DECRET nr. 208 din 12 iulie 1977

privind organizarea şi funcţionarea învăţămîntului profesional

EMITENT

CONSILIUL DE STAT

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Capitolul 1

Articolul 1

Învăţămîntul profesional în Republica Socialistă România se realizează prin şcoli profesionale, în care se pregătesc muncitori calificaţi, în meserii de profil larg, necesari economiei naţionale, în concordanta cu cerinţele dezvoltării economico-sociale a tarii şi ale formării cadrelor pentru construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism.

Învăţămîntul profesional se realizează, de asemenea prin cursuri de calificare.

Articolul 2

Învăţămîntul profesional în Republica Socialistă România este învăţămînt de stat.

Cetăţenii Republicii Socialiste România au dreptul la învăţătura, fără deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie.

Accesul în învăţămîntul profesional este asigurat fiecăruia, potrivit dorintei şi aptitudinilor proprii, precum şi cerinţelor pregătirii forţei de muncă pentru diferitele domenii de activitate ale societăţii noastre socialiste.

Învăţămîntul profesional este gratuit.

Articolul 3

Învăţămîntul profesional se desfăşoară în limba română, iar pentru naţionalitatile conlocuitoare şi în limba proprie.

Articolul 4

Învăţămîntul profesional se realizează unitar, sub conducerea, îndrumarea şi controlul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, în colaborare cu ministerele economice şi cu celelalte organe centrale de stat şi cooperatiste care organizează şcoli profesionale, precum şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.

Articolul 5

Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului colaborează cu Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Generală a Sindicatelor din România în organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ, a pregătirii profesionale şi educării civice şi morale a elevilor.

Şcolile profesionale colaborează cu organizaţiile de tineret, de sindicat, precum şi cu familia, asigurindu-şi concursul acestora în educarea tineretului pentru viaţa şi munca.

Capitolul 2

Articolul 6

În şcolile profesionale sînt primiţi absolvenţi ai învăţămîntului obligatoriu de 10 ani, precum şi persoane care au studii echivalente.

Şcolile profesionale pot funcţiona cu învăţămînt de zi şi învăţămînt seral.

Articolul 7

În şcolile profesionale - cursuri de zi - se primesc tineri care nu au depăşit vîrsta de 19 ani în anul calendaristic în care se înscriu.

Pentru unele meserii, Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului poate stabili, la propunerea organelor interesate, alte condiţii de vîrsta. La învăţămîntul seral al şcolilor profesionale se pot înscrie persoanele care lucrează în domeniul meseriei în care urmează să se califice, indiferent de vîrsta.

Articolul 8

Durata studiilor în şcolile profesionale este de 1-1 1/2 ani.

Articolul 9

Nomenclatorul meseriilor şi durata pregătirii prin şcolile profesionale sînt cuprinse în anexa, care face parte integrantă din prezentul decret.

Planul anual de şcolarizare se aproba prin decret prezidential la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, cu acordul Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Muncii şi Ministerului Finanţelor, pe baza propunerilor făcute de ministerele economice şi celelalte organe centrale şi locale care organizează şcoli profesionale, potrivit Programului privind asigurarea, pregătirea şi perfecţionarea forţei de muncă.

Reţeaua şcolilor profesionale, precum şi repartizarea planului anual de şcolarizare, pe meserii, pentru fiecare şcoala se aproba de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, cu acordul Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Muncii, la propunerea ministerelor economice şi a celorlalte organe centrale şi locale care organizează astfel de şcoli.

Articolul 10

Înscrierea în şcolile profesionale se face, de regula, fără concurs, în limita planului de şcolarizare aprobat. Vor avea prioritate la înscriere absolvenţii treptei I de liceu, care au efectuat pregătirea în meseria sau profilul respectiv, precum şi cei care au domiciliul în localitatea unde funcţionează întreprinderea pentru care sînt pregatiti.

În cazul în care numărul candidaţilor depăşeşte numărul locurilor planificate, înscrierea se face pe baza rezultatelor obţinute la concursul de admitere, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.

Articolul 11

Şcolile profesionale se organizează de ministerele economice, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat şi cooperatiste, precum şi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pe lîngă întreprinderi şi alte organizaţii socialiste.

Articolul 12

Şcolile profesionale funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, a ministerelor economice şi a celorlalte organe centrale care le organizează, precum şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.

Articolul 13

Şcolile profesionale se constituie în grupuri şcolare, împreună cu licee de profil, şcoli de maiştri sau centre de calificare, avînd conducere şi administraţie unica.

Şcolile profesionale pot funcţiona şi ca unităţi de-sine-stătătoare. Grupurile şcolare şi şcolile profesionale care funcţionează ca unităţi de-sine-stătătoare au personalitate juridică.

Articolul 14

În şcolile profesionale se desfăşoară cursuri de pregătire pentru mai multe meserii. În funcţie de necesarul de forta de muncă calificată se pot constitui şi clase de elevi cu doua meserii.

În şcolile profesionale din zonele în care exista şi populaţie compacta a naţionalitatilor conlocuitoare, se pot constitui clase la care unele discipline, stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, se studiază în limba română, iar celelalte în limba maternă cu clasa întreaga sau pe grupe de elevi.

Articolul 15

Stagiul de practicant pentru absolvenţii treptei I de liceu care se califica într-o meserie face parte din sistemul învăţămîntului profesional. Ministerele de ramura şi şcolile profesionale răspund de buna organizare a stagiului de practicant pentru absolvenţii primei trepte de liceu, precum şi de organizarea examenului de calificare, potrivit prevederilor legale.

Articolul 16

Şcolile profesionale asigura elevilor cunoştinţele de specialitate şi deprinderile practice necesare exercitării meseriilor în care aceştia se califica.

Articolul 17

Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului răspunde de conţinutul procesului instructiv-educativ şi aproba planurile de învăţămînt, programele şi manualele şcolare.

Planurile de învăţămînt, programele şi manualele şcolare se elaborează de ministerele economice şi celelalte organe centrale şi locale care organizează şcoli profesionale, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.

La disciplinele care se studiază în limbile naţionalitatilor conlocuitoare, se elaborează manuale în limbile respective.

Programele şi manualele şcolare sînt îmbunătăţite periodic, pe baza noilor realizari ale ştiinţei, tehnicii şi pedagogiei.

Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului poate aproba aplicarea, într-un număr limitat de şcoli profesionale, a unor planuri de învăţămînt şi programe experimentale, precum şi experimentarea unor metode de predare şi instruire practica.

Articolul 18

Instruirea practica se organizează pe clase sau pe grupe de elevi, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele economice şi celelalte organe centrale care organizează şcoli profesionale şi se desfăşoară zilnic, alternînd cu învăţămîntul teoretic, sau în perioade compacte, eşalonate pe parcursul anului şcolar, în funcţie de meserie şi de specificul activităţii unităţii sau al domeniului în care se efectuează.

Articolul 19

Instruirea practica se efectuează în întreprinderi, ateliere şcolare, laboratoare, pe loturi şcolare sau pe terenurile întreprinderilor agricole de stat şi ale cooperativelor agricole de producţie, în staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, pe santierele de construcţii, în unităţi comerciale şi de servire a populaţiei, precum şi în alte unităţi socialiste, potrivit cerinţelor de calificare în meseria în care se pregătesc elevii, stabilite de ministerele economice şi celelalte organe centrale şi locale care organizează şcoli profesionale.

Întreprinderile şi celelalte unităţi, în care elevii fac instruirea practica, asigura locuri de muncă şi lucrări pentru desfăşurarea unei activităţi continue pe toată durata instruirii practice şi a timpului de muncă.

Articolul 20

Instruirea practica organizată în unităţi economice de stat şi cooperatiste şi în ateliere şcolare se desfăşoară pe baza planurilor de producţie, desfacere sau prestări de servicii ale şcolilor, stabilite de conducerile unităţilor economice împreună cu conducerile unităţilor de învăţămînt, în concordanta cu prevederile programelor şcolare, cu cerinţele de calificare pentru meseriile în care se pregătesc elevii.

Aceste planuri fac parte integrantă din planurile de producţie ale unităţilor economice.

Planul de producţie se stabileşte pe baza normei de producţie a elevilor, determinata prin aplicarea unui coeficient mediu de 0,3 la normele stabilite pentru muncitorii calificaţi sau alt personal de execuţie.

Normele de producţie ale elevilor vor fi stabilite diferenţiat şi progresiv, în funcţie de natura activităţilor, a locurilor de muncă şi a anului de studii, astfel încît, în ultima perioadă de şcolarizare, elevii sa realizeze normele de producţie ale muncitorilor din categoria a II-a de încadrare.

Articolul 21

Unităţile de învăţămînt pot realiza în cadrul atelierelor şcolare lucrări pentru autodotare sau pot contracta lucrări ori prestări de servicii cu alte unităţi socialiste, pe bază de planuri interne, stabilite de conducerile unităţilor de învăţămînt cu acordul ministerelor economice, sau al celorlalte organe centrale sau locale, care le organizează.

Materiile prime, semifabricatele şi materialele necesare producţiei de bunuri destinate autodotarii se asigura din veniturile atelierelor şi se cuprind în planurile de aprovizionare ale unităţilor de învăţămînt sau din alte surse, iar cele necesare producţiei contractate se asigura de către beneficiari la sediul atelierelor şcolare.

Articolul 22

În funcţie de efectivele de elevi şi de planul de producţie, în cazul cînd instruirea practica se desfăşoară în cadrul organizaţiilor economice, acestea vor asigura îndrumarea şi asistenţa tehnica de specialitate a elevilor, prin personalul propriu, maiştri şi muncitori de înaltă calificare, şi cu sprijinul cadrelor didactice de specialitate din şcoli.

Articolul 23

Valoarea manoperei prestate de elevii şcolilor profesionale, corespunzător lucrărilor executate sau potrivit categoriei tarifare stabilite, respectiv funcţiei îndeplinite, se virează lunar instituţiilor de învăţămînt. În cazul în care producţia se realizează în atelierele şcolare se virează în plus şi cheltuielile de regie ale acestora, inclusiv retributia personalului care desfăşoară activitate pentru realizarea producţiei planificate, cote stabilite prin contract între unităţile de învăţămînt şi unitatea beneficiara.

Articolul 24

Veniturile realizate de unităţile de învăţămînt din activităţile prevăzute la articolele 21 şi 23 se constituie şi se folosesc, potrivit prevederilor legale.

Articolul 25

Structura anului şcolar, sesiunile de examene şi vacantele şcolare pentru şcolile profesionale se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, cu consultarea ministerelor economice şi a celorlalte organe centrale şi locale, care le organizează.

Numărul total de ore prevăzut prin planul de învăţămînt pentru activitatea instructiv-educativă cu elevii este de 32-36 ore săptămînal.

Ponderea instruirii practice în totalul orelor de învăţămînt este de 70-80%.

Durata activităţii de instruire practica a elevilor nu va depăşi 6 ore pe zi.

Articolul 26

Pregătirea politico-ideologica şi educaţia comunista a elevilor din şcolile profesionale se realizează prin toate formele procesului de învăţămînt, prin legarea strinsa a cunoştinţelor teoretice şi practice de producţia materială, de viaţa social-politica, de problemele construcţiei socialismului şi comunismului.

Pentru buna desfăşurare a activităţilor de instruire şi educare a elevilor, fiecare clasa va avea un diriginte desemnat de conducerea unităţii şcolare.

Articolul 27

Programul de pregătire pentru apărarea patriei face parte integrantă din procesul instructiv-educativ şi se include în orarul activităţilor şcolare, desfasurindu-se sub conducerea Uniunii Tineretului Comunist, cu sprijinul organelor de stat, în condiţiile stabilite de lege.

Articolul 28

Verificarea pregătirii elevilor se face pe întregul parcurs al anului şcolar, în cadrul lucrărilor practice în meseria în care elevii se califica, al lectiilor şi lucrărilor de laborator.

Aprecierea cunoştinţelor şi a rezultatelor obţinute de elevi în pregătirea lor se face cu note de la 10 la 1.

Articolul 29

Promovarea elevilor dintr-un an de studii în altul se face pe baza mediilor anuale obţinute la fiecare disciplina de învăţămînt. Sînt declaraţi promovati elevii care obţin cel puţin media anuală 5 la fiecare disciplina de învăţămînt.

Elevii pot susţine într-un an de studii examene de corigenta la cel mult două discipline de învăţămînt.

Repeta anul de studii elevii care obţin media anuală sub 5 la mai mult de doua obiecte de învăţămînt şi cei care nu promovează examenele de corigenta.

Elevii de la învăţămîntul de zi pot sa repete anul de studii o singură dată, iar cei de la învăţămîntul seral de cel mult două ori.

Dispoziţiile alin. 4 nu se aplică în cazul repetarii anului de studii din motive medicale.

Articolul 30

Studiile şcolii profesionale se încheie cu examenul de absolvire, care se desfăşoară conform normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.

În cadrul examenului de absolvire, candidaţii susţin o lucrare practica în meseria în care s-au pregătit şi o proba orala la tehnologia meseriei, ale căror rezultate se înscriu în diploma de absolvire.

Articolul 31

Diploma de absolvire da dreptul titularului la încadrarea în producţie ca muncitor calificat, categoria a II-a de încadrare, nivel de baza, promovarea în trepte şi categorii superioare de încadrare urmînd să se facă în condiţiile stabilite de lege.

Elevii şcolilor profesionale care nu obţin diploma de obsolvire sînt încadraţi în producţie în condiţiile stabilite de lege pentru muncitorii pregatiti prin cursurile de calificare.

Articolul 32

Elevii de la învăţămîntul profesional de zi încheie contracte de şcolarizare cu organizaţiile socialiste, prin care se stabilesc, potrivit normelor legale, drepturile şi obligaţiile părţilor, inclusiv obligaţia absolvenţilor de a lucra la aceste unităţi o perioadă de minimum 5 ani după absolvirea şcolii şi obţinerea calificării.

Articolul 33

Pentru a putea deveni participanţi activi şi constienti ai operei de construire a socialismului şi comunismului în România, elevii au următoarele îndatoriri:

Articolul 34

Elevii au dreptul:

Articolul 35

Pentru succese deosebite obţinute la învăţătura, pentru purtare exemplara sau pentru modul de participare la activităţile organizate în şcoala şi în afară de şcoala, elevii au dreptul să fie evidentiati şi sa primească premii în obiecte.

Capitolul 3

Articolul 36

Cursurile de calificare au scopul de a pregati, la locul de muncă, muncitori calificaţi din rindul persoanelor în vîrsta de peste 16 ani, care nu au calificarea necesară în meserie, în vederea încadrării în producţie.

Cursurile de calificare se organizează în întreprinderi şi alte unităţi socialiste în condiţiile prezentului decret.

Articolul 37

Organizarea cursurilor de calificare în întreprinderi şi alte unităţi socialiste se face fără scoatere din producţie şi se aproba de ministerele economice şi celelalte organe centrale de stat şi cooperatiste, de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, sau de conducerile centralelor industriale cărora le sînt subordonate aceste unităţi, potrivit planului de şcolarizare şi în limita fondurilor alocate.

Cursurile de calificare pot fi organizate şi în licee, şcoli profesionale sau centre de calificare înfiinţate de organele prevăzute la alin. 1, pentru pregătirea muncitorilor necesari mai multor unităţi socialiste din subordinea acestor organe, cu aprobarea ministerului economic, organului central sau local în subordinea căruia funcţionează unitatea la care se face pregătirea.

În mod excepţional, pentru acoperirea necesarului de muncitori calificaţi ai unor întreprinderi şi secţii noi, al unităţilor cu grad mare de dispersare a locurilor de muncă, precum şi pentru unele meserii care necesita o pregătire complexa ce nu poate fi asigurata concomitent cu activitatea în producţie, se pot organiza, cu aprobarea organelor prevăzute la alin. 1, cursuri de calificare cu scoatere de la locul de muncă.

Articolul 38

Cursurile de calificare au durata de 3-12 luni, în funcţie de complexitatea meseriilor şi cuprind persoanele prevăzute la art. 36 alin. 1, care au absolvit cel puţin şcoala generală sau alte studii echivalente.

Nomenclatorul de meserii în care se pregătesc muncitori prin cursuri de calificare şi durata cursurilor pentru fiecare meserie se aproba de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, la propunerea organelor prevăzute la art. 37, alin. 1, cu acordul Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Muncii.

Planul anual de şcolarizare se stabileşte prin Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.

Articolul 39

Condiţiile de primire la cursurile de calificare se stabilesc de organele prevăzute la art. 37 alin. 1, în funcţie de cerinţele şi complexitatea meseriilor, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului şi al Ministerului Muncii.

La cursurile de calificare, organizate în meserii de o complexitate mai redusă, pot fi admise, în funcţie de nevoi, şi persoane adulte care nu au absolvit încă şcoala generală, dar au ca studii cel puţin patru clase, ale şcolii generale.

Articolul 40

Recrutarea şi selecţionarea candidaţilor, pentru cursurile de calificare se fac de către unităţile, care organizează aceste cursuri, pe baza normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului şi Ministerul Muncii. În cazul în care recrutarea nu se poate asigura numai din rindul personalului unităţii respective, se pot recruta şi alte persoane care, odată cu admiterea la cursuri, devin persoane încadrate cu contract de muncă pe durata nedeterminată.

Articolul 41

Persoanele admise la cursurile de calificare, organizate cu scoatere de la locul de muncă, încheie cu unităţile socialiste un act adiţional la contractul de muncă, în care se stabilesc, potrivit normelor legale, drepturile şi obligaţiile părţilor, inclusiv obligaţia acestor persoane de a lucra cel puţin 5 ani după absolvirea cursului la unitatea socialistă cu care au încheiat actul adiţional.

Articolul 42

Cursurile de calificare se desfăşoară potrivit planurilor de învăţămînt şi programelor de curs elaborate de organele prevăzute la art. 37, alin. 1, pe baza normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.

Articolul 43

Cursurile de calificare se încheie printr-un examen, susţinut în faţa comisiei de încadrare şi, promovare a muncitorilor din unitatea respectiva, care consta dintr-o lucrare practica şi o proba orala la disciplina de profil, pentru promovarea căruia candidaţii trebuie să obţină cel puţin media 5 la fiecare proba în parte. Candidaţii care promovează acest examen primesc, din partea unităţii socialiste care a organizat cursul, certificat de absolvire a cursului de calificare.

Certificatul de absolvire a Cursului de calificare da dreptul titularului la încadrarea în producţie ca muncitor calificat la categoria a II-a de încadrare, nivel de baza, dacă este absolvent de liceu, sau la categoria I de încadrare, nivel de baza, dacă are studii inferioare liceului.

Articolul 44

Drepturile materiale şi obligaţiile muncitorilor care urmează cursurile de calificare se stabilesc potrivit legii.

Articolul 45

Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea cursurilor de calificare, inclusiv pentru procurarea materialului didactic şi bibliografic necesar desfăşurării cursurilor, se suporta, după caz, din fondurile de producţie sau din fondurile de circulaţie ale unităţilor socialiste pentru care se pregătesc muncitorii.

Fac excepţie cheltuielile pentru pregătirea muncitorilor necesari întreprinderilor sau secţiilor noi ce urmează să-şi înceapă activitatea, care se suporta din fondul de investiţii, dacă legea nu prevede altfel.

Articolul 46

Pentru obţinerea unei calificări suplimentare, pe lîngă meseria de baza, precum şi pentru schimbarea calificării, în cazurile în care meseria de baza nu mai corespunde cerinţelor tehnicii moderne şi structurii economiei, sau nu mai poate fi exercitată din cauza unor modificări ale capacităţii de muncă, se pot organiza cursuri pentru obţinerea unei alte meserii.

Dispoziţiile cuprinse în prezentul capitol se aplică în mod corespunzător şi la organizarea şi funcţionarea cursurilor prevăzute în alineatul precedent.

Fac excepţie de la prevederile prezentului capitol drepturile de retributie sau indemnizaţia lunară pentru cei care se recalifica ca urmare a unor reorganizari prevăzute prin acte normative care menţionează în mod expres drepturile acestora.

Capitolul 4

Articolul 47

Personalul didactic necesar învăţămîntului profesional se asigura, prin grija organelor care organizează şcolile profesionale şi celelalte forme de pregătire a muncitorilor prevăzute în prezentul decret, din rindul celor mai buni ingineri, subingineri, maiştri şi alţi specialişti din producţie, precum şi din rindul cadrelor didactice din unităţile de învăţămînt.

Personalul didactic de specialitate se recruteaza din absolvenţii învăţămîntului superior de specialitate şi, respectiv, ai şcolilor de maiştri sau altor şcoli echivalente, bine pregatiti din punct de vedere profesional, pedagogic şi politico-ideologic, care au experienta şi bune rezultate în procesul de producţie şi care dovedesc o înaltă constiinta cetateneasca şi profesională, precum şi o comportare demna în familie şi societate.

Articolul 48

Ministerele economice, celelalte organe centrale şi locale, precum şi întreprinderile care organizează şcoli şi alte forme de învăţămînt profesional, au obligaţia de a asigura perfecţionarea pregătirii profesionale şi metodico-pedagogice a personalului didactic, în concordanta cu dezvoltarea tehnicii şi tehnologiilor de producţie, cu cerinţele procesului intructiv-educativ.

Articolul 49

Prevederile Statutului personalului didactic din Republica Socialistă România se aplică în mod corespunzător şi personalului didactic din unităţile de învăţămînt profesional.

Capitolul 5

Articolul 50

Conducerea şcolilor profesionale, precum şi îndrumarea şi controlul învăţămîntului profesional, se realizează în condiţiile stabilite de lege pentru unităţile şcolare din învăţămîntul liceal.

Articolul 51

Personalul care preda la cursurile de calificare este retribuit cu ora potrivit normelor legale, după nivelul de retribuire prevăzut pentru personalul didactic din şcolile profesionale.

Pentru cursurile de calificare organizate în licee, şcoli profesionale sau în centre de calificare care funcţionează continuu, personalul didactic permanent de conducere şi de predare va avea aceeaşi norma didactica şi aceeaşi retribuire ca şi personalul didactic de conducere şi de predare din învăţămîntul profesional.

Articolul 52

Pentru asigurarea unor categorii de muncitori calificaţi necesari unităţilor cooperatiste şi atelierelor aparţinînd mestesugarilor, poate funcţiona ca forma de pregătire profesională, ucenicia la locul de muncă, în care pregătirea practica a tinerilor se realizează în procesul activităţii productive din unităţile respective, iar pregătirea teoretică se asigura prin învăţămîntul seral, organizat în şcolile profesionale, sau prin învăţămînt de zi cu durata de 1-1/2 luni pe an.

La aceasta forma de pregătire, care are durata de 1-1/2 ani, se primesc tineri care au absolvit învăţămîntul de 10 ani şi, care nu au depăşit vîrsta de 19 ani în anul calendaristic în care se înscriu.

Pe durata pregătirii practice, ucenicii vor primi, pentru munca prestată în producţie, indemnizaţii lunare, în condiţiile stabilite de lege. Celelalte dispoziţii privind şcolile profesionale, cuprinse în prezentul decret, se aplică în mod corespunzător şi uceniciei la locul de muncă.

Articolul 53

Asigurarea bazei materiale a unităţilor de învăţămînt profesional se realizează în condiţiile prevăzute de lege pentru unităţile şcolare din învăţămîntul liceal.

Cheltuielile pentru organizarea şi funcţionarea şcolilor profesionale, a internatelor şi cantinelor acestora, precum şi pentru pregătirea teoretică a ucenicilor se suporta de la bugetul de stat.

Cheltuielile pentru organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţămînt profesional şi a cursurilor de calificare ale organizaţiilor cooperatiste se suporta din fondurile acestora.

Articolul 54

Şcolile profesionale - cursuri de zi - în care au fost primiţi promovati ai clasei a VIII-a a învăţămîntului general vor continua sa funcţioneze, în lichidare, pînă la încheierea studiilor celor care le frecventează. Pînă în anul 1980 vor putea fi admişi la învăţămîntul seral al şcolilor profesionale şi muncitori care au absolvit şcoala generală de 8 (7) ani înainte de 1977.

Pentru persoanele prevăzute la alin. 2, admise în învăţămîntul seral al şcolilor profesionale după intrarea în vigoare a prezentului decret, durata studiilor va fi de 2-3 ani, iar prin planurile de învăţămînt se va asigura, pe lîngă pregătirea de specialitate, şi o pregătire generală.

Articolul 55

Persoanele care au la baza învăţămîntul obligatoriu de 10 ani sau alte studii echivalente şi care au obţinut certificatul de absolvire a cursurilor de calificare, se pot prezenta, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, la examenul de absolvire a şcolii profesionale, pe baza căruia, în caz de promovare, primesc diploma de absolvire a şcolii profesionale.

Articolul 56

Calificarea muncitorilor în meserii simple sau în domenii restrînse ale unei meserii la care notiunile teoretice pot fi însuşite odată cu deprinderile practice, în procesul muncii, se va putea face şi prin practica la locul de muncă, fără cursuri teoretice. Meseriile şi domeniile restrînse ale unor meserii la care calificarea se va face prin practica la locul de muncă se vor stabili de organele prevăzute la art. 37 alin. 1.

Atestarea calificării obţinute se va face prin adeverinta eliberata de unitatea în cadrul căreia s-au calificat, pe baza procesului-verbal al comisiei de încadrare şi promovare a muncitorilor.

Articolul 57

Ministerele economice şi celelalte organe centrale vor elabora, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, regulamente de organizare şi funcţionare a cursurilor de calificare din unităţile subordonate.

Pentru cursurile din cadrul unităţilor subordonate consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, regulamentele se vor elabora de Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului.

Articolul 58

Absolvenţii şcolilor profesionale, ai uceniciei la locul de muncă şi ai cursurilor de calificare, care nu îşi îndeplinesc, obligaţiile stabilite prin contractul de şcolarizare sau prin actul adiţional la contractul de muncă restituie sumele cheltuite pentru pregătirea lor, potrivit legii.

Articolul 59

Pentru persoanele cu deficiente senzoriale, fizice, intelectuale, Ministerul Muncii poate organiza şcoli profesionale avînd durata de studii, nomenclator de meserii, planuri de învăţămînt şi programe şcolare specifice fiecărei categorii de deficienti.

În şcolile profesionale prevăzute la alineatul precedent pot fi cuprinşi şi tineri cu deficiente, în vîrsta de peste 14 ani, care nu au promovat 8 clase ale învăţămîntului general, calificarea acestora realizindu-se concomitent cu pregătirea lor generală, pe baza unor planuri de învăţămînt şi programe şcolare specifice.

Elevii şcolilor profesionale organizate de Ministerul Muncii nu au obligaţia încheierii contractului de şcolarizare, iar pe timpul ocrotirii şi şcolarizării, beneficiază de sprijinul material stabilit de lege.

Articolul 60

Diplomele sau certificatele de absolvire a şcolilor profesionale obţinute în străinătate sînt valabile numai după recunoaşterea lor de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.

Articolul 61

Cetăţenii străini pot fi înscrişi în unităţile de învăţămînt profesional din Republica Socialistă România, pe baza aprobării Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului şi în afară planului de şcolarizare.

Articolul 62

Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului în colaborare cu ministerele economice şi cu celelalte organe centrale şi locale, care organizează unităţi de învăţămînt profesional, precum şi cu Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România şi Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, va elabora regulamentul disciplinar al elevilor din şcolile profesionale, în concordanta cu prevederile prezentului decret.

Regulamentul disciplinar al elevilor din şcolile profesionale organizate pentru persoanele cu deficiente senzoriale, fizice, intelectuale, va fi elaborat de Ministerul Muncii, cu consultarea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului.

Articolul 63

Şcolile profesionale au firma şi sigiliu propriu. Sigiliul cu stema Republicii Socialiste România va fi rotund, cu diametrul de 3 cm şi cu următorul conţinut: Republica Socialistă România, denumirea organului central sau local care organizează şcoala, denumirea şcolii, localitatea şi judeţul.

Articolul 64

Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor vor introduce modificările ce decurg din aplicarea prezentului decret, în indicatorii de plan şi în volumul şi structura bugetului de stat pe anul 1977.

Articolul 65

Prezentul decret intră în vigoare începînd cu anul şcolar 1977 - 1978.

Pe aceeaşi dată se abroga:

- dispoziţiile privind învăţămîntul profesional din Legea nr. 11 din 13 mai 1968 privind învăţămîntul în Republica Socialistă România;

- dispoziţiile referitoare la şcolile profesionale din Hotărîrea nr. 91/1955 a Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România cu privire la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri, din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1580/1955 privind aprobarea unor Regulamente de organizare şi funcţionare a şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri şi a nomenclatorului de meserii şi specialităţi, precum şi din Hotărîrea nr. 1434/1956 a Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, pentru completarea şi republicarea Hotărîrii nr. 91/1955;

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 149/1954 privind folosirea sigiliului cu stema Republicii Socialiste România de către şcolile profesionale şi şcolile de calificare de pe lîngă fabrici şi uzine;

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2565/1966 privind organizarea învăţămîntului profesional seral;

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 981/1967 cu privire la pregătirea unor muncitori calificaţi prin ucenicie la locul de muncă, cu excepţia capitolului II;

- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2105/1969 privind cursurile pentru calificarea şi perfecţionarea muncitorilor şi a personalului cu pregătire medie, cu excepţia capitolului II şi a articolului 22 liniuţa 6.

NICOLAE CEAUŞESCU

Preşedintele Republicii Socialiste România

Anexa 1

NOMENCLATORUL

meseriilor şi durata pregătirii prin şcoli profesionale

------------------------------------------------------------------------

Domeniul de pregătire Denumirea meseriilor Durata de pregătire

                                                          (în ani)

-----------------------------------------------------------------------

Mecanică Lacatus mecanic 1/2

                       Mecanic maşini şi utilaje 1/2

                       Mecanic motoare cu combustie

                       interna 1/2

                       Mecanic mecanică fina

                       (inclusiv bijutier şi ceasornicar) 1/2

                       Sculer-matriter 1/2

                       Sudor 1

                       Forjor-tratamentist 1/2

                       Conducător mecanic auto*) 1

                       Turnator 1/2

                       Modelier 1/2

                       Prelucrator prin aschiere 1/2

Electrotehnica Electrician 1/2

                       Electromecanic 1/2

Mine, petrol geologie Miner 1/2

                       Preparator cărbune şi minereu 1

                       Petrolist 1/2

Metalurgie Otelar 1/2

                       Furnalist 1/2

                       Metalurgist-neferoase 1/2

                       Laminorist 1/2

                       Operator instalaţii cocso-chimice

                       şi carbunoase 1

Chimie Operator chimie anorganica 1/2

                       Operator chimie organică 1/2

                       Operator petrochimie 1/2

                       Operator în industria celulozei,

                       hirtiei şi fibrelor artificiale 1/2

                       Operator prelucrarea polimerilor 1

Construcţii Constructor structuri 1/2

                       Constructor finisor 1

                       Constructor cai de comunicaţii 1/2

                       Zidar-samotor 1

                       Instalator 1/2

Materiale de

construcţii Operator lianti şi materiale de

                       construcţii 1/2

                       Operator materiale refractare 1/2

                       Sticlar 1/2

                       Ceramist 1/2

Prelucrarea lemnului Timplar 1/2

                       Tapiter 1

                       Operator industrializarea lemnului 1/2

Industrie alimentara Lucrator în morarit şi panificatie 1

                       Operator industria alimentara extractiva 1/2

                       Operator industria alimentara

                       fermentativa 1/2

                       Preparator produse din carne, lapte,

                       legume şi fructe 1

Industrie uşoară Filator-tesator 1/2

                       Finisor în tehnnlogii textile 1/2

                       Tricoter-confectioner îmbrăcăminte

                       (croitor) 1/2

                       Confectioner încălţăminte (cizmar)-

                       marochinarie-blanarie 1/2

Poligrafie Tipograf 1/2

Marina Marinar 1

Agricol Agricultor-mecanizator 1/2

                       Horticultor-mecanizator 1/2

                       Zootehnist-mecanizator 1/2

Mecanică agricolă Mecanic agricol 1/2

                       Mecanic îmbunătăţiri funciare 1/2

Silvicultura şi

exploatări forestiere Mecanizator exploatări forestiere 1/2

Economic de

contabilitate şi

comerţ Lucrator comercial în domeniul

                       metalo-chimice, electrocasnice şi

                       electronice 1

Alimentaţie publică Bucatar-cofetar 1/2

-----------------------------------------------------------------------

--------------

-------