, - iar în speta, pensia lunară a urmaritului fiind de 2.100 lei lunar, pensiunea ce urmăritul primește nu mai poate fi supusă la rețineri".

A se vedea în legătură cu limita de valoare și nota dela art. precedent.

Art. 7 din Legea XII/1908 este modificat prin mai multe legi posterioare. Cele mai importatnte sînt:

Legea generală de pensiuni, publicată în Monitorul Oficial Nr. 85 din 15 Aprilie 1925;

"Considerând ca din cele expuse rezultând, ca instanța de apel a făcut o buna aplicație a textelor de lege și a principiilor generale în materie - neavând nici o influența în cauza împrejurarea ca urmăritul este și avocat - motivele de casare sînt neintemeiate, urmând a se inlatura și deci recursul a se respinge ca nefondat". (Cas.S.II. Dec.civ. Nr. 1.171 din 21 Octomvrie 1935, publicată în Sever Andru: Jurisprudenta Rezumata, vol. III, Oradea 1939, pag. 444).

Gasim ca, considerentele deciziei de mai sus sînt gresite atît în privinta limitei de valoare cat și în privinta cuantumului ce se poate urmări. În conformitate cu art. 7 din Legea XII/1908 din pensie se poate urmări 1/3 parte însă cu condiția sa rămînă neatinsa pentru urmărit, peste sechestru, o sumă anuală de 18.000 lei (lunar 1.500 lei) și nu cum se arata în considerentele deciziei de mai sus, ca din pensie trebuie să rămînă neatinsa 1/3 parte însă cel puțin 3.000 lei lunar.

Art. 69. - Pensiunile nu se pot ceda nici în total, nici în parte. Ele nu se pot urmări de cat pînă la 1/3 pentru datorii către Stat, amenzi penale, chirii și creanțe alimentare; pînă la 1/2 pentru plata dotei sotiei, precum și pentru sumele acordate cu titlu de alimente sotiei, copiilor și ascendenților."

Pentru sumele datorite Statului, pentru cari nu exista un titlu definitiv, potrivit legilor respective, urmărirea se va face pe baza unei deciziuni motivate date de ministerul de care depindea pensionarul pe cînd se afla în funcțiune. Aceasta deciziune, care va arata ce sume se datorează Statului și pentru ce cauze, va fi comunicată atît pensionarului cat și Casei generale a pensiunilor care va face retinerile.

În contra acestei deciziuni, pensionarul va putea face apel la tribunalul domiciliului lui, în termen de 10 zile dela comunicare.

Tribunalul va judeca de urgenta și fără drept de opoziție: se vor cita autoritatea care a pronunțat decizia și apelantul.

Sentinta tribunalului va putea fi atacată cu recurs la Înaltă Curte de Casație în termen de o luna dela pronunțare, care va judeca fără drept de opoziție.

Pensiunile urmașilor nu pot fi urmărite pentru sumele datorate de autorul lor.

Legea privitoare la pensiunile celor cari au luat parte în războiul pentru întregirea neamului din 2 Septemvrie 1920;

Art. 33. - Pensiunile dobândite în virtutea prezentei legi sînt scutite de orice fel de rețineri în profitul Casei generale de pensiuni.

Ele nu se pot ceda, nici în total nici în parte, și nu se pot urmări decât pentru datorii către Stat și pentru pensiuni alimentare datorite sotiei și copiilor minori.

În niciun caz aceste rețineri nu vor putea depăși 1/4 din pensiune.

Dacă asupra acestei rețineri Statul vine în concurenta cu sotia și copiii, în acest caz, Statul va primi 1/8 iar copiii și sotia cealaltă 1/8.

Ajutoarele excepționale prevăzute la capitolul V din prezenta lege sînt scutite în mod adsolut de orice fel de rețineri.

Decretul-lege pentru Statutul invalizilor și accidentatilor de razboiu, urmașii celor morți sau dispăruți în razboiu, publicat în Monitorul Oficial Nr. 209 din 4 Septemvrie 1941;

Art. 24. - Pensiile și recompensele naționale acordate prin legea de fața, nu se pot ceda nici urmări decât pentru pensii alimentare datorite sotiei și copiilor minori, cînd poprirea nu se poate face decât asupra pensiei și nu poate depăși 1/4 din cuantumul ei.

Cuantumul care se poate urmări pentru încasarea pensiilor alimentare stabilite pe seama sotiei, rudelor ascendente și descendente ale urmaritului și pe seama copilului natural, se arata în art. 9 din Legea XII/1908. citat la art. 58.

A se vedea și art. 15 din Legea XII/1908 citat după art. 64.

   

Articolul 56

Nu pot fi urmărite: sumele acordate invalizilor pentru alimente, sporurile acordate răniților, primele pentru medalii de vitejie, sumele care se ordonanțează cu titlul de trimestru de inmormantare sau cu titlu de suma globală definitivă (excontentare), pentru familiile militarilor decedati, precum și gratificatiile acordate văduvelor sau copiilor rămași după persoanele arătate în articolul de fața și în art. 54, pentru servicii prestate de soț respective tata.

A se vedea notele dela art. precedent în legătură cu legea privitoare la pensiile celor cari au luat parte în războiul pentru întregirea neamului și Decretul-lege pentru Statutul invalizilor și accidentatilor de razboiu, urmașii celor morți sau dispăruți în razboiu.

   

Articolul 57

Din dabanzile cautiunilor pentru căsătoriile militare, se poate sechestra numai o treime și numai cu condiția, sa rămînă scutită de urmărire o sumă anuală de cel puțin 500 floreni. Cu aceasta restricțiune se poate incuviinta execuția numai pentru obligațiuni contractate în timpul căsătoriei de ambii soți sau, după încetarea căsătoriei, de către sotie.

Capitalul cautiunilor pentru căsătoriile militare se poate sechestra, însă, cu restrictiunea, de a se putea întrebuința pentru indestularea creanței urmărite, numai după ce a încetat obligațiunea de cauțiune.

Art. 57 este modificat prin art. 8 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 8. - Art. 57 din Legea LX/1881 se modifica în sensul că, din dobânzile cautiunilor pentru căsătoriile militare se poate sechestra numai o treime, însă în asa fel, sa rămînă din dobânzi scutită de sechestru o sumă anuală de optsprezecemii lei.

Suma scutită de sechestru a fost fixată prin art. 8 al legii XII/1908 la 1.200 coroane anual. Aceasta suma a fost majorată apoi prin ordonanța Nr. 5.051/1917 M.E. la 1.800 coroane anual și în fine, suma de 1.800 coroane anual a fost majorată la inzecitul ei, prin ordonanța din 31 Octomvrie 1919 a Consiliului Dirigent, publicată în Gazeta Oficială Nr. 79 din 10 Ianuarie 1920.

A se vedea în legătură cu suma scutită și nota dela art. 54 (art. 6 din Legea XII/1908.

Căsătoria militarilor este acum reglementată prin legea asupra căsătoriei militarilor, publicată în Monitorul Oficial Nr. 83 din 9 Aprilie 1931, cu modificările ei ulterioare.

A se vedea art. următor, precum și art. 15 al Legii XII/1908, citat după art. 64.

   

Articolul 58

Modificat prin art. 9 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 9. - În locul art. 58 din Legea LX/1881;

Atunci cînd urmăritul este executat pentru pensie alimentara stabilită pe seama sotiei sale, pe seama rudelor sale ascendente sau descendente, precum și pentru copilul sau natural, scutirile fixate prin art. 6 și prin primele trei alineate ale art. 7 se reduc la jumătate, iar din drepturile arătate în alineatul ultim al art. 7, se poate sechestra jumătate.

Dabanzile cautiunilor pentru căsătoriile militare, se pot sechestra fără nicio ingradire în suma lor totală, pentru pensia alimentara ce se cuvine sotiei și rudelor descendente ale debitorului.

Însă, în ceea ce privește pensia alimentara ce se cuvine rudelor ascendente, ale debitorului, din dobânzile cautiunilor la căsătoriile militare, se poate sechestra numai partea ce trece peste optsprecezemii lei anual.

Alineatul intaiu al art. 9 din Legea XII/1908 este modificat prin art. 2 din ordonanța Nr. 5.051/1917 M.E., după cum urmează:

Art. 2. - Alineatul intaiu al art. 9, precum și alineatul intaiu al art. 14 din Legea XII/1908 se modifica în sensul că, în cazul unei executii îndreptate pentru încasarea pensiei alimentare cuvenită sotiei, rudelor ascendente sau descendente ale urmaritului, sau pentru încasarea pensiei alimentare stabilită pe seama copilului nelegitim, se poate sechestra jumătate și din partea neurmaribila a drepturilor*28), însă numai în asa fel, sa rămînă neatinsa pentru urmărit, peste sechestru, din salariu și din drepturile cu același caracter cuvenite pentru serviciu activ (art. 6 și 11 din Legea XII/1908), cel puțin o sumă anuală de 10.000 lei*29), iar din pensiune (suma globală definitivă*30)) și din drepturile cu același caracter (cele trei alineate dintâi ale art. 7, mai departe alineatul penultim al art. 13 din llegea XII/1908), cel puțin o sumă anuală de 6.000 lei*31).

*28) În textul maghiar se spune: "a jarandosagoknak vegrchajtas alol mentes reszebol".

*29) În textul maghiar 1.000 coroane.

*30) Excontentare.

*31) În textul maghiar 600 coroane.

A se vedea art. precedent și nota referitoare la limita de valoare, precum și art. 15 al Legii XII/1908, citat după art. 64.

Art. 6, 7, 13 și 14 din Legea XII/1908, sînt ciate la art. 54, 55 și 64.

   

Articolul 59

Indemnitatile și drepturile pentru călătorii făcute pe bază de delegație sau în virtutea funcțiunii, care se cuvin - în conformitate cu normele în vigoare - persoanelor arătate în art. 54 și 55, nu se pot sechestra, chiar dacă plata acestor indemnități sau drepturi nu s'ar face de către o casierie publică.

   

Articolul 60

Modificat prin art. 10 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 10. - În locul art. 60 din Legea LX/1881;

Convențiunile sau renunțările, făcute de urmărit, contrare dispozițiunilor privitoare la restrangerea execuției, cuprinse în art. 54, 55, 57 și 58 ale Legii LX/1881, modificate prin art. 6-9 din legea de fața, precum și în art. 56 și 59 ale Legii LX/1881, sînt nule.

Efectul execuției făcute asupra salariului se întinde, dacă între timp s'a întâmplat vreo schimbare și asupra salariului, pensiei, pensiei de grație, sumei globale definitive (excontentarii) sau răscumpărării de pensie de mai târziu, în asa fel ca, fără vreo noua dispozițiune judecătorească, partea sechestrata din salar se schimba în raport cu nouile drepturi.

Dacă drepturile scad pînă la suma scutită sau sub aceasta, efectul execuției se suspenda și reinvie dela sine atunci, cînd drepturile întrec din nou suma scutită.

După o suspendare de cinci ani, efectul execuției încetează.

   

Articolul 61

Modificat prin art. 11 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 11. - În locul art. 61 din Legea LX/1881;

Cu condiția sa rămînă neatinsa pentru urmărit, peste sechestru, o sumă anuală de treizecimii lei, se poate sechestra o treime din salariile și din orice alte drepturi pe care le primesc pentru serviciu activ persoanele, neînșirate în art. 6, angajate în mod stabil într'un serviciu public sau particular.

În conformitate cu acest articol, vor fi considerați de angajați stabili aceia, care nu sînt plătiți cu diurna și nici cu ziua, cu săptămîna sau cu bucata.

Art. 10. - Se va aplica în mod corespunzător și în privinta persoanelor arătate în alineatul intaiu din acest articol și anume cele trei alineate din urma ale art. 10 atîta timp cat persoanele rămîn în serviciul aceleiași societăți, întreprinderi sau altui patron.

Dispozițiunile art. 11 din Legea XII/1908 sînt modificate în ce privește persoanele care intră în prevederile legii asupra contractelor de muncă, prin art. 67, 68, 69, 70 și 92 din această lege.

Legea asupra contractelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial Nr. 74 din 5 Aprilie 1929;

Art. 67. - Salariile nu pot fi urmărite decât pînă la concurenta a doua zecimi dintransul și nu pot fi cedate decât pînă la concurenta unei alte doua zecimi.

Salariile nu pot fi urmărite pentru vreo creanta derivând din procurarea de băuturi alcoolice.

Art. 68. - Nicio compensație nu poate avea loc între salarii sau parte de beneficii datorită și o creanta oarecare a patronului.

La avansurile în bani, compensația nu poate avea loc decât pînă la concurenta unei zecimi, cu excepția avansurilor ce vor fi fost făcute pentru lucrări în curs de execuție și cari pot fi reținute în întregime.

Se exceptează creanțele lichide și exigibile din furnizarea instrumentelor de muncă sau a materiei prime necesară lucrului, cari vor putea fi compensate în proporție de 1/5 din fiecare plata.

Art. 69. - Retinerile asupra salariului, făcute cu titlul de cauțiune sau garanție, nu pot întrece o zecime din fiecare plata, pînă la acoperirea sumei prevăzută prin convenția părților.

Retinerile vor fi depuse pe răspunderea patronului la o casa de economie a Statului din circumscrisptia Camerei de muncă respective.

Art. 70. - Cumulul de rețineri făcute sub orice titlu, în limitele arătate mai sus, nu va putea reduce salariul sub 1/3 din fiecare plata.

Compensatiunile și retinerile sînt privilegiate, și trec înaintea celorlalte creanțe chiar privilegiate afară de impozitele către Stat, județ și comuna.

Art. 92. - Salariile funcționarilor din industrie și comerț, intrand în prevederile acestui capitol, nu pot fi cedate sau urmărite pentru mai mult de 1/3. Restul de 2/3 la acești funcționari și de șase zecimi la salariile muncitorilor (art. 67), nu poate fi cedat sau urmărit decât în cazurile prevăzute de alin. 1, art. 409 din Codul de procedură civilă din vechiul Regat.

Limita de valoare din alin. 1 art. 11 Legea XII/1908 a fost fixată la început în 2.000 coroane anual. Aceasta suma a fost majorată apoi prin ordonanța Nr. 5.051/1917 M.E. la 3.000 coroane anual și în fine, suma de 3.000 coroane anual a fost majorată prin ordonanța din 31 Octomvrie 1919 a Consiliului Dirigent, publicată în Gazeta Oficială Nr. 79 din 10 Ianuarie 1920, la inzecitul ei.

A se vedea în privinta limitei de valoare și notele dela art. 6 și 7 (art. 54 și 55).

Cuantumul care se poate urmări pentru încasarea pensiilor alimentare stabilite pe seama sotiei, rudelor ascendente și descendente ale urmaritului și pe seama copilului natural, se arata în art. 14 din Legea XII/1908. Acest art. este citat după art. 64.

Art. 6 și 10 din Legea XII/1908 sînt citate la art. 54 și 60.

   

Articolul 62 și 63

Modificate prin art. 12 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 12. - În locul art. 62 și 63 din Legea XL/1881;

Din diurne se poate urmări numai partea care trece de saptezecisicinci lei la zi.

Din salariile muncitorilor, dacă sînt plătiți cu ziua sau cu săptămîna, se poate urmări numai suma care trece de saptezecisicinci lei la zi.

Salariile ce se cuvin pentru munca în acord (munca determinata după bucata) se pot sechestra numai în asa măsura, sa rămînă scutită de execuție o sumă de sptezecisicinci lei pentru fiecare zi de lucru.

Sumele care nu se pot urmări în conformitate cu alineatele precedente, se reduc la jumătate în cazul cînd execuția se face pentru datorii din alimente și chirie pe seama urmaritului și a familiei sale.

Drepturile simplilor soldati nu se pot urmări.

A se vedea art. 67, 68, 69, 70 și 92 din legea asupra contractelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial Nr. 74 din 5 Aprilie 1929, citate la art. precedent.

Limita de valoare din alineatele 1, 2 și 3 ale art. 12 a fost fixată la început în 5 coroane la zi, Aceasta suma a fost majorată apoi prin ordonată Nr. 5.051/1917 M.E. la 7 coroane 50 fileri la zi și în fine, suma de 7 coroane 50 fileri la zi a fost majorată prin ordonată din 31 Octomvrie 1919 a Consiliului Dirigent, publicată în Gazeta Oficială Nr. 79 din 10 Ianuarie 1920, la 75 coroane la zi.

A se vedea în legătură cu limita de valoare și notele dela art. 6 și 7 (art. 54 și 55).

   

Articolul 64

Nu se pot urmări pensiile de gratier care se plătesc dintr'o casierie publică, dintr'un fond pentru ajutorarea saracilor sau dintr'unul fundational, precum și ajutoarele de binefacere și de mila care se acordă văduvelor, orfanilor și în general celor nevoiasi, de către societăți, instituțiuni, fundatiuni sau particulari.

Art. 64 este completat prin art. 13 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 13. - Art. 64 din Legea LX/1881 se completează cu următoarele dispozițiuni:

Împrumuturile pentru caz de mizerie, bursele, precum și ajutoarele pentru studii și călătorii acordate de autorități, instituțiuni, reuniuni sau cooperative, nu se pot sechestra.

Pensia și alta renta pe care o primește urmăritul dela o institutiune, societate sau reuniune, constituită în scopul de a-și ajuta sau de a-și întreține membrii și persoanele rămase după ei, dacă altfel n'ar fi scoasa de sub urmărire, mai departe pensia și alt drept cu caracter de pensie ce se cuvine persoanelor arătate în alineatul intaiu al art. 11, pe care la primește urmăritul dela patron, se poate sechestra numai pînă la concurenta unei treimi, însă și aceasta cu condiția sa rămînă natinsa pentru urmărit, peste sechestru, o sumă anuală de optsprezecemii lei.

Nu se pot sechestra pensiile și drepturile, pe care le primesc dela patron văduvele și copiii persoanelor arătate în alineatul intaiu al art. 11, pentru servicii prestate de bărbatul respectiv tatăl lor.

Limita de valoare arătată în alineatul penultim al art. 13 din Legea XII/1908 a fost la început de 1.200 coroane anual. Aceasta suma s'a majorat apoi prin ordonanța Nr. 5.051/1917 M.E. la 1.800 coroane anual și în fine, suma de 1.800 coroane anual a fost majorată prin ordonanța din 31 Octomvrie 1919 a Consiliului Dirigent, publicată în Gazeta Oficială Nr. 79 din 10 Ianuarie 1920, la inzecitul ei.

A se vedea în privinta limitei de valoare și notele dela art. 6 și 7 (art. 54 și 55).

Art. 11 din Legea XII/1908 este citat la art. 61.

Legea XII/1908:

Art. 14. - În cazul unei executii îndreptate pentru încasarea pensiei alimentare cuvenită sotiei, rudelor ascendente sau descendente ale urmaritului, sau pentru încasarea pensiei alimentare stabilită pe seama copilului nelegitim, scutirile arătate în art. 11 în alineatele intaiu, doi și trei din art. 12, precum și în alineatul penultim al art. 13 se reduc la jumătate, iar din drepturile arătate în alineatul ultim al art. 13 se poate sechestra jumătate.

În privinta creanțelor pentru tratament medical public (Legea XXI/1989) și în privinta acelor alte creanțe de care dispun norme speciale, se pot face rețineri și din sumele arătate în art. 11, în alineatele intaiu, doi și trei din art. 12, precum și din sumele arătate în alineatul penultim al art. 13, în măsura arătată în alineatul ultim al art. 6.

Alineatul intaiu al art. 14 din Legea XII/1908 este modificat prin art. 2 din ordonanța Nr. 5.051/1917 M.E., după cum urmează:

Art. 2. - Alineatul intaiu al art. 9, precum și alineatul intaiu al art. 14 din Legea XII/1908 se modifica în sensul că, în cazul unei executii îndreptate pentru încasarea pensiei alimentare cuvenită sotiei, rudelor ascendente sau descendente ale urmaritului sau pentru încasarea pensiei alimentare stabilită pe seama copilului nelegitim, se poate sechestra jumătate și din partea neurmaribila a drepturilor*32), însă numai în asa fel, sa rămînă neatinsa pentru urmărit, peste sechestru, din salariu și din drepturile cu același caracter cuvenite pentru serviciu activ (art. 6 și 11 din Legea XII/1908, cel puțin o sumă anuală de 10.000*33) lei, iar din pensiune (suma globală definitivă*34)) și din drepturile cu același carcater (cele trei alineate dintâi ale art. 7 mai departe alineatul penultim al art. 13 din Legea XII/1908), cel puțin o sumă anuală de 6.000 lei*35).

*32) În textul maghiar se spune: "a jarandosagoknak vegrehajtas alol mentes reszebol".

*33) În textul maghiar 1.000 coroane.

*34) Excontentare.

*35) În textul maghiar 600 coroane.

Art. 6, 7, 11, 12 și 13 din Legea XII/1908 sînt citate la art. 54, 55, 61, 62-63 și 64.

Limitele de valoare din textul maghiar au fost majorate la inzecitul lor prin ordonanța din 31 Octomvrie 1919 a Consiliului Dirigent, publicată în Gazeta Oficială Nr. 79 din 10 Ianuarie 1920.

A se vedea în legătură cu limitele de valoare și notele dela art. 6 și 7 (art. 54 și 55).

Legea XII/1908:

Art. 15. - Dacă se executa mai multe drepturi ale urmaritului, din cele arătate în art. 6, 7, 8, 9, 11, 12 și 13, scutirile fixate acolo se cuvin după fiecare drept separat.

Art. 6, 7, 8, 9, 11, 12 și 13 din Legea XII/1908 sînt citate la art. 54, 55, 57, 58, 61, 62-63 și 64.

   

Articolul 65

Cat timp durează raportul contractual, încheiat pe de o parte între Stat, autorități publice și fundatiuni generale și pe de altă parte între persoane particulare, nu se pot urmări deloc obiectele care trebuie să fie livrate în baza contractului mai departe avansurile și plățile parțiale pe care Statul, autoritatea publică sau fundatiunea trebuie să le achite, iar lucrările necesare pentru îndeplinirea contractului se pot urmări numai în asa fel, sa nu se împiedice prin aceasta întrebuințarea lor în îndeplinirea contractului.

Se pot sechestra și în timpul duratei contractului, creanțele scadente după îndeplinirea contractului și după desocotirea finala, cuvenite persoanelor particulare, care au încheiat contracte cu statul, cu autorități publice sau cu fundatiuni generale.

Numerarul sau valorile date cu titlu de cauțiune, deși se poate sechestra, totuși creditorul urmăritor poate să ceara indestularea sa numai atunci cînd și întru cat încetează caracterul de cauțiune.

Art. 65 este modificat prin art. 112 din legea asupra contabilității publice și asupra controlului bugetului și patrimoniului public, publicată în Monitorul Oficial Nr. 167 din 31 Iulie 1929, după cum urmează:

Art. 112. - Popriri și sechestre asupra sumelor cuvenite întreprinzătorilor pentru servicii efectuate nu se vor putea aplica decât asupra decontului final; toate aceste sume cuvenite întreprinzătorilor vor servi mai intaiu la asigurarea lucrărilor contractate, apoi la plata lucrătorilor a agenților sau taseronilor și a furniturii de materiale pînă la terminarea și receptionarea provizorie a lucrărilor.

   

Articolul 66

Suma de asigurare pe viața care se cuvine beneficiarului, nu poate fi urmărită pentru datoriile asiguratului. Aceasta norma se aplică și atunci cînd sînt arătați ca beneficiari - fără nici o precizare mai apropiată - moștenitorii asiguratului.

Despăgubirea care urmează a se plati de către asigurator pe baza unei asigurări pentru caz de incendiu, deși nu se poate urmări pentru datoriile asiguratului, totuși portărelul este obligat sa încunoștiințeze despre procedura de execuție pe creditorii ipotecari care au dobîndit drept de ipoteca înainte de a se intampla paguba de incendiu. Acești creditori au dreptul să-și valorifice față de urmăritor drepturile lor de prioritate sau sa pretindă să se aplice sechestru asupra sumei de despăgubire și să se întrebuințeze pentru refacerea edificiului ars.

Despăgubirea care urmează a se plati pentru bunuri mobile asigurate, nu se poate urmări pentru datoriile asiguratului, însă, aceia care au dobîndit drept de gaj asupra mobilelor asigurate pot pretinde să fie îndestulați cu prioritate, dacă își anunta aceasta indreptatire înainte de ordonanțarea sumei asigurate.

   

Articolul 67

Modificat prin art. 16 din Legea XII/1908, după curm urmează;

Art. 16. - În locul art. 67 din Legea LX/1881;

În cazul unei executii făcute împotriva acelora care se ocupa cu agricultura, deși se pot sechestra animalele tragatoare și uneltele agricole, care nu intră în punctul 18 din art. 2, totuși dacă urmăritul voește să le întrebuințeze pentru continuarea agriculturei și dacă în privinta animalelor tragatoare se îngrijește și de nutrețul trebuincios, acestea nu i se pot lua din libera sa dispoziție și nici nu se pot licita, în intervalul de timp dela 15 Martie pînă la 15 Noemvrie.

Aceasta ingradire nu se aplică dacă execuția este îndreptată împotriva arendașului pentru încasarea arenzii și dacă instanța competența pentru ordonarea execuției admite aceasta prin încheierea de ordonarea execuției, sau mai târziu, prin încheiere separată.

Art. 2 din Legea XII/1908 este citat la art. 51.

   

Articolul 68

Asupra obiectelor predate pentru transport întreprinderilor de navigațiune și de cale ferată cu forta motrica sau altor cărăuși, se pot face executii pentru datoriile destinatarului numai după ce marfa a sosit la locul de destinație și după ce s'a înmânat primitorului scrisoarea de trasura.

Pentru datoriile expeditorului se pot sechestra obiectele predate pentru transport numai în cazul, dacă nu s'a eliberat recipisa de predare sau biletul de încărcare și dacă totodată se incunostiinteaza despre efectuarea execuției cărăușul - iar la întreprinderile de cai ferate și de navigațiune cu forta motrica șeful statiei unde trebuie să se facă descdarcarea - într'un timp cînd se poate încă preintampina eliberarea scrisorii de trasura către cumpărător.

Dacă s'a eliberat bilet de încărcare sau recipisa de predare, în condițiunile de mai sus se pot sechestra mărfurile predate pentru transport, pentru datoriile posesorilor biletului de încărcare sau recepisei de predare, însă numai atunci dacă se găsește biletul de încărcare sau recipisa de predare și se consemnează în depozit judecătoresc sau se noteaza pe ea sechestrul.

Cărăușul nu este obligat în niciun caz sa elibereze lucrurile sechestrate înainte de a i se plati creanta pentru care în baza art. 411 din Legea XXXVII/1875 i se cuvine drept de gaj și chiar dacă le-ar elibera, dreptul de gaj îi rămîne neatins; aceasta creanta i se achită din prețul realizat la licitație cu prioritate.

Dacă urmaritorul achită aceasta creanta a cărăușului, intră în drepturile de gaj și de indestulare cu prioritate ale cărăușului.

Art. 411 din Legea XXXVII/1875 (Codul Comercial):

"Cărăușul are drept de gaj asupra mărfurilor transportate pînă la concurenta creanțelor derivând din contractul de transport, în special, pentru taxele de transport, de magazinaj, precum și pentru taxele vamale și pentru alte debursari. Acest drept de gaj operează pînă în momentul cînd mărfurile transportate au fost predate destinatarului".

"În baza acestui drept de gaj valabil și dacă proprietarul a fost declarat în stare de faliment, cărăușul poate pretinde pentru achitarea creanței sale vînzarea parțială sau totală a mărfurilor în sensul dispozițiunilor art. 409".

   

Articolul 69

Înainte de începerea sechestrării, portărelul este obligat sa socoteasca, la cererea urmaritului, creanta și accesoriile și sa cuprindă aceasta socoteala și în procesul-verbal de execuție.

A se vedea art. 36 din regulamentul pentru serviciul portareilor.

   

Articolul 70

Cu ocaziunea execuției, portărelul este obligat sa cerceteze după putinta și sa arate în procesul-verbal, dacă obiectele asupra cărora se face execuția sînt sau nu sechestrate printr'o execuție anterioară.

Sechestrarea din nou a mobilelor deja sechestrate se face de regula prin suprasechestrare.

Suprasechestrarea se face fără o noua conscriere prin aceea ca, suprasechestrarea se noteaza pe exemplarul original al procesului-verbal dresat cu ocaziunea execuției anterioare, făcându-se mențiune de numele noului urmăritor și eventual de acela al reprezentantului sau, de domiciliul acestuia, de suma creanței și de încheierea care conține ordonarea execuției și delegarea și aceasta nota se semnează de portărel cu arătarea exactă a timpului cînd s'a făcut suprasechestrarea.

Conscrierea altor mobile, care eventual s'ar sechestra în afară de cele suprasechestrate, se face în mod obișnuit.

Dacă, cu ocaziunea sechestrului anterior, lucrurile sechestrate nu s'au pus sub sechestru strict și sechestrul anterior este făcut înainte de noua execuție cu mai mult decât șase luni, sau dacă procesul-verbal al execuției de baza nu se poate procura, noua execuție nu se face prin suprasechestrare, ci printr'o noua conscriere obișnuită. Chiar și în afară de aceste cazuri, portărelul, după aprecierea sa sau la cererea vreunuia dintre interesați, face execuția printr'o noua conscriere și atunci, cînd din împrejurări rezultă ca verosimil ca între timp s'a întâmplat o schimbare în obiectele sechestrate. Execuția anterioară de care s'a aflat, trebuie să se arate și în acest caz în procesul-verbal, făcându-se mențiune de domiciliul urmaritorului anterior sau de acela al reprezentantului sau și de suma creanței.

A se vedea și art. 41 din regulamentul pentru serviciul portareilor.

   

Articolul 71

Modificat prin art. 17 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 17. - Valoarea mobilelor sechestrate se stabilește prin evaluare deodată cu aplicarea sechestrului.

Dacă urmaritorul și urmăritul se înțeleg asupra prețului de evaluare, acesta este obligator. În caz contrar, evaluarea o face de regula portărelul. Dacă execuția trebuie efectuată la sediul judecătoriei și dacă la judecătorie este angajat un pretuitor stabil, portărelul îl duce cu sine și acesta face evaluarea. În cazurile de executii care trebuiesc efectuate în afară de sediul judecătoriei, portărelul duce cu sine la fața locului pretuitor și acesta face evaluarea numai atunci, cînd se prevede că mobilele care urmează a se sechestra sînt de acelea a căror evaluare necesita cunoștințe de specialitate.

În afară de cazul alineatului precedent, trebuie să se întrebuințeze pretuitor și atunci, cînd se cere de către cel puțin una din părți. Însă, în cazul cînd numai urmaritorul a cerut să se întrebuințeze pretuitor, fără a fi fost nevoie de aceasta în sensul alineatului precedent, cheltuielile de evaluare nu se pot stabili în sarcina urmaritului.

Dacă e necesar, se poate aduce pretuitor și în cursul execuției.

Prețul de evaluare trebuie să se arate în procesul-verbal de execuție pentru fiecare obiect sechestrat separat.

   

Articolul 72

Dacă se sechestreaza mobile, asupra cărora ar putea să aibă o creanta asigurata cu drept de gaj legal acela cu care urmăritul sta sau a stat în raport de închiriere sau de arendare, portărelul incunostiinteaza de efectuarea execuției pe inchirietor sau pe arendator, prin scrisoare recomandată, care se va pune la posta în termen de 24 ore, socotite dela terminarea execuției. Recipisa se va anexa la scripte.

I se cuvine drept de gaj legal inchirietorului asupra mobilelor care se afla în încăperile închiriate, pînă la concurenta chiriei pe un jumătate de an, iar arendatorului asupra produselor, instalatiunilor economice*36) și vitelor*37) care se afla pe bunul arendat sau care se țin de el, pînă la concurenta arenzii pe un an. Se poate valorifica dreptul de gaj legal pînă la concurenta acestei chirii pe un jumătate de an și respective pînă la concurenta arenzii pe un an, fie pentru rate care au fost deja scadente, fie pentru rate care vor fi scadente în viitor, fie în parte pentru rate care au fost scadente și în parte pentru rate care vor fi scadente în viitor și anume fără considerare dacă mobilele formează proprietatea chiriașului sau arendașului. Dreptul de gaj legal nu se întinde însă și asupra obiectelor care au ajuns în posesiunea chiriașului sau arendașului prin vreo cale oprită de lege.

*36) În ungureste: "gazdasagi felszerelvenyekre".

*37) În ungureste: "labas joszagokra".

   

Articolul 73

Numerarul găsit printre obiectele conscrise deca urmăritul nu consimte să fie întrebuințat pentru achitarea totală sau parțială a creanței urmaritorului, - mai departe obiectele de aur și de argint și alte lucruri prețioase, după ce au fost prețuite, în fine, efectele (art. 80), le ia portărelul la sine, da despre ele chitanța urmaritului și dacă se cere și urmaritorului și face fără amânare raport pentru consemnarea acestor obiecte în depozit judecătoresc.

Urmaritorul și urmăritul au dreptul sa vegheze ca portărelul să facă consemnarea fără amânare, ceea ce dacă nu s'ar intampla, pot anunta omisiunea verbal sau în scris judecătoriei.

   

Articolul 74

Mobilele sechestrate, cu excepția celor arătate în articolul precedent, se declara de către portărel puse sub sechestru judecătoresc, fără a se aplică sechestru strict. Se vor face atenți urmăritul sau în absenta sa aceia care au fost de fața la execuție, asupra consecințelor penale în caz de înstrăinare sau distrugerea intenționată a obiectelor sechestrate.

Dacă execuția s'a efectuat invreo locuinta sau magazin, se va aplica sigilul judecatoresac pe usa dela intrarea principala a locuinței sau magazinului.

A se vedea art. 263, 264 și 265 din codul penal.

   

Articolul 75

La cererea urmaritorului, portărelul poate să ordone punerea sub sechestru strict a mobilelor sechestrate.

Sechestrul strict se face de regula prin aceea ca, portărelul, după ce asculta propunerea urmaritorului, numește un curator de sechestru și da mobilele sechestrate în administrarea acestuia.

Dacă se sechestreaza mărfuri de comerț, portărelul este obligat să le pună sub sechestru strict, prin închiderea pravaliei sau magazinului, și dacă nu se sechestreaza întregul stoc, prin așezarea și sigilarea mărfurilor sechestrate în loc închis*38), afară numai, dacă urmaritorul prezent cere expres a se omite aplicarea sechestrului strict.

*38) În textul maghiar se spune:"tartalyokba helyezese es lepeosetelese altal". Am tradus cuvântul "tartaly" cu "loc închis", pentruca în limba română cuvântul "tartaly" nu are sinonim. De fapt "tartaly" este numirea generica pentru orice lucru în care se poate păstra ceva, cum ar fi: lazile, butoaiele, rezervoarele, etc.

Închiderea sau punerea sub sigiliu judecătoresc a altor obiecte sechestrate o poate face portărelul numai atunci, dacă prin aceasta nu este împiedicată locuinta necesară pentru urmărit și familia sa și obișnuită lui ocupațiune.

   

Articolul 76

Mutarea obiectelor sechestrate, dacă se găsește necesară pentru asigurarea urmaritorului, se ordonă de către judecătoria competența conform art. 18, la cererea urmaritorului, care fie ca se cuprinde în procesul-verbal de execuție, fie ca se va inainta ulterior. Înainte de a se ordonă, judecătoria asculta pe urmărit și întru cat găsește necesar, poate condiționa mutarea de depunerea unei cauțiuni (art. 42) din partea urmaritorului.

Mutarea se face pe răspunderea urmaritorului.

   

Articolul 77

În caz de suprasechestru, dacă la cererea urmaritorului anterior nu s'a aplicat sechestru strict, la cererea urmaritorului posterior trebuie să se ordone sechestru strict, însă urmaritorul anterior trebuie să fie ascultat de către portărel în privinta propunerii curatorului de sechestru și atîta timp cat nu se face aceasta, se poate numi numai un curator de sechestru provizoriu.

Dacă suprasechestrantul cere a se ordonă mutarea, judecătoria este obligată sa asculte în orice caz și pe urmaritorul anterior.

   

Articolul 78

Dacă urmăritul, urmaritorul anterior, cel ce înaintează acțiune de excindere sau oricare alt interesat, consemnează în depozit judecătoresc prețul de evaluare al obiectelor sechestrate sau, dacă s'ar cifra la o sumă mai mica, creanta urmărită și accesoriile ei, drept cauțiune (art. 42) ca obiectele sechestrate se vor găsi la licitație neatinse, trebuie să se omita aplicarea sechestrului strict și ordonarea mutării - respective sechestrul strict se va disolva și obiectele mutate se vor restitui în posesiunea urmaritului.

   

Articolul 79

Dacă se sechestreaza creanta pe care o are urmăritul față de o terta persoana, se va incunostiinta despre execuție debitorul urmaritului, prin ordonanța, care se va inmana contra dovada de inmanare, după normele de înmânarea încheierilor introductive de instanța, însă omitandu-se citarea prin publicație.

Dacă se găsește despre creanta document scris, se va nota pe el sechestrul, iar documentul însuși se va alătură la procesul-verbal de execuție.

În cazul cînd se sechestreaza vreo creanta asigurata cu ipoteca, portărelul sesizează direct autoritatea de carte funduara respectiva pentru intabularea dreptului de subipoteca, trimitandu-i extrasul procesului-verbal de execuție în editie autentică. În acest caz efectul de drept al sechestrului se socotește din momentul cînd s'a înregistrat sesizarea.

În cazul cînd se aplică sechestrul asupra rambursurilor plătibile pentru mărfuri predate pentru transport întreprinderilor de navigațiune cu forta motrica sau căilor ferate, despre execuție se va incunostiinta șeful statiei de predare.

   

Articolul 80

Creanțele cambiale, mandatele comerciale, bonurile, biletele de încărcare, titlurile de depozit ale magazinelor generale și alte efecte care se pot transmite prin indosament (art. 294 și 295 din Legea XXXVII/1875), mai departe sumele de bani depuse pe bonuri de cassa sau pe libel de depunere la instituțiuni financiare obligate să-și publice bilanțul sau la alte societăți - numai dacă deponentul nu și-a rezervat lămurit dreptul de a le ridica personal - precum în general acele creanțe care se pot valorifica în conformitate cu legile în vigoare sau cu dispozițiunile statutare ale societăților numai de către posesorul documentului eliberat despre creanta, de regula se pot sechestra numai în cazul cînd se găsește documentul cu ocaziunea execuției.

Cambiile, efectele și alte documente insirate mai sus, se vor consemna în depozit potrivit dispozițiunilor art. 73, după se s'a notat sechestrul.

Dacă documentele insirate mai sus nu se pot găsi cu ocaziunea execuției, însă din predarea urmaritului sau din dovezile prezentate de urmăritor rezultă ca verosimil ca exista creanta și se cuvine urmaritului, sechestrarea se poate face prin descrierea amănunțită a creanței, însă efectul ei depinde de găsirea ulterioară a documentului necesar pentru valorificarea creanței sau de anularea lui pe cale de procedura legală, pornită fie de urmărit fie pe cheltuiala lui de către urmăritor.

Legea XXXVII/1875 (Codul Comercial)

Art. 294. - Ordinele de plată și bonurile întocmite pentru efectuarea de plati în numerar sau pentru livrarea unor lucruri fungibile sau a unor titluri fără a se fi stipulat obligațiunea de a da o contra prestațiune dacă sînt la ordin pot fi transmise și prin indosament. Indosamentul este valid și atunci cînd transmitentul trece pe contrapagina înscrisului numai numele sau sau firma sa. (Indosament în alb).

Art. 295. - În același mod se pot transmite și conosamentele de transport maritim, scrisorile de carat, apoi titlurile împrumuturilor maritime și polițele de asigurare, dacă au fost emise la ordin.

(Traducerea acestor doua articole este luată din Codul Comercial din Transilvania adnotat de Ioan I. Predovici și Paul Ney).

   

Articolul 81

Dacă se sechestreaza o creanta, care rezultă din registrele comerciale, extrasul din registru se va anexa la procesul-verbal de execuție, iar în registrul comercial se va face mențiune de execuție, la creanta sechestrata.

Dacă se sechestreaza toate creanțele cuprinse într-un registru comercial, este suficient dacă se conscriu creanțele făcându-se referire la registrul comercial și arătându-se exact numele debitorilor și sumele creanțelor, iar în registrul comercial se va nota pe fila întîi sechestrarea tuturor creanțelor cuprinse în acel registru, cu referire la numele părților și la încheierea judecatoresca.

Pentru facerea extraselor și respective pentru calcularea sumei creanțelor, portărelul poate întrebuința în caz de nevoie expert, a cărui remunerație se va socoti la cheltuelile de execuție.

   

Articolul 82

Debitorul urmaritului, după ce a fost încunoștiințat de sechestrarea crentei, nu mai poate plati datoria sa ci este obligat, întru cat ar deveni scadenta înainte de noua dispozițiune judecătorească, sa o consemneze la judecătoria competența pentru efectuarea execuției sau la judecătoria locului de plată, care incunostiinteaza judecătoria amintita mai înainte.

Cheltuelile socotite pentru aceasta, care se vor stabili de către judecătorie, se vor restitui debitorului din suma consemnată.

Debitorul, care plătește creanta sechestrata urmaritului sau la oricine altul, fără dispozițiune judecătorească, pe lîngă eventualele consecințe penale, rămîne obligat și materialiceste, ca și cînd plata nu s'ar fi făcut.

   

Articolul 83

Dacă se sechestreaza o creanta a urmaritului, care se poate ridica dela o casierie publică sau dacă se sechestreaza sume sau obiecte consemnate în depozit judecătoresc, ordonanța prin care se aduce la cunoștința sechestrul, se comunică atît respectivei casierii cat și acelei autorități superioare casieriei, care are dreptul de ordonantare. Efectele de drept ale sechestrului încep pentru urmărit dela sechestru, iar pentru casierie dela data cînd a fost incunostiintata.

Casieria ia act despre sechestru și nu mai poate efectua plata către urmărit, respective nu mai poate elibera depozitul judecătoresc, atîta timp, cat nu este incunostiintata de sistarea sechestrului din partea judecătoriei competente pentru efectuarea execuției.

Art. 83. - Este completat prin art. 18 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 18. - Art. 83 și 84 din Legea LX/1881 se completează cu aceea ca, în acel caz cînd lichidarea nu se face de către contabilitatea de pe lîngă casierie, ci de aceea de pe lîngă autoritatea cu drept de ordonantare, despre sechestru trebuie să fie încunoștințate: casieria, autoritatea ei superioară și contabilitatea de pe lîngă aceasta și efectele de drept ale sechestrului încep pentru casierie din momentul cînd a fost incunostiintata contabilitatea.

În privinta popririlor în mâinile Cassei de Depuneri și Consemnațiuni, Decretul-lege pentru organizarea Cassei de Depuneri și Consemnațiuni, publicat în Monitorul Oficial Nr. 253 din 1 Noemvrie 1939, conține următoarele dispozițiuni:

Art. 75. - Popririle, cesiunile și orice alte notificări tinzând a împiedica o restituire sau a modifica drepturile existente asupra depozitului, care nu vor fi făcute conform dispozițiunilor ce urmează, sînt nule, iar judecătorii sînt ținuți a pronunța din oficiu nulitatea în orice fel și grad de instanța.

Art. 76. - Popririle în mâinile Cassei de Depuneri și Consemnațiuni nu vor putea fi înființate asupra depunerilor, cînd în cererea de depunere exista facuta mențiunea prevăzută de art. 10, alin. c.

Asemenea popriri se vor putea înființa și valida în mâinile autorității sau instanței care are recipisa în conservare.

Art. 77. - Dacă autoritatea sau instanța care are recipisa în conservare s'a desesizat în mod regulat de ea în favoarea depunatorului, sau a celui pe seama căruia s'a făcut depunerea, poprirea se va putea înființa în mâinile Cassei.

Art. 78. - Dacă, cu toate ca exista mențiunea prevăzută de art. 10, alin. c, recipisa nu a fost încredințată celui arătat, conform acelui text poprirea se va putea înființa valabil în mâinile Cassei, conform regulelor arătate mai jos.

Din ziua următoare primirii citațiunii și interogatoriului prevăzut în art. 79 cel indicat, conform art. 10 alin. c, nu va mai primi recipisa de conservare, iar dacă depunatorul refuza a o primi înapoi, o va depune instanței care a ordonat poprirea.

Art. 79. - Proba îndeplinirii condițiunilor cerute de art. 77 și 78 alin. 1 nu se poate face decât prin interogatoriul celui indicat prin art. 10 alin. c

Art. 80. - Asupra depunerilor care au fost făcute fără mențiunea art. 10 alin c. cat și asupra celor care au fost făcute cu aceasta mențiune dar intră în cadrul prevederilor art. 77 și 78, alin. 1, se pot înființa popriri în mâinile Cassei de Depuneri și Consemnațiuni.

Art. 81. - Popririle pe depunerile făcute la casieria centrala a Cassei de Depuneri și Consemnațiuni se vor înființa la sediul principal al Cassei la București. Popririle pe depunerile făcute la administrațiile de încasări și plati se vor înființa atît la sediul principal al Cassei în mâinile reprezentantului ei legal cat și la administrația de încasări și plati unde a fost depusa suma și care a emis recipisa.

Art. 82. - Procesul-verbal de poprire trebuie să conțină următoarele indicatiuni: numărul, data și valoarea recipisei emise pentru depozitul ce se oprește , casieria unde s'a făcut depunerea, numele depunatorului poprit și arătarea sumară a depozitului.

Art. 83. - Copie de pe cererea de validare a popririi, care trebuie să conțină obligatoriu mențiunile prevăzute în articolul precedent, trebuie notificată celui pe seama căruia s'a făcut depunerea, dacă debitorul poprit este depunatorul, sau acestuia, dacă debitorul poprit este cel pe seama căruia s'a făcut depunerea, cu invitatiunea de a introduce contestația, dacă are vreo opunere de făcut.

Art. 84. - Notificarea prevăzută în articolul precedent se va adresa atît la domiciliul arătat în declarația de depunere, cat și la domiciliile ce s'au notificat Cassei conform art. 17 Comunicarea ei se va face conform art. 51 alineatul ultim din legea de fața.

Art. 85. - Dacă cel căruia i s'a adresta notificarea nu a făcut contestație, debitorul poprit este considerat a fi singurul creditor al Cassei.

Art. 86. - La termenul de validare, Cassa nu are obligațiunea de a se prezenta în instanța, ci numai aceea de a declara în scris, pînă la acel termen, despre existenta depozitului și împrejurările popritoare existente, precum și orice alte declarațiuni ar mai avea de făcut.

Instanța are obligațiunea de a lua în considerare declarațiunile scrise făcute de Cassa.

Art. 87. - În baza sentinței de validare definitivă și investită, Cassa de Depuneri și Consemnațiuni va face plata la cererea creditorului popritor, fără a mai cere recipisa, care devine nulă prin efectul validării definitive.

Art. 88

Popririle în mâinile Cassei de Depuneri și Consemnațiuni nu se pot înființa și valida decât numai prin Judecătoria 1 urbana București și Tribunalul Ilfov, secția notariat.

Dacă sînt mai multe popriri înființate asupra aceleași recipise de ambele aceste instanțe, distribuția sumelor se va face la tribunalul Ilfov, secția notariat.

Tribunalul Ilfov, secția notariat, este singur competent sa judece apelurile contra cărților de judecată pronunțate asupra validării, cat și apelurile în contestații sau contra distribuției.

Orice alte instanțe sesizate anterior promulgării legii de fața își vor declina din oficiu competența în favoarea instanțelor arătate în alineatul 1 al articolului de fața.

Statul și institutiunile prevăzute în art. 54 din legea pentru unificarea procedurii fiscale vor face popriri cu respectarea formelor indicate de acea lege.

Art. 10, 17 și 51 din Decretul-lege pentru organizarea Cassei de Depuneri și Consemnațiuni, la care se face trimitere în articolele citate mai sus au următorul text:

Art. 10. - Orice depunere se face pe baza unei cereri timbrata, scrisă și subscrisă de depunator, conținînd următoarele indicatiuni:a) Numele, prenumele și domiciliul depunatorului; ... b) Numele, prenumele și domiciliul celui pe seama căruia se face depunere; ... c) Institutiunea, instanța sau persoana care va conserva recipisa ce se va emite pentru depunerea facuta, precum și sediul sau domiciliul lor; ... d) Suma ce se depune sau descrierea amănunțită a efectelor, actelor, bijuteriilor sau obiectelor depuse și valoarea lor. ... 

Efectele vor fi primite pe valoarea lor nominală. Actele, bijuteriile, sau obiectele depuse vor fi evaluate, evaluarea neputând fi mai mica decât 10.000 lei.

Dacă depunatorul nu cunoaște indicatiunile prevăzute la punctul b, el va face mențiune despre aceasta în cererea de depunere.

Art. 17. - Depunatorul are obligațiunea, sub a lui răspundere, de a notifica directiunii Cassei, de îndată, orice schimbare a domiciliului sau, precum și a oricăror persoane prevăzute în art. 10, alin. a, b și c, și care i-ar fi cunoscute pe orice cale.

Aceeași obligațiune o are și persoana pe seama căreia s'a făcut depunerea de îndată ce a cunoscut existenta aceasta, în forma legală.

Notificarea este necesară Cassei, exclusiv pentru îndeplinirea formelor prevăzute de art. 51 din legea de fața, privitoare la pierderea recipisei și la popriri; ea nu implica din partea celui care o face nici acceptarea depunerii, nici afirmarea sau negarea drepturilor pe care eventual le are asupra depozitului.

Art. 51. - Dacă mențiunile din cerere corespund cu cele din declarația de depunere prevăzută în art. 10, se va notifica prin portărel către o copie certificată de Cassa, de pe cerere, tuturor celor care figurează în declarația de depunere, atît la domiciliul arătat în declarație cat și la domiciliile ce i s'au notificat, conform art. 17 din legea de fața.

Portărelul sau agentul însărcinat cu îndeplinirea acestei notificări o va comunică conform dispozițiunilor procedurii civile, iar în caz ca i se declara sau constata ca persoana în primirea căreia urmează a se face notificări nu locuiește la adresa arătată, sau este decedata, el este obligat a afișa la cea adresa notificarea, făcînd cuvenită mențiunea în procesul-verbal ce va dresa.

   

Articolul 84

Dacă urmaritorul precizează în cerearea de execuție, ca voește să efectueze execuția numai asupra unor creanțe hotărît arătate în cerere, care se pot ridica dela o casierie publică, sau asupra unor sume consemnate în depozit judecătoresc, se omite delegarea portărelului și se incunostiinteaza despre sechestru casieria și autoritatea ei superioară printr'un ordin în acest sens, care se va cuprinde în încheierea de ordonarea execuției.

Art. 84. - Este completat prin art. 18 din Legea XII/1903, după cum urmează:

Art. 18. - Art. 83 și 84 din Legea LX/1881 se completează cu aceea ca, în acel caz cînd lichidarea nu se face de către contabilitatea de pe lîngă casierie, ci de aceea de pe lîngă autoritatea cu drept de ordonantare, despre sechestru trebuie să fie încunoștințate: casieria, autoritatea ei superioară și contabilitatea de pe lîngă aceasta și efectele de drept ale sechestrului încep pentru casierie din momentul cînd a fost incunostiintata contabilitatea.

A se vedea în privinta popririlor în mâinile Cassei de Depuneri și Consemnațiuni art. 75-88 din Decretul-lege pentru organizarea Cassei de Depuneri și Consemnațiuni, citate după articolul precedent.

   

Articolul 85

Pentru efectuarea mai multor executii ordonate deodată împotriva aceluiași urmărit, trebuie să se delege după putinta un singur portărel, iar pentru efectuarea executiilor ordonate ulterior, se va delega după putinta portărelul, care a efectuat execuția anterioară încă neterminată.

   

Articolul 86

Dacă același portărel este chemat din partea mai multor urmăritori să efectueze diferite executii împotriva aceleiași părți atunci, cînd n'a început încă de fapt sechestrarea, conscrierea se va face în favorul tuturor urmaritorilor împreună și deodată.

Acel portărel, care a fost însărcinat să efectueze o execuție din oficiu, dacă efectuează împotriva aceluiași debitor o alta execuție ordonată, este obligat să efectueze împreună și deodată și execuția din oficiu, chiar dacă urmaritorul în favorul căruia s'a ordonat execuția care urmează a se efectua din oficiu, n'a achitat conform art. 20 eventualele cheltuieli necesare.

Din prețul de cumpărare al unor mobile astfel sechestrate, urmaritorii care sechestreaza deodată, primesc indestulare în proporție cu creanțele lor.

   

Articolul 87

Dacă se prezintă la portărel un nou urmăritor după ce sechestrarea s'a început sau dacă în cursul execuției portărelul este însărcinat să efectueze o execuție din oficiu împotriva aceluiași debitor, asupra bunurilor deja conscrise are prioritate urmaritorul anterior față de urmaritorul posterior, însă mobilele nesechestrate încă se vor conscrie împreună și deodată în favorul tuturor urmaritorilor, cu efectele de drept arătate în articolul precedent.

   

Articolul 88

Dispozițiunile art. 86 și 87 se vor aplica în mod corespunzător și atunci, dacă se întâlnesc la același debitor mai mulți portarei.

În acest caz, conscrierea se face în același proces-verbal pentru toți următorii și anume, dacă nu a intervenit alta înțelegere, o face acel portărel care a început deja sechestrarea, iar dacă sechestrarea nu s'a început încă de niciunul, acela a cărui delegație este mai veche.

   

Articolul 89

Portărelul emite imediat după terminarea procedurei de sechestrare o somațiune în care, arătând numele urmaritorului și urmaritului, domiciliul lor, suma creanței, locul execuției, descrierea generală a mobilelor sechestrate și prețul lor de evaluare, de asemenea domiciliul portărelului, invita pe toți aceia care înțeleg să-și revendice drept de proprietate asupra obiectelor sechestrate, să-și înainteze acțiunea de excindere la judecătoria competența conform art. 18, în termen de 15 zile dela data somațiunei.

În cazurile art. 86, 87 și 88 se va emite o singura somațiune cu numele tuturor urmaritorilor.

Portărelul înmânează contra dovada de inmanare sau trimite prin posta cu scrisoare recomandată un exemplar al somațiunei în decurs de 3 zile, socotite dela terminarea execuției primăriei comunale a locului de execuție pentru a fi afișată sau publicată după obiceiul locului, iar un exemplar îl afișează la judecătorie.

Acelora, care s'au prezentat în cursul procedurii de execuție ca îndreptățiți (revendicatori) sau ale căror drepturi au fost tot atunci anunțate, li se înmânează contra dovada de inmanare câte un exemplar din somațiune în termen de 3 zile sau li se trimite prin posta cu scrisoare recomandată. Dacă e necunoscută locuinta revendicatorului, înștiințarea se va omite.

Dacă se sechestreaza creanta arătată în art. 54-59 și 80, mai departe numerar, sau dacă se sechestreaza pentru creanta inchirietorului sau arendatorului mobile asupra cărora urmaritorul are drept de gaj conform art. 72, în privinta acestora nu are loc somațiune pentru revendicarea drepturilor și nici acțiune de excindere cu efect suspensiv (art. 93), ci se pot face în continuare pasii de executare după ce au trecut 8 zile dela efectuarea execuției.

   

Articolul 90

Dacă se sechestreaza mobile despre care se afirma ca formează proprietatea unei persoane fără drept de autoreprezentare și dacă execuția se efectuează împotriva reprezentantului legal al acestei persoane fără drept de autoreprezentare, sau dacă nu se cunoaște cu siguranța existenta reprezentantului legal al persoanei fără drept de autoreprezentare sau persoana lui ori locul unde se afla, portărelul este obligat sa trimită un exemplar al somațiunei autorității tutelare respective.

   

Articolul 91

Portărelul este obligat sa înainteze judecătoriei proces-verbal dresat, în decurs de 3 zile socotite dela terminarea procedurei.

Judecătoria, după ce stabilește cheltuelile în conformitate cu art. 27, restituie scriptele portărelului pentru continuarea procedurei.

Portărelul este obligat sa înainteze deodată cu procesul-verbal și un exemplar al somațiunei pentru revendicarea drepturilor, care se retine la judecătorie pentru a se anexa la eventualul proces de excindere care s'ar inainta.

A se vedea art. 44 din regulamentul pentru asrviciul portareilor.

   

Articolul 92

Acțiunea de excindere se va indrepta numai împotriva urmaritorului, iar dacă sînt mai mulți urmăritori împotriva tuturor și se va inainta la judecătoria competența pentru efectuarea execuției în atâtea exemplare, ca, reținându-se un exemplar la judecătorie, sa rămînă câte un exemplar pentru fiecare parit. La exemplarul judecătoriei se alătură procesul-verbal de execuție sau extrasul acestuia, în copie legalizată. Reclamantul care excinde*39) și urmăritul se vor înștiința cu rubru. Cel din urma poate intră în proces pentru a apara drepturile urmaritorului.

*39) Revendica.

În cazul art. 14, dacă execuția nu se efectuează asupra unor mobile care se afla în succesiune sau care au trecut de pe defunct asupra moștenitorului, ci se efectuează asupra altor mobile care formează proprietatea moștenitorului, pentru scoaterea de sub sechestru a acestor mobile, moștenitorul poate face acțiune de excindere.

Art. 92 este completat prin art. 45 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 45. - Art. 92 din Legea LX/1881 se completează cu aceea ca, privitor la acțiunile de excindere vor fi de altfel aplicabile art. 134 și 135 pr.civ.

Legea I/1911 (Procedura Civilă):

Art. 134. - Acțiunea trebuie înaintată la instanța procesului în scris, în limba română, în doua exemplare și cu un rubru, iar dacă sînt mai mulți pariti, în atâtea exemplare ca sa ajungă fiecare parit câte un exemplar. Dacă reclamantul voește sa incerce înmânarea acțiunii pe seama paritului în mai multe locuri deodată, poate prezenta și mai multe exemplare de acțiune, pe spesele sale poprii.

La acțiune trebuie să se anexeze mai departe, atâtea exemplare de încheieri de citare, întocmite cu textul prescris de art. 142, câte exemplare urmează să se inmaneze.

Dacă mai mulți interesați au reprezentant comun sau dacă înmânarea se poate face valabil și în mana unuia dintre mai mulți reprezentanți ai vreunui interesat, acțiunea va fi înaintată pentru ei, numai într'un singur exemplar.

Dacă reclamantul este reprezentat prin avocat, fiecare exemplar al acțiunii trebuie să fie contrasemnat de avocat. În lipsa reprezentării prin avocat partea sau mandatarul sau trebuie să întocmească acțiunea conform art. 100 alineatul doi.

Dacă partea nu înaintează exemplarele de acțiune rubrul sau anexele necesare, grefa instanței, din oficiu, va întocmi copii de pe act, pe spesele părții și le va legaliza.

Dacă partea nu anexează exemplarele citației, ele vor fi întocmite din oficiu.

Art. 135. - În procedura judecătoriilor de ocol acțiunea poate fi supusă și la proces-verbal, înaintea instanței procesului. În cazul cînd acțiunea se expune oral, instanța este obligată sa dea părții instrucțiunile necesare, punându-i în vedere lipsurile expunerii, însă nu poate refuza dresarea procesului-verbal, dacă partea cere chiar și după ce a fost avertizata.

Copiile de pe procesul-verbal, necesare pentru inmanare și anexele trebuitoare (art. 133), le va întocmi și legaliza grefa instanței, din oficiu.

La acțiune de excindere are drept numai proprietarul mobilelor sechestrate. Creditorul gajist nu are acest drept.

În legătură cu aceasta chestiune Înaltă Curte de Casație a hotărât:

"Tribunalul a considerat pe intimați, ca avînd un drept de gaj asupra bunurilor sechestrate".

"Prin art. 89 din legea executionala se prevede printre altele ca portărelul trebuie să someze pe toți acei cari ar avea de revendicat vreun drept de proprietate asupra mobilelor sechestrate și sa înainteze în termen de 15 zile dela data somațiunei, la Judecătoria completenta, conform art. 18 acțiunea de excindere-contestație".

"Potrivit dispozițiunilor art. 459 și 461 c.c.a., debitorul rămîne și pe mai departe proprietarul averei gajate creditorul gajat nefiind îndreptățit a se folosi de bunul gajat, el fiind obligat a-l păstra și a-l restitui la scadenta datoriei, în cazul achitării acesteia".

"Gajistul neavând deci un drept de proprietate, ci numai de retentiune și preferinta, în conformitate cu art. 89 din legea executionala, nu avea dreptul la acțiune de excindere-contestație, asa ca Tribunalul numai prin violarea sus mentionatelor texte de lege a admis cererea contestatorului, de a fi scoase de sub sechestru bunurile urmărite și cari formau proprietatea cooperativei meseriasilor din Cluj".

"Astfel fiind, motivul gasindu-se întemeiat, recursul câtă a se admite, urmând ca în fond să se respingă acțiunea de excindere - contestație - a intimatului". (Cas. S. II. Dec. civ. Nr. 591 din 29 Noemvrie 1930, publicată în Sever Andru: Jurisprudenta Rezumata vol. I, București 1933 pag. 418).

În cadrul unei acțiuni de excindere, urmăritul poate să conteste - pe cale de excepție - eficacitatea actului juridic dela baza acțiunii de excindere atunci cînd acest act este făcut în scopul de a păgubi creditorii și de a sustrage baza de indestulare. A se vedea în legătură cu aceasta chestiune jurisprudenta publică în Ștefan Laday: Codul Civil Austriac, vol. III, pag. 209-220.

Cînd urmărirea se face prin organele Ministerului de Finanțe, pentru creanțe intrand în prevederile Decretului-lege pentru codul de procedura fiscală, cei ce au de revendicat vreun drept de proprietate, nu pot inainta acțiune de excindere după normele din legea privitoare la procedura de execuție, ci vor trebui să facă contestație la urmărire, în conformitate cu art. 273 și următorii din acel cod.

La urmăririle ordonate pe baza legii pentru înființarea și organizarea jurisdicției muncii (publicată în Monitorul Oficial Nr. 38 din 15 Februarie 1933), e aplicabil art. 69 din această lege:

Art. 69. - Contestațiile la executare se vor adresa președintelui care a investit hotărîrea ce se executa și vor fi judecate de aceasta după normele procedurii civile.

Hotărîrile date în aceste contestații sînt definitive. Ele pot fi atacate cu recurs în condițiile stabilite la art. 11 și 61 din prezenta lege.

Dacă contestația se admite, președintele va fixa un nou termen, cînd judecata se va face după normele legii de fața.

   

Articolul 93

Acțiunea de excindere, dacă se înaintează în termen de 15 zile socotite dela somațiune, are, în privinta obiectelor revendicate, efect suspensiv asupra continuării execuției.

Pe baza unei acțiuni de excindere, care s'a înaintat după acest termen sau, în caz de restituire pentru completare, pe baza unei acțiuni care s'a înaintat după acest termen cu lipsurile completate, execuția se poate suspenda numai în cazul, dacă reclamantul își face verosimila indreptatirea sa la acțiune și totodată consemnează la judecătorie, pentru cazul ca ar pierde acțiunea de excindere, drept cauțiune (art. 42), creanta urmaritorului și accesoriile, sau prețul de evaluare al obiectelor revendicate, dacă acesta este mai mic.

Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de suspendare, nu se poate face apel (recurgere).

Portărelul se incunostiinteaza despre suspendarea execuției care s'a admis în urma acțiunii de excindere, prin rubru oficial.

   

Articolul 94

Acțiunea de excindere se judeca pe cale sumară și se rezolva prin sentinta.

Mai multe acțiuni de excindere, înaintate împotriva aceluiași urmăritor pe baza aceleiași executii sau în urma sechestrării de mai multe ori a acelorași obiecte, se judeca și se rezolva deodată.

Aceia, care au efectuat pînă în ziua desbaterei suprasechestru asupra obiectelor revendicate sau le-au sechestrat din nou se vor cita de asemenea la desbatere prin încheiere, însă se pot prezenta la desbatere și fără citație și își pot formula apărarea.

Urmaritorii pot să fie citați la desbaterea acțiunii de excindere și prin reprezentanții lor care au intervenit la execuție.

A se vedea art. 55 din Legea LIV/1912, citata după art. 13.

   

Articolul 95

În procesele de excindere care au efect suspensiv asupra continuării execuției, se vor asculta, dintre martorii propuși de către reclamant, numai martorii care locuesc în circumscripția judecătoriei, sau pe care partea probanta îi va aduce la desbatere, ori la un nou termen, care se va fixa în acest scop în cel puțin 8 și în cel mult 15 zile.

   

Articolul 96

În caz ca se dovedește dreptul, averea revendicata se scoate de sub sechestru.

Drepturile stabilite prin sentințele date în procesele de excindere fără efect suspensiv, dacă licitație s'a ținut și prețul nu s'a împărțit încă, au efect numai asupra prețului de cumpărare.

Sentinta data în procesul de excindere nu are efect de drept asupra raportului de drept dintre cel ce revendica*40) și urmărit, ci aceștia își pot exercita drepturile, unul împotriva celuilalt, pe calea dreptului comun.

*40) Reclamant.

   

Articolul 97

Alineatul intaiu al art. 97 este modificat prin art. 46 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 46. - Alineatul intaiu al art. 97 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:

În procesul de excindere, reclamantul nu poate face justificare, iar în cazul omisiunii termenului de constituirea procesului, nu poate cere repetarea citației (art. 430 pr. civ.). Opoziție și proces de reînnoire (revizuire) nu are loc.

Urmează alineatul doi din art. 97:

După ce s'a dat o sentinta, chiar neridicata la valoare de drept, asupra unei acțiuni de excindere fără efect suspensiv, nu se mai poate tine licitație asupra mobilelor scoase de sub sechestru, sau în cazul ca licitația s'a ținut, prețul de cumpărare încă existent, nu se poate împărți. În acest scop, se comunică fără amânare portărelului un exemplar al sentinței.

   

Articolul 98

Dacă, din împrejurările existente la dara sechestrului, urmaritorul a putut să fie de buna credința ca obiectele sechestrate sînt proprietatea urmaritului, cheltuelile de judecată se compensează, chiar dacă acțiunea de excindere s'ar admite.

   

Articolul 99

Aceia care înaintează acțiune de excindere cu efect suspensiv asupra continuării execuției, dacă revendicarea s'a dovedit evident neîntemeiată, se condamna, pe lîngă obligarea lor la cheltuelile de judecată, și la o amenda pînă la 10.000 lei*41).

*41) În textul maghiar era 500 floreni, egal 1.000 coroane, suma care s'a majorat la inzecitul ei, în baza legii privitoare la majorarea cifrei amenzilor judecătorești și la modul încasării lor, publicată în Monitorul Oficial Nr. 279 din 25 Martie 1923.

   

Articolul 100

Dispozițiunile art. 92-99 se vor aplica în mod corespunzător și în privinta proceselor de excindere, care se înaintează pentru mobile sechestrate cu ocaziunea executiilor efectuate în cauze de dare și administrative, sau cu ocaziunea altor executii, care nu se efectuează potrivit dispozițiunilor acestei legi.

Aceste procese de excindere se pornesc înaintea acelei judecătorii, în circumscripția căreia s'a efectuat execuția.

Dispozițiunile art. 100 sînt modificate prin art. 273-286 din decretul-lege pentru codul de procedura fiscală, publicat în Monitorul Oficial Nr. 78 din 1 Aprilie 1942. Cînd urmărirea se face prin organele Ministerului de Finanțe, pentru creanțe intrand în prevederile acestui decret-lege ce au de revendicat vreun drept de proprietate, nu pot inainta acțiune de excindere după normele din legea privitoare la procedura de execuție, ci vor trebui să facă contestație la urmărire, conform art. 273-286 din sus aratatul decret-lege.

La urmăririle ordonate pe baza legii pentru înființarea și organizarea jurisdicției muncii (publicată în Monitorul Oficial Nr. 38 din 15 Februarie 1933), e aplicabil art. 69 din această lege.

Art. 69. - Contestațiile la executare se vor adresa președintelui care a investit hotărîrea ce se executa și vor fi judecate de acesta după normele procedurei civile.

Hotărîrile date în aceste contestații sînt definitive. Ele pot fi atacate cu recurs în condițiile stabilite la art. 11 și 61 din prezenta lege.

Dacă contestația se admite, președintele va fixa un nou termen cînd judecata se va face după normele legii de fața.

   

Articolul 101

După ce expira termenul pentru înaintarea acțiunii de excindere cu efect suspensiv asupra continuării execuției, dacă nu s'a înaintat acțiune de excindere, se vor face pasii pentru continuarea executării în privinta tuturor mobilelor sechestrate, iar dacă privitor la unele din ele s'a înaintat acțiune de excindere, asupra mobilelor care nu formează obiectul acțiunii de excindere.

   

Articolul 102

Mobilele sechestrate se vand de regula prin licitație judecătorească.

Portărelul fixează termenul de licitație, în cazurile executiilor care se efectuează din oficiu, fără staruinta, iar în caz contrar, la staruinta verbală sau scrisă a urmaritorului sau urmaritului și emite despre aceasta o publicațiune.

În publicațiune se va arata: numele urmaritorului și al urmaritului*42), încheierea de ordonarea execuției și de delegare, locul, ziua și ora licitației, arătarea în general a obiectelor care urmeza a fi licitate și prețul de evaluare. Obiectele cu o valoare mai mare și cele de o calitate excepționala trebuie să se arate în publicațiune separat.

*42) A se vedea alin. 1 al art. 19 din Legea XII/1908 citat mai jos.

Publicațiunea se afișează la judecătorie, se trimite pentru obișnuită publicare și afișare acelei primării comunale unde urmează a fi ținuta licitația, se trimite urmaritorului, urmaritului și dacă sînt mai mulți urmăritori fiecăruia din ei, iar în cazurile art. 72 și inchirietorului.

Dacă prețul de evaluare al mobilelor care urmează a fi licitate trece de 6.000 lei*43), publicațiunea de licitație se va insera într'o gazeta locală - în lipsa ei în gazeta care apare în locul cel mai apropiat - iar dacă prețul de evaluare trece de 40.000 lei*44), în gazeta oficială. În Budapesta licitația se publică în gazeta oficială și atunci, cînd prețul de evaluare este mai mare de 6000 lei însă sub 40.000 lei.

*43) În textul maghiar 300 floreni.

*44) În textul maghiar 2.000 floreni.

Fără considerare la prețul de evaluare al mobilelor care urmează a fi licitate, fiecare parte interesată este indreptatita sa insereze pe cheltuiala sa proprie publicațiunea de licitație, chiar și de mai multe ori, în gazetele pe care și le va alege. În acest scop, portărelul este obligat sa elibereze părții interesate un exemplar al publicațiunii de licitație. Tardivă sau gresita inserare a unei asemenea publicațiuni, nu are nici o înrâurire asupra efectului licitației.

Art. 102 este modificat prin art. 19 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 19. - Alineatul trei al art. 102 din Legea XL/1881 se modifica în sensul că, în publicațiunea de licitație inserată, nu este permis a se arata numele urmaritului.

Alineatul patru al aceluiași articol se modifica în sensul că, în cazul dacă sînt mai mulți urmăritori, publicațiunea de licitație se va comunică numai acelora din ei, în favorul cărora se ordonă licitația conform art. 20*45).

*45) Art. 20 din Legea XII/1908 este citat la art. 120.

În toate cazurile (art. 102, 152, 176, 185 și 187 din Legea LX/1881 cînd publicațiunea de licitație trebuie inserată, în provincie, într'o gazeta locală sau într'una care apare în locul cel mai apropiat, judecătoria este obligată sa aleagă pentru aceste publicațiuni numai o gazeta în limba română*46).

*46) În text se spune limba maghiara.

Limitele de valoare din legea de execuție au fost majorate la inzecitul lor, prin ordonanța din 31 Octomvrie 1919 a Consiliului Dirigent, publicată în Gazeta Oficială Nr. 79 din 10 Ianuarie 1920.

Cînd s'a dat ordonanța Consiliului Dirigent, coroanele nu erau încă scoase din circulație și din acest motiv, Consiliul Dirigent a majorat limitele de valoare pur și simplu la inzecitul lor. Ulterior, după ce coroanele au fost scoase din circulație, practica a admis să se calculeze limitele de valoare din legea de execuție, socotind pentru fiecare coroana câte un leu.

Am arătat în textul traducerei limitele de valoare majorate, în lei, însă în același timp am arătat în note și limitele de valoare din textul maghiar, în coroane sau floreni.

A se vedea în legătură cu limitele de valoare și notele dela art. 27 și 54.

   

Articolul 103

Termenul de licitație, dacă prețul de evaluare nu întrece suma de 40.000 lei*47), nu poate fi mai scurt de 8 zile și mai lung de 15 zile, în caz contrar, nu poate fi mai scurt de 15 zile și mai lung de 30 zile. Acest termen se socotește din ziua ce urmează zilei cînd a fost afișată publicațiunea la judecătorie.

A se vedea în privinta limitei de valoare nota dela articolul precedent.

*47) În textul maghiar 2.000 floreni.

   

Articolul 104

Dacă, prin păstrare, obiectele sechestrate sînt expuse unei mari deprecieri, sau dacă păstrarea se poate face numai cu cheltuieli care nu stau în proporție cu valoarea lor, judecătoria competența pentru efectuarea execuției, la cererea oricărei părți interesate, poate ordonă ținerea licitației înainte de expirarea termenului pentru înaintarea acțiunii de excindere cu efect suspensiv, sau dacă o asemenea acțiune s'a înaintat deja, înainte de rezolvirea ei.

Judecătoria hotărăște asupra cererii, după ce asculta părțile interesate și pe revendicatorii cunoscuți, iar dacă citarea pentru un termen scurt a acestor interesați intimpina greutăți, după cu asculta curatorul numit pe seama lor și în caz de nevoie, după ce asculta și experți. Împotriva încheierii prin care se ordonă licitația, nu se poate face apel (recurgere), însă dacă partea condamnata sau revendicatorii consemnează prețul de evaluare în numerar sau în efecte bune pentru cauțiuni (art. 42), sau dacă părțile se înțeleg într'o alta asigurare, obiectele sechestrate se eliberează de sub sechestru cu omiterea ținerii licitației.

În cazul cînd se ordonă licitația, termenul de licitație îl fixează judecătoria, pentru un timp care nu poate trece de 8 zile. Publicațiuni prin gazete - fără considerare la prețul de evaluare al mobilelor care urmează a fi licitate - se pot face numai de către cei interesați, pe cheltuiala lor.

Suma încasată la licitație se consemnează în depozit judecătoresc pînă la expirarea termenului de înaintarea acțiunii de excindere cu efect suspensiv, sau dacă o asemenea acțiune s'a înaintat deja, pînă la rezolvirea ei cu valoare de drept.

   

Articolul 105

În cazurile executiilor efectuate din oficiu (art. 20), portărelul tine și licitația tot din oficiu, iar în caz contrar numai atunci, dacă se prezintă la termenul de licitație fie urmaritorul, fie urmăritul, personal sau prin reprezentant, sau dacă anunta ca, deși nu voește să fie reprezentat la licitație, totuși cere ținerea licitației.

Înainte de licitație, portărelul, în urma dispoziției șefului judecătoriei sau ajutorului sau, ia la sine obiectele depozitate și prezentându-se la fața locului în ziua și ora fixată pentru ținerea licitației, socotește suma de indestulare și accesoriile, care, dacă nu s'ar achită de urmărit, începe imediat licitația.

   

Articolul 106

Urmăritul are dreptul sa indice ordinea în care să se țină licitația, ba poate chiar sa scoată la licitație alte mobile în locul celor conscrise, însă dacă nu se încasează din acestea creanta și accesoriile, licitația se continua asupra obiectelor conscrise.

Dacă cel condamnat nu voește sa uzeze de acest drept al său, licitația se face în ordinea conscrierei, pe poziții.

Judecătoria competența pentru efectuarea execuției, la cererea oricăruia dintre interesați și în caz de nevoie după ascultarea și a celorlalți interesați, poate ordonă să se liciteze deodată colectiunile, și ținînd seama de împrejurări, și obiectele de același fel sau gen, chiar dacă ele au fost sechestate sub diferite poziții. Împotriva încheierii ce s'a dat în aceasta privinta, nu se poate face apel (recurgere).

   

Articolul 107

Fiecare obiect se striga cu prețul de evaluare și dacă nu se oferă prețul de evaluare, prețul de strigare se reduce treptat.

Licitația se continua pînă cînd se fac oferte și dacă nu se mai face nicio alta oferta, obiectul licitat, după ce s'a strigat de trei ori prețul oferit, se declara cumpărat din partea aceluia care a oferit mai mult, chiar și atunci dacă din partea altor concurenți nu s'au făcut oferte.

   

Articolul 108

La licitație trebuie să se plătească imediat prețul de cumpărare al fiecărui obiect, în numerar și după ce s'a făcut plata, obiectul licitat se preda în posesiunea cumpărătorului. Dacă acela, care a oferit mai mult n'ar plati imediat prețul de cumpărare, obiectul se liciteaza imediat din nou. Concurentul care n'a făcut plata, n'are dreptul la eventuala diferența de preț realizată în plus, în schimb este obligat sa completeze eventuala suma în minus și nu mai poate participa la licitație pe mai departe.

Dacă nu sînt sechestranți anteriori cunoscuți sau dacă nu sînt creditori cu drept de gaj și dacă nu s'au făcut nici declarații de privilegiu și nici nu s'a ordonat păstrarea în depozit judecătoresc a sumei încasate din licitație, urmaritorul are dreptul sa cumpere la licitație fără plata în numerar, pînă la concurenta creanței sale și a accesoriilor sau sa îngăduie altora sa cumpere pe credit. În ambele cazuri, prețul de cumpărare se socotește (computa) în creanta. Dacă sînt mai mulți urmăritori acest drept se poate exercita numai atunci, dacă în aceasta privinta a intervenit o învoiala de comun acord.

În cazul unei executii silite, efectuată pe baza unei hotărîri date asupra unei acțiuni cambiale în regres pentru asigurare*48), urmaritorul nu poate uza de acest drept.

*48) În textul maghiar se spune: [......].

   

Articolul 109

Întru cat calitatea excepționala a mobilelor care urmează a fi licitate sau împrejurările date pretind să se stabilească condițiuni de licitație speciale, la cererea oricărei părți interesate, - care se va inainta pînă la afișarea publicatiunei de licitație și la care se va alătură copia legalizată a procesului-verbal de execuție, - judecătoria competența pentru efectuarea execuției, eventual după ascultarea celorlalți interesați, stabilește condițiunile de licitație și avizează despre aceasta fără amânare portărelul și părțile interesate. Împotriva încheierii ce s'a dat în aceasta privinta, fie ca s'a admis fie ca s'a respins cererea, nu se poate face apel (recurgere).

Dacă în condițiunile speciale se stabilește plata în rate, la cererea oricărei părți interesate, trebuie să se cuprindă în condițiunile de licitație și aceea ca, se va depune un vadiu corespunzător și ca obiectele licitate se vor preda cumpărătorului numai după plata integrală a prețului.

În publicațiunea de licitație trebuie să se cuprindă unde se pot vedea condițiunile de licitație speciale stabilite și licitația se va tine pe baza acestor condițiuni.

Judecătoria are dreptul sa cuprindă în publicațiune esenta condițiunilor speciale pe care le-a stabilit și dacă se prezintă ca necesar, poate să fixeze în locul termenului de licitație stabilit, un alt termen de licitație.

Dacă s'au stabilit condițiuni de licitație speciale, cei ce doresc sa liciteze sînt obligați să semneze aceste condițiuni speciale înainte de a fi admiși la licitație.

   

Articolul 110

Despre licitație se dreseaza proces-verbal în care se cuprind: denumirea părților, numărul procesului-verbal de execuție care sta la baza licitației, creanta și accesoriile, arătarea obiectelor licitate în ordine curenta și pe lîngă insemnarea pozițiilor din procesul-verbal de execuție, numele cumpărătorului și prețul de vânzare. Aceia care au făcut declarații de privilegiu (art. 111) se vor arata precis în procesul-verbal de licitație.

Procesul-verbal de licitație se semnează de urmăritor și de părțile prezente sau de reprezentanții lor (art. 26).

Mobilele vândute în licitație, afară numai dacă nu s'a stabilit alta condiție în conformitate cu art. 109, trec imediat în proprietatea cumpărătorului, iar anularea licitației nu are efect asupra dreptului de proprietate dobîndit de cumpărător.

Împrejurarea ca s'a ținut licitația se va nota pe procesul-verbal de execuție și aceasta nota se va semna de portărel.

În conformitate cu art. 233 din regulamentul pentru serviciul portareilor, licitația se tine după normele din legea privitoare la procedura de execuție. Astfel, dispozițiunile art. 51 din regulamentul pentru serviciul portareilor nu se aplică în Transilvania.

   

Articolul 111

Toți aceia, care pretind ca ar avea dreptul din prețul mobilelor scoase în licitație la o indestulare înainte de creanta urmaritorului, întru cat din scriptele de execuție nu rezultă ca s'ar fi efectuat anterior o execuție în favorul lor, sînt obligați sa declare privilegiile lor portărelului, pînă la începerea licitației, în scris, într'un exemplar, sau verbal. Despre declarația verbală, portărelul trebuie să ia proces-verbal.

Mai multe asemenea declarații verbale, se pot cuprinde într'un singur proces-verbal.

Legile, în care se cuprind cele mai frecvente privilegii, sînt:

Decretul-lege pentru codul de procedura fiscală, publicat în Monitorul Oficial Nr. 78 din 1 Aprilie 1942:

Art. 317. - Creanțele Statului, județelor, comunelor și ale tuturor autorităților și instituțiilor publice, provenite din impozite, majorări, taxe, alte contribuțiuni speciale și amenzi, au privilegiul asupra întregii averi mobile și imobile a debitorului, după prevederile de mai jos.

În privinta imobilelor, privilegiul se limitează numai la impozite și majorări datorate pe ultimii cinci ani, sub condiția expresă ca impozitele și taxele sa poarte asupra imobilului urmărit, fără a fi nevoie ca pentru aceasta să se îndeplinească formalitatea inscripției.

Anii se socotesc pe exercitii financiare.

Pentru toate celelalte impozite, taxe și amenzi, precum și orice alte creanțe cu accesorii, privilegiul are rangul inscripției, iar în cazul că nu s'a luat inscripție, privilegiul trece înaintea oricărui creditor chirografar.

În privinta mobilelor, privilegiul trece în toate cazurile, înaintea oricărui creditor privilegiat, cu respectarea privilegiilor speciale.

În caz de concurenta între autorități, ordinea de preferinta, este: Statul, autoritatea și instituțiile publice de Stat, județul, comuna și autoritățile și instituțiile publice, județene și comunale.

Decretul-lege pentru organizarea Corpului de avocați din România, publicat în Monitorul Oficial Nr. 205 sin 5 Septemvrie 1940:

Art. 157 alin. ultim: Plata onorariului este asigurata, în ceea ce privește lucrurile mobile, conservate sau intrate în patrimoniul clientului prin serviciile prestate de avocat, cu privilegiul legal asupra acestor lucruri, iar pentru imobile, printr'o ipoteca legală, care va avea rang din ziua inscripției, fără prejudiciul drepturilor de preferinta ale Statului.

Legea asupra contractelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial Nr. 74 din 5 Aprilie 1929:

La art. 71 din legea asupra contractelor de muncă s'a strecurat o greșeală de tipar. Textul exact este:

Legea asupra contractelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial Nr. 74 din 5 Aprilie 1929:

Art. 71. - Creanta salariatului contra patronului, fie el angajat cu ziua, săptămîna, luna sau anul, cu lucru sau cu bucata, pentru neplata salariului și partea de beneficii, este garantată integral, cu un privilegiu general în rang imediat înaintea oricărei creanțe chirografare.

   

Articolul 112

Inchirietorii și arendorii sînt obligați a-și anunta, pînă la începerea licitației, suma creanței pentru care revendica drept de gaj legal chiar și atunci, dacă dreptul de gaj legal, bazat pe raportul de închiriere sau de arendare, este arătat în procesul-verbal de execuție, fără însă a se preciza acolo suma creanței.

   

Articolul 113

Dacă nu s'a înaintat declarație de privilegiu și după scriptele de execuție nici nu este urmăritor anterior cunoscut, licitația se va continua pînă atunci, pînă cînd se acopere creanta urmaritorului și accesoriile, respective pînă cînd se liciteaza toate mobilele sechestrate.

În acest caz, creanta urmaritorului împreună cu accesoriile se achită respective se amortizeaza imediat, contra chitanța, din prețul de cumpărare încasat; documentul original referitor la creanta, dacă a fost în întregime anulat prin plata efectuată, se ia dela urmăritor și se preda urmaritului, iar în caz contrar se noteaza din partea urmaritorului pe documentul original plata și după ce s'a întâmplat aceasta, documentul se restituie urmaritorului, contra dovada. Dacă urmaritorul nu poate prezenta documentul original, portărelul depune la judecătorie suma cat face creanta.

După ce a fost indestulata creanta urmaritorului, portărelul preda urmaritului eventual numerar ce a mai rămas, contra chitanța, eliberează de sub sechestru judecătoresc obiectele sechestrate și nelicitate și face în decurs de 3 zile raport despre procedura - prezentând și scriptele - judecătoriei care l-a delegat, iar aceasta, dacă execuția s'a efectuat pe bază de comisie rogatorie, trimite scriptele instanței care a dresat comisia rogatorie. Judecătoria care a ordonat execuția incunostiinteaza părțile despre sosirea scriptelor, prin încheiere, cu adaugirea ca, ele pot vedea la judecătorie și se pot scoate copii de pe ele.

În cazul unei executii, efectuată pe baza unei hotărîri date asupra unei acțiuni cambiale în regres pentru asigurare, suma încasată nu se eliberează urmaritorului, ci se înaintează fără amânare cu raport separat, pentru a fi consemnată în depozit judecătoresc.

   

Articolul 114

Dacă s'a înaintat declarație de privilegiu sau dacă din scriptele de execuție rezultă ca este urmăritor anterior cunoscut, licitația se continua pînă atunci, pînă cînd sa acopere toate creanțele și accesoriile, sau pînă ce se lichidează toate mobilele sechestrate.

În acest caz, dacă în privinta împărțirii prețului de cumpărare toți interesatii au ajuns la o învoiala de comun acord, învoiala care se va cuprinde în însuși procesul-verbal de licitație, distribuirea prețului de cumpărare se face de portărel imediat, în conformitate cu aceasta învoiala; în caz contrar, toate scriptele și eventualele declarații de privilegii depuse se vor inainta în decurs de 3 zile judecătoriei competente pentru efectuarea execuției, iar prețul de cumpărare și eventualele obiecte de valoare nelicitate (art. 73) se vor inainta fără întîrziere cu raport separat, pentru a fi consemnate în depozit judecătoresc.

A se vedea și art. 51-63 și 223 din regulamentul pentru serviciul portareilor.

   

Articolul 115

Licitația va fi ținuta potrivit normelor din art. 102 și următorii chiar și atunci, cînd este ordonată în baza art. 106 din Legea XXVII/1876 asupra gajului manual deținut de creditorul cambial sau în baza art. 305 și 306 din Legea XXXVII/1875 asupra gajului manual dat pentru asigurarea unei creanțe derivând dintr'un act comercial. În aceste cazuri nu are loc nici somațiune pentru revendicarea drepturilor și nici procedura pentru privilegii. După ce s'a ordonat licitația și s'a evaluat gajul manual, portărelul este obligat sa emita publicațiunea de licitație și să efectueze licitația. Creanta asigurata va fi indestulata de către portărel, iar eventuala diferența în plus împreună cu cambia originala achitată, se restituie debitorului, eventual masei falimentului, sau în cazul unei piedici, se depune la judecătorie (art. 113).

Împotriva încheierilor judecătorești date în cursul acestei proceduri se poate face apel (recurgere), iar împotriva procedurei și încheierilor portărelului contestație, însă acestea au efect suspensiv numai asupra distribuirii banilor incasati în licitație.

Legea XXVII/1876 este abrogată prin legea asupra cambiei și biletului la ordin, publicată în Monitorul Oficial Nr. 100 din 1 Mai 1934.

Legea XXXVII/1875 (Codul Comercial):

Art. 305. - Dacă gajul s'a dat, în baza unui contract scris, pentru garantarea unei creanțe, ce deriva dintr'un act comercial și dacă debitorul nu satisface la timp obligațiunile sale, creditorul este în drept de a se despăgubi din obiectele date lui în gaj, fără a fi obligat sa intenteze mai înainte acțiune împotriva debitorului.

În acest scop creditorul prezentând înscrisurile necesare va face cerere la tribunalul domiciliului sau, care fără ascultarea debitorului și pe rizicul - pericolul - și cheltuiala creditorului ordonă vînzarea obiectelor puse în gaj sau a unei părți din acestea.

Creditorul este obligat ca în măsura posibilitatei sa notifice de îndată debitorului atît vînzarea ordonată cat și efectuarea ei și sa predea debitorului suma ce prisoseste după vânzare. Dacă creditorul nu face notificarea, este dator despăgubiri.

Art. 306. - Dacă gajul se da pentru garantarea unei obligațiuni derivând din acte de comerț și dacă părțile au stipulat în scris, ca creditorul, să poată a se despăgubi din gajul dat, fără intervenția Justiției, creditorul este în drept, în caz dacă debitorul nu satisface obligațiunile sale la timp, sa pue în vânzare publică gajul dat, în asemenea caz este liber, dacă obiectele date în gaj au curs cotat pe piața sau la bursa, să le vândă prin persoane autorizate și pe cale particulară, pe prețul cotat. Despre vînzarea efectuată este obligat ca în măsura posibilitatei și sub urmările raspunderei de daune, sa notifice aceasta îndată debitorului și sa îi predea prisosul din prețul vanzarei.

(Traducerea acestor doua articole este luată din Codul Comercial din Transilvania, adnotat de Ioan I. Predovici și Paul Ney).

   

Articolul 116

Dacă prețul de cumpărare încasat la licitație este neîndestulător pentru achitarea creanței urmaritorului și a accesoriilor, urmaritorul poate pretinde ca portărelul sa continue executarea și întru cat îi adresează o asemenea cerere direct portărelului pînă cînd se înaintează scriptele de licitație, portărelul este obligat să efectueze execuție continuativa asupra mobilelor urmaritului care se afla în circumscripția aceleiași judecătorii, fără o noua delegare.

Cu excepția acestui caz, execuția continuativa se ordonă, pînă cînd scriptele n'au fost restituite în conformitate cu art. 113 instanței care a ordonat execuția, de către judecătoria rogata pentru efectuarea execuției, iar după ce judecătoria rogata a restituit scriptele, de către instanța care a ordonat execuția de baza.

   

Articolul 117

În afară de cazurile art. 116, execuția continuativa are loc:a) Dacă urmaritorul arata ca, creanta sa nu este acoperită prin obiectele luate sub sechestru cu ocaziunea execuției anterioare; ... b) Dacă s'a înaintat acțiune de excindere privitor la mobilele sechestrate sau la o parte din ele, sau dacă s'a declarat privilegiu; ... c) Dacă se cere radierea din conscriere a obiectelor sechestrate, pe motivul că nu se pot urmări. ... 

De regula, execuția continuativa se ordonă de către judecătoria competența pentru efectuarea execuției. Însă, în cazul punctului a), dacă pentru efectuarea execuției au fost rogate mai multe judecătorii, este competența sa ordone execuția continuativa acea instanța, care a ordonat și execuția de baza.

În cazul punctului a), judecătoria are dreptul, după împrejurări, sa stabilească cheltuelile execuției continuative în sarcina urmaritului sau să le sisteze. În toate celelalte cazuri, cheltuielile execuției continuative le suporta urmăritul.

Dacă urmaritorul cere a se ordonă execuție continuativa înainte de a fi efectuat execuția ordonată anterior, în acest caz, deși execuția continuativa se poate ordonă, totuși cheltuielile cererii de execuție nu se pot stabili în sarcina urmaritului.

   

Articolul 118

În cazul art. 114, dacă în privinta împărțirii prețului de cumpărare n'a intervenit nicio învoiala de comun acord, judecătoria competența pentru efectuarea execuției fixează un scurt termen pentru distribuirea prețului și citeaza pentru acesta toate părțile interesate. Cei interesați se pot cita la desbatere și prin reprezentanții lor care au intervenit la execuție. Dacă vreo parte nu poate fi citata la desbatere din motivul că nu i se cunoaște domiciliul, sau dacă pînă la desbatere nu soseste dovada de citare în mod legal a unei părți care nu s'a prezentat, se numește pe seama ei curator, fără citare prin publicație, și întru cat cu citarea curatorului nu se poate tine desbaterea la termenul fixat, se fixează un nou termen pentru un cat mai scurt timp posibil.

   

Articolul 119

Ordinea de indestulare se stabilește de judecător, după ascultarea celor interesați, și încheierea data asupra acestei chestiuni se pronunța față de părți imediat.

Cheltuelile de licitație, de publicare și efectuare se vor seria înaintea oricărei alte creanțe.

Dacă, cu ocaziunea pronunțării, nu se declara împotriva încheierii apel (recurgere), prețul de cumpărare se distribuie imediat, iar în caz de apel (recurgere), declarat cu ocaziunea pronunțării și care se poate motiva în scris în termen de 3 zile, scriptele se vor inainta în decurs de 8 zile.

Recursul are efect suspensiv numai în privinta achitării acelor creanțe, a căror indestulare depinde de hotărîrea care se va da asupra apelului (recurgere) de instanța superioară. Acele creanțe, care, fără considerare la hotărîrea instanței superioare, dobîndesc indestulare în orice caz din prețul de cumpărare, se achită chiar dacă s'a făcut recurs (recurgere) imediat.

În contra încheierii de a doua instanța, dacă s'a schimbat încheierea primei instanțe, are loc recurs cu efect suspensiv la instanța a treia.

Acest recurs se înaintează în termen de 8 zile, socotite dela data comunicării încheierii de a doua instanța*49).

*49) A se vedea art. 40 din Legea LIV/1912, citat la art. 34, precum și notele în legătură cu acest articol (pag. 23-25).

Creanta acelui creditor, care a dobîndit drept de gaj pe bază de execuție de asigurare, deși se seriaza în ordinea de preferinta a dreptului de gaj, dacă între cei interesați nu intervine o alta învoiala, se consemnează în depozit judecătoresc într'o sumă corespunzătoare, pînă la rezolvirea cu valoare de drept a procesului privitor la creanta.

Dacă se contesta veracitatea unei creanțe asigurate cu drept de gaj legal, pe lîngă consemnarea sumei corespunzătoare în depozit judecătoresc, cel ce pretinde va fi indrumat sa înainteze acțiune la judecătoria competența, într'un termen fix de 30 zile, socotite dela ridicarea la valoare de drept a încheierii și dacă creanta nu e încă scadenta, socotite din ziua scadentei care se va arata prin încheiere. Acest proces se va porni împotriva urmaritului, rămînînd neatins dreptul de intervenție în proces a celor interesați.

Legile, în care se cuprind cele mai frecvente privilegii, sînt arătate după art. 111.

Decretul-lege pentru codul de procedura fiscală, publicat în Monitorul Oficial Nr. 78 din 1 Aprilie 1942, dispune:

Art. 324. - Instanțele judecătorești vor comunică fiscului din oficiu orice tablou de distribuirea vreunei sume de bani, la alcătuirea căruia fiscal a fost citat.

   

Articolul 120

Modificat prin art. 20 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 20. - În locul art. 120 din Legea LX/1881:

În cazul cînd se întâlnesc mai mulți urmăritori (art. 86-88 din Legea LX/1881), precum și atunci cînd aceleași mobile sînt sechestrate și suprasechestrate, întru cat legea nu face distincție, licitația trebuie ordonată - chiar dacă ordonarea ei a fost cerută numai din partea unuia dintre urmăritori - pentru indestularea creanțelor tuturor urmaritorilor, cu sechestru de baza și cu suprasechestru, în favorul cărora s'a efectuat deja sechestrul pînă în ziua emiterii publicației de licitație.

Aceasta dispozițiune nu se aplică:

1. Dacă urmaritorul sau suprasechestrantul a anuntat încetarea creanței sale;

2. Dacă urmăritul a justificat încetarea creanței cu recipisa de mandat poștal sau cu alt document;

3. Cu excepția cazului cînd execuția s'a efectuat din oficiu, dacă urmaritorul sau suprasechestrantul nu cere licitație timp de un an, socotit dela data sechestrului.

În cazul punctului 1 și 2 anunțarea se poate face verbal sau în scris la judecătoria care a efectuat execuția sau la portărel.

Anunțarea verbală trebuie luată la proces-verbal.

În cazul punctului 1 trebuie să se încunoștiințeze despre anuntare urmăritul, iar în cazul punctului 2 urmaritorul.

Dacă anunțarea arătată în punctul 2 se face după emiterea publicatiunei de licitație, licitația trebuie ținuta în favorul urmaritorului sau suprasechestrantului la care se referă anunțarea numai atunci, dacă se prezintă la licitație și cere ținerea ei.

Dispozițiunile de mai sus nu ating dreptul de gaj al urmaritorului sau suprasechestrantului amintit în punctul 1-3.

   

Articolul 121

Dacă s'au sechestrat efecte, care au curs cotat la bursa, acelea, de regula, nu se scot la licitație, ci se vand din partea portărelului cu intervenția părților interesate, dacă este în localitatea bursa, prin mijlocirea unui curtier de bursa, iar dacă în localitate nu este bursa, prin mijlocirea vreunei instituțiuni financiare, sau în alt mod corespunzător, însă în orice caz contra plata în numerar. Factura de vânzare se alătură la scripte.

Vânzarea cu mai mult de doua la suta sub prețul mijlociu al zilei, se poate face numai cu consimțămîntul tuturor celor interesați.

Dacă în localitate nu este bursa și dacă valorificarea nu se poate face în modul arătat mai sus, judecătoria competența pentru efectuarea execuției, pe baza raportului făcut de portărel, adresează în scopul efectuării vânzării comisie rogatorie către judecătoria competența dela sediul celei mai apropiate burse.

Dacă valorificarea nu se poate face după niciunul din modurile de mai sus, efectele avînd curs cotat la bursa se vand și ele prin licitație judecătorească.

   

Articolul 122

Dacă s'a sechestrat o creanta a urmaritului, la dorința urmaritorului, debitorul urmaritului este obligat a se declara în acea privinta:

1. Dacă recunoaște și în ce măsura recunoaște existenta creanței și dacă e dispus să facă plata?

2. Dacă își formulează cineva vreun drept asupra creanței sechestrate și ce anume drept?

3. Dacă mai este sechestrata creanta în favorul altui creditor și dacă da, pentru ce anume pretentie?

Somatiunea pentru facerea declarației se va cuprinde în ordonanța prin care se aduce la cunoștința execuția, sau dacă urmaritorul ar cere aceasta mai târziu, debitorul va fi somat de portărel să facă declarația, prin încheiere separată.

Declarația trebuie să se facă în decurs de 8 zile, socotite dela înmânarea ordonanței sau încheierii separate, printr'un script semnat de debitor, sau verbal la portărel.

Portărelul va prezenta judecătoriei declarația scrisă sau procesul-verbal dresat despre declarația verbală, pentru care urmaritorul este obligat să facă completarea de timbre.

   

Articolul 123

Dacă creanta sechestrata e o creanta în numerar și n'are asupra ei drept de gaj nimeni altul afară de urmăritor, urmaritorul poate să ceara, la judecătoria competența pentru efectuarea execuției, să se transfere*50) pe cale executionala aceasta creanta asupra sa.

*50) Am întrebuințat în traducerea de fața cuvântul "transferare", pentru ca în textul maghiar se vorbește de [........].

Dacă creanta sechestrata întrece creanta urmaritorului și accesoriile, în lipsa unei alte învoieli, transferarea se poate face numai atunci, dacă urmaritorul plătește diferența în numerar.

Dacă exista document despre creanta, transferarea se scrie pe documentul, care se eliberează urmaritorului în original.

Exceptând cazurile art. 80, creanta sechestrata nu poate fi transferata asupra urmaritorului înainte de a expira termenul de înaintarea acțiunii de excindere cu efect suspensiv, sau dacă o asemenea acțiune de excindere s'a înaintat, pînă la rezolvirea ei cu valoare de drept.

Urmăritul răspunde de existenta și de incasabilitatea creanței transferate pe cale de execuție.

Dacă pentru asigurarea creanței este intabulat în cartea funduara dreptul de ipoteca, pentru inscriptiunea transferării în cartea funduara, se sesizează autoritatea de cărți funduare.

   

Articolul 124

Dacă creanta sechestrata nu poate fi transferata*51) potrivit articolului precedent, precum și atunci, dacă urmaritorul nu dorește transferarea creanței sechestrate, poate cere la judecătoria competența pentru efectuarea execuției, să fie autorizat sa încaseze creanta sechestrata sau să se numească în acest scop un curator.

*51) A se vedea ................

Dacă asupra creanței are și altul drept de gaj sau dacă creanta sechestrata este mai mare decât creanta urmaritorului și accesoriile ei, numai dacă între părți n'a intervenit o alta învoiala, pentru încasare se va numi un curator; în caz contrar cu încasarea se încredințează urmaritorul.

Urmaritorul poate cere a se lua dispozițiuni în privinta încasării creanței sechestrate și înainte de expirarea termenului pentru înaintarea acțiunii de excindere cu efect suspensiv, sau înainte de rezolvirea unei asemenea acțiuni.

Însă, dacă s'a înaintat acțiune de excindere cu efect suspensiv, pînă la rezolvarea ei cu valoare de drept, nu se poate ordonanța (art. 125) sau distribui (art. 136) suma încasată.

Urmaritorul încredințat sau curatorul numit poate să pornească procesul pentru încasarea creanței în numele sau ca reclamant, însă este obligat sa avizeze pe urmărit despre pornirea procesului, dacă i se cunoaște locuinta, prin scrisoare recomandată care i se trimite la domiciliu.

   

Articolul 125

Urmaritorul încredințat cu încasarea sau curatorul numit este obligat, după încasarea creanței, să facă raport judecătoriei competente pentru efectuarea execuției, iar curatorul este obligat să prezinte pe lîngă raport numerarul încasat.

Judecătoria, dacă în afară de urmăritor n'are altul drept de gaj asupra sumei încasate, o ordonanțează pentru amortizarea creanței. Amortizarea se noteaza pe eventualul document care ar exista despre creanta și în acest scop documentul original trebuie prezentat.

Urmaritorul nu poate dispune asupra unei sume încasate înainte de a se comunică aceasta încheiere de ordonantare.

   

Articolul 126

Judecătoria fixează termen pentru distribuirea numerarului încasat și vărsat de curator și distribue suma încasată conform art. 118 și 119.

Dacă pentru asigurarea creanței încasate a existat o inscriptiune a dreptului de ipoteca în cartea funduara și asupra acestuia s'au dobîndit drepturi de subipoteca, ordinea de indestulare se stabilește după rangul serial din cartea funduara, cu aplicarea corespunzătoare a normelor referitoare la distribuirea prețului de cumpărare realizat din imobile și în acest scop, curatorul încredințat este obligat să prezinte pe lîngă raportul sau și extrasul legalizat de carte funduara.

Acele cheltuieli și taxe ale curatorului încredințat, care nu s'au stabilit față de debitorul urmaritului, se stabilesc cu ocaziunea distribuirii prețului și se achită din suma încasată în primul rând.

Distribuirea prețului se va face conform art. 118 și 119 și atunci, cînd fie un particular fie o casierie publică, voește să depună la judecătorie suma care s'a sechestrat la ei în favorul mai multora. În acest caz banii se vor depune la judecătoria al carei portărel a efectuat prima execuție.

La cererea de depozit se va anexa un tablou semnat de deponent, întocmit despre toți urmaritorii în ordinea cronologică a sechestrelor, și ordonanțele originale emise de judecătorie sau alta autoritate, respetive de portăreii*52) lor.

*52) Delagatii lor. A se vedea art. 19.

   

Articolul 127

Dacă pretentiunea încasată nu e numerar*53), judecătoria ordonă valorificarea obiectului pretentiunei încasate pe cale de licitație și deleagă în acest scop portărel.

*53) [.......], bănească.

În acest caz, nu trebuie să se emita somațiune pentru revendicarea drepturilor, iar prețul de evaluare, care servește drept preț de strigare, îl stabilește portărelul, întru cat crede de necesar cu intervenția unuia dintre experții judecătorești angajați în mod stabil, fără procedura obișnuită de prețuire. Din prețul încasat, indestularea se face conform normelor din art. 125 și 126.

   

Articolul 128

În cazul cînd creanta sechestrata e neincasabila, urmaritorul are dreptul sa starue ca creanta sa să fie indestulata prin execuție îndreptată asupra altei averi a urmaritului. Cheltuielile și taxele ivite cu încasarea creanței sechestrate, stabilite de judecătorie, se vor adauga la accesoriile creanței din procesul de baza.

Dreptul arătat mai sus i se cuvine urmaritorului și atunci cînd renunța la dreptul de gaj dobîndit asupra creanței sechestrate, sau dacă arata ca, cu toate ca s'a sechestrat creanta, nu are acoperire suficienta (art. 117 punct a).

În caz de renunțare la dreptul de gaj, debitorul urmaritului va fi avizat.

   

Articolul 129

Dacă creanta sechestrata prin execuție este pendinte de o condiție, dacă scadenta creanței se întinde pe un timp mai lung decât jumătate de an, dacă creanta e pedinte de o contraprestatiune, dacă împotriva debitorului urmaritului este în curs procedura de faliment, sau dacă realizarea creanței e impreunata cu greutăți din alte motive, judecătoria ordonă vînzarea creanței prin licitație judecătorească sau ordonă valorificarea ei în alt mod.

Asupra acestei cereri, judecătoria este obligată sa asculte pe urmărit, și dacă acesta nu este în țara sau dacă domiciliul îi este necunoscut, curatorul care se va numi pe seama sa.

Licitația se tine după normele fixate pentru licitația mobiliară.

La creanțele în numerar va servi drept întâiul preț de strigare valoarea nominală a creanței, însă la creanțele care nu aduc dobînda, se scade din valoarea lor nominală o diferența de dobînda pînă la scadenta de 6 la suta.

Prețul de strigare pentru astfel de pretențiuni îl stabilește portărelul, conform art. 127.

Cumpărătorul în licitație intră în drepturile unui cesionar cu titlu oneros; și documentele eliberate despre creanta și eventualul gaj manual care servește drept asigurare, se vor preda cumpărătorului în licitație. Dacă pentru asigurarea creanței exista o inscriptiune a dreptului de ipoteca, se va sesiza din oficiu autoritatea de cărți funduare respectiva, atît pentru notatiunea licitației ce s'a ordonat cat și pentru arătarea schimbării ce a intervenit în persoana creditorului.

Împotriva cumpărătorului în licitație nu își poate formula vreun drept terta persoana, care a omis a-și inainta acțiunea de excindere în timp util.

   

Articolul 130

Rente viagere și alte creanțe plătibile în rate din timp în timp, cu durata nedeterminată, nu se pot valorifica conform art. 129, ci indestularea se face prin transferarea*54) ratelor sechestrate conform art. 123, sau pe cale de încasare conform art. 124.

*54) A se vedea nota 50 dela art. 123.

   

Articolul 131

Drepturile regaliene minore*55) se sechestreaza după normele fixate pentru execuția mobiliară. Prețul de evaluare îl stabilește portărelul într'o sumă reprezentând de unasuta ori impozitul pe venit. Dacă suma impozitului pe venit nu se poate dovedi, prețul de evaluare se va stabili în baza datelor și informatiunilor prezentate de părți, sau dacă aceste drepturi se administrează în comun, în baza datelor și informatiunilor care se vor culege dela președintele composesoratului, dela casier, dela singuraticii membri ai composesoratului sau dela arendașul dreptului.

*55) "Regalia minora", în ungureste [........].

Însă, dacă exercitarea unui drept regalian minor este inseparabil legat de un imobil, acest drept se poate executa numai deodată cu imobilul.

Cu excepția acestor cazuri, în cazul unei executii imobiliare, urmaritorul poate să ceara a se lua sub execuție deodată cu imobilul și dreptul regalian minor neseparat încă de imobil.

   

Articolul 132

Dacă se sechestreaza un drept al urmaritului, dobîndit asupra unei averi în baza unui act juridic între vii, urmaritorul se va autoriza din partea judecătoriei competente pentru efectuarea execuției, prin încheiere, ca să poată valorifica dreptul sechestrat. Documentele referitoare la dreptul sechestrat, întru cat au fost găsite la urmărit, se eliberează urmaritorului pentru a se putea valorifica dreptul.

Încheierea de mai sus îi da dreptul urmaritorului sa valorifice în favorul urmaritului dreptul de proprietate sau alt drept real, asa cum l-ar fi putut valorifica urmăritul. În acest scop urmaritorul poate să pornească și proces în numele sau ca reclamant. Cheltuelile și taxele stabilite pe cale judecătorească în acest proces, se adauga la accesoriile creanței din procesul de baza.

Continuarea măsurilor de urmărire asupra dreptului de proprietate sau alt drept real valorificat, se face potrivit normelor corespunzătoare.

Aceste norme se aplică în privinta procedurei și atunci, cînd execuția se face asupra dreptului de răscumpărarea zalogului pe care l-ar avea urmăritul referitor la un imobil*56).

*56) În ungureste: [.........].

   

Articolul 133

Dacă s'a sechestrat o creanta în numerar a urmaritului, care se poate ridica dela o casierie publică sau din depozit, autoritatea competentă pentru efectuarea execuției, ordonanțează urmaritorului creanta în numerar sechestrata, după ce s'a ridicat la valoare de drept procedura de efectuare și trimite încheierea conținînd aceasta ordonantare, autorității superioare casieriei (art. 83). Aceasta autoritate e obligată sa îndrume fără întîrziere casieria, să facă plata la mâinile urmaritorului, asteptand eventualul termen de plată.

În încheierea de ordonantare, se va arata suma executată împreună cu accesoriile, socotite pînă în ziua ordonanțării, precum se va arata și aceea, dacă se mai cuvine dobînda din ziua ordonanțării și pînă la indestulare*57) și dacă da, după ce suma și câte procente. Dacă exista despre creanta document, urmaritorul este obligat a-l prezenta instanței, în scopul de a se nota pe documentul original, înainte de a se elibera încheierea de ordonantare, plata sau amortizarea efectuată prin ordonantare.

*57) Achitare.

   

Articolul 134

Dacă se intenționează a se efectua execuție silită asupra unor imobile sechestrate pe cale de execuție de asigurare, aceasta se ordonă de instanța competența conform art. 2.

Aceasta instanța, dacă este totodată competența și pentru efectuarea execuției, este obligată sa emita somatiunea conform art. 89 și sa delege portărel pentru efectuarea execuției silite; în caz contrar e obligată sa adreseze în acest scop comisie rogatorie către judecătoria competența conform art. 18.

În acest caz, termenul de 15 zile pentru înaintarea acțiunii de excindere cu efect suspensiv, se socotește din ziua afișării somațiunei la instanța.

Eventualele acțiuni de excindere, înaintate înainte de emiterea somațiunei, au de asemenea efect suspensiv, însă întru cat în acțiunile de excindere nu se cuprinde hotărît o cerere contrară, ele se judeca și se soluționează numai după expirarea termenului din somațiune, deodată cu celelalte eventuale acțiuni de excindere care s'au înaintat.

De altfel, în privinta execuției silite se vor aplica normele stabilite mai sus chiar și atunci, cînd execuția silită se face asupra unor mobile sechestrate anterior prin execuție de asigurare.

II. EXECUȚIA IMOBILIARĂ

Cînd execuția imobiliară se face pentru creanțe intrand în prevederile decretului-lege pentru codul de procedura fiscală, publicat în Monitorul Oficial Nr. 78 din 1 Aprilie 1942, sînt aplicabile art. 240-272 din acest decret-lege.

Extras din codul de procedura fiscală este publicat la finele acestei lucrări.

   

Articolul 135

În cazul cînd execuția pentru încasarea unei creanțe în numerar urmează a se face asupra unui imobil, în cererea de execuție se va determina imobilul după numărul de carte funduara și dacă într'o carte funduara se cuprind mai multe corpuri de avere funduara și execuția nu se face asupra tuturor corpurilor de avere, se va arata și corpul sau corpurile de avere asupra cărora se cere execuția, cu referire la numerii topografici din cartea funduara. Totodată se va arata în cererea de execuție și autoritatea de cărți funduare competența pentru efectuarea execuției.

Dacă, pentru asigurarea creanței ce urmează a se incasa pe cale de execuție, s'a intabulat sau s'a prenotat deja anterior dreptul de ipoteca, se va arata și aceasta împrejurare, cu referire la numărul încheierii prin care s'a ordonat intabularea sau prenotarea.

Art. 135 este completat prin:

Legea pentru modificarea și abrogarea Legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, publicată în Monitorul Oficial Nr. 179 din 5 August 1938:

Art. 1. - În cererea de executare imobiliară, creditorul este obligat sa arate valoarea fiecăruia din imobilele ce urmărește, valoarea neputând fi mai mica decât de zece ori veniturile din rolurile fiscale pentru imobilele urbane și de opt ori veniturile din rolurile fiscale pentru imobilele rurale.

Comandamentul sau încheierea ordonand executarea va face mențiune de valoarea arătată de creditor.

Decretul-lege pentru completarea art. 1 din legea promulgată cu Inaltul decret regal Nr. 2.772 din 1938, publicată în Monitorul Oficial Nr. 179 din 5 August 1938, publicat în Monitorul Oficial Nr. 273 din 24 Noemvrie 1939:

Articol unic. Se adauga după alin. I al art. 1 din legea promulgată cu Inaltul decret regal Nr. 2.772 din 1938 și publicată în Monitorul Oficial Nr. 179 din 5 August 1938, următoarele alineate:

"Dacă imobilul urmărit consta în teren al cărui număr topografic din cartea funduara nu se poate identifica cu pozițiile din rolurile fiscale, Primăria comunei în care se afla terenul va elibera un certificat în care va arata valoarea locativă medie pe jugar".

"Debitorul urmărit va putea contesta aceste certificat, făcînd dovada ca identitatea terenului se poate face numai cu rolurile fiscale".

"Valoarea locativă medie prevăzută în certificatul Primăriei înlocuiește venitul din rol, menționat în primul alineat al acestui articol".

"În cazul cînd imobilul urmărit consta în padure ce nu figurează în rolurile fiscale, valoarea acesteia se va putea stabili prin certificatul Ocolului silvic, în raza căruia se afla padurea și care va ține seama de vîrsta masivului paduros, posibilitățile de exploatare și de transport, precum și de distanta pînă la debuseul cel mai apropiat".

   

Articolul 136

În cazul cînd se ordonă execuția, instanța trimite autorității de cărți funduare un exemplar al cererii de execuție însoțit de încheierea de ordonarea execuției, pentru a se intabula dreptul de ipoteca, sau pentru a se face inscriptiunea justificarii dreptului de ipoteca prenotat, respective pentru a se nota dreptul de execuție.

Autoritatea de cărți funduare rogata*58), întru cat nu este nicio piedeca de carte funduara, este obligată sa ordone intabularea dreptului de ipoteca, inscriptiunea justificarii dreptului de ipoteca prenotat, respective notatiunea dreptului de execuție.

*58) Sesizată.

   

Articolul 137

Intabularea dreptului de ipoteca executionala, respective notatiunea dreptului de execuție, se poate ordonă atunci cînd dreptul de proprietate este numai prenotat în favorul urmaritului, cu efect de drept pendinte de justificarea prenotarii, iar dacă asupra dreptului de proprietate intabulat în favorul urmaritului este prenotat dreptul de proprietate al altuia, cu efect de drept pendinte de nejustificarea prenotarii.

În acest caz, urmaritorul, pe baza încheierii prin care s'a ordonat condiționată intabulare a dreptului de ipoteca executionala sau notatiunea dreptului de execuție, poate să facă pasii necesari pentru justificarea dreptului de proprietate prenotat în favorul urmaritului sau pentru radierea dreptului de proprietate prenotat împotriva urmaritului, adăugându-se cheltuelile care se stabilesc pe cale judecătorească la accesoriile procesului de baza; iar licitația se poate cere după ce se ridica la valoare de drept hotărîrea prin care se ordonă justificarea sau radierea.

Dacă a fost notat în cartea funduara procesul pornit de urmăritor pentru încasarea creanței sale intabulate sau prenotate, intabularea sau prenotarea dreptului de proprietate în favorul unei terțe persoane, care s'ar face după notarea procesului, nu poate servi drept piedica pentru notatiunea necondiționată a dreptului de execuție și efectuarea execuției.

Aceste dispozițiuni se aplică și în cazul cînd dreptul de ipoteca s'a intabulat, fără o prealabilă procedura procesuala, în baza unui act executoriu (art. 11 din Legea XXXIV/1871, art. 111 din Legea XXXV/1874, Legea XXV/1878, art. 11 din statutele caselor de amanet și art. 2 din Legea XXXIX/1879), sau dacă s'a intabulat sau prenotat pe baza unei sentințe de condamnare, sau pe bază de transactiune judecătorească, în care cazuri, intabularea sau prenotarea dreptului de proprietate în favorul unei terțe persoane, facuta după ce dreptul de ipoteca s'a înscris, de asemenea nu mai poate împiedica notatiunea necondiționată a dreptului de execuție și efectuarea execuției.

   

Articolul 138

Dacă, în conformitate cu art. 74 din regulamentul cărților funduare, se intabuleaza condiționat dreptul de ipoteca executionala asupra unui imobil trecut asupra urmaritului pe cale de succesiune sau legat, dar neintabulat încă sau nici măcar prenotat ca proprietatea sa, continuarea măsurilor de execuție trebuie suspendată pînă cînd se intabuleaza dreptul de proprietate asupra urmaritului. În acest scop, urmaritorul este îndreptățit să facă pasii necesari, pe baza încheierii prin care s'a ordonat intabularea condiționată. Cheltuelile ivite, stabilite pe cale judecătorească, se adauga la accesoriile din procesul de baza.

Regulamentul (ordonanța) cărților funduare din 5 Februarie 1870, în vigoare pe teritoriul de aplicatiune a codului civil austriac:

Art. 74. - Îndată ce s'a deschis dreptul de moștenire al eredelui, creditorii săi au dreptul sa dobândească asigurarea creanțelor lor asupra bunurilor și creanțelor din moștenire, prin intabulatiune, deși imobilul din moștenire, nu este încă transcris pe numele eredelui, întru cat exista celelalte condițiuni legale referitoare; o astfel de asigurare, însă, poate fi admisă numai cu rezerva, ca sa nu vatame pretențiile de drept, ce s-ar ivi la desbaterea moștenirii, și să aibă efect numai dela timpul, cînd s'a făcut predarea. (Traducerea acestui articol este luată din Dr. Ioan Papp și Paul Balasiu: Cartea Funduara, vol. I, Cluj, 1922, pagina 65).

   

Articolul 139

Încheierea de ordonarea execuției se comunică atît urmaritorului cat și urmaritului; însă dacă cererea de execuție se respinge, se incunostiinteaza numai urmaritorul, cu restituirea tuturor exemplarelor din cererea de execuție.

Dacă autoritatea rogata*59) respinge în întregime intabularea dreptului de ipoteca executionala, justificarea prenotarii dreptului de ipoteca, - respective notatiunea dreptului de execuție, se incunostiinteaza numai urmaritorul și instanța care a adresat comisia rogatorie*60).

*59) Sesizată.

*60) Instanța care a făcut sesizarea.

Dacă se restituie încheierea, neputându-se face înmânarea urmaritului, se numește pe seama lui un curator, fără citare prin publicațiune, și se comunică curatorului încheierea precum și celelalte hotărîri care se mai aduc în cursul execuției, pînă cînd urmăritul își anunta locuinta sau se îngrijește în reprezentare.

   

Articolul 140

Ambele părți au dreptul să facă apel (recurgere), în termen de 8 zile socotite dela comunicare, împotriva încheierii date de instanța competența în chestiunea ordonarii execuției, precum și împotriva încheierii date de autoritatea de cărți funduare în chestiunea inscriptiunii dreptului de ipoteca executionala sau notatiunii dreptului de execuție. La apelul (recurgerea) îndreptată împotriva încheierii de ordonarea execuției, recurentul trebuie să anexeze exemplarul ce i s'a înmânat din cererea de execuție.

În privinta încheierii de ordonarea execuției, instanța a doua hotărăște definitiv. Însă, împotriva încheierii de a doua instanța, prin care se schimba încheierea autorității de cărți funduare, data în chestiunea intabulării dreptului de ipoteca executionala, justificarii prenotarii și notatiunii dreptului de execuție, se mai poate face recurs, care se va inainta în 8 zile*61). În privinta efectului suspensiv a acestor apeluri (recurgeri), servesc ca directiva dispozițiunile art. 37.

*61) A se vedea art. 40 din Legea LIV/1912, citat la art. 34 și notele dela acest articol (pag. 23-25).

   

Articolul 141

Despre înaintarea*62) apelului (recurgerei) declarat împotriva încheierii de ordonarea execuției și despre hotărîrea instanței superioare, va fi avizată autoritatea de cărți funduare.

*62) Despre trimiterea apelului (recurgerei) la instanța competența.

Dacă instanța a doua a anulat, disolvat, încheierea de ordonarea execuției, sau schimband încheierea a respins cererea de execuție, intabularea dreptului de ipoteca executionala, justificarea prenotarii sau notatiunea dreptului de execuție se vor radia din oficiu și în acest scop se avizează și autoritatea competentă de cărți funduare.

Dacă instanța a doua schimba încheierea autorității de cărți funduare, despre aceasta se va incunostiinta, în afară de părți, și instanța care a ordonat execuția.

În ce privește încunoștiințarea părților, se aplică normele generale.

   

Articolul 142

Intabularea dreptului de ipoteca executionala sau notatiunea dreptului de execuție are efectul de drept ca, o posterioară intabulare sau prenotare a dreptului de proprietate, nu poate împiedica continuarea urmăririi.

   

Articolul 143

Dacă dreptul de proprietate asupra unei averi comune este înscris pe numele coproprietarilor în părți nedeterminate și execuția nu este îndreptată pentru încasarea unei creanțe care să greveze pe toți proprietarii, autoritatea de cărți funduare, citând prin încheierea prin care se ordonă intabularea dreptului de ipoteca executionala sau notatiunea dreptului de execuție pe toți interesatii, tine desbatere protocolara*63) și după o eventuala procedura de dovedire necesară, hotărăște prin sentinta*64) asupra portiunilor de proprietate.

*63) A se vedea alin. 2 și 3 din art. 55 al Legii LIV/1912 (pag. 10).

*64) A se vedea art. 47 din Legea LIV/1912, citat în continuare.

Dacă nu se dovedește contrariul, porțiunea tuturor coproprietarilor se considera egala, cu excepția, cînd sînt înscriși cu porțiuni nedeterminate soțul și descendenții unei persoane, în care caz jumătate din imobil se considera proprietatea soțului, iar cealaltă jumătate proprietatea descendenților înscriși ca proprietari, în porțiuni egale pe capete sau pe parantele.

În acest caz, licitația se poate cere numai după ridicarea la valoare de drept a sentinței.

Art. 143 este modificat prin art. 47 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 47. - Alineatul intaiu al art. 143 din Legea LX/1881 se modifica în sensul că, autoritatea de cărți funduare hotărăște prin încheiere și nu prin sentinta.

Alineatul ultim al art. 143 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:

Partea, care a suferit în cursul acestei proceduri vreun prejudiciu, își poate valorifica pretentiunea pe calea ordinară a legii.

În cazul acestui articol, se poate cere licitație numai în cazul dacă nu se justifica la autoritatea de cărți funduare, în termen de treizeci zile, înaintarea procesului împotriva încheierii acestei autorități. În caz ca se justifica înaintarea procesului, licitația se poate cere numai după ce s'a ridicat la valoare de drept hotărîrea prin care s'a soluționat procesul.

   

Articolul 144

După ce expira 15 zile, socotite dela comunicarea cu urmăritul a încheierii de ordonarea intabulării dreptului de ipoteca executionala sau a notatiunii dreptului de execuție, urmaritorul poate cere, printr'o cerere înaintată autorității de cărți funduare într'un exemplar, să se ordone licitația.

În aceasta cerere se vor arata exact imobilele cerute a fi licitate, se va calcula creanta împreună cu accesoriile, mai departe se vor prezenta datele necesare pentru stabilirea prețului de strigare (art. 145) și se va prezenta proiectul condițiunilor de licitație.

În acest mod poate să ceara licitație și urmăritul.

În conformitate cu art. 1 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, publicată în Monitorul Oficial Nr. 179 din 5 August 1938, urmaritorul este obligat sa arate valoarea fiecăruia din imobilele ce urmărește deja în cererea de execuție.

A se vedea acest text de lege după art. 135 (pag. 91).

   

Articolul 145

Pentru a se putea stabili prețul de strigare, trebuie să se prezinte un certificat eliberat de perceptie, sau dacă darea se plătește în comuna, un certificat comunal, despre darea către Stat, la cat a fost impus în ultimul an expirat imobilul ce urmează a fi licitat.

Dacă împreună cu imobilul se scoate la licitație și dreptul regalian minor, pentru a se putea stabili prețul de strigare, se vor prezenta și datele conform art. 131.

Dreptul regalian minor se considera scos la licitație împreună cu imobilul numai atunci, dacă se arata aceasta expres în publicațiunea de licitație.

Art. 145 este modificat prin art. 1 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, publicată în Monitorul Oficial Nr. 179 din 5 August 1938, precum și prin decretul-lege pentru completarea acestei legi.

Textele care modifica art. 145 sînt citate după art. 135 (pag. 91).

   

Articolul 146

Autoritatea de cărți funduare, dacă găsește ca licitația se poate ordonă, dispune prin emiterea unei publicațiuni de licitație, iar dacă găsește ca licitația nu se poate ordonă, printr'o încheiere de respingere, care se va trece pe cererea de licitație, restituind urmaritorului scriptele înaintate conform art. 144 și arătând eventual în încheierea de respingere lipsurile care trebuiesc completate, pentru a se putea ordonă licitația.

   

Articolul 147

În caz ca se ordonă licitația, publicațiunea de licitație ce se emite trebuie să conțină următoarele:a) Arătarea exactă a imobilului scos în licitație, după circumscripția tribunalului, comuna și numărul de carte funduara; ... b) Numele urmaritorului și urmaritului și arătarea în cifre a capitalului creanței, pentru încasarea căruia e îndreptată execuția; ... c) Prețul de strigare stabilit; ... d) Locul și timpul licitației, cel din urma cu arătarea zilei după calendar și a orei; ... e) Suma vadiului ce trebuie să depună persoanele care vor sa cumpere; ... f) Termenele de plată; ... g) Mențiunea ca, condițiunile de licitație, stabilite deodată cu emiterea publicațiunii de licitație, se pot vedea în orele oficiale la autoritatea de cărți funduare și la primăria comunei respective. ... 

Dacă prețul de strigare al imobilului trece de 100.000 lei*65), de asemenea, dacă prețul de strigare este mai mic, însă imobilul e situat la sediul autorității de cărți funduare sau în apropierea lui, licitația se va fixa în localul autorității de cărți funduare, iar pentru licitarea imobilelor situate în alt loc, dacă prețul de strigare nu trece de 100.000 lei, licitația se va fixa la primăria comunală respectiva. La cererea motivată a urmaritorului, facuta prin cererea de licitație, sau la cererea celorlalți interesați, înaintată înainte de a se rezolvi cererea de licitație, autoritatea de cărți funduare poate să fixeze licitația la fața locului și atunci cînd prețul de strigare trece de 100.000 lei.

*65) În textul maghiar 5.000 floreni

Deodată cu emiterea publicatiunei de licitație, licitația se va nota în cartea funduara.

Art. 147 este completat prin art. 21 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 21. - Art. 147 din Legea LX/1881 se completează cu următoarele dispozițiuni:

Instanța stabilește suma vadiului după împrejurări, ținînd seama și de propunerea urmaritorului, facuta în aceasta privinta. Aceasta suma nu poate fi mai mica decât cinci la suta și mai mare decât douăzeci la suta din prețul de strigare.

Cînd liciteaza Statul, nu este obligat să depună vadiu. Nu sînt obligate să depună vadiu, cînd se liciteaza imobile grevate în favorul lor cu drept de ipoteca, nici societățile anonime și cooperativele cu sediul în Budapesta, autorizate prin alineatul doi al art. 10 din Legea XXX/1889 sa emita scrisuri funciare scutite de impozit, precum și cooperativa centrala de credit constituită în baza Legii XXIII/1898. În cazul cînd în sensul legii concurentul pierde vadiul, concurentul scutit în baza prezentului articol de a depune vadiu, este obligat sa consemneze în depozit judecătoresc suma ce corespunde vadiului, în termen de opt zile dela primirea somatiunii autorității de cărți funduare.

În publicațiunea de licitație trebuie să se arate și aceea ca, imobilul nu se liciteaza sub cota parte a prețului de strigare arătată în art. 26 și ca, cumpărătorul este obligat sa completeze vadiul conform art. 25*66).

*66) Art. 25 din Legea XII/1908 este citat la art. 170, iar art. 26 din aceeași lege la art. 171.

Limita de valoare din art. 147 a fost la început 5.000 floreni egal 10.000 coroane. Aceasta limita de valoare a fost majorată apoi, prin ordonanța din 31 Octomvrie 1919 a Consiliului Dirigent, publicată în Gazeta Oficială Nr. 79 din 10 Ianuarie 1920, al inzecitul ei. Cînd s'a dat ordonanța Consiliului Dirigent, coroanele nu erau încă scoase din circulație și din acest motiv, Consiliul Dirigent a majorat limitele de valoare pur și simplu la inzecitul lor. Ulterior, după ce coroanele au fost scoase din circulație, practica a admis să se calculeze limitele de valoare din legea de execuție socotind pentru fiecare coroana câte un leu. Astfel, limita de valoare din art. 147 este azi 100.000 lei.

A se vedea și nota 11 dela art. 27 (pag. 27) precum și notele dela art. 57.

Art. 147 este modificat prin art. 3 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, publicată în Monitorul Oficial Nr. 179 din 5 August 1938:

Art. 3. - Licitația se va tine separat pentru fiecare din bunurile urmărite, iar acolo unde sînt cărți funciare, pe fiecare din corpurile funciare.

Garanția ce concurentii vor trebui să depună la vînzările imobiliare, potrivit legilor în vigoare, va fi în numerar. Creditorii privilegiați sau ipotecari asupra imobilului urmărit, precum și coproprietarii acestuia sînt dispensați de garanție.

Suma dela care încep strigările, va fi cea fixată potrivit dispozițiunilor art. 1, redusă cu 25%; ea va fi indicată în publicațiunea de vânzare.

   

Articolul 148

Alineatul intaiu al art. 148 este modificat prin art. 48 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 48. - Alineatul întîi al art. 148 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:

În lipsa unei evaluări prin experți conform art. 22 din Legea XII/1908, prețul de strigare trebuie stabilit după prețul de evaluare al imobilului, dovedit cu certificat oficial de dare și evaluare.

Urmează alineatul doi din art. 148:

Pentru a se putea stabili prețul de strigare al unui imobil scutit de impozit, urmaritorul este obligat sa anexeze la cererea de licitație (art. 144), dacă imobilul este situat la sediul autorității de cărți funduare, cartea de evaluare eliberata de oricare dintre pretuitorii angajați stabili ai acestei autorități, iar dacă este situat în altă parte, cartea de evaluare eliberata de doi membri ai respectivei primării comunale. În acest caz, prețul de strigare va fi prețul de evaluare (art. 159 și 160).

Dispozițiunile art. 148 sînt completate și prin art. 22 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 22. - Dispozițiunile art. 148 din Legea LX/1881 se completează cu următoarele dispozițiuni:

Urmaritorul, și în afară de cazul art. 159 din Legea LX/1881, poate să ceara, înainte de emiterea publicatiunei de licitație, ca prețul de evaluare al imobilului să se stabilească, pe cheltuiala sa, pe cale de evaluare obișnuită, prin doi experți care se vor numi din oficiu. În acest caz, publicațiunea de licitație se poate emite numai după ce s'a terminat evaluarea și ca preț de strigare servește prețul de evaluare.

Acest articol este azi modificat prin alineatul trei al art. 3 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, publicată în Monitorul Oficial Nr. 179 din 5 August 1938:

Art. 3 alin. trei: Suma dela care încep strigările, va fi cea fixată potrivit dispozițiunilor art. 1, redusă cu 25%; ea va fi indicată în publicațiunea de vânzare.

Art. 1 din legea publicată în Monitorul Oficial Nr. 179 din 5 August 1938, precum și decretul-lege pentru completarea acestui articol, sînt citate după art. 135 (pag. 91), iar textul complet al acestor legi, la finele lucrării.

A se vedea și art. 171, precum și notele dela acest articol.

   

Articolul 149

Pe prețul de strigare, care se va stabili conform art. 148, se liciteaza deodată cu imobilele și accesoriile neseparabile de imobil decât cu ruinarea substanței sau cu o însemnată depreciere.

Întru cat condițiunile de licitație nu cuprind o stipulațiune contrară, deodată cu imobilul se liciteaza și recolta neculeasa ce i se cuvine urmaritului. Prețul de evaluare al acestora, dacă vreunul din interesați îl dovedește cu certificat eliberat de un pretuitor judecătoresc sau de doi membri ai primăriei (art. 148), prezentat înainte de licitație cu 8 zile, se va adauga de portărel la prețul de strigare cu ocaziunea licitației.

Prin aceasta nu se ating dispozițiunile din publicațiunea de licitație privitoare la vadiul ce trebuie depus.

A se vedea art. 1 și alineatul 3 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, publicată în Monitorul Oficial Nr. 179 din 5 August 1938. Textul complet al acestei legi se afla la finele prezentei lucrări.

   

Articolul 150

Deodată cu emiterea publicațiunii de licitație, autoritatea de cărți funduare stabilește condițiunile de licitație - ținînd seama de imobilul ce urmează a fi licitat, de prețul acestuia și de proiectul prezentat de urmăritor - în asa fel, ca pe de o parte indestularea urmaritorului să se poată face fără întîrziere nemotivată, iar pe de altă parte sa nu se vatame nici interesele urmaritului și ale creditorilor ipotecari și nici să se ingreuneze concurenta între cei ce vor sa cumpere.

Condițiunile de licitație vor cuprinde în special stipulațiuni clare: în ce rate, la ce intervale de timp și unde trebuie plătit prețul de cumpărare și ce anume trebuie să îndeplinească cumpărătorul pentru a putea lua în posesiune imobilul scos în licitație și pentru a se putea face transcrierea în cartea funduara.

În condițiunile de licitație trebuie să se cuprindă ca, cumpărătorul este obligat sa plătească după prețul de cumpărare o dobînda de 6%, socotită din ziua licitației, și taxele fiscale în legătură cu cumpărarea. Aceste obligațiuni cad în sarcina cumpărătorului și atunci, dacă în condițiunile de licitație nu se face amintire de ele.

Întrucât în condițiunile de licitație nu se cuprinde expres contrariul, vadiul se depune în numerar sau în efecte bune pentru cauțiuni la cursul arătat în art. 42.

Art. 150 este modificat prin art. 1 din decretul-lege pentru stabilirea dobânzilor și înlăturarea cametei, publicat în Monitorul Oficial Nr. 102 din 5 Mai 1938, citat după art. 42 (pag. 30-31).

Art. 150 mai este modificat și prin alineatul doi al art. 3 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, publicată în Monitorul Oficial Nr. 179 din 5 August 1938:

Art. 3 alin. doi: Garanția ce concurentii vor trebui să depună la vînzările imobiliare, potrivit legilor în vigoare, va fi în numerar. Creditorii privilegiați sau ipotecari asupra imobilului urmărit, precum și coproprietarii acestuia sînt dispensați de garanție.

   

Articolul 151

Pentru licitație se fixează un singur termen de licitație, dacă prețul de strigare nu trece de 40.000 lei*67), pentru cel puțin sasezeci și cel mult nouăzeci zile, socotite din ziua următoare afișării publicațiunii, iar dacă prețul de strigare trece de 40.000 lei, pentru cel puțin nouăzeci și cel mult unasutadouazeci zile, socotite din aceeași zi, cu mențiunea ca, imobilul se vinde la acest termen și sub prețul de strigare.

*67) În textul maghiar se arata o valoare de 2.000 floreni. A se vedea în legătură cu aceasta limita de valoare notele dela art. 27, 57 și 147.

A se vedea alineatul 3 al art. 3, art. 4 și 5 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, publicată în Monitorul Oficial Nr. 179 din 5 August 1938. Textul complet al acestei legi se afla la finele prezentei lucrări.

   

Articolul 152

Publicațiunea de licitație se aduce la cunoștința, prin afișare la autoritatea de cărți funduare și prin circularea ei în mod reglementar pe teritoriul comunei respective și a comunelor invecinate.

Primăriei comunale, pe teritoriul căreia este situat imobilul ce urmează a fi licitat, i se trimite un exemplar din publicațiunea de licitație, pentru afișare, iar un exemplar din condițiunile de licitație, pentru a se lua cunoștința de ele (art. 147).

Dacă prețul de strigare trece de 300 floreni, un extras din publicațiune cu punctele a), b), c), d) și e) din art. 147, se insereaza o dată într'o gazeta locală, în lipsa ei în gazeta care apare în locul cel mai apropiat, - iar dacă prețul de strigare trece de 2.000 floreni, se va insera de trei ori în gazeta oficială.

În Budapesta se insereaza extrasul publicatiunei de licitație în gazeta oficială, însă numai odată, chiar și atunci, dacă prețul de strigare este peste 300 floreni însă nu trece de 2.000 floreni.

În afară de aceasta, fiecare interesat (art. 153) poate să ceara să se insereze publicațiunea de licitație, pe cheltuiala sa, fără considerare la prețul de strigare, și în alta gazeta sau și de mai multe ori. În acest scop, autoritatea de cărți funduare este obligată sa elibereze părții care se prezintă un exemplar al publicatiunei de licitație. Tardivă sau gresita inserare a unei asemenea publicațiuni nu are nicio înrâurire asupra efectului licitației.

Pe exemplarul de publicațiune, afișat la autoritatea de cărți funduare, șeful serviciului de expediție este obligat sa noteze ziua afișării și să semneze. Acest exemplar al publicatiunei se ridica după expirarea termenului de licitație și după ce se noteaza ziua în care a fost ridicat, trebuie anexat la dosar*68).

*68) Art. 152 a fost completat și modificat prin alineatul 3 al art. 19 și art. 23 din Legea XII/1908, însă completarea și modificarea ce i s'a adus prin aceste texte a fost abrogată prin art. 2 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, publicată în Monitorul Oficial Nr. 179 din 5 August 1938.

Alineatul 3 al art. 19 și art. 23 din Legea XII/1908 au avut următorul text:

Art. 19 alin. 3: În toate cazurile (art. 102, 152, 176, 185 și 187 din Legea LX/1881) cînd publicațiunea de licitație trebuie inserată, în provincie, într'o gazeta locală sau într'una care apare în locul cel mai apropiat, judecătoria este obligată sa aleagă pentru aceste publicațiuni numai o gazeta în limba română.

Art. 23. - Art. 152 din Legea LX/1881 se modifica în sensul că, publicațiunea de licitație se va insera în gazeta oficială numai odată și atunci, dacă prețul de strigare trece de patru mii coroane.

Art. 152 este azi modificat prin art. 2 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, publicată în Monitorul Oficial Nr. 179 din 5 August 1938, după cum urmează:

Art. 2. - Creditorul este obligat sa publice într'un ziar răspândit din țara și unul din localitatea unde se tine licitația, un extras al afiptului sau al publicației, conținînd descrierea bunului scos în vânzare, numele debitorului, instanța la care se face vînzarea, localitatea unde se va tine licitația, dacă vînzarea se va face prin licitație la fața locului, data și ora vânzării și dosarul instanței de umarire.

Aceasta publicație, singura obligatorie, se va face cu cinci zile mai înainte de ziua fixată pentru licitație.

A se vedea, în privinta bunurilor imobile situate în zonele militare, art. 1 din decretul-lege pentru modificarea unor dispozițiuni din legea pentru crearea zonelor militare și pentru măsurile necesare apărării tarii, publicat în Monitorul Oficial Nr. 79 din 2 Aprilie 1942.

   

Articolul 153

Publicațiunea de licitație, care totodată este a se considera încheiere de ordonarea licitației, se comunică împreună cu condițiunile de licitație:a) Urmaritorului; ... b) Urmaritului; ... c) Tuturor acelora, în favoarea cărora este intabulat, conform cărții funduare, drept de ipoteca, sau este intabulat drept de subipoteca asupra vreunui drept de ipoteca intabulat, sau este intabulat sau prenotat, asupra imobilului ce urmează a fi licitat, alt drept de carte funduara, sau a căror cerere cu un asemenea obiect este notată cu nota marginala sau ca nedefinitiv respinsă, înțelegandu-se aici și eventualii coproprietari ai urmaritului sau alți interesați conform cărții funduare; ... d) Inspectoratul de dare*69).

*69) În locul inspectorului de dare se citeaza azi Administrația Financiară.

 ... 

Dacă în favorul fiscului este intabulata o creanta care nu deriva din impozite sau taxe, ci de alta natura, publicațiunea se comunică directiunei afacerilor judiciare*70).

*70) În locul directiunei afacerilor judiciare se citeaza Contenciosul central al Ministerului respectiv.

Publicațiunea de licitație se comunică interesatilor arătați la punctele b) și c), cu omiterea citarii prin publicațiune, după normele de inmanare a încheierilor introductive de instanța.

Dacă, în decurs de 30 zile, socotite dela afișarea publicatiunei, nu soseste dovada de inmanare reglementată despre comunicarea publicațiunii de licitație cu interesatii dela b) și c), autoritatea de cărți funduare numește pentru reprezentarea interesatilor neincunostiintati curator. Deodată cu numirea de curator se va inmana, cel puțin cu 15 zile înainte de termenul de licitație, și publicațiunea de licitație împreună cu condițiunile de licitație.

Pentru interesatii a căror domiciliu este necunoscut, se poate numi curator și înainte de încercarea inmanarii.

Curatorul numit reprezintă în cursul întregii proceduri de execuție pe interesatul, pe seama căruia a fost numit, pînă cînd acesta nu se îngrijește de reprezentare.

Întru cat nu e verosimila o coliziune de interese, același curator se poate numi și pentru mai mulți interesați, însă pentru urmărit se va numi întotdeauna curator separat, dacă nu i s'a numit deja conform art. 139, și anume, dacă reprezentantul sau din proces este cunoscut și locueste la sediul judecătoriei, în persoana acestuia.

Interesatii se incunostiinteaza despre numirea de curator prin scrisoare recomandată, adresată la domiciliul lor și dacă acesta nu s'ar cunoaște, la comuna de care aparține imobilul ce urmează a fi licitat.

   

Articolul 154

După ce expira 30 zile, socotite dela afișarea publicatiunei, autoritatea de cărți funduare, deodată cu eventuala numire de curator, necesară conform articolului precedent, însărcinează cu efectuarea licitației un delegat, căruia îi preda scriptele necesare.

Pentru efectuarea licitațiilor dela sediul autorității de cărți funduare (art. 147), se deleagă, de regula, un judecător sau un notar public, iar pentru ținerea licitațiilor la fața locului, se deleagă, de regula, un portărel, respective se adresează comisie rogatorie în scopul de a se delega portărel, acelei judecătorii de ocol, în circumscripția căreia urmează a se efectua licitația.

   

Articolul 155

Imobilele, întru cat formează conform legii un singur corp de avere, trebuie scoase la licitație deodată.

Dacă însă vreun corp de avere funduara consta din mai multe parcele înscrise sub numeri diferiți, urmaritorul este în drept să-și formuleze prin petiția de licitație cererea, ca singuraticele parcele să se liciteze separat. Asupra acestei cereri hotărăște autoritatea de cărți funduare după ce asculta pe toți interesatii din cartea funduara cu domiciliu cunoscut. Împotriva încheierii date nu are loc apel (recurgere).

Urmaritorul este obligat să prezinte în acest caz datele arătate în art. 144 în asa fel, ca din acelea, să se poată stabili prețul de strigare al diferitelor parcele separat.

Mai multe corpuri de avere de carte funduara, chiar dacă s'ar scoate la licitație în același timp, de regula, nu pot fi licitate deodată. Însă, la cererea urmaritorului motivată prin petiția de licitație și după ascultarea interesatilor din cartea funduara cu domiciliu cunoscut, autoritatea de cărți funduare poate ordonă, să se liciteze deodată imobilele grevate cu aceleași inscriptiuni de carte funduara, dacă sînt cuprinse în aceeași carte funduara, sau dacă în natura sînt situate unul lîngă celălalt.

Art. 155 este modificat prin alineatul intaiu al art. 3 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, publicată în Monitorul Oficial Nr. 179 din 5 August 1938:

Art. 3 alin. intaiu: Licitația se va tine separat pentru fiecare din bunurile urmărite, iar acolo unde sînt cărți funduare, pe fiecare din corpurile funciare.

   

Articolul 156, 157 și 158

Modificate prin art. 24 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 24. - În locul art. 156-158 din Legea LX/1881:

Dacă, dintre mai mulți coproprietari ai unui imobil, execuția se face numai pentru datoria unuia sau mai multora din ei, însă nu pentru datoria tuturora, de regula, licitația se ordonă numai asupra portiunei celui urmărit sau celor urmăriți.

Însă, dacă în decurs de 15 zile, socotite dela afișarea publicatiunei de licitație, toți ceilalți coproprietari cer, prin petiție autentică, și totodată avanseaza suma necesară - care cade în sarcina lor - pentru cheltuelile nouei publicațiuni, autoritatea de cărți funduare ordonă licitația asupra întregului imobil și fixând un nou termen de licitație, emite o noua publicațiune. Aceasta cerere nu se poate revoca.

Fiecare dintre coproprietarii care au cerut licitația poate concura pentru imobil. În acest scop, trebuie să depună din vadiu numai cota proporțională în raport cu portiunile din imobil ale celorlalți coproprietari.

Dacă a cumpărat imobilul unul sau mai mulți coproprietari, cumpărătorul nu este obligat sa achite cota din prețul de cumpărare care cade asupra porțiunii sale de proprietate. Distribuirea prețului de cumpărare încasat și radierea sarcinilor se face în acest caz în asa fel, ca și cînd s'ar fi scos în licitație numai portiunile celorlalți coproprietari.

   

Articolul 159

Accesoriile imobilului ce urmează a fi licitat, de regula, nu se conscriu la fața locului. Urmaritorul are însă dreptul să prezinte la cererea de licitație și o conscriere și evaluare a accesoriilor, facuta de un pretuitor judecătoresc angajat stabil, respective de doi membri ai primăriei comunale, în care caz prețul de evaluare al accesoriilor se va adauga la prețul de strigare.

Iar dacă din scriptele alăturate la cererea de licitație ar rezultă ca, prețul de strigare al imobilului ce urmează a fi licitat, care se va stabili conform art. 148, este de cel puțin 100.000 lei*71), precum și atunci dacă urmaritorul dovedește cu certificat eliberat de un pretuitor angajat în mod stabil sau de doi membri ai primăriei comunale, sau în mod autentic altfel, ca pe imobilul ce urmează a fi licitat este cladita o fabrica, sau moara cu aburi, sau alta clădire avînd importanța hotaritoare asupra stabilirii prețului, poate să ceara, ca înainte de a se ordonă licitația, să se facă prin portărel*72) o conscriere punctuala a accesoriilor la fața locului și să se stabilească atît prețul de evaluare al acestora cat și prețul de evaluare al imobilului, pe cale de evaluare obișnuită, prin doi experți care se vor numi din oficiu. În acest caz, licitația se ordonă după terminarea procedurei la fața locului și ca preț de strigare servește prețul de evaluare.

*71) În textul maghiar 5.000 floreni. A se vedea în legătură cu aceasta limita de valoare notele dela art. 27, 57 și 147.

*72) În textul maghiar: delegat.

A se vedea și dispozițiunile art. 1 din legea pentru modificarea Legii nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, publicată în Monitorul Oficial nr. 179 din 5 August 1938, precum și decretul-lege pentru completarea acestui articol, la finele lucrării.

   

Articolul 160

Și în afară de cazurile articolului precedent, pînă cînd nu s'a înaintat cererea de licitație, urmăritul are dreptul sa ceara autorității de cărți funduare - întru cat avanseaza cheltuielile care cad în sarcina sa - să se facă conscrierea și evaluarea accesoriilor imobilului prin doi experți numiți din oficiu.

Dacă se face o asemenea conscriere și evaluare a accesoriilor, procesul-verbal ce se va dresa se alătură la scripte și publicațiunea de licitație se emite după terminarea procedurei; iar ca preț de strigare va servi prețul de evaluare.

A se vedea nota dela art. 159.

   

Articolul 161

Dacă asupra imobilului ce urmează a fi licitat este notată în cartea funduara o revendicare de drept de proprietate, nerezolvita încă cu valoare de drept, și creanta urmaritorului este intabulata în cartea funduara după ce a fost notată revendicarea de drept de proprietate, licitația nu se poate ordonă pînă la rezolvirea cu valoare de drept a revendicării.

Dacă, în privinta revendicării notate, procesul nu este încă în curs, la cererea urmaritorului, revendicatorul trebuie indrumat sa înainteze procesul într'un termen fix; avînd dreptul urmaritorul sa intervină în procesul în curs sau în acela care se va inainta.

Iar dacă creanta urmaritorului are inscripție în cartea funciară înainte de notarea revendicării, licitația se va ordonă și efectua fără considerare la revendicare, însă partea din prețul de cumpărare, care rămîne după indestularea pozițiilor de sarcini cu inscripție dinainte de notarea revendicării, trebuie ținuta în depozit judecătoresc pînă la rezolvirea cu valoare de drept a revendicării.

Aceste norme se vor aplica și atunci, dacă, asupra imobilului ce urmează a fi licitat, este notat vreun proces de proprietate.

   

Articolul 162

Dacă asupra unui imobil este notat în cartea funduara, cu prioritate față de creanta urmaritorului, un drept de răscumpărare de zalog, licitația trebuie ordonată cu condiția sa rămînă neatins dreptul de răscumpărare de zalog.

Însă, dacă creanta urmaritorului este intabulata cu prioritate față de notatiunea dreptului de răscumpărare de zalog, licitația se va ordonă fără considerare la dreptul de răscumpărare de zalog, iar restul din prețul de cumpărare, care rămîne după ce se vor indestula pozițiile de sarcini dinainte de notatiunea dreptului de răscumpărare de zalog, trebuie consemnat în depozit judecătoresc, pînă cînd se decide asupra dreptului de răscumpărare de zalog, prin sentinta judecătorească sau prin transactiune.

   

Articolul 163

Dacă asupra imobilului ce urmează a fi licitat este înscris în cartea funduara un drept de servitute, licitația se ordonă cu condiția, ca dreptul de servitute sa rămînă neatins.

Însă, dacă asupra imobilului este intabulata o creanta înainte de intabularea servituții, deodată cu ordonarea licitației, trebuie stabilită și suma, care se arata suficienta pentru indestularea totală a creanțelor ipotecare anterioare servituții, și în condițiunile de licitație se va arata și aceea ca, întru cat imobilul s'ar vinde cu mențiunea dreptului de servitute pentru un preț care nu ajunge suma stabilită, necesară în scopul indestularii pozițiilor de sarcini anterioare inscripției servituții din cartea funduara, licitația devine fără efect și imobilul se vinde la termenul fixat din nou, fără menținerea dreptului de servitute.

   

Articolul 164

Dacă obiectul licitației este o vie, la cererea urmaritorului, sau a urmaritului, sau a oricărui interesat tabular, judecătoria competența pentru efectuarea execuției poate ordonă a se da via în administrarea unui curator de sechestru numit din oficiu.

Administrarea prin curator de sechestru a altor imobile se poate ordonă numai atunci, dacă petiționarul justifica ca, fără de aceasta imobilul este expus pînă la licitație unui pericol de depreciere.

   

Articolul 165

În privinta apelului (recurgerei) ce se va inainta împotriva publicatiunei de licitație emisă de autoritatea de cărți funduare, care este a se considera totodată și ca încheiere de ordonarea licitației, precum și în privinta efectului suspensiv al acestuia, sînt a se aplică normele generale (art. 37).

În acest apel (recurgere) se poate cere și remedierea prejudiciilor cauzate prin dispozițiunile autorității de cărți funduare referitoare la ordonarea licitației, premergătoare sau concomitente cu emiterea publicațiunii.

Pe lîngă aceasta, cei interesați (art. 153) au dreptul să facă contestație adresată autorității de cărți funduare, care trebuie înaintată în 8 zile socotite dela înmânarea publicatiunei, pentru modificarea condițiunilor de licitație stabilite, precum și pentru remedierea viciilor de forma săvîrșite prin dispozițiunile autorității de cărți funduare referitoare la ordonarea licitației*73).

*73) În textul maghiar se spune: [...].

Asupra contestației hotărăște autoritatea de cărți funduare în 8 zile - în caz de nevoie după ascultarea celorlalți interesați - și întru cat găsește contestația intemeiata, dispune în consecința și în caz de nevoie emite o noua publicațiune de licitație.

Cererea pentru modificarea condițiunilor de licitație, înaintată după termenul de 8 zile, se poate lua în considerare numai atunci, dacă adera la ea toți interesatii (art. 153) prin declarație cu semnături autentificate sau luate la proces-verbal de către autoritatea de cărți funduare.

Dacă se înaintează și apel (recurgere) și contestație, scriptele se înaintează instanței a doua după rezolvirea contestației, însă numai în acel caz, dacă prejudiciul reclamat nu a fost remediat în urma contestației.

   

Articolul 166

Dacă, atunci cînd se ordonă intabularea dreptului de ipoteca executionala, este în curs o procedură de execuție silită împotriva aceluiași urmărit și asupra aceluiași imobil, în scopul de a se incasa creanta altui urmăritor, autoritatea de cărți funduare, declara, prin încheierea de ordonarea intabulării ipotecii executionale, pe urmaritorul posterior ca aderat la urmaritorul anterior, și despre ordonarea aderării incunostiinteaza pe urmăritor, urmărit și pe urmaritorul anterior.

   

Articolul 167

Dacă s'a ordonat aderarea, întru cat nu s'a emis încă publicațiune de licitație în favorul urmaritorului anterior, la cererea oricărui urmăritor se va emite o publicațiune colectivă de licitație în scopul încasării creanțelor urmaritorului anterior și posterior, cu arătarea ambilor urmăritori, afară de cazul cînd unul sau celălalt urmăritor anunta reglementar desistarea sa dela execuție.

Iar dacă publicațiunea de licitație a fost deja emisă în favorul urmaritorului anterior, autoritatea de cărți funduare, deodată cu ordonarea aderării, emite publicațiunea suplimentară, prin care ordonă a se tine și în favorul urmaritorului posterior licitația ordonată în favorul urmaritorului anterior. Aceasta publicațiune suplimentară se comunică numai urmaritorului și se afișează la autoritatea de cărți funduare. Însă, pe cheltuiala sa, fiecare parte interesată are dreptul sa insereze publicațiunea suplimentară în gazete, în modul arătat în art. 152.

În cele 15 zile dinainte de licitație nu se mai poate face o publicațiune suplimentară și dacă la aceasta licitație imobilul nu s'a vândut, la cererea urmaritorului posterior se va emite o noua publicațiune de licitație conform art. 147 și următorii. Cu excepția acestui caz, aderarea are efectul de drept ca, dacă licitația ordonată în favorul urmaritorului anterior nu se tine din orice motiv, licitația se tine în favorul urmaritorului posterior aderat.

   

Articolul 168

Terta persoana, care, prin execuția ce s'a făcut asupra vreunui imobil, se simte lezata în drepturile reale pe care le are asupra imobilului sau asupra unei părți din el, în afară de cazurile anume reglementate prin art. 156, 161, 162 și 163, poate inainta, la autoritatea de cărți funduare, acțiune împotriva urmaritorului, pentru sistarea în întregime sau în parte a execuției imobiliare.

Aceasta acțiune se judeca după normele procedurei protocolare și se soluționează prin sentinta*74). Împotriva sentinței de a doua instanța, prin care s'a aprobat sentinta primei instanțe, nu are loc recurs.

*74) A se vedea alineatele 2 și 3 din art. 55 al Legii LIV/1912, citate după art. 10 (pag. 10).

Dacă reclamantul justifica temeinicia dreptului sau, prin acțiune sau la desbatere, într'un fel demn de a fi crezut, autoritatea de cărți funduare poate suspenda licitația pînă la rezolvarea jurevalida a acțiunii, fie necondiționat, fie condiționat de depunerea unei cauțiuni (art. 42).

   

Articolul 169

În ziua licitației, portărelul*75), prezentându-se la fața locului, dacă licitația trebuie ținuta din oficiu, o tine din oficiu, iar în caz contrar numai atunci, dacă urmaritorul sau urmăritul este reprezentat sau dacă vreunul din ei anunta, prin petiție scrisă sau prin delegație data la proces-verbal, că nu vor să fie reprezentați la licitație, însă cer totuși ținerea ei. Urmăritul nu poate lua parte la licitație ca concurent, cu excepția cazului, cînd nu este debitor obligat personal al urmaritorului, ci este obligat sa sufere licitarea imobilului numai pentru motivul ca dânsul e proprietarul de carte funduara.

*75) În textul maghiar: delegatul.

   

Articolul 170

Înainte de începerea licitației, portărelul*76) socotește suma de indestulare și accesoriile, care, dacă nu s'ar achită de urmărit, citește condițiunile de licitație și invita pe cei ce vor sa liciteze, să depună la mana sa vadiul stabilit sau sa îi predea dovada reglementara*77) despre consemnarea anticipata a vadiului în depozit judecătoresc și să semneze condițiunile de licitație.

*76) În textul maghiar: delegatul.

*77) Azi recipisa Cassei de Depuneri și Consemnațiuni.

După aceasta, licitația se începe cu prețul de strigare și se continua pînă atunci, pînă cînd se fac oferte treptate. Dacă nimeni nu voește să ofere mai mult, portărelul fixează un timp fix pentru închiderea licitației, care nu poate să fie mai scurt decât 5 minute și mai lung decât 15 minute, însă care se poate prelungi, la cererea vreunuia dintre concurenți, odată, cu încă 15 minute.

Dacă se face o noua oferta, licitația trebuie continuată și cînd încetează ofertele, se fixează un nou timp fix, conform celor de mai sus.

Pînă la expirarea timpului fix, oricine ar dori sa liciteze, poate și între timp să depună vadiul și poate să facă oferte.

După expirarea timpului fix, dacă între timp nu s'a făcut nicio oferta mai mare, imobilul se declara cumpărat din partea aceluia care a oferit mai mult și prin aceasta licitația se declara terminată.

Art. 170 este completat prin art. 25 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 25. - Art. 170 din Legea LX/1881 se completează cu următoarele dispozițiuni:

Acela, care a oferit pentru imobil un preț mai mare decât prețul de strigare, dacă nimeni nu voește să ofere mai mult, este obligat sa completeze imediat vadiul în raport cu suma oferită, la atâtea procente cat a fost și procentul vadiului în raport cu prețul de strigare. Dacă nu îndeplinește aceasta obligațiune, oferta nu i se ia în considerare și nu mai poate lua parte la licitația, care trebuie continuată fără amânare.

Dacă la continuarea licitației nu mai face nimeni nicio oferta, însă mai înainte a licitat și altcineva, imobilul se declara cumpărat din partea acestuia, respective, dacă au fost mai mulți concurenți, din partea celui ce a oferit mai mult. Dacă aceasta oferta trece de prețul de strigare, trebuie aplicate dispozițiunile alineatului precedent.

Concurentul, scutit în baza art. 21 de a depune vadiu, nu este obligat să depună nici suma pentru completarea vadiului.

   

Articolul 171

Dacă nu se oferă prețul de strigare, portărelul*78) este obligat sa scada treptat prețul de strigare pînă cînd se fac oferte.

*78) În textul maghiar: delegatul.

Dacă se face oferta, în privinta procedurei de mai departe, sînt a se respecta dispozițiunile art. 170. Imobilul se declara cumpărat din partea celui care a oferit mai mult, chiar dacă a oferit sub prețul de strigare și a luat parte numai el singur la licitație.

Urmaritorul, dacă este prezent sau dacă este reprezentat la licitație, poate să ceara suspendarea licitației, chiar și în cursul scaderii treptate a prețului de strigare, însă numai pînă atunci, pînă cînd vreunul dintre concurenți nu a făcut oferta. În cazul unei licitații ordonate în favorul mai multor urmăritori, numai urmaritorii împreună pot sa uzeze de acest drept.

Acest drept de suspendare nu se poate exercita atunci, cînd urmăritul cere ținerea licitației.

Art. 171 este completat prin art. 26 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 26. - Art. 171 din Legea LX/1881 se completează cu următoarele dispozițiuni:

Imobilele supuse impozitului pe clădiri nu se pot vinde sub jumătate din prețul de strigare stabilit prin publicațiunea de licitație, iar alte imobile sub două treimi din prețul de strigare. Dacă, în cursul scaderii treptate a prețului de strigare, nu se face oferta nici la prețul minimal, portărelul suspenda licitația. În privinta procedurei de mai departe se urmează conform art. 176 și 177 din Legea LX/1881, cu aplicarea corespunzătoare a art. 21, 22 și 23 de mai sus*79).

*79) Art. 21, 22 și 23 din Legea XII/1908 sînt citate la art. 147, 149 și 152.

Art. 171 este modificat prin art. 3, 4, 5 și 6 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, publicată în Monitorul Oficial nr. 179 din 5 August 1938.

Art. 3 alin. trei: Suma dela care încep strigările, va fi cea fixată potrivit dispozițiunilor art. 1, redusă cu 25%; ea va fi indicată în publicațiunea de vânzare.

Art. 4. - Dacă la primul termen fixat pentru licitație nu s'a oferit un preț mai mare decât cel fixat de articolul precedent, licitația se va amana, termenul nouei licitații nu poate fi mai scurt de 25 zile și nici mai lung de 40 zile libere dela data nouei publicațiuni.

La noul termen se va fixa, prețul dela care încep strigările va fi cel fixat de art. 3, redus cu 10%, iar dacă se va oferi prețul astfel redus sau mai mult, tribunalul va pronunța adjudecarea potrivit legilor în vigoare.

Art. 5. - În cazul cînd nu se va fi obținut la al doilea termen de vânzare prețul prevăzut de art. 4, vînzarea se va amana în aceleași condițiuni, la noul termen adjudecarea făcându-se la prețul maxim ce se va obține.

Art. 6. - În legile în vigoare care admit adjudecarea bunului urmărit asupra creditorului, în cazul cînd nu s'a oferit un preț mai mare decât cel fixat prin art. 4 de mai sus, adjudecarea nu se va putea face asupra acestuia decât pe prețul al cărui cuantum se fixează de acel articol.

A se vedea întregul text al legii pentru modificarea și abrogarea Legii nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, la finele acestei lucrări.

   

Articolul 172

Dacă, la același termen, urmează a fi separat licitate mai multe corpuri de avere funduara sau mai multe parcele ale aceluiași corp de avere funduara, urmăritul are dreptul sa determine ordinea în care să se scoată la licitație imobilele.

Dacă urmăritul nu voește sa uzeze de acest drept al său, urmaritorul poate designa ordinea în care să se scoată la licitație imobilele; în caz contrar se va urma ordinea arătată în publicațiunea de licitație și în cartea funduara.

Dacă, dintre mai multe corpuri de avere sau dintre mai multe parcele ale aceluiași corp de avere, s'a vândut o parte în licitație pentru un astfel de preț, ca, ținînd seama de situația de carte funduara și totodată ținînd seama și de suma verosimila a creanțelor privilegiate, din prețul de cumpărare al imobilelor deja vândute, se acopere necondiționat creanta urmaritorului împreună cu accesoriile, licitația pe mai departe trebuie suspendată.

   

Articolul 173

Despre licitație se dreseaza proces-verbal, care trebuie să cuprindă următoarele:a) Arătarea obiectului, locului și timpului licitației, cu referire la încheierea de delegare și la publicațiunea de licitație ce s'a emis; ... b) Numele portărelului*80) și a părților prezente sau a reprezentanților lor;

*80) În textul maghiar: numele delegatului.

 ... c) Calculul creanței și arătarea împrejurării ca, condițiunile de licitație au fost citite; ... d) Numele și locuinta celor ce vor sa liciteze; ... e) Insemnarea exactă a ofertelor treptate, în asa fel, ca, după numele fiecărui ofertant, să se arate sumele ofertelor făcute de el; ... f) În cazul art. 171, arătarea scaderei treptate a prețului de cumpărare; ... g) Oferta cea mai mare, scrisă în cifre și litere, și arătarea ca, în urma acestei oferte mai mari, întru cat în timpul fix nu s'a făcut o ofertă mai mare, obiectul licitației se declara cumpărat din partea celui ce a oferit mai mult; ... h) Mențiunea ca, s'a reținut vadiul celui mai mare ofertant și ca s'a restituit vadiul celorlalți concurenți. ... 

Concurentii care nu vor sa participe pe mai departe la licitație, confirmand reprimirea vadiului sau adeverintei de depunere, pot să semneze procesul-verbal de licitație oricînd în cursul licitației.

   

Articolul 174

Cumpărătorul, dacă a licitat din încredințarea cuiva sau în tovarasie cu cineva, este obligat sa numească la sfîrșitul licitației pe mandantele sau pe tovarasul sau de proprietate și să semneze procesul-verbal arătându-și aceasta calitate.

Dacă nu se face o asemenea declarație, precum și atunci, dacă, deși s'a făcut declarație, nu se depune imediat procura specială, data de mandantele sau tovarasul de proprietate și legalizată în regula, sau dacă nu s'a înaintat judecătoriei în cel mult opt zile dela licitație, se considera singurul cumpărător acela, care a făcut oferta cea mai mare.

La cererea și pe cheltuiala cumpărătorului, portărelul*81) este obligat sa numească un curator de sechestru provizoriu, a cărui misiune este sa supravegheze păstrarea neatinsa a imobilului și accesoriilor, pînă la predarea sau punerea sub sechestru a imobilului.

*81) În textul maghiar: delegatul.

   

Articolul 175

După terminarea licitației, portărelul*82) este obligat sa înainteze autorității de cărți funduare, fără amânare, toate scriptele, procesul-verbal de licitație, precum și suma sau efectele depuse ca vadiu.

*82) În textul maghiar: delegatul.

Dacă, din oricare motiv, scriptele nu se pot inainta fără amânare, suma sau efectele depuse ca vadiu, se înaintează cu raport separat, la licitațiile ținute în localitate, imediat după terminarea licitației, iar la alte licitații, după ce soseste acasă portărelul.

Cheltuielile de licitație socotite, le stabilește autoritatea de cărți funduare, după sosirea raportului.

   

Articolul 176

Dacă licitația a rămas fără rezultat, portărelul este obligat, pe lîngă înaintarea scriptelor, să facă în decurs de trei zile raport autorității de cărți funduare. În decurs de șase luni, socotite din ziua licitației fără rezultat, autoritatea de cărți funduare fixează la cererea urmaritorului sau urmaritului un nou termen de licitație, pe treizeci de zile, care se aduce la cunoștința publică în modul arătat la art. 152, cu deosebirea ca extrasul publicațiunii se insereaza numai odată cu gazeta oficială chiar și atunci, cînd prețul de strigare trece de 40.000 lei*83). Publicațiunea se comunică celor interesați, conform art. 153, contra dovada de inmanare și dacă dovada de inmanare nu soseste în decurs de cinsprezece zile, socotite dela afișarea publicatiunei, se numește curator.

*83) În textul maghiar 2.000 floreni. A se vedea în privinta limitei de valoare notele dela art. 27, 57 și 147.

Apelul (recurgerea) și contestația, înaintate contra acestei noui publicațiuni de licitație, nu au efect suspensiv asupra ținerii licitației.

Dacă nu s'a înaintat cerere pentru fixarea unui nou termen de licitație în decurs de șase luni, socotite din ziua licitației rămase fără rezultat, radierea notatiunei licitației, se va ordonă din oficiu.

Aceste norme se aplică și atunci, cînd o licitație fixată a fost amânată prin acordul comun al părților*84).

Art. 176 este modificat prin art. 2 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, publicată în Monitorul Oficial nr. 179 din 5 August 1938, citat la art. 152.

*84) Art. 176 era completat și prin alineatul 3 al art. 19 din Legea XII/1908, după cum urmează:

"În toate cazurile (art. 102, 152, 176, 185 și 187 din Legea LX/1881) cînd publicațiunea de licitație trebuie inserată, în provincie, într'o gazeta locală sau într'una care apare în locul cel mai apropiat, judecătoria este obligată sa aleagă pentru aceste publicațiuni numai o gazeta în limba română".

Azi, în urma dispozițiunilor cuprinse în art. 2 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, completarea de mai sus a devenit fără obiect.

   

Articolul 177

După șase luni, socotite dela termenul licitației rămase fără rezultat, sau amânate, ordonarea nouei licitații trebuie cerută la autoritatea de cărți funduare conform art. 144. În acest caz se va proceda în privinta ordonarii licitației și fixării termenului de licitație conform normelor din art. 145 și următorii, iar în privinta publicării termenului de licitație și încunoștiințării interesatilor, potrivit dispozițiunilor art. 152 și 153.

   

Articolul 178

Pentru vicii de forma săvîrșite la efectuarea licitației*85), urmaritorul, urmăritul, creditorii ipotecari și coproprietarii, în cazul ca li s'a licitat și porțiunea lor, pot face în decurs de opt zile, socotite dela terminarea licitației, contestație, care se va inainta direct autorității de cărți funduare; la rezolvarea căreia se vor aplica în mod corespunzător dispozițiunile referitoare din art. 165.

*85) În textul maghiar: [...].

În privinta apelului (recurgerea) ce s'a declarat împotriva încheierii date asupra contestației, se aplică normele generale, însă, dacă autoritatea de cărți funduare anulează licitația în urma contestației împotriva acestei încheieri, poate să facă apel (recurgere) și cumpărătorul în licitație.

   

Articolul 179

Anularea licitației, efectuată asupra unor imobile, are loc numai în următoarele cazuri:a) Dacă nu s'a înmânat publicațiunea de licitație de loc, sau nu în timp trebuincios, sau nu s'a înmânat regulat, interesatilor respective curatorilor și, în cazurile art. 185 și 187, cumpărătorului anterior (art. 153 și 176, nu mai departe art. 185 și 187); ... b) Dacă publicațiunea primei licitații nu a fost afișată la autoritatea de cărți funduare cu cel puțin 60 zile înainte de licitație, iar publicațiunile licitațiilor următoare cu cel puțin 15 zile și întru cat e necesară și o inserare în gazete, dacă publicațiunea primei licitații n'a fost inserată, conform art. 152, cu 15 zile înainte de licitație, iar publicațiunile licitațiilor următoare, conform art. 176, cu 8 zile înainte de licitație; ... c) Dacă licitația s'a ținut, cu toate ca în cursul procedurei de execuție s'a înaintat pe baza art. 140 și 165, în termen legal, apel (recurgere) sau contestație cu efect suspensiv asupra ținerii licitației; ... d) Dacă licitația n'a fost ținuta în locul sau în timpul arătat în publicațiunea afișată, înmânată sau inserată, sau dacă nu s'a licitat imobilul arătat în publicațiune; ... e) Dacă a fost admis cineva sa liciteze fără a depune vadiul, sau dacă, fără motiv legal, a fost exclus dela licitație un concurent, care s'a oferit să depună vadiul; ... f) Dacă nu s'au respectat dispozițiunile art. 170 și 171 referitor la ofertele treptate, la stabilirea timpului fix și la încetarea licitației; ... g) Dacă, în conformitate cu art. 171, 172 și 185, licitația ar fi trebuit suspendată și totuși s'a ținut. ... 

Pe motivul ca publicațiunea de licitație a fost înmânată regulat sau nu a fost înmânată de loc, licitația se poate anula numai atunci, cînd se înaintează contestație pe acest motiv de către interesatul, care, din cauza neregularitatii de inmanare, nu a fost încunoștiințat.

Pe motivul că nu a fost numit curator, sau pe motivul ca publicațiunea de licitație nu a fost înmânată acestuia regulat sau de loc, anularea licitației are loc numai atunci, dacă face contestație interesatul neincunostiintat de licitație separat (art. 153).

   

Articolul 180

Dacă, în 3 zile socotite din ziua licitației, nu se înaintează contestație, numai dacă condițiunile de licitație nu prevăd contrariul, i se eliberează cumpărătorului certificat de cumpărare, pe baza căruia, cumpărătorul poate lua în posesiune imobilul cumpărat și întru cat ar fi împiedicat în aceasta din partea urmaritului sau de către altcineva, poate să ceara, pentru luarea în posesiune a imobilului, ajutorul autorității comunale sau administrative.

Dacă cumpărătorul cere, punerea în posesiune se face prin portărel și în caz de nevoie, intrebuintand forta publică.

Dacă se înaintează contestație, în termen de 8 zile, socotite din ziua licitației, la cererea și pe cheltuiala cumpărătorului, imobilele vândute se iau sub sechestru chiar fără justificarea vreunui pericol.

   

Articolul 181

Dacă imobilul licitat este dat în chirie sau în arenda, chiriașii sau arendașii sînt obligați - numai dacă nu s'a stipulat contrariul în condițiunile de licitație - sa cedeze cumpărătorului dreptul de folosință și anume: arendașii, după modalitățile de contract, la finea anului economic în care s'a ținut licitația, iar chiriașii, în conformitate cu normele locale și în lipsa lor, după o denunțare de trei luni. Prețul locatiunii, scadent după ziua licitației, i se cuvine cumpărătorului. Drepturile, pe care le-ar avea chiriașul sau arendașul împotriva locatorului, eventual și asupra prețului de cumpărare, rămîn neatinse.

Chiriașul sau arendașul, dacă au fost avizați despre licitație de către cumpărător, nu mai pot plati urmaritului prețul locatiunii ce devine scadent din ziua licitației și pînă la ridicarea ei la valoare de drept, ci sînt obligați sa-l depună la judecătorie.

   

Articolul 182

Dacă s'a ridicat la valoare de drept licitația și cumpărătorul a îndeplinit condițiunile de licitație, în special a achitat prețul de cumpărare, autoritatea de cărți funduare ordonă din oficiu să se intabuleze pe numele sau dreptul de proprietate asupra imobilului.

Deodată cu intabularea dreptului de proprietate, se vor radia din oficiu toate pozițiile de sarcini intabulate sau prenotate și notatiunile, cu excepția acelora care rămîn eventual în fiinta conform art. 162 și 163, sau care s'ar prelua conform art. 183.

   

Articolul 183

Cumpărătorul este liber a se invoi cu creditorii ipotecari, sa rămînă creanțele acestora - întru cat ar primi indestulare din prețul de cumpărare - și pe mai departe asupra imobilului ca sarcina. Asemenea creanțe se considera ca și cînd s'ar fi vărsat și s'ar fi ordonantat creditorilor.

   

Articolul 184

Impozitele, care grevează imobilul, scadente după ziua licitației și taxele de transcriere, se vor suporta de cumpărător.

Ratele scadente după ziua licitației, din dijma de vie, din rascumparari urbariale și altele asemănătoare, precum și din datoria pentru regulari de ape, care grevează imobilul, cad în sarcina cumpărătorului, fără a fi socotite în prețul de cumpărare.

Pentru alte sarcini ale proprietarului anterior - numai dacă condițiunile de licitație nu conțin contrariul - cumpărătorul nu răspunde.

   

Articolul 185

Dacă cumpărătorul nu a îndeplinit în termenul fixat condițiunile de licitație, pe lîngă pierderea vadiului, care se va adauga la prețul de cumpărare ce se va incasa la o noua licitație și care se distribuie deodată cu acela, la cererea oricărui interesat, autoritatea de cărți funduare ordonă o noua licitație.

În acest caz, noul termen de licitație se fixează de autoritatea de cărți funduare pe 30 zile conform normelor din art. 176. Publicațiunea de licitație ce se emite în acest caz, trebuie comunicată în afară de cei arătați în art. 153 și cumpărătorului anterior și anume acestuia din urma după normele pentru înmânarea actelor introductive de instanța, însă cu omiterea citației prin publicațiune, cu cel puțin 8 zile înainte de licitație.

Cumpărătorul anterior nu poate lua parte la noua licitație ca cumpărător.

Dacă, înainte de termenul nouei licitații, cumpărătorul, pe lîngă ca achită toate cheltuielile cauzate cu ordonarea nouei licitații, îndeplinește în întregime condițiunile de licitație într'un timp, cînd portărelul poate fi avizat înainte de ținerea licitației, autoritatea de cărți funduare este obligată sa suspende licitația, iar dacă aceasta plata se face înainte de începerea licitației la portărel, portărelul este obligat sa suspende licitația*86).

*86) Art. 185 era completat și prin alineatul 3 al art. 19 din Legea XII/1908, după cum urmează:

"În toate cazurile (art. 102, 152, 176, 185 și 187 din Legea LX/1881) cînd publicațiunea de licitație trebuie inserată, în provincie, într'o gazeta locală sau într'una care apare în locul cel mai apropiat, judecătoria este obligată sa aleagă pentru aceste publicațiuni numai o gazeta în limba română".

Azi, în urma dispozițiunilor cuprinse în art. 2 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, modificarea de mai sus e fără obiect.

   

Articolul 186

Dacă la noua licitație imobilul s'ar vinde pentru un preț mai mare decât prețul de cumpărare anterior, diferența în plus nu i se cuvine cumpărătorului.

În caz contrar, dacă imobilul s'ar vinde pentru un preț mai mic, cumpărătorul anterior este obligat sa plătească diferența care se ivește între prețul de cumpărare vechiu și cel nou, însă în aceasta diferența i se socotește și vadiul.

Pînă la concurenta diferenței ce urmează a se plati, la cererea oricărui interesat, chiar fără a se justifica vreun pericol, autoritatea de cărți funduare este obligată sa ordone împotriva cumpărătorului execuție de asigurare și după ce asculta la o desbatere protocolara pe interesați și pe cumpărătorul anterior, stabilește suma pe care cumpărătorul anterior va fi obligat sa o plătească în termen de 15 zile sub sancțiunea execuției.

Pe baza încheierii ce se da în aceasta privinta are loc execuție silită, însă asupra acesteia, apelul (recurgerea) ce se înaintează, are efect suspensiv.

   

Articolul 187

Modificat prin art. 27 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 27. - În locul art. 187 din Legea LX/1881:

Dacă, în decurs de 15 zile după licitație, cineva - pe lîngă depunerea vadiului stabilit, sau în cazul art. 25 a vadiului completat, - face o ofertă, care întrece oferta cumpărătorului cu cel puțin a zecea parte și totodată avanseaza cheltuielile nouei licitații în raport cu cheltuielile stabilite pentru licitația anterioară (supraoferta), autoritatea de cărți funduare declara licitația anterioară fără efect și ordonă o noua licitație, la care sînt a se aplică, în privinta emiterii și inmanarii publicatiunei de licitație, normele din art. 176 și 185 din Legea LX/1881 și art. 21, 22 și 23 de mai sus. Supraoferta nu se mai poate revoca.

Alineatul penultim al art. 21 trebuie aplicat în caz de supraoferta în mod corespunzător.

Noua licitație se tine după normele generale, cu deosebirea ca:

1. Supraoferta este obligatorie și atunci dacă ofertantul nu se prezintă la licitație;

2. Dacă la licitație nu s'a făcut o ofertă mai mare decât supraoferta, imobilul se declara cumpărat de către supraofertant;

3. Cheltuielile nouei licitații este obligat să le plătească cumpărătorul, peste prețul de cumpărare.

Toate aceste abateri trebuie arătate în publicațiunea de licitație.

Dintre mai multe supraoferte se ia în considerare cea mai mare.

Supraoferta este obligatorie și atunci, dacă licitația ținuta în urma ei a fost anulată, ordonandu-se o noua licitație.

După ce s'a ținut în conformitate cu acest articol noua licitație ridicată la valoare de drept, nu se mai poate face o alta supraoferta*87).

*87) Art. 187 era completat și prin alineatul 3 al art. 19 din Legea XII/1908, după cum urmează:

"În toate cazurile (art. 102, 152, 176, 185 și 187 din Legea LX/1881) cînd publicațiunea de licitație trebuie inserată, în provincie, într'o gazeta locală sau într'una care apare în locul cel mai apropiat, judecătoria este obligată sa aleagă pentru aceste publicațiuni numai o gazeta în limba română".

Azi, în urma dispozițiunilor cuprinse în art. 2 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, modificarea de mai sus e fără obiect.

   

Articolul 188

După ce s'a ridicat licitația la valoare de drept, autoritatea de cărți funduare fixează termen pentru desbaterea de seriere din oficiu și citeaza pentru acesta pe cei interesați conform cărții funduare, respective curatorul numit pe seama lor în cursul execuției și pe inspectorul regesc de impozite*88), pe cel din urma cu invitația, să depună, pînă la termenul fixat pentru desbaterea de seriere, un tablou despre impozitele către Stat și comuna, care grevează direct imobilul și care au devenit scadente pînă în ziua licitației, specificându-se în el ziua scadentei și accesoriile, precum și o nota despre taxele care grevează imobilul, cu specificarea zilei în care s'a declarat actul juridic al transferului, în fine tablourile justificând existenta datoriilor din impozite și taxe mai vechi, intabulate cu drept de ipoteca, cu atît mai mult ca, dacă s'ar omite înaintarea lor și dacă nici nu s'ar prezenta la desbaterea se seriere, impozitele și taxele se inlatura cu ocaziunea distribuirii prețului.

*88) Azi, Administrația Financiară.

Întru cat în cursul procedurei de execuție nu s'ar fi numit curator pentru reprezentarea creditorilor ipotecari cu domiciliu necunoscut, trebuie să se numească pentru reprezentarea creditorilor ipotecari cu domiciliu necunoscut curator, comunicându-se încheierea și acestuia.

Dacă rezultă din cartea funduara sau dacă autoritatea de cărți funduare are cunoștința ca, imobilul este grevat cu dijma de vie, răscumpărare urbariala sau alta asemenea răscumpărare, sau datorie pentru regulari de ape, trebuie citați la desbaterea pentru distribuirea prețului și proprietarul îndreptățit, sau reprezentantul composesoratului, respective reprezentantul societății pentru regulari de ape.

Pentru creditorii absenți sau necunoscuți nu e necesar să se emita publicațiuni.

Cumpărătorul, dacă nu a vărsat întregul preț, de asemenea trebuie încunoștiințat despre desbaterea de seriere.

   

Articolul 189

Din prețul de cumpărare se vor achită, înainte de creditorii ipotecari, următoarele poziții privilegiate, în următoarea ordine:a) Cheltuelile făcute de urmăritor și în cazurile art. 166 și 167 de urmăritori, pentru publicarea și efectuarea licitației imobiliare, stabilite de judecătorie, mai departe cheltuielile de timbru ale desbaterei de seriere, taxele pentru desbaterea de seriere cuvenite curatorului numit ca sa reprezinte creditorii necunoscuți și în cazul art. 164 și 212, cheltuelile și taxele curatorului de sechestru; ... b) Acest alineat a fost modificat de mai multe ori. A se vedea, în locul acestui alineat, art. 317 și 318 din decretul-lege pentru codul de procedura fiscală, publicat în Monitorul Oficial nr. 78 din 1 Aprilie 1942, citate mai jos; ... c) Ratele, care în conformitate cu legile în vigoare grevează direct imobilul, din dijma de vie, din sumele de rascumparari urbariale sau alte asemenea și din datorii pentru regulari de ape, care au devenit scadente înainte de ziua licitației, restante pentru un timp nu mai vechiu decât trei ani. ... 

Dacă creanțele dela punctul c) nu s'ar putea achită în întregime din prețul de cumpărare, se vor achită în primul rând creanțele pentru regulari de ape, iar celelalte creanțe vor suferi o reducere proporțională.

Legile ulterioare, în care se cuprind cele mai frecvente privilegii, sînt:

Decretul-lege pentru codul de procedura fiscală, publicat în Monitorul Oficial nr. 78 din 1 Aprilie 1942:

Art. 317. - Creanțele Statului, județelor, comunelor și ale tuturor autorităților și instituțiilor publice, provenite din impozite, majorări, taxe, alte contribuțiuni speciale și amenzi, au privilegiul asupra întregii averi mobile și imobile a debitorului, după prevederile de mai jos.

În privinta imobilelor, privilegiul se limitează numai la impozite și majorări datorate pe ultimii cinci ani, sub condiția expresă ca impozitele sau taxele sa poarte asupra imobilului urmărit, fără a fi nevoie ca pentru aceasta să se îndeplinească formalitatea inscripției.

Anii se socotesc pe exercitii financiare.

După expirarea termenului de cinci ani, privilegiul se conserva prin inscripția ipotecară.

Pentru toate celelalte impozite, taxe și amenzi, precum și orice alte creanțe cu accesorii, privilegiul are rangul inscripției, iar în cazul că nu s'a luat inscripție, privilegiul trece înaintea oricărui creditor chirografar.

În privinta mobilelor, privilegiul trece în toate cazurile, înaintea oricărui creditor privilegiat, cu respectarea privilegiilor speciale.

În caz de concurenta între autorități, ordinea de preferinta, este: Statul, autoritatea și instituțiile publice de Stat, județul, comuna și autoritățile și instituțiile publice, județene și comunale.

Art. 318. - Impozitul succesoral, cu majorările respective, are privilegiul pentru totalitatea sa, asupra tuturor imobilelor succesiunii, fără a fi nevoie ca pentru aceasta să se îndeplinească formalitatea transcriptiei.

Privilegiul începe să curgă dela data deschiderii succesiunii și durează 5 ani dela data aprobării procesului-verbal de impunere simpla sau cu contravenție.

În caz de partaj succesoral, privilegiul se poate restrânge, cu aprobarea Ministerului Finanțelor, asupra fiecărui imobil din succesiune, în raport cu partea de succesiune a fiecărui moștenitor.

După expirarea termenului de 5 ani, privilegiul se conserva prin inscripție ipotecară.

Decretul-lege pentru organizarea Corpului de avocați din România, publicat în Monitorul Oficial nr. 205 din 5 Septemvrie 1940:

Art. 157 alin. ultim: Plata onorariului este asigurata, în ceea ce privește lucrările mobile, conservate sau intrate în patrimoniul clientului prin serviciile prestate de avocat, cu privilegiul legal asupra acestor lucruri; iar pentru imobile, printr'o ipoteca legală, care va avea rang din ziua inscripției, fără prejudiciul drepturilor de preferinta ale Statului.

Art. 158. - În privinta bunurilor imobiliare în litigiu, aceasta ipoteca se conserva la cererea avocatului, fără prezenta debitorului și fără niciun fel de garanție, prin inscripții asigurătoare ale creanței de onorariu, constatată chiar prin act sub semnatura privată, în registrul de mutațiuni imobiliare sau în cărțile funduare locale, potrivit legii speciale, cu mențiunea ca aceasta inscripție are caracter asigurator.

Aceasta inscriptiune este de drept definitivă, cu rangul inițial, cînd creanta de onorariu a devenit exigibilă.

Orice persoană interesată va putea cere radierea inscriptiunii asigurătoare, dovedind pierderea definitivă a procesului, pe baza căruia fusese obținută.

Cererea de radiere se va rezolva de președintele tribunalului, sau locțiitorul sau, pe cale de ordonanța prezidentiala, conform regulelor prevăzute în codul de procedura civilă.

Legea asupra contractelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 74 din 5 Aprilie 1929:

Art. 71. - Creanta salariatului contra patronului, fie el angajat cu ziua, săptămîna, luna sau anul, cu lucru sau cu bucata, pentru neplata salariului și partea de beneficii, este garantată integral, cu un privilegiu general în rang imediat înaintea oricărei creanțe chirografare.

Art. 72. - Salariatul mai are și un privilegiu special în primul rang asupra obiectelor la cari s'a incorporat munca sa pentru salariul corespunzător acestei munci.

Legea pentru asigurarea plății lucrului efectuat, publicată în Monitorul Oficial nr. 91 din 21 Aprilie 1931:

Art. 29. - Cei vizati la art. 1 și 2 au privilegiul pentru costul lucrului efectuat "și pentru plata muncii salariatului" asupra obiectului confectionat.

Pentru lucrările efectuate la construcții, micul industrias, meseriașul patron și întreprinzătorul păstrează, fără nici o inscriptiune, un privilegiu asupra obiectului confectionat, pînă la completa achitare, fără a mai fi nevoie de dresare de procese-verbale cerute de codul civil.

   

Articolul 190

După indestularea creanțelor privilegiate, se vor indestula din prețul de cumpărare creanțele creditorilor ipotecari, în rangul serial din cartea funduara.

Creanțele înscrise asupra mai multor corpuri de avere funduara, cuprinse în cărțile funduare ale aceleiași autorități de cărți funduare, licitate deodată, se vor trece în ordinea de indestulare cu observarea ca, întru cat distribuirea prețului s'ar face deodată, creanțele, a căror indestulare totală se poate face și pe lîngă o distribuire proporțională, se vor indestula din prețul de cumpărare proporțional. - Aceasta regula se aplică și la creanțele ipotecare, care grevează portiunile mai multor coproprietari dintr'un imobil comun.

Iar dacă creanta asigurata prin ipoteca grevează totodată și asupra altui imobil nescos în licitație, sau și asupra unei porțiuni nelicitate dintr'un imobil comun a altui coproprietar, din prețul de cumpărare se va indestula creditorul, după voința sa, în întregime sau în parte.

Creditorii ipotecari posteriori au dreptul sa rascumpere, cu plata în numerar, pînă la distribuirea prețului, creanțele creditorilor ipotecari anteriori.

Dacă mai mulți creditori ipotecari voesc sa uzeze de acest drept, prioritatea se cuvine creditorilor în ordinea de inscripție din cartea funduara. Însă, creditorul ipotecar cu inscripție posterioară, poate să-și valorifice dreptul de răscumpărare și față de creditorul ipotecar anterior, dacă îi rascumpara și creanta acestuia cu plata în numerar.

Creditorul ipotecar, care a rascumparat vreo creanta, intră în ce privește creanta rascumparata în drepturile creditorului.

Legea pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane din 7 Aprilie 1934 prevede:

Art. 16. - În cazul cînd, în urma adjudecării definitive a vreunuia din bunurile unui debitor, supus prevederilor acestui capitol, creditorii cu creanțe reduse, în baza legii, ar veni în concurs cu creditorii, neintrând în prevederile legii, sau prevăzuți la capitolul III, și cînd prețul adjudecării n'ar fi suficient pentru a acoperi suma totală a creanțelor reduse și nereduse, atunci creditorii cu creanțe reduse vor fi în drept să-și valorice la tablou, creanta lor, pentru cuantumul ei întreg, fără a se tine seama de reducerile legale.

Dacă în urma acestei distributii, s'ar atribui acestor creditori o sumă care ar întrece cuantumul creanței lor, astfel cum a fost redusă prin lege, surplusul se va distribui între creditorii cu creanțe nereduse, conform drepturilor fiecăruia.

Dispozițiunile acestui articol se aplică și tablourilor de distribuție prevăzute de art. 24 și 27 din lege, precum și la orice alta distribuție de sume provenind din urmărirea averii debitorului.

   

Articolul 191

Dacă asupra imobilului licitat este intabulat în favorul cuiva dreptul de uzufruct, prețul de cumpărare, respective rostul din acest preț, care a rămas după indestularea creditorilor anteriori, se va consemna în depozit judecătoresc sau se va fructifica conform art. 202, iar venitul din dobânzi trebuie eliberat uzufructuarului.

În cazul altei servituți, dacă imobilul s'a licitat în conformitate cu art. 163 fără menținerea servituților, se va avea în vedere la socoteli, în cuantumul pretins de creditor: suma platibila ca echivalent al servituții, iar în cazul unei arendări sau închirieri intabulate, suma despăgubirilor pretinse de arendaș sau chiriaș pentru cazul sistării raportului de locațiune. Aceeași norma se aplică și în cazul unor stipulațiuni înscrise, în ce privește echivalentul în bani al acestora.

Creanțele cu suma nedeterminată, pentru asigurarea cărora s'a intabulat sau s'a prenotat conform regulamentului de cărți funduare o sumă maxima, se vor trece în socoteli cu această sumă maxima, iar creanțele asigurate prin înscrierea unei garanții, vor fi trecute în socoteli, cu suma garanției ce s'a înscris.

Întru cat asupra imobilului licitat sînt înscrise asemenea creanțe, prin încheierea ordonand desbaterea de seriere, va fi avertizat creditorul, ca, întru cat nu s'ar prezenta la desbatere și nu și-ar face calculul creanței, ea se omite din ordinea de seriere. Încheierea se comunică la mana proprie a creditorului, fără citare prin publicațiune, și dacă înmânarea nu se poate efectua, se va numi curator.

   

Articolul 192

Se vor indestula în rangul serial al capitalului cuvenit creditorilor ipotecari, de asemenea în rangul serial al capitalului pozițiilor privilegiate, seriate conform punctului b) din art. 189:a) Dobânzile, restante pentru un timp nu mai vechiu de trei ani, socotiți retrograd din ziua licitației; ... b) Dobânzile care curg mai departe și după ziua licitației. ... 

Dacă nu se arata procentul în inscripția din cartea funduara, nu se poate seria o dobînda mai mare de șase procente.

Cheltuielile de proces și cheltuielile, neadmise printre pozițiile privilegiate, ivite cu reprezentarea la execuție și la desbaterea de distribuirea prețului, se pot seria în aceeași ordine de prioritate ca și capitalul numai atunci, cînd, pînă la concurenta sumei care servește drept garanție pentru acoperirea cheltuielilor, a fost de asemenea înscris dreptul de ipoteca, însă și în acest caz numai atunci, dacă aceste cheltuieli nu trec peste suma înscrisă. - De altfel, cheltuelile se vor indestula în rangul serial al intabulării lor și dacă o asemenea intabulare nu exista, după ce au fost indestulate toate creanțele ipotecare, eventual cu o reducere proporțională, din restul prețului de cumpărare.

Pentru creditorul ipotecar, care, deși citat, nu se prezintă la desbaterea pentru distribuirea prețului, se tine seama numai de capitalul din inscriptiune.

Creanțele ipotecare producătoare de dobânzi, nescadente încă în ziua distribuirii prețului, se vor indestula cu o sumă, la care, adaugand o dobînda de 6%, ar corespunde la scadenta capitalului intabulat sau prenotat.

La creanțe intabulate, derivând din împrumut, la care se amortizeaza capitalul, dobînda și eventual și alte accesorii, în rate egale, într'un anumit număr de ani, care cuprind amortizarea de capital, dobânzi și eventual alte accesorii, la care este arătată aceasta natura și în intabularea din cartea funduara, se poate excepționa serierea dobânzilor și eventualelor alte accesorii din obligațiune, în ordinea de prioritate a capitalului, numai întru atît, încît suma pretinsa cu titlul de capital și accesorii ar fi mai mare decât capitalul intabulat și procentele arătate în aceasta intabulare, iar în cazul cînd procentul nu s'ar arata, dacă ar fi mai mare decât o dobînda de 6%, socotită pe trei ani.

Art. 192 este modificat prin decretul-lege pentru stabilirea dobânzilor și înlăturarea cametei, publicat în Monitorul Oficial nr. 102 din 5 Mai 1938. - A se vedea art. 1 din acest decret-lege, la pagina 31.

   

Articolul 193

În cazul cînd sînt intabulate sau prenotate rente anuale, suma restanta pentru cei trei ani dinainte de ziua licitației se va indestula din prețul de cumpărare, iar pentru acoperirea ratelor anuale care vor deveni scadente în viitor, se va trece în socoteli și se va fructifica capitalul necesar, conform învoielii părților. Dacă, în aceasta privinta, nu a intervenit nicio învoiala între părți, asupra propunerilor făcute decide judecătoria.

Capitalul plasat se poate întrebuința pentru indestularea creanțelor posterioare numai după ce a încetat obligațiunea pentru plata rentei.

   

Articolul 194

Desbaterea de seriere o conduce judecătorul delegat și dreseaza despre aceasta un proces-verbal, în care se arata mersul desbaterei.

Desbaterea se începe cu aceea ca, se socotește cu aproximatie: suma din prețul de cumpărare consemnată în depozit judecătoresc și cea neplatita încă de cumpărător, împreună cu dobânzile curente și se face mențiune în procesul-verbal de rezultatul acestei socoteli.

După aceasta, ascultandu-se cei interesați, se socotesc creanțele, respective se stabilește proiectul ordinei de plată. În acest proiect, se trec pozițiile socotite, sub numere curente, fără considerare la eventualele excepțiuni, însă în asa fel, ca să se înregistreze în rubrica separată pozițiile neexceptionale și de asemenea în rubrica separată pozițiile excepționale, iar în caz de excepționare parțială, partea excepționala în rubrica pozițiilor excepționale.

Socoteala se continua pînă atunci, pînă se epuizează prin pozițiile neexceptionale întreg prețul de cumpărare, sau pînă se socotesc toate creanțele ipotecare.

   

Articolul 195

După ce s'a terminat facerea socotelilor, judecătorul ascultând, în privinta fiecărei poziții excepționale, pe cei care fac excepțiile și pe cei cu interese contrare, le consemnează declarațiile la proces-verbal, cu referire la eventualele dovezi, și înaintează fără amânare autorității de cărți funduare procesul-verbal, semnat de dânsul și de părți.

   

Articolul 196

Autoritatea de cărți funduare este obligată sa stabilească ordinea de indestulare pe baza procesului-verbal prezentat, în asa fel, ca să fie terminată în cel mai târziu 15 zile, socotite din ziua desbaterei de seriere, pentru a putea fi expusă la vederea părților interesate.

Autoritatea de cărți funduare soluționează excepțiunile privitoare la pozițiile privilegiate insirate în punctul a) al art. 189, întotdeauna, și de regula și excepțiunile privitoare la creanțele ipotecare, care se referă numai la chestiunea rangului serial din cartea funduara, pe baza procesului-verbal prezentat și după situația de carte funduara, fără de îndrumare la proces.

Însă, dacă excepțiunile privind rangul serial din cartea funduara nu se pot soluționa pe baza cărții funduare, una din părțile cu interese contrare se va îndrumă sa înainteze acțiune, acordându-i-se un termen fix.

În privinta impozitelor și taxelor anunțate ca poziții privilegiate, autoritatea de cărți funduare hotărăște numai asupra chestiunei dacă se seriaza sau nu impozitele și taxele din tablou printre pozițiile privilegiate conform art. 189 și în aceasta privinta, dacă crede de necesar, poate îndrumă autoritățile fiscale sa servească informațiuni și date mai amanuntite.

În ce privește suma impozitelor și a taxelor, cei interesați se pot adresa cu remedii de drept autorităților fiscale competente, conform normelor în vigoare.

Decretul-lege pentru codul de procedura fiscală, publicat în Monitorul Oficial nr. 78 din 1 Aprilie 1942, dispune:

Art. 324. - Instanțele judecătorești vor comunică fiscului din oficiu orice tablou de distribuirea vreunei sume de bani, la alcătuirea căruia fiscal a fost citat.

   

Articolul 197

Dacă s'a excepționat de către debitor vreo creanta ipotecară sau veracitatea ori cuantumul vreunei creanțe enumerate la art. 189 punctul c), creditorul trebuie indrumat la proces, dacă nu dovedește la desbaterea de seriere ca, creanta sa este stabilită prin sentinta ridicată la valoare de drept sau prin transactiune judecătorească, sau ca este bazată pe un act autentic, executoriu conform legii fără o prealabilă procedura procesuala, sau ca este proces în curs.

De asemenea, creditorul trebuie indrumat la proces și atunci, cînd se excepționeaza creanta socotită conform art. 191, fie de debitor fie de către alt creditor ipotecar. Cu excepția acestor cazuri, cînd se excepționeaza de către alt creditor ipotecar o creanta nestabilita prin sentinta ridicată la valoare de drept sau transactiune, sau o creanta care nu este bazată pe un act autentic, executoriu conform legii fără o prealabilă procedura procesuala, însă recunoscută de debitor, se va îndrumă la proces creditorul care ridica excepții.

Iar dacă creanta este stabilită prin sentinta ridicată la valoare de drept sau transactiune, sau este bazată pe un act autentic, executoriu conform legii fără o prealabilă procedura procesuala, excepțiile se pot lua în considerare numai atunci, dacă cei ce le ridica au făcut verosimil ca, creanta a încetat în întregime sau în parte, în urma unor împrejurări de fapt ivite după data sentinței ridicate la valoare de drept, transactiunei sau actului autentic. În acest ca, fie ca se ridica excepțiunile de către debitor, fie ca se ridica de către creditor, trebuie indrumati la proces cei ce excepționeaza.

Cel indrumat la proces este obligat sa înainteze acțiune la judecătoria competența într'un termen fix de 30 zile, socotite dela ridicarea la valoare de drept a încheierii și sa anunțe înaintarea acțiunii autorității de cărți funduare, în același termen.

Dacă se excepționeaza valabilitatea unei inscriptiuni din cartea funduara, se va îndrumă la proces cel ce ridica excepția.

Însă, împotriva valabilității inscripției din cartea funduara poate să ridice excepțiuni numai acela, care în conformitate cu regulamentul cărților funduare are dreptul să facă acțiune.

   

Articolul 198

Dacă cei ce fac excepții arata ca, s'a pus în curgere acțiune de reînnoire (revizuire) sau procedura de anulare împotriva sentinței prin care s'a stabilit creanta excepționala, în cazul cînd justifica un pericol (art. 42), pot pretinde ca suma excepționala să se păstreze în depozit judecătoresc pînă cînd se soluționează prin hotărîre judecătorească ridicată la valoare de drept procedura care este în curs.

   

Articolul 199

Împotriva încheierii de seriere, data de autoritatea de cărți funduare, are loc apel (recurgere), care trebuie înaintat în decurs de 8 zile, socotite dela împlinirea unui termen de 15 zile, din ziua desbaterii de seriere, și dacă instanța a doua a schimbat încheierea primei instanțe, are loc recurs pe mai departe la instanța a treia, în termen de 8 zile dela comunicare*89).

Apelul (recurgere) are efect suspensiv întru atît, încît pînă la rezolvirea lui nu se poate face indestularea creanțelor, a căror indestulare din prețul de cumpărare depinde de hotărîrea care se va da asupra apelului (recurgerei)*90).

*89) În textul maghiar este numita, atît calea de atac de gradul I, cat și calea de atac de gradul II: [...], cuvânt pe care l-am tradus, cînd e vorba de o cale de atac de gradul I: "apel (recurgere)" și cînd e vorba de o cale de atac de gradul II: "recurs". A se vedea în aceasta privinta nota în legătură cu art. 40 din Legea LIV/1912, dela pag. 24-25.

*90) Sub apel (recurgere) trebuie să se înțeleagă și calea de atac de gradul II, pe care noi am tradus-o cu "recurs". A se vedea nota 89.

   

Articolul 200

După expirarea termenului de apel (recurgere) autoritatea de cărți funduare dispune din oficiu a se indestula creanțele, a căror achitare nu depinde nici de eventualele apeluri (recurgeri) înaintate și nici de îndrumare la proces.

Cu aceasta ocaziune, autoritatea de cărți funduare stabilește, după poziții, sumele care trebuiesc păstrate în depozit judecătoresc pînă la expirarea termenului fix pentru înaintarea procesului, respective pînă la rezolvirea cu valoare de drept a procesului ce s'a pornit, sau pînă cînd se da încheiere asupra apelului (recurgerei).

În măsura în care se va rezolva una sau alta din excepțiuni, prin hotărîre ridicată la valoare de drept, sau prin expirarea termenului fix, respective prin faptul ca s'a ridicat la valoare de drept hotărîrea data de instanța superioară asupra apelului (recurgerei), plățile în continuare se vor efectua de autoritatea de cărți funduare, din timp în timp.

   

Articolul 201

Plata se face, de regula, în asa fel ca, se ordonanțează celui în drept suma din depozit. În acest scop, indreptatitul respectiv este obligat să prezinte autorității de cărți funduare documentul original, întru cat nu l-ar fi prezentat la desbaterea de seriere, pe care va trebui să se noteze plata.

Plata facuta prin ordonantare se noteaza pe documentul original și dacă, prin plata, documentul și-a pierdut valoarea, se eliberează debitorului, iar în caz contrar, se restitue creditorului.

Dacă se ordonanțează pe seama vreunui creditor, ca achitare parțială, restul din prețul de cumpărare, fără a se putea determina suma, care rămîne după indestularea celorlalte creanțe, stabilite în sume determinate, ce se plătesc, respective se păstrează în depozit judecătoresc, se va îndrumă perceptia să raporteze autorității de cărți funduare, după ce s'a făcut plata, suma acestui rest, pentru a se putea nota amortizarea.

Întru cat împrejurările pretind, autoritatea de cărți funduare poate ordonă să se efectueze plata creanțelor, în întregime sau în parte, printr'un delegat al său, la un termen fixat în acest scop, sau în cazuri mai importante, printr'un notar public, încredințat în acest scop; socotindu-se taxele acestuia din urma printre pozițiile privilegiate.

   

Articolul 202

Pe seama creditorului, a cărui creanta a fost excepționata neîntemeiat, cei ce au excepționat-o, sînt obligați solidar sa plătească diferența de dobînda, după suma de depozit, care se cuvine creditorului.

Creditorul are dreptul să-și valorifice acest drept în procesul pornit conform art. 197, sau prin proces separat.

Dacă excepționeaza creanta debitorul, creditorul poate pretinde să se socoteasca aceasta diferența de dobînda pe doi ani și scriindu-se în rangul creanței sale, sa i se asigure prin consemnare în depozit. Iar dacă excepțiunea se ridica din partea vreunui alt creditor, creditorul, a cărui creanta a fost excepționata, poate să pretindă prin procesul-verbal dresat despre desbaterea de seriere, ca cei ce excepționeaza, sa îi asigure, diferența de dobînda și cheltuielile de proces, conform art. 42, după care, judecătoria îndrumă, prin încheierea data cu ocaziunea desbaterii de seriere, pe cei ce excepționeaza, să depună o cauțiune, care se va stabili pe bază de apreciere judecătorească.

Împotriva acestei părți din încheiere nu are loc vreun remediu de drept și dacă cei ce au ridicat excepțiunile nu consemnează cauțiunea, în decurs de 8 zile, socotite dela înmânarea încheierii, suma stabilită în ordinea de seriere, se ordonanțează, la cererea celui îndreptățit, fără a se tine seama de îndrumarea la proces.

În alta privinta, părțile interesate au dreptul să se invoiasca, ca suma ce servește drept acoperire pentru poziția excepționata, să se fructifice, în loc de depozit judecătoresc, la vreo institutiune financiară, pe care o vor alege dânșii, sau să se elibereze vreunui interesat, eventual după oferirea unei garanții din partea acestuia.

Dacă se găsește evident neîntemeiată acțiunea înaintată de către creditorul care a ridicat excepții, în urma îndrumării la proces, cel ce a ridicat excepții, se pedepsește cu o amenda pînă la 10.000 lei*91).

*91) În textul maghiar era 500 floreni egal 1.000 coroane, suma care s'a majorat la inzecitul ei, în baza legii privitoare la majorarea cifrei amenzilor judecătorești și la modul încasării lor, publicată în Monitorul Oficial nr. 279 din 25 Martie 1923.

   

Articolul 203

În cazul unei executii ce urmează a se efectua asupra unor imobile neînscrise în cartea funduara, în cererea de execuție se vor descrie exact imobilele și se va arata ca, urmăritul este în posesiunea bunurilor în chestiune.

Pentru efectuarea execuției se va sesiza și în acest caz autoritatea de cărți funduare, care deleagă un portărel, pentru a se conscrie la fața locului și a se lua sub sechestru imobilul.

Cu ocaziunea procedurei dela fața locului, se vor conscrie și accesoriile imobilelor și atît acestea cat și imobilele însăși, se vor evalua prin doi experți numiți din oficiu. Prioritatea dreptului de ipoteca se socotește, din momentul sechestrului.

În publicațiunea de licitație se va cuprinde și somatiunea, ca toți aceia care înțeleg să-și revendice asupra bunurilor sechestrate drept de proprietate sau alt drept, să-și înainteze acțiunea de excindere, iar dacă revendica din prețul de cumpărare o indestulare cu prioritate, să-și înainteze declarațiile de privilegiu, înainte de termenul primei licitații, cu atît mai mult, pentruca în caz contrar, revendicarile lor nu se iau în considerare. Acțiunea de excindere înaintată pînă la primul termen de licitație, are efect suspensiv asupra ținerii licitației.

În alte privinte, sînt a se aplică, corespunzător cu natura lucrurilor, normele stabilite pentru urmărirea imobilelor înscrise în cărțile funduare.

Dacă vreunui urmărit i se cuvine, pe lîngă uzufructul unui imobil, dreptul de proprietate asupra supraedificatelor de pe el, fără să aibă inscriptiune în cartea funduara, iar dobândirea dreptului de proprietate în cartea funduara depinde de îndeplinirea anumitor condițiuni, sau subverseaza un raport de drept, în baza căruia drepturile urmaritului pot forma obiectul unei vinderi și cumpărări, se vor aplica, corespunzător cu natura lucrurilor, normele de mai sus.

   

Articolul 204

Proprietarul, intabulat în cartea funduara, are dreptul sa ceara la instanța de cărți funduare competența, sa i se vândă averea sa imobiliară, prin licitație judecătorească voluntara și anume: sau în asa fel, ca licitația voluntara să aibă față de creditorii ipotecari efectul de drept al unei licitații executionale, sau în asa fel, ca sarcinile sa rămînă pe avere și după licitație.

Aceasta cerere, în privinta căreia sînt aplicabile dispozițiunile art. 144, trebuie să aibă semnatura legalizată a proprietarului sau a incredintatului sau, avînd procura legalizată.

Ordonarea licitației și procedura pe mai departe se face după normele referitoare la licitația imobiliară executionala, cu abaterile stabilite prin articolele următoare.

   

Articolul 205

Dacă licitația s'a cerut în asa fel, ca să aibă efectul de drept al unei licitații executionale, la cererea oricărui creditor ipotecar, care se va inainta în decurs de 8 zile, socotite de la înmânarea publicatiunei de licitație, licitația trebuie suspendată pe termen de șase luni și noul termen al licitației se poate fixa numai după ce au expirat cele șase luni.

Tot în acest caz, în privinta efectului de drept al notatiunii licitației se vor aplica dispozițiunile art. 142 și în privinta distribuirii prețului de cumpărare al imobilului licitat, se vor respecta normele de distribuire a prețului de cumpărare încasat la licitații executionale.

   

Articolul 206

Dacă se cere licitația în asa fel, ca sa rămînă sarcinile înscrise și pe mai departe pe avere, proprietarul stabilește el singur condițiunile de licitație și poate să fixeze suma, sub care să nu se poată vinde la licitație imobilul.

Despre ordonarea licitației nu se incunostiinteaza creditorii ipotecari și după ce se ridica la valoare de drept licitația, respective după ce se îndeplinesc condițiunile de licitație, se intabuleaza dreptul de proprietate în favorul cumpărătorului, mentinandu-se neatinse sarcinile înscrise.

   

Articolul 207

Normele din art. 204-206 se aplică și în cazul, cînd se ordonă, de către instanța succesorală sau de autoritatea tutelara, vînzarea prin licitație a vreunui imobil din succesiune și pentru efectuarea ei, se adresează comisie rogatorie autorității de cărți funduare.

III. EXECUȚIA, ASUPRA UZUFRUCTULUI IMOBILELOR

   

Articolul 208

Atunci cînd urmăritul are drept de uzufruct, înscris în cartea funduara, asupra unui imobil care formează proprietatea altuia, în cazul ca s'a ordonat execuția asupra acestui uzufruct, se vor aplica, în ce privește intabularea dreptului de ipoteca executionala, justificarea prenotarii respective notatiunea dreptului de execuție, dispozițiunile art. 135 și 136, corespunzător cu natura lucrurilor.

După intabularea dreptului de ipoteca executionala, justificarea prenotarii respective notatiunea dreptului de execuție, autoritatea de cărți funduare ordonă punerea uzufructului sub sechestru executional și ținînd seama de propunerea urmaritorului, numește curator de sechestru și deleagă portărel*92) pentru preluarea pe lîngă inventar a uzufructului pus sub sechestru și a accesoriilor, respective sesizează în acest scop judecătoria competența. În cazul mai multor executii, ce urmează a se efectua deodată sau consecutiv, se va numi unul și același curator.

*92) În textul maghiar: delegat.

În privinta administrării în regie a uzufructului pus sub sechestru sau valorificării lui prin arendare, hotărăște, după ascultarea celor interesați, autoritatea de cărți funduare și da curatorului de sechestru îndrumările necesare (art. 245).

Art. 208 este completat prin art. 28 din Legea XII/1908, după cum urmează:

Art. 28. - Articolul 208 din Legea LX/1881 se completează în sensul că, la execuția efectuată asupra uzufructului unui imobil, scutirea prevăzută în punctul 18 al art. 2*93) i se cuvine urmaritului, în ce privește samanta, și atunci, dacă culegerea recoltei a avut loc în decurs de o luna dela predarea pe cale executionala a uzufructului (alineatul doi al art. 208 din Legea LX/1881).

*93) Art. 2 din Legea XII/1908 este citat la art. 51.

Legea pentru modificarea și abrogarea Legii nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, publicată în Monitorul Oficial nr. 179 din 5 August 1938, prevede:

Art. 7. - În caz de vânzare silită a creanțelor, prinse de rădăcini, nu se va putea ordonă vînzarea lor decât după ce au fost culese.

   

Articolul 209

Venitul, care nu consta din bani, încasat în cursul administrării curatorului de sechestru, se va valorifica din partea curatorului de sechestru conform învoielii celor interesați, iar dacă n'a intervenit o învoiala de comun acord, pe cale de licitație judecătorească, după normele prescrise pentru licitarea mobilelor, cu deosebirea ca, curatorul de sechestru este obligat să prezinte, în scopul delegării unui portărel, acelei judecătorii competente, pe teritoriul căreia se afla obiectul uzufructului, lista lucrurilor care urmează a fi licitate și cartea de evaluare (art. 148) arătând valoarea lor. Portărelul emite publicațiunea de licitație fără somațiune de revendicarea drepturilor. Prețul de cumpărare și procesul-verbal de licitație se eliberează curatorului de sechestru contra dovada, care e obligat sa înainteze autorității de cărți funduare, cu raport, procesul-verbal de licitație, desocotirea și restul de bani și anume, dacă sechestrul executional durează mai mult decât un an, anual (art. 248-250, 252).

Orice impozit curent, care grevează uzufructul imobilului, se va plati în cursul sechestrului executional de către curator.

A se vedea art. 7 din legea pentru modificarea și abrogarea Legii nr. 230 din 11 Iulie 1930, citat după articolul precedent.

   

Articolul 210

Din venitul încasat în cursul sechestrului, dacă în cartea funduara nu este înscris asupra uzufructului drept de ipoteca în favorul altuia, se achită de către autoritatea de cărți funduare creanta urmaritorului și accesoriile și eventualul rest se eliberează urmaritului.

Dacă asupra uzufructului este înscrisă alta creanta, înainte de creanta urmaritorului, se tine de către autoritatea de cărți funduare desbatere se seriere reglementara și aplicându-se corespunzător cu natura lucrurilor normele prescrise pentru distribuirea prețului la imobile, distribuirea prețului se face conform cu aceste norme.

   

Articolul 211

Întru cat dreptul de proprietate asupra imobilului este al urmaritului, urmaritorul are dreptul să facă execuție asupra uzufructului, fie deodată cu execuția asupra fondului, fie fără de aceasta, numai asupra uzufructului conform normelor din art. 208 și 209.

Despre încheierea, prin care se ordonă inscriptiunea dreptului de ipoteca executionala sau notatiunea dreptului de execuție, se vor incunostiinta în acest caz și creditorii anteriori inscriptiunei sau notatiunei.

Execuția facuta asupra uzufructului nu împiedica licitarea imobilului, iar dacă imobilul se liciteaza, execuția efectuată asupra uzufructului nu are efect asupra recoltei pendinte neculese încă în ziua licitației și dacă imobilul e închiriat, asupra chiriei care nu a devenit scadenta pînă în aceasta zi.

Creanta urmaritorului, care a efectuat execuție numai asupra uzufructului imobilului, se va seria din prețul de cumpărare al imobilului după creanțele tuturor creditorilor ipotecari.

Prioritatea între mai mulți asemenea creditori o determina momentul în care s'a făcut inscripția execuției asupra uzufructului.

   

Articolul 212

În cazul unei executii efectuate asupra uzufructului conform art. 211, creditorii ipotecari în favorul cărora s'a înscris dreptul de ipoteca executionala sau s'a notat dreptul de execuție asupra imobilului însuși, înainte de a se culege recolta pendinte sau înainte de a deveni scadenta chiria, pot pretinde, printr'o petiție adresată autorității de cărți funduare, ca suma încasată din recolta pendinte sau din chirie, sa nu se întrebuințeze pentru indestularea creanței urmaritorului, ci să se țină deocamdată în depozit judecătoresc.

Dacă se liciteaza imobilul însuși, în decurs de un an dela culegerea recoltei, sau din ziua scadentei chiriei, suma încasată din recolta pendinte sau din chirie se adauga la prețul de cumpărare al imobilului și prețul de cumpărare se distribue conform normelor din articolul precedent. În acest caz, cheltuielile sechestrului executional se indestulesc printre pozițiile privilegiate, din prețul de cumpărare.

Iar dacă imobilul nu s'a licitat în cursul acestui an, suma consemnată în depozit se întrebuințează pentru indestularea creanței acelui creditor, care a efectuat execuția pe uzufruct.

   

Articolul 213

Dacă urmăritul are drept de uzufruct asupra unui imobil, fără ca acest drept al său să fie înscris în cartea funduara, execuția se efectuează asupra acestui uzufruct ca asupra mobilelor. Însă, uzufructul nu formează obiect de licitație și se valorifica, cu aplicarea corespunzătoare a art. 208 și 209, pe cale de sechestru executional. Numirea curatorului de sechestru și distribuirea prețului de cumpărare intră în competința judecătoriei competente conform art. 18.

Prioritatea dintre mai mulți asemenea urmăritori se socotește după momentul în care s'a efectuat sechestrul.

Aceste norme se aplică și atunci, cînd execuția se efectuează - în cazul alineatului ultim al art. 203 - numai asupra uzufructului ce se cuvine urmaritului.

   

Titlul III

CELELALTE GENURI DE EXECUȚIE    

Articolul 214

Dacă obiectul execuției îl formează predarea unei anumite averi mobiliare sau a unei cantități determinate dintr'un anumit gen sau speta de bun mobil, portărelul, după ce conscrie averea mobiliară sau cantitatea stabilită din bunul mobil cu speta determinata, le declara sechestrate în favorul urmaritorului, le ridica dela urmărit sau dela acela care le deține în numele urmaritului și le preda provizoriu urmaritorului, contra dovada.

Dacă obiectul execuției nu se afla în detențiunea urmaritului, ridicarea și predarea se poate face numai cu învoirea detentorului.

Dacă obiectul se găsește sub paza judecătorească, portărelul îl declara sechestrat în favorul urmaritorului.

   

Articolul 215

În cazurile art. 214, portărelul, dacă nu s'a făcut contestație împotriva procedurei sale, după expirarea termenului fixat pentru contestație, iar dacă s'a făcut contestație după ce s'a ridicat la valoare de drept hotărîrea judecătorească prin care se aproba procedura, prin încheiere data din oficiu, declara predat obiectul execuției în favorul urmaritorului, sau dacă obiectul execuției se afla sub paza judecătorească, îl ordonanțează pe seama urmaritorului.

Urmaritorul dobândește deplin drept de proprietate respective drept de folosință asupra obiectelor preluate provizoriu, conform art. 214, însă efectul de drept al acestuia începe din momentul procedurei conform art. 214.

   

Articolul 216

Terta persoana, care prin execuția efectuată conform art. 214 se simte lezata în dreptul sau de proprietate sau de folosință, poate porni, înaintea judecătoriei competente pentru efectuarea execuției, acțiune pentru sistarea în întregime sau în parte a execuției, pînă în momentul predării definitive reglementată de articolul precedent.

Acțiunea se judeca după normele procedurei sumare*94) și se rezolva prin sentinta. Împotriva sentinței de a doua instanța, prin care se aproba sentinta primei instanțe, nu se admite apel.

*94) A se vedea alin. 2 și 3 din art. 55 al Legii LIV/1912 (pag 10).

Dacă reclamantul justifica temeinicia dreptului sau în mod vrednic de crezare, judecătoria poate să suspende predarea sau ordonanțarea obiectului execuției pînă la rezolvirea jurevalida a acțiunii, fără nicio condițiune sau condiționat de depunerea, unei cauțiuni corespunzătoare (art. 42).

Somatiunea pentru revendicarea drepturilor (art. 89) nu e necesară.

   

Articolul 217

Dacă execuția nu se poate efectua conform art. 214 din motivul ca, numita avere mobiliară sau cantitatea hotărâtă din numitul gen sau speta de lucruri mobile nu se afla în detențiunea urmaritului, portărelul este obligat sa stabilească valoarea în bani a obiectului execuției - întru cat în aceasta privinta nu se cuprinde vreo dispozițiune în actul public care sta la baza execuției - prin intervenția unui expert numit din oficiu și este obligat să efectueze execuție de asigurare asupra averii mobile a urmaritului, pînă la concurenta acestei sume.

După ce soseste raportul portărelului în aceasta privinta, dacă obiectele sechestrate nu prezintă acoperire deplina, la cererea urmaritorului, judecătoria competența pentru efectuarea execuției este obligată sa ordone execuție de asigurare și asupra averii mobile sau imobile a urmaritului, care s'ar afla în alt loc, pînă la concurenta contravalorii în bani ce s'a stabilit.

De asemenea, judecătoria competența pentru efectuarea execuției citeaza din oficiu părțile, după sosirea raportului, și stabilește prin încheiere, după desbatere sumară*95), în caz de nevoie după dovedire cu experți, contravaloarea în bani a obiectului execuției. Împotriva încheierii se poate face apel (recurgere) și dacă instanța a doua schimba încheierea primei instanțe, se poate face recurs la a treia instanța.

*95) A se vedea alin. 2 și 3 din art. 55 al Legii LIV/1912 (pag 10).

După ridicarea la valoare de drept a încheierii, urmaritorul are dreptul sa ceara execuție silită asupra obiectelor sechestrate cu ocaziunea execuției de asigurare sau asupra altei averi a urmaritului, pînă la concurenta contravalorii ce s'a stabilit în bani.

   

Articolul 218

Dacă execuția nu s'a putut efectua conform art. 214 din motivul ca, terta persoana în detențiunea căreia se afla obiectul nu s'a învoit la ridicarea și predarea lui, urmaritorul are dreptul, după alegerea sa, fie sa precedeze împotriva urmaritului conform art. 217, sau să-și exercite drepturile sale pe cale de proces separat împotriva terței persoane care se opune la ridicare și predare.

   

Articolul 219

Dacă prin sentinta pîrîtul a fost obligat la predarea unei anumite averi mobiliare sau a unei anumite cantități dintr'o speta determinata de bunuri mobile, ori la plata contravalorii în bani a acestora, întru cat sentinta nu conține o dispozițiune contrară, alegerea i se cuvine în cursul timpului de îndeplinire pârâtului, iar după expirarea acestui timp, reclamantului.

   

Articolul 220

Dacă obiectul execuției este un drept de proprietate sau alt drept real referitor la un imobil, instanța ordonă intabularea dreptului de proprietate sau a dreptului real prin încheierea de ordonarea execuției și sesizează în acest scop autoritatea de cărți funduare.

Dacă dreptul de proprietate este prenotat în favorul urmaritului, sau dacă este notat procesul sau sechestrul, urmaritorul este obligat sa arate în cererea de execuție numărul încheierii prin care s'a ordonat prenotarea.

Dacă, pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra imobilului ce formează obiectul execuției, este necesară desmembrarea vreunei parcele înscrise sub un număr topografic, se va trimite autorității sesizate schita corespunzînd ordonanțelor de carte funduara, dacă o asemenea schita a fost prezentată în cursul procesului, în care să se arate portiunile de imobil ce urmează a fi desmembrate. Inscriptiunea se face pe baza acestei schite, după ce se ordonă, în caz de nevoie, ascultare conform art. 56 punct d) din regulamentul cărților funduare.

Iar dacă asemenea schita nu s'a alăturat în proces, autoritatea de cărți funduare sesizată pentru efectuarea execuției notând rangul serial în care s'a făcut sesizarea pentru execuție, deleagă un portărel pentru întocmirea la fața locului a schitei de desmembrare, cu intervenția unui expert, respective adresează în acest scop comisie rogatorie judecătoriei competente. În acest caz, i se predau portărelului toate datele din proces și în privinta citarii urmaritului la procedura dela fața locului, se vor respecta dispozițiunile articolului următor. Intabularea dreptului de proprietate, în legătură cu abnotarea, se ordonă și se efectuează pe baza raportului portărelului, în rangul serial al sesizării pentru execuție, eventual în rangul serial dobîndit anterior prin prenotare, notarea procesului sau sechestrului.

Dacă s'a ordonat execuția totodată și pentru introducerea în posesiune (art. 221), procedura la fața locului se va face deodată în ambele direcții.

   

Articolul 221

Dacă urmaritorul cere deodată cu intabularea dreptului de proprietate sau a altui drept real și introducerea sa pe cale executionala în posesiunea imobilului sau a dreptului real, autoritatea de cărți funduare sesizată pentru efectuarea execuției, deodată cu ordonarea pe cale executionala a intabulării, deleagă un portărel pentru a efectua la fața locului introducerea în posesiune, respective adresează pentru efectuare comisie rogatorie judecătoriei de ocol competente.

Iar dacă obiectul execuției este numai posesiunea sau folosință vreunui imobil sau drept real, instanța care ordonă execuția dispune, în privinta delegării portărelului sau sesizării judecătoriei de ocol respective, cu ocaziunea ordonarii execuției.

În aceste cazuri, toate scriptele de proces i se predau portărelului, care este obligat sa încunoștiințeze, despre termenul pe care îl fixează la fața locului pentru efectuarea execuției, pe urmărit sau reprezentantul sau din proces, prin scrisoare recomandată, adresată la domiciliul arătat în proces, care se va pune la posta cu cel puțin 8 zile înainte de termenul fixat.

În legătură cu acest articol Înaltă Curte de Casație a hotărât:

"Avînd în vedere ca din încheierea supusă recursului și actele dosarului se constata, ca la cererea urmaritorilor Gulyas Ion și sotia în contra pârâților Weinberger Coloman și alții, Judecătoria Urbana Oradea prin Încheierea nr. 14.591/1929, ordonă execuția în contra numitilor pârâți, delegand pentru efectuarea execuției pe portărelul Judecătoriei, care prezentându-se în ziua de 11 Aprilie 1930 spre a-i evacua cu forta din imobil, aceștia au făcut întâmpinare pe motiv, că nu s'au emis somatiile prevăzute de art. 221 din legea executionala și care întâmpinare fiind admisă, numita Judecătorie a dispus anularea execuției efectuate, indrumand corpul portareilor sa reintegreze pe evacuati pe cheltuiala urmaritorilor, în posesia încăperilor evacuate".

Ca astfel fiind motivul, gasindu-se întemeiat, recursul câtă a se admite, fără a se mai intră în discuția celorlalte motive, și casandu-se deciziunea, urmează a se respinge întâmpinarea.

Ca, dar, numai printr'o gresita interpretare a art. 221 din Legea executionala au hotărît instanțele de fond ca în materie de evacuare, cînd în însăși hatararea de executat se prevede somatiunea de evacuare a imobilului într'un termen fixat, mai este necesară somatiunea din partea portărelului.

Ca astfel fiind motivul, gasindu-se întemeiat, recursul câtă a se admite, fără a se mai intră în discuția celorlalte motive, și casandu-se deciziunea, urmează a se respinge întâmpinarea.

Avînd în vedere ca prin însuși dispozitivul hotărîrei, pârâții fiind somati a evacua imobilul în termen de 30 zile, prin trecerea acestui interval de timp ei au fost puși în întîrziere și deci o noua somație nu mai era necesară, asa ca portărelul trebuia să efectueze execuțiunea fără a le mai da un nou termen, întrucât pârâții erau decăzuți de acest beneficiu.

Ca, dar, numai printr'o gresita interpretare a art. 221 din Legea executionala au hotărît instanțele de fond ca în materie de evacuare, cînd în însăși hatararea de executat se prevede somatiunea de evacuare a imobilului într'un termen fixat, mai este necesară somatiunea din partea portărelului.

Ca astfel fiind motivul, gasindu-se întemeiat, recursul câtă a se admite, fără a se mai intră în discuția celorlalte motive, și casandu-se deciziunea, urmează a se respinge întâmpinarea.

Ca în dispozitivul acestei hotărîri se prevede în mod categoric ca pârâții sînt obligați sa evacueze imobilul în timp de 30 zile socotite din ziua de 7 Iunie 1929, sub sancțiunea execuțiunei silite, fără considerare la apel.

Avînd în vedere ca prin însuși dispozitivul hotărîrei, pârâții fiind somati a evacua imobilul în termen de 30 zile, prin trecerea acestui interval de timp ei au fost puși în întîrziere și deci o noua somație nu mai era necesară, asa ca portărelul trebuia să efectueze execuțiunea fără a le mai da un nou termen, întrucât pârâții erau decăzuți de acest beneficiu.

Ca, dar, numai printr'o gresita interpretare a art. 221 din Legea executionala au hotărît instanțele de fond ca în materie de evacuare, cînd în însăși hatararea de executat se prevede somatiunea de evacuare a imobilului într'un termen fixat, mai este necesară somatiunea din partea portărelului.

Ca astfel fiind motivul, gasindu-se întemeiat, recursul câtă a se admite, fără a se mai intră în discuția celorlalte motive, și casandu-se deciziunea, urmează a se respinge întâmpinarea.

Avînd în vedere ca în speta după cum rezultă din lucrările dosarului, cartea de judecată a Judecătoriei urbane ce era de executat, avea de obiect evacuarea din încăperile imobilului aflator în Oradea din Str. General Holban a pârâților Weinberger Coloman și Markus Francisc.

Ca în dispozitivul acestei hotărîri se prevede în mod categoric ca pârâții sînt obligați sa evacueze imobilul în timp de 30 zile socotite din ziua de 7 Iunie 1929, sub sancțiunea execuțiunei silite, fără considerare la apel.

Avînd în vedere ca prin însuși dispozitivul hotărîrei, pârâții fiind somati a evacua imobilul în termen de 30 zile, prin trecerea acestui interval de timp ei au fost puși în întîrziere și deci o noua somație nu mai era necesară, asa ca portărelul trebuia să efectueze execuțiunea fără a le mai da un nou termen, întrucât pârâții erau decăzuți de acest beneficiu.

Ca, dar, numai printr'o gresita interpretare a art. 221 din Legea executionala au hotărît instanțele de fond ca în materie de evacuare, cînd în însăși hatararea de executat se prevede somatiunea de evacuare a imobilului într'un termen fixat, mai este necesară somatiunea din partea portărelului.

Ca astfel fiind motivul, gasindu-se întemeiat, recursul câtă a se admite, fără a se mai intră în discuția celorlalte motive, și casandu-se deciziunea, urmează a se respinge întâmpinarea.

Considerând ca din dispozițiunile categorice ale art. 221 din Legea executionala rezultă, ca somatiunea despre termenul fixat pentru efectuarea executarei, trebuie trimisa executatului cu cel puțin 8 zile mai înainte, în toate cazurile cînd se cere introducerea în posesiunea imobilului sau a dreptului real.

Avînd în vedere ca în speta după cum rezultă din lucrările dosarului, cartea de judecată a Judecătoriei urbane ce era de executat, avea de obiect evacuarea din încăperile imobilului aflator în Oradea din Str. General Holban a pârâților Weinberger Coloman și Markus Francisc.

Ca în dispozitivul acestei hotărîri se prevede în mod categoric ca pârâții sînt obligați sa evacueze imobilul în timp de 30 zile socotite din ziua de 7 Iunie 1929, sub sancțiunea execuțiunei silite, fără considerare la apel.

Avînd în vedere ca prin însuși dispozitivul hotărîrei, pârâții fiind somati a evacua imobilul în termen de 30 zile, prin trecerea acestui interval de timp ei au fost puși în întîrziere și deci o noua somație nu mai era necesară, asa ca portărelul trebuia să efectueze execuțiunea fără a le mai da un nou termen, întrucât pârâții erau decăzuți de acest beneficiu.

Ca, dar, numai printr'o gresita interpretare a art. 221 din Legea executionala au hotărît instanțele de fond ca în materie de evacuare, cînd în însăși hatararea de executat se prevede somatiunea de evacuare a imobilului într'un termen fixat, mai este necesară somatiunea din partea portărelului.

Ca astfel fiind motivul, gasindu-se întemeiat, recursul câtă a se admite, fără a se mai intră în discuția celorlalte motive, și casandu-se deciziunea, urmează a se respinge întâmpinarea.

Avînd în vedere ca recurenta prin motivul I de casare susține ca instanțele de fond au făcut o gresita aplicare a art. 221 din Legea executionala întrucât în speta nefiind vorba de un drept real, repunere în posesiune, nu mai era necesar a se emite somatiunea prevăzută de acest text.

Considerând ca din dispozițiunile categorice ale art. 221 din Legea executionala rezultă, ca somatiunea despre termenul fixat pentru efectuarea executarei, trebuie trimisa executatului cu cel puțin 8 zile mai înainte, în toate cazurile cînd se cere introducerea în posesiunea imobilului sau a dreptului real.

Avînd în vedere ca în speta după cum rezultă din lucrările dosarului, cartea de judecată a Judecătoriei urbane ce era de executat, avea de obiect evacuarea din încăperile imobilului aflator în Oradea din Str. General Holban a pârâților Weinberger Coloman și Markus Francisc.

Ca în dispozitivul acestei hotărîri se prevede în mod categoric ca pârâții sînt obligați sa evacueze imobilul în timp de 30 zile socotite din ziua de 7 Iunie 1929, sub sancțiunea execuțiunei silite, fără considerare la apel.

Avînd în vedere ca prin însuși dispozitivul hotărîrei, pârâții fiind somati a evacua imobilul în termen de 30 zile, prin trecerea acestui interval de timp ei au fost puși în întîrziere și deci o noua somație nu mai era necesară, asa ca portărelul trebuia să efectueze execuțiunea fără a le mai da un nou termen, întrucât pârâții erau decăzuți de acest beneficiu.

Ca, dar, numai printr'o gresita interpretare a art. 221 din Legea executionala au hotărît instanțele de fond ca în materie de evacuare, cînd în însăși hatararea de executat se prevede somatiunea de evacuare a imobilului într'un termen fixat, mai este necesară somatiunea din partea portărelului.

Ca astfel fiind motivul, gasindu-se întemeiat, recursul câtă a se admite, fără a se mai intră în discuția celorlalte motive, și casandu-se deciziunea, urmează a se respinge întâmpinarea.

Ca aceasta încheiere a fost confirmată și de Tribunal cu completarea ca se îndrumă corpul portareilor să facă mai întîi somația cerută de art. 221 din Legea executionala și anume după 8 zile sa procedeze la executare.

Avînd în vedere ca recurenta prin motivul I de casare susține ca instanțele de fond au făcut o gresita aplicare a art. 221 din Legea executionala întrucât în speta nefiind vorba de un drept real, repunere în posesiune, nu mai era necesar a se emite somatiunea prevăzută de acest text.

Considerând ca din dispozițiunile categorice ale art. 221 din Legea executionala rezultă, ca somatiunea despre termenul fixat pentru efectuarea executarei, trebuie trimisa executatului cu cel puțin 8 zile mai înainte, în toate cazurile cînd se cere introducerea în posesiunea imobilului sau a dreptului real.

Avînd în vedere ca în speta după cum rezultă din lucrările dosarului, cartea de judecată a Judecătoriei urbane ce era de executat, avea de obiect evacuarea din încăperile imobilului aflator în Oradea din Str. General Holban a pârâților Weinberger Coloman și Markus Francisc.

Ca în dispozitivul acestei hotărîri se prevede în mod categoric ca pârâții sînt obligați sa evacueze imobilul în timp de 30 zile socotite din ziua de 7 Iunie 1929, sub sancțiunea execuțiunei silite, fără considerare la apel.

Avînd în vedere ca prin însuși dispozitivul hotărîrei, pârâții fiind somati a evacua imobilul în termen de 30 zile, prin trecerea acestui interval de timp ei au fost puși în întîrziere și deci o noua somație nu mai era necesară, asa ca portărelul trebuia să efectueze execuțiunea fără a le mai da un nou termen, întrucât pârâții erau decăzuți de acest beneficiu.

Ca, dar, numai printr'o gresita interpretare a art. 221 din Legea executionala au hotărît instanțele de fond ca în materie de evacuare, cînd în însăși hatararea de executat se prevede somatiunea de evacuare a imobilului într'un termen fixat, mai este necesară somatiunea din partea portărelului.

Ca astfel fiind motivul, gasindu-se întemeiat, recursul câtă a se admite, fără a se mai intră în discuția celorlalte motive, și casandu-se deciziunea, urmează a se respinge întâmpinarea.

(Cas. S. II. Dec. civilă No.336 din 27 Mai 1932, Sever Andru: Jurisprudenta Rezumata, vol. II Oradea. 1936, pag. 467).

   

Articolul 222

Modificat prin art. 49 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 49. - Art. 222 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:

Dacă obiectul execuției este o lucrare sau alta prestațiune, urmaritorul poate să ceara, prin cererea de execuție, ca urmăritul să fie constrâns la aceasta, printr'o amenda proporțională, fixându-i-se termen corespunzător.

Amenda o fixează judecătorul prin încheierea de ordonare a execuției. În cazul neîndeplinirii lucrării, în urma unei noi cereri a urmaritorului, se va ordonă execuție silită pentru încasarea sumei, asupra mobilelor și imobilelor urmaritului.

În cazul cînd aceasta procedura e fără de rezultat, și chiar fără de aceasta procedura, urmaritorul poate să ceara execuție pentru a incasa contravaloarea în bani a lucrarei. Privitor la stabilirea și încasarea contravalorii, trebuie să se aplice art. 217.

Alineatul intaiu trebuie să se aplice în mod corespunzător și atunci, cînd urmăritul este obligat sa tolereze sau sa înceteze ceva.

În procesele sumare de repozitie și pentru restabilire de hotare, instanța poate lua măsurile cuprinse în alineatul intaiu chiar prin dispozițiunile sale provizorii pentru apărarea posesiunei (art. 580 Cod procedura civilă).

Dispozițiunile art. 219 se vor aplica și în cazurile de execuție reglementate în acest articol.

   

Titlul IV

DISPOZIȚIUNI DE ASIGURARE

I. EXECUȚIA DE ASIGURARE    

Articolul 223

Modificat prin art. 50 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 50. - Art. 223 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:

Deodată cu înaintarea acțiunii, sau după înaintarea acțiunii, are loc execuția de asigurare: dacă obiectul acțiunii se referă la plata unei creanțe în suma determinata de bani și reclamantul dovedește existenta, cuantumul și scadenta creanței cu act autentic sau act privat redactat în conformitate cu art. 317 Cod procedura civilă, sau cu cambie, mandat comercial, bon sau cec, care în conformitate cu art. 606 - 620 Cod procedura civilă se pot realiza pe cale de mandat de plată și dacă totodată arata verosimilitatea pericolului.

De asemenea, are loc execuția de asigurare, în cazul ca se face verosimil pericolul, pe baza unei sentințe a judecătoriei civile, care obliga la o determinata suma de bani, înainte de expirarea termenului de îndeplinire.

A se vedea, pentru cauze penale, titlul VI, capitolul VI (art. 120 - 123) din Codul de procedură penală.

Decretul-lege pentru Codul de procedură fiscală, publicat în Monitorul Oficial Nr. 78 di 1 Aprilie 1942, prevede:

Art. 319. - Statul este în drept de a lua orice măsuri de asigurare prin sechestre, popriri și inscripții ipotecare, pentru garantarea drepturilor sale, fără a fi indatorat la consemnarea vreunei cauțiuni. Dacă nu are titlu de creanta dintre acelea prevăzute în prezenta lege, toate aceste măsuri de asigurare nu se vor putea lua decât pe temeiul unei acțiuni în justiție asupra fondului pretentiunilor.

Măsurile de asigurare mobiliară și imobiliară se pot ataca cu contestație, potrivit legii de fața.

Art. 320. - Orice măsuri de urmărire și asigurare luate de fisc, se vor menține cu titlul de măsuri de asigurare, pe baza recursului declarat de fisc, chiar dacă instanța de fond a respins pretentiunile acestuia, formulate pe cale de urmărire, proces-verbal de infracțiune sau acțiune directa.

Decretul-lege pentru organizarea Corpului de avocați din România, publicat în Monitorul Oficial Nr. 205 din Septemvrie 1940, dispune:

Art. 160. - Pe baza conventiunii scrisă de onorar, avocații vor putea obține, fără cauțiune, sechestrul asigurator sau poprire pe averea debitorilor lor.

Legea pentru înființarea și organizarea jurisdicției muncii, publicată în Monitorul Oficial Nr. 38 din 15 Februarie 1933, prevede:

Art. 65. - În cazuri urgente, președintele poate lua orice măsuri asigurătoare sau utile, fie asupra obiectelor lucrate prevăzute în reclamație, fie asupra sculelor, mașinilor sau materialelor aparținînd uneia din părțile litigante, putând dispune restituirea lor celor în drept.

Legea pentru asigurarea plății lucrului efectuat, publicată în Monitorul Oficial Nr. 91 din 21 Aprilie 1931, dispune:

Art. 26 - De asemenea președintele Comisiunii va putea ordonă mai înainte de judecarea fondului, orice măsură asigurătoare sau utila: fie asupra obiectelor lucrate, fie asupra sculelor, mașinilor sau materialelor micului industrias, putând dispune predarea acestora, în cazul în care sînt reținute de client, în primirea micului industrias.

   

Articolul 224

Modificat prin art. 51 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 51. - Art. 224 din Legea LX/1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:

Pe baza de sentinta, care obliga la plata unei creanțe în numerar, de asemenea pe bază de mandat de plată emis în temeiul unei cambii, mandat comercial, bon sau cec (art. 606 - 620 Cod procedura civilă), după expirarea termenului de îndeplinire are loc execuția de asigurare, dacă partea obligată a atacat hotărîrea în termen legal, prin opoziție sau apelatiune cu efect suspensiv respectiv cu excepțiuni.

Legea LIV/1912:

Art. 52. - Dacă instanța a fixat prin sentinta care obliga la plata unei creanțe în numerar, un termen de îndeplinire mai scurt decât termenul de apelatiune sau opoziție și dacă n'a declarat sentinta executorie fără considerare la apelatiune, are loc execuția de asigurare deja atunci, dacă partea condamnata nu executa sentinta înlăuntrul termenului de îndeplinire fixat prin sentinta.

   

Articolul 225

Pînă la concurenta sumelor de chirie sau arenda scadente, însă restante pentru un timp nu mai lung decât doi ani, la cererea locatorului, fără a se justifica verosimilitatea vreunui pericol și suma creanței, se va ordonă execuția de asigurare asupra mobilelor care se afla în încăperile închiriate și asupra produselor, instalatiunilor economice*96) și vitelor*97) care se afla pe bunul arendat, dacă raportul de locațiune se dovedește cu contract scris sau altfel.

*96) În ungureste: "[...]".

*97) În ungureste: "[...]".

Cu aceeași condiție, se va ordonă, la cererea arendatorului, execuția de asigurare asupra acelorași obiecte, pentru asigurarea arenzii, care va deveni scadenta în proximul semestru*98), dacă se justifica ca, creanta e periclitata.

*98) În ungureste: "[...]"

   

Articolul 226

În cazurile art. 223, 224 și 225, dacă obiectul execuției nu e numerar, ci o cantitate determinata dintr'un anumit gen sau speta de bun mobil, de asemenea are loc execuția de asigurare, pe lîngă condițiile acolo arătate, pentru contravaloarea probabila în bani a obiectului de proces.

În acest caz, reclamantul este obligat să prezinte, pe lîngă cerere, datele din care să se poată constata contravaloarea probabila a obiectului de proces.

   

Articolul 227

Împotriva oficiantilor, funcționarilor și membrilor din organele de conducere, însărcinați cu administrarea banilor și averilor Statului, fondurilor și fundațiilor publice, județelor și comunelor, se va ordonă execuția de asigurare pentru asigurarea creanțelor derivând din gestiunea lor și fără a se justifica înaintarea procesului și existenta pericolului, dacă în adresa autorității competente de Stat, județ sau comuna se specifică creanta în numerar sau contravaloarea în bani a oricărei alte creanțe ce urmează a se asigura.

Art. 227 este modificat prin art. 21, 195, 196, 224, 225 și 226 din Legea asupra contabilității publice și asupra controlului bugetului și patrimoniului public, publicată în Monitorul Oficial Nr. 157 din 31 Iulie 1929, după cum urmează:

Art. 21. - Manuitorii de bani, valori sau materiale publice, nu vor putea fi descărcați de lipsa constatată asupra lor, invocand ordine verbale, ordine scrise sau chitanțe dela diferiți funcționari, fie chiar superior în grad.

Ca acte descarcatoare pentru bani și valori nu se vor primi decât ordonanțele sau mandatele de plată și recepisele oficiale date în conformitate cu dispozițiunile legii de fața; iar pentru materiale, actele prevăzute la art. 187 din această lege.

Funcționarii cari vor da ordin să se plătească, sau chitanțe, fie pentru sumele primite în interes personal, fie în scop de a justifica lipsurile celor însărcinați cu manuirea banilor, valorilor sau materialelor publice, se vor pedepsi deopotrivă cu aceștia.

Manuitorii de bani, valori sau materiale publice, gasiti în deficit, vor fi constransi, prin aplicarea legii de urmărire, ca, pe baza procesului-verbal dresat de inspectorii financiari, de șefii autorităților respective sau de delegații lor, sa verse provizoriu sumele constatate lipsa, fără judecata. Pe baza acestor procese-verbale se vor lua îndată inscripții ipotecare asupra averii imobiliare și li se vor sechestra orice avere mobila.

Art. 195. - Funcționarii însărcinați direct și special cu supravegherea mânuitorilor, contabililor și cu controlul operațiunilor lor, sînt responsabili de orice deficite cari nu s'ar acoperi și cari ar proveni din cauza lipsei de verificare sau de control.

În asemenea cazuri Ministerul respectiv va fixa printr'o decizie motivată totalul sau partea din deficit de care funcționarul este făcut responsabil. În contra deciziei ministeriale se va putea face apel la Curtea de Conturi în termen de doua luni dela comunicarea deciziei.

Curtea de Conturi va statua în mod definitiv, după citarea și ascultarea părților, cu drept de recurs, conform legii de organizare.

Art. 196. - În cazul cînd prin aceeași decizie ministerială sînt condamnați solidar mai mulți agenți de verificare și control și numai unul dintr'înșii face apel, Curtea de Conturi va chema din oficiu, pe toți cei cari figurează în decizia de condamnare, precum și administrația care a pronunțat-o, iar prin decizia ce va da, va statua în mod definitiv asupra răspunderii de întregul deficit ce s'a constatat, stabilind astfel partea de răspundere a fiecăruia.

Art. 224. - Orice funcționar public care, călcând dispozițiunile prezentei legi, prin comitere sau omisiune, în mod intentionat sau nu, ar cauza paguba Statului sau vreunei administratiuni publice, este obligat sa o repare, independent de penalitățile la cari ar putea fi supus pentru aceasta.

Art. 225. - Miniștrii pot trimite în judecata Curții de Conturi, prin procurorul acelei Curți, pe orice funcționar public care contravine la dispozițiunile prezentei legi și regulamentului ei.

Curtea de Conturi se poate sesiza și din oficiu pentru judecarea abaterilor constatate cu prilejul controlului sau propriu.

Directorii și șefii de serviciu cari în exercițiul funcțiunii lor ar afla despre vreun fapt, ce ar putea da loc la răspundere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, sînt obligați să-i aducă la cunoștința ministrului respectiv, prin raport confidențial; contrar vor fi supuși penalitatilor prevăzute la articolul următor, alin. 1.

Art. 226. - Curtea de Conturi sesizată, după ascultarea funcționarului invinuit, constatând neregula sau abaterea, pe de o parte, va putea condamna pe vinovat, prin deciziune motivată, la o amenda fiscală echivalenta cu salariul total al acestuia, dela 15 zile pînă la maximum 4 luni; pe de altă parte, va putea cere trimiterea lui în judecata comisiunii disciplinare, spre a hotărî dacă nu este locul sa i se aplice vreuna din pedepsele disciplinare, în conformitate cu dispozițiunile statutului funcționarilor publici.

În caz de abateri grave sau repetate, Curtea va dispune trimiterea vinovatului în judecata comisiunii de disciplina, spre a hotarai dacă nu este locul să fie îndepărtat din funcțiune.

Osebit de aceasta Ministerul sau administrația publică va condamna pe vinovat, prin decizie motivată, sa despăgubească Statul sau administrația publică de paguba suferită, afară numai dacă nu s'ar constata ca a lucrat din ordin semnat de ministru sau delegatul sau.

Deciziunile Ministerului sau ale administrației publice sînt atacabile în apel la Curtea de Conturi în termen de 2 luni dela comunicarea deciziei.

Condamnarea se va face proporțional, ținându-se seama de atribuțiile și vina fiecăruia, atunci cînd la abaterile dela prezenta lege vor fi concurat mai mulți funcționari.

   

Articolul 228

Cererea pentru ordonarea execuției de asigurare se înaintează, de regula, la instanța procesului; însă în cazul art. 225, execuția de asigurare se poate cere și la judecătoria de ocol, în circumscripția căreia se afla mobilele ce urmează a fi sechestrate.

În cazul art. 227, adresa se va face către judecătoria de ocol, la executiile de asigurare care urmează a se efectua pe mobile și către instanța funduara, la asigurările care urmează a se efectua pe imobile. Dacă execuția de asigurare urmează a se efectua pe mobile și imobile, e competența sa ordone execuția de asigurare instanța funduara. În cazul unei executii de asigurare, care urmează a se efectua în circumscripțiile mai multor instanțe funduare sau judecătorii de ocol, dreptul de alegere i se cuvine celui ce cere asigurarea.

   

Articolul 229

Cererea sau adresa pentru ordonarea execuției de asigurare se rezolva fără ascultarea adversarului, care se inconstiinteaza despre ea, cu ocaziunea efectuării execuției de asigurare, iar dacă execuția de asigurare se face numai pe imobile, atunci cînd s'a ordonat execuția.

Întru cat ordonarea execuției de asigurare este pendinte de arătarea verosomilitatii unui pericol, execuția de asigurare se va ordonă, fie fără de condiție, fie cu condiția ca acela care cere asigurarea, să fie obligat a depune înainte de efectuarea execuției de asigurare, o cauțiune în numerar sau în efecte bune pentru cauțiuni (art. 42), care se va fixa de instanța prin apreciere.

În cazul art. 226, suma pînă la concurenta căreia se ordonă execuția de asigurare, se stabilește de instanța prin apreciere, ținându-se seama de datele care s'au prezentat.

   

Articolul 230

Execuția de asigurare se efectuează, asupra mobilelor, prin aplicare de sechestru și evaluare conform normelor arătate în această lege, iar pe imobile, prin prenotarea dreptului de ipoteca. În cazul alineatului ultim al art. 225, nu se poate ordonă mutarea obiectelor sechestrate.

În scopul prenotarii dreptului de ipoteca se sesizează autoritatea de cărți funduare.

Efectul de drept al sechestrului asigurator și al evaluării este identic cu efectul de drept pe care îl are sechestrul și evaluarea la execuția silită.

Efectul de drept al prenotarii dreptului de ipoteca se judeca după normele existente în aceasta direcție.

Cheltuielile execuției de asigurare este obligat să le avanseze acela care cere execuția de asigurare. Aceste cheltuieli, întru cat execuția de asigurare nu s'ar disolva conform art. 234 sau 235, sau în urma unui apel (recurgere) - și întru cat în procesul de baza nu s'ar hotărî contrariul, - le suporta acela împotriva căruia s'a efectuat execuția de asigurare numai atunci și numai în proporția, dacă și întru cat a fost obligat la suportarea cheltuielilor.

Execuția de asigurare ordonată asupra mobilelor se va efectua în 30 zile, socotite din ziua în care s'a înmânat încheierea urmaritorului. În caz contrariu, încheierea își pierde efectul.

   

Articolul 231

Acela, împotriva căruia s'a ordonat execuția de asigurare, are dreptul sa consemneze la judecătorie suma ce trebuie asigurata, în numerar sau în efecte bune pentru cauțiuni (art. 42), ceea ce dacă îndeplinește, trebuie incetata executarea încheierii de asigurare respective, trebuie ordonată din oficiu disolvarea execuției de asigurare ce s'a efectuat pe mobile, sau radierea dreptului de ipoteca. Același lucru se va face și atunci cînd părțile au convenit a se da garanție prin garant, gaj sau o asigurare în alt mod.

   

Articolul 232

Acela, împotriva căruia s'a ordonat execuția de asigurare, poate să declare apel (recurgere) contra încheierii de ordonarea execuției de asigurare, în următoarele cazuri:a) Dacă s'a ordonat execuția de asigurare contrar art. 223 - 228; ... b) Dacă creanta a fost deplin acoperită, înainte de ordonarea execuției de asigurare. ... 

Dacă se alătură la apel (recurgere) documente noui, sau dacă din conținutul apelului (recurgerei) se prezintă ca neapărat necesar, înainte de a se inainta scriptele, se va asculta adversarul.

   

Articolul 233

La cererea oricăruia dintre interesați trebuie ordonată vînzarea prin licitație a mobilelor sechestrate pe cale de execuție de asigurare, dacă păstrarea lor nu e posibila decât cu o considerabila depreciere sau cu cheltuieli neproportional de mari în raport cu valoarea.

În acest caz sînt a se aplică, în ce privește procedura, dispozițiunile art. 104, în mod corespunzător.

   

Articolul 234

Dacă pentru creanta este în curs proces, asigurarea ordonată și efectuată rămîne în fiinta pînă la rezolvirea prin hotărîre jurevalida a procesului și nu se poate disolva nici în cazul dacă s'a respins de către instanțele inferioare, prin sentinta neridicata la valoarea de drept, acțiunea părții care a cerut asigurarea, sau dacă instanța superioară disolva, anulează și ordonă procedura suplimentară sau schimba, prin sentinta neridicata încă la valoare de drept, sentinta pe baza căreia s'a ordonat execuția de asigurare conform art. 224.

Dacă, prin sentinta ridicată la valoare de drept a instanței superioare, s'a anulat în întregime sentinta pe baza căreia s'a ordonat execuția de asigurare, împreună cu toată procedura, sau dacă pîrîtul a fost achitat de sub acțiune prin sentinta ridicată la valoare de drept a instanței superioare, execuția de asigurare trebuie dizolvată.

Art. 234 este modificat prin art. 53 din Legea LIV/1912, după cum urmează:

Art. 53. - În loc de disolvarea sau anularea sentinței din alineatul intaiu al art. 234 din Legea LX/1881 și în loc de anularea din alineatul doi al acestui articol, trebuie să se înțeleagă scoaterea din vigoare a sentinței.

   

Articolul 235

În cazul art. 225, dacă cu ocaziunea ordonarii execuției de asigurare procesul n'a fost încă pornit, partea care pretinde este obligată sa pornească procesul în termen de 30 zile, socotite dela înmânarea încheierii de ordonarea execuției de asigurare, respective în cazul punctului ultim al art. 225, din ziua scadentei; în caz contrar, la cererea adversarului, execuția de asigurare se disolva.

În cazul art. 227, autoritățile acolo enumarate sînt obligate sa pornească procesul împotriva oficiantului, funcționarului sau membrului din organul de conducere, înaintea judecătorului competent, sau sa pornească procedura conform normelor existente înaintea autorității competente, sau să facă denunțul penal, într'un termen fix de 30 zile, socotite dela înmânarea încheierii de ordonarea asigurării; în caz contrar, la cererea adversarului, execuția de asigurare se disolva.

Acțiunea înaintată sau procedura pornită după termenul fix de 30 zile, nu împiedica disolvarea execuției de asigurare nici atunci, dacă disolvarea s'a cerut după pornirea procesului sau procedurei.

Dacă partea care a cerut asigurarea n'a justificat pornirea procesului sau procedurei cu act autentic, în urma cererii de disolvare, se ordonă ascultarea părților și dacă partea care a cerut asigurarea, nu justifica, cu ocaziunea desbaterei sau printr'o declarație înaintată mai înainte, ca a înaintat procesul sau procedura înlăuntrul termenului fix, execuția de asigurare trebuie disolvata. În caz de disolvare, partea care a cerut asigurarea va fi obligată la plata tuturor cheltuielilor ce s'au ivit.

   

Articolul 236

Acela, care face execuția de asigurare pentru acoperirea unei creanțe evident neintemeiate sau incetate, este responsabil de toate pagubele cauzate prin aceasta și în plus, la cererea părții care a suferit asigurarea, poate fi obligat la plata unei amenzi pînă la 10.000 lei*99).

*99) În textul maghiar era 500 floreni egal cu 1.000 coroane, suma care s'a majorat la inzecitul ei, în baza legii privitoare la majorarea cifrei amenzilor judecătorești și la modul încasării lor, publicată în Monitorul Oficial Nr. 279 din 25 Martie 1923.

Întru cat pretentiunea de despăgubire a fost valorificată, pe cale de acțiune reconvențională, în procesul pentru creanta de baza, asupra ei hotărăște instanța procesului, deodată cu procesul principal. În alte cazuri, acțiunea trebuie pornită la instanța care a ordonat execuția de asigurare, în decurs de trei luni, socotite dela ridicarea la valoarea de drept a sentinței de achitare, data în procesul de baza, sau a încheierii prin care s'a ordonat disolvarea execuției de asigurare, care se judeca, după natura procedurei, pe cale sumară sau protocolara*100), și se rezolva prin sentinta.

*100) A se vedea alin. 2 și 3 din art. 55 al Legii LIV/1912 (pag. 10).

În aceste cazuri, se judeca și se rezolva, deodată cu pretentiunea de despăgubiri, și chestiunea condamnării la amenda.

Atunci cînd se cere numai condamnarea la amenda, cererea trebuie înaintată, în termenul de trei luni arătat mai sus, la instanța care a ordonat execuția. Instanța, după ce asculta părțile pe cale sumară sau protocolara*101), hotărăște prin încheiere. Apelul (recurgerea) împotriva încheierii are efect suspensiv.

*101) A se vedea alin. 2 și 3 din art. 55 al Legii LIV/1912 (pag. 10).

Înainte de expirarea termenului de trei luni și dacă în acest termen s'a înaintat proces de despăgubire sau dacă s'a pornit procedura pentru condamnare la amenda, pînă la rezolvirea jurevalida a acestora, cauțiunea consemnată conform art. 229, nu poate fi restituită.

II. SECHESTRUL    

Articolul 237

Are loc sechestru:a) înainte de înaintarea procesului sau în cursul procesului, dacă obiectul creanței este un bun sau un drept determinat și dacă, acela care cere sechestru, își justifica dreptul sau față de posesor, prin act autentic sau prin act cu forta probanta deplina și totodată arata ca, fără aplicarea sechestrului, valorificarea dreptului sau este periclitata; ... b) modificat prin art. 54 din Legea LIV/1912, după cum urmează: ... 

Art. 54. - Punctul b) al art. 237 din Legea LX/1881, se modifica în sensul că, are loc sechestrul:b) pe baza unei sentințe de condamnare, data într'un proces intentat pentru un lucru sau drept determinat, dacă pîrîtul a înaintat opoziție sau apelatiune*102) cu efect asupra execuției.

*102) În textul ungar: "[...]".

 ... 

Însă, dacă instanța a fixat pentru îndeplinire un termen mai scurt decât termenul de apelatiune sau opoziție și n'a declarat sentinta executorie fără considerare la apelatiune, are loc sechestru și atunci, dacă partea obligată nu executa sentinta înlăuntrul termenului de îndeplinire;c) în cazurile art. 227, dacă se pretinde un anumit bun sau un drept determinat; ... d) dacă devine litigioasa posesiunea vreunui bun mobil sau drept și nu se poate stabili, cine este în posesiunea legală, sau cine e îndreptățit la protecția judecătorească; ... e) în cursul procesului intentat pentru rezilierea sau sistarea unui contract de arenda, dacă arendatorul refuza să-și reprimeasca obiectul de arenda; ... f) la cererea creditorului ipotecar, cu creanta intabulata pe vreun imobil, asupra imobilului ipotecat și accesoriilor acestuia, dacă justifica creditorul ipotecar ca a înaintat acțiune pentru creanta sa scadenta totodată dovedește un fapt sau omisiune a proprietarului, din care rezultă o însemnată lezare a substanței imobilului sau o depreciere a acestuia și prin aceasta se periclitează garanția oferită prin ipoteca. ... 

Dacă dreptul de ipoteca este intabulat cu efect de drept pendinte de justificarea sau nejustificarea prenotarii dreptului de proprietate, ordonarea sechestrului nu poate avea loc.

   

Articolul 238

Cererea pentru ordonarea sechestrului se înaintează la instanța procesului, în starile din punctele b) și e) ale art. 237 necondiționat, iar în cazul punctului a) atunci cînd este pornit proces pentru obiecte ce urmează a se lua sub sechestru sau dacă se pornește deodată cu înaintarea cererii de sechestru.

În cazul punctului a) al art. 237, dacă sechestrul se cere înainte de înaintarea procesului, de asemenea în cazurile punctelor c), d) și f) ale art. 237, după cum obiectul sechestrului îl formează un imobil sau o avere mobila, cererea sau adresa de sechestru se înaintează la instanța funduara sau la judecătoria de ocol în a carei circumscripție urmează a se efectua sechestrul. Dacă se intenționează a se efectua sechestru pe mobile și imobile, pentru ordonare este competența instanța funduara. În cazul cînd sechestrul urmează a se efectua în circumscripția mai multor instanțe funduare și mai multor judecătorii de ocol, dreptul de alegere i se cuvine celui ce cere sechestrul.

   

Articolul 239

Cererea sau adresa de sechestru se rezolva în cazurile punctelor b) și c) ale art. 237, fără ascultarea adversarului, iar în cazurile punctelor a), d) și e), de regula, după ascultarea adversarului. În cazurile din urma, întru cat din întîrziere ar rezultă pericol, sechestrul se poate ordonă anticipat și fără ascultarea adversarului; se fixează însă în același timp termen pentru ascultarea părților și atunci, se hotărăște prin încheiere, menținerea sechestrului anticipat, sau disolvarea lui. Apelul (recurgerea) împotriva încheierii de disolvare a sechestrului ordonat cu anticipatie, are efect suspensiv.

În cazul punctului f) al art. 237, sechestrul se poate eroda numai după ascultarea adversarului și în caz de nevoie., după o prealabilă procedura de dovedire.

Despre ordonarea sechestrului se incunostiinteaza adversarul, de obiceiu, cu ocaziunea efectuării sechestrului, iar dacă sechestrul se efectuează numai prin notare în carte funduara, cu ocaziunea eliberării încheierii de ordonarea sechestrului.

În cazurile a) și f) ale art. 237, sechestrul se ordonă fie fără de condiție, fie cu condiția, ca acela care cere sechestrul, să fie obligat a depune, înainte de efectuarea sechestrului, o cauțiune în numerar sau în efecte declarate bune pentru cauțiuni (art. 42), care se va fixa în instanța, prin apreciere.

   

Articolul 240

Dacă sechestrul s'a ordonat numai pentru asigurarea vreunui drept de proprietate asupra unui imobil, efectuarea se face fără numire de curator de sechestru, prin notarea sechestrului ordonat în cartea funduara și în acest caz, se sesizează autoritatea de cărți funduare. Însă, la cererea expresă a aceluia care cere sechestrul, instanța poate ordonă și în aceste cazuri conscrierea accesoriilor și darea lor în administrarea unui curator de sechestru.

Efectuarea sechestrului, ce s'a ordonat asupra unor mobile sau asupra dreptului de a folosi un imobil, se face la fața locului, prin conscrierea obiectului ce urmează a se lua sub sechestru, prin evaluarea lui și introducerea unui curator de sechestru.

Curatorul de sechestru îl numește instanța care ordonă sechestrul, în urma propunerii părților, sau dacă sechestrul s'a ordonat fără ascultarea părților, la propunerea celui ce cere sechestrul. Curator de sechestru se va numi o persoană, care să prezinte suficienta garanție materială și să fie de încredere, ținându-se în vedere, ca domiciliul și situația curatorului de sechestru, sa nu aibă drept rezultat sporirea fără rost a taxelor și cheltuielilor de curator. Întru cat sechestrul urmează a se efectua în circumscripția altei judecătorii, instanța care ordonă sechestrul poate incredinta numirea curatorului de sechestru judecătoriei sesizate pentru efectuare.

   

Articolul 241

În cazurile punctelor a), b), c), d) și e) din art. 237, sechestrul are efectul de drept ca, tertele persoane nu pot dobândi drepturi asupra obiectului sechestrului, în dăuna celui ce a cerut sechestrul, la imobile, din momentul sosirii comisiei rogatorii pentru facerea notatiunii în cartea funduara, iar în caz de sechestru efectuat pe mobile la fața locului, din momentul efectuării.

   

Articolul 242

În cazurile punctelor a), b), c), și d) din art. 237, întru cat bunul mobil luat sub sechestru nu se poate păstra decât cu o depreciere considerabila sau cheltuieli neproportional de mari în raport cu valoarea, trebuie licitat conform art. 104. În acest caz, acela împotriva căruia s'a ordonat sechestrul, are dreptul sa consemneze la judecătorie valoarea obiectului sechestrului, în numerar sau în efecte bune pentru cauțiuni (art.42), ceea ce dacă a îndeplinit, sechestrul se disolva din oficiu. Același lucru se va face și atunci, cînd părțile au convenit a se da garanție, gaj sau o asigurare în alt mod.

Valoarea ce urmează a se asigura, dacă părțile nu au convenit în aceasta direcție, o stabilește instanța care a ordonat sechestrul, în caz de nevoie, după ce asculta experți.

   

Articolul 243

Împotriva încheierii prin care se ordonă sechestrul, partea în contra căreia s'a ordonat sechestrul, poate declara apel (recurgere) în următoarele cazuri:a) Dacă sechestrul s'a ordonat contrar art. 237; ... b) Dacă obiectul procesului, respectiv, creanta creditorului ipotecar, a fost complet asigurata înainte de ordonarea sechestrului. ... 

Dacă se alătură la apel (recurgere) vreun document nou, sau dacă din conținutul apelului (recurgerei) se prezintă ca necesar, înainte de a se inainta scriptele, trebuie ascultat adversarul.

În privinta duratei și disolvarii sechestrului, se vor aplica în mod corespunzător dispozițiile art. 234.

   

Articolul 244

Dacă, în cazurile punctelor a) și d) din art. 237, atunci cînd s'a ordonat sechestrul, n'a fost pornit procesul și nici nu s'a pornit deodată, pentru obiectul asupra căruia s'a ordonat sechestrul, partea, la cererea căreia s'a ordonat sechestrul, este obligată sa pornească procesul la judecătoria competența, într'un termen de 30 zile, socotite din ziua inmanarii încheierii de ordonarea sechestrului; în caz contrar, la cererea adversarului, sechestrul se disolva.

În cazul punctului c) al art. 237, se va porni procesul, în fața judecătorului competent, tot înlăuntrul acestui termen de 30 zile, sau se va porni procedura înaintea autorității competente conform normelor existente, sau se va inainta denunțul penal; în caz contrar, la cererea celui ce suferă sechestrul, sechestrul trebuie disolvat.

De altfel, în ceea ce privește disolvarea sechestrului se vor aplica în mod corespunzător dispozițiunile art. 235, iar în privinta responsabilității decurgînd dintr'un sechestru cerut pe baza unui drept evident neexistent sau încetat, dispozițiunile art. 236.

În cazul punctului e) al art. 237, se va disolva sechestrul după ce s'a rezolvat, prin sentinta ridicată la valoare de drept, procesul pornit pentru rezilierea sau încetarea contractului de arenda.

În cazul punctului f), al aceluiași articol, sechestrul se va disolva din oficiu, dacă s'a radiat creanta celui ce a cerut sechestrul sau dacă, în procesul care a fost în curs la data ordonarii sechestrului, s'a dat, pentru pîrît, o sentinta de achitare, ridicată la valoare de drept. Iar dacă a încetat motivul pentru care s'a ordonat sechestrul, sau dacă creanta creditorului ipotecar a fost asigurata conform art. 42, la cererea proprietarului, în caz de nevoie, după ascultarea creditorului ipotecar care a cerut sechestrul, sechestrul se va disolva.

Apelul (recurgerea) împotriva încheierii de ridicarea sechestrului are efect suspensiv.

   

Articolul 245

Instanța care ordonă sechestrul, da curatorului de sechestru, după necesitate, din oficiu, eventual după ascultarea părților sau la cererea vreuneia din părți, îndrumări de administrare corespunzătoare împrejurărilor, pe care curatorul de sechestru este obligat să le urmeze. Asemenea îndrumări de administrare poate să dea și portărelul, pînă cînd da dispoziții instanța. În cazul nerespectării indrumarilor de administrare sau în caz de administrare gresita, părțile pot face contestație la instanța care a ordonat sechestrul. Instanța decide, în caz de nevoie, după ascultarea părților și a curatorului de sechestru.

În cazul punctului f) al art. 237, i se vor da curatorului de sechestru astfel de îndrumări de administrare, care, pe lîngă menționarea, pe cat se poate, nestirbita a dreptului de dispoziție al proprietarului, sa corespundă din punct de vedere al conservării nestirbite a fondului ipotecii și accesoriilor. În acest caz, venitul averii luate sub sechestru i se cuvine proprietarului.

De altfel, drepturile și obligațiunile curatorului de sechestru sînt identice cu drepturile și obligațiunile mandatarului.

   

Articolul 246

Dacă curatorul de sechestru nu își îndeplinește obligațiunile punctual, sau dacă se ivesc îndoieli în ce privește încrederea în el, poate fi îndepărtat din post la cererea oricăreia dintre părți, după aprecierea instanței, chiar în decursul timpului.

În cazuri urgente, instanța indeparteaza din post pe curatorul de sechestru chiar din oficiu.

Împotriva încheierii prin care s'a ordonat îndepărtarea nu are loc remediu de drept.

În locul curatorului de sechestru îndepărtat din post, instanța numește alt curator de sechestru, după ce asculta părțile, și pînă la numirea acestuia ia, după împrejurări, măsurile provizorii necesare pentru menținerea sechestrului.

În cazul ca se ordonă îndepărtarea, pentru preluarea lucrurilor sechestrate dela curatorul de sechestru și pentru predarea lor curatorului de sechestru nou numit, se deleagă portărel. Pînă la concurenta sumei probabile, care acoperă lipsa evidenta ce se arata la predare și preluare, instanța ordonă, după sosirea raportului, execuție de asigurare împotriva curatorului de sechestru.

   

Articolul 247

În cazul cînd s'a luat sub sechestru venitul sau administrarea vreunui bun sau drept, curatorul de sechestru este obligat, odată cu încetarea sechestrului sau dacă sechestrul durează mai mult decât un an, la finele fiecărui an calendaristic, eventual la ordinul instanței și într'un timp mai scurt, sa înainteze instanței care a ordonat sechestrul socoteli conduse în regula.

Dacă curatorul de sechestru nu își înaintează socotelile, într'un termen fix, care se va fixa, după expirarea timpului, din oficiu, și care nu se mai poate prelungi, el va fi îndepărtat din post din oficiu și totodată, la cererea oricăruia dintre cei interesați, se va ordonă împotriva lui execuție de asigurare pînă la concurenta sumei care acoperă lipsa probabila.

   

Articolul 248

Pentru valorificarea mobilelor care formează venitul obiectului luat sub sechestru, curatorul de sechestru este obligat să-și înainteze propunerea la instanța care a ordonat sechestrul.

În ce privește modalitatea de valorificare, eventual păstrarea în natura, instanța hotărăște după a sa apreciere, după ce a ascultat părțile. Dacă părțile nu au convenit în alt mod de valorificare, valorificarea se face pe cale de licitație judecătorească. Împotriva încheierii ce s'a dat în aceasta privinta și împotriva publicatiunei de licitație nu are loc apel (recurgere) și contestație.

   

Articolul 249

Despre socotelile anuale și definitive, înainte de curatorul de sechestru, și care se pot vedea la instanța, instanța incunostiinteaza părțile cu aceea, să-și înainteze observațiile în scris, într'un termen fix de 30 zile, cu atît mai mult ca, în caz contrar, socotelile se considera corecte.

În cazul ca se înaintează observari, instanța, după ce asculta părțile și pe curatorul de sechestru pe cale de desbatere sumară sau protocolara*103), după o eventuala procedura de dovedire, hotărăște prin sentinta. Împotriva sentinței prin care se confirma sentinta primei instanțe, nu se admite recurs.

*103) A se vedea alin. 2 și 3 din art. 55 al Legii LIV/1912 (pag. 10).

   

Articolul 250

Cheltuielile sechestrului, înțelegand aici și taxele curatorului de sechestru, este obligat să le avanseze cel ce cere sechestrul. Cheltuielile care se ivesc sub durata sechestrului, exceptând cazurile punctului f) al art. 237, trebuiesc acoperite din veniturile care se încasează în cursul gestiunei curatorului de sechestru.

Dacă cel ce a cerut sechestrul nu ar vărsa, la ordinul instanței și în termenul fixat, cheltuelile necesare ce se ivesc după efectuarea sechestrului, care nu se pot acoperi din veniturile din timpul sechestrului, sechestrul trebuie disolvat din oficiu.

   

Articolul 251

Chestiunea, care dintre părți și în ce proporție sînt obligate sa suporte cheltuelile cauzate prin sechestru, o hotărăște, în cazurile punctelor a), d), e) și f) ale art. 237, precum și în cazul punctului c), atunci cînd pentru justificarea sechestrului se pornește proces, instanța, de regula, în cursul procesului.

Dacă în proces nu s'a dat o hotărîre în acest sens, precum și în cazurile punctului b), instanța procesului, sau dacă nu s'a pornit proces, instanța care a ordonat sechestrul, asculta părțile pe cale de desbatere sumară sau protocolara*104), și hotărăște asupra chestiunei suportării cheltuielilor de sechestru, după ridicarea la valoare de drept a sentinței din proces, respective după terminarea cu valoare de drept al altei proceduri sau eventual după disolvarea sechestrului. Apelul (recurgerea) împotriva încheierii ce s'a dat în aceasta privinta are efect suspensiv.

*104) A se vedea alin. 2 și 3 din art. 55 al Legii LIV/1912 (pag. 10).

   

Articolul 252

Cheltuelile sechestrului, întru cat curatorul de sechestru este obligat a da socoteli, le stabilește instanța conform art. 249 deodată cu chestiunea socotelilor, iar în alte cazuri, pe baza socotelilor prezentate de curatorul de sechestru și părți, în caz de nevoie, după ascultarea părților.

Taxele curatorului de sechestru se stabilesc chiar și atunci dacă părțile n'au înaintat observari. Împotriva încheierii referitoare la stabilirea taxelor curatorului de sechestru are drept la apel (recurgere) și curatorul de sechestru.

Apelul (recurgerea) împotriva încheierii referitoare la stabilirea cheltuielilor de sechestru și taxelor curatorului de sechestru, are efect suspensiv.

   

Articolul 253

Dispozițiunile art. 245, 246, 247, 248, 249, 250 și 252 din prezenta lege, referitoare la îndrumările ce se dau curatorului de sechestru, la drepturile și obligațiunile curatorului de sechestru, la socotelile curatorului de sechestru, la valorificarea obiectelor încasate în cursul gestiunei de curator de sechestru ca venit, la rezolvirea și stabilirea socotelilor curatorului de sechestru, la avansarea și stabilirea cheltuielilor de sechestru și taxelor curatorului de sechestru, se vor aplica corespunzător cu natura lucrurilor și în cazurile de sechestre ordonate în baza art. 75, 164, 180, 208, 211 și 213 din prezenta lege, precum și în cazurile de sechestre ordonate în cursul procedurei succesorale.

Cheltuelile și taxele curatorului de sechestru se stabilesc, în acest caz, de către judecătoria competența pentru efectuarea execuției respective de către instanța succesorală.

   

Articolul 254

În cazurile altor sechestre, cuprinse în legile existente, se va aplica procedura obișnuită de pînă acum.

A se vedea, pentru cauze penale, titlul VI, capitolul VI (art. 120 - 123) din Codul de procedură penală.

DISPOZIȚII FINALE

Art. 255, 256, 257, 258, 259, azi fără actualitate.

   

Articolul 260

Cu executarea acestei legi este însărcinat Ministerul Justiției.

-----