NORMA din 28 octombrie 2003

privind condiţiile pentru administrarea fondului asigurărilor de viaţa, investirea şi evaluarea activelor şi calculul rezervelor tehnice

EMITENT

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 770 din 3 noiembrie 2003    

Articolul 1

Administrarea fondului asigurărilor de viaţa se va face cu respectarea prevederilor cap. V din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale prezentelor norme.

   

Articolul 2

La investirea activelor admise sa acopere rezervele tehnice nete de reasigurare, aferente asigurărilor de viaţa, se va ţine seama de natura obligaţiilor asumate pentru fiecare tip de produs de asigurare de viaţa, astfel încât sa existe concordanta între durata contractului de asigurare şi termenele pentru care se optează la investire, precum şi dispersia şi rentabilitatea investiţiilor.

   

Articolul 3

Categoriile de active ale asiguratorului, admise sa acopere rezervele tehnice nete de reasigurare, sunt:

1. titluri de stat emise de administraţia publică centrala şi obligaţiuni emise de autorităţile administraţiei publice locale;

2. creanţe aferente primelor brute subscrise;

3. valori mobiliare tranzacţionate pe o piaţa reglementată şi titluri de participare la fonduri deschise de investiţii;

4. terenuri şi construcţii;

5. disponibilităţile în conturi curente la bănci şi casierie, depozite bancare negrevate de sarcini;

6. cheltuieli de achiziţie reportate numai în măsura în care acestea sunt în concordanta cu calculul rezervei matematice, asa cum reiese din documentaţia tehnica actuariala;

7. alte active corporale, cu excepţia celor prevăzute la pct. 4.

   

Articolul 4

La evaluarea activelor admise sa acopere rezervele tehnice nete de reasigurare şi la dispersia acestora trebuie respectate următoarele condiţii:

1. Titlurile de stat emise de administraţia publică centrala, exprimate în lei şi în valută, se evalueaza la costul de tranzactionare, la care se adauga dobânda aferentă, calculată de la momentul achiziţiei până la momentul raportarii, şi sunt admise sa acopere până la 100% din totalul rezervelor tehnice nete de reasigurare.

Obligaţiunile emise de autorităţile administraţiei publice locale, exprimate în lei, se evalueaza la costul de tranzactionare la care se adauga dobânda aferentă, calculată de la momentul achiziţiei până la momentul raportarii, şi sunt admise sa acopere 60% din totalul rezervelor tehnice nete de reasigurare.

În condiţiile tranzactionarii pe o piaţa reglementată, evaluarea titlurilor de stat emise de administraţia publică centrala şi a obligaţiunilor emise de autorităţile administraţiei publice locale se va face la preţul de piaţa stabilit în ultima zi de negociere care preceda momentul raportarii.

Pentru raportarile financiare din cursul exerciţiului financiar, prevăzute de normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, titlurile de stat în valută se evalueaza la sfârşitul fiecărei luni la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României pentru acea data. Aceasta evaluare se efectuează extracontabil.

La încheierea exerciţiului financiar (31 decembrie), titlurile de stat în valută se evalueaza la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României pentru acea data.

2. Creanţele aferente primelor brute subscrise sunt admise în totalitate la acoperirea rezervei de prime neta de reasigurare, până la nivelul acesteia.

Pentru raportarile financiare din cursul exerciţiului financiar, prevăzute de normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, creanţele aferente primelor brute subscrise pentru asigurările directe şi acceptări în reasigurare în valută se evalueaza la sfârşitul fiecărei luni la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României pentru acea data. Aceasta evaluare se efectuează extracontabil.

La încheierea exerciţiului financiar (31 decembrie), creanţele aferente primelor brute subscrise pentru asigurările directe şi acceptări în reasigurare în valută se evalueaza la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României pentru acea data.

3. Valorile mobiliare tranzacţionate pe o piaţa reglementată şi titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii se evalueaza la preţul de piaţa la momentul raportarii şi sunt admise sa acopere până la 50% din totalul rezervelor tehnice nete de reasigurare.

4. Terenurile şi construcţiile se evalueaza la cost istoric sau la valoarea reevaluata. Terenurile şi construcţiile sunt admise sa acopere până la 40% din totalul rezervelor tehnice nete de reasigurare, cu excepţia terenurilor şi construcţiilor care reprezintă o singura investiţie, acestea fiind admise sa acopere 10% din totalul rezervelor tehnice nete de reasigurare.

Construcţiile admise sa acopere rezervele tehnice nete de reasigurare vor fi asigurate împotriva tuturor riscurilor la care sunt expuse, cel puţin la nivelul valorii luate în considerare la acoperirea rezervelor tehnice nete de reasigurare, în baza unei asigurări distincte încheiate cu un alt asigurator sau autoasigurate, cu condiţia cedarii riscului în reasigurare, în proporţie de cel puţin 70%, unor societăţi de reasigurare de pe piaţa internationala.

5. Disponibilităţile în conturi curente la bănci şi depozitele bancare negrevate de sarcini se evalueaza la valoarea depozitului, inclusiv dobânda aferentă calculată de la momentul achiziţiei până la momentul raportarii, şi sunt admise sa acopere rezervele tehnice nete de reasigurare, cu condiţia ca acestea să fie plasate în minimum 3 bănci şi sa nu depăşească 60% într-o singura banca.

Disponibilităţile în conturi curente la bănci, depozitele bancare negrevate de sarcini şi casieria sunt admise sa acopere până la 90% din totalul rezervelor tehnice nete de reasigurare.

Pentru raportarile financiare din cursul exerciţiului financiar, prevăzute de normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, disponibilităţile în valută constituite ca depozit la termen conform contractelor încheiate cu băncile şi disponibilităţile băneşti în valută constituite în conturi curente şi casierie se evalueaza la sfârşitul fiecărei luni la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României pentru acea data. Aceasta evaluare se efectuează extracontabil.

La încheierea exerciţiului financiar (31 decembrie), disponibilităţile în valută constituite ca depozit la termen conform contractelor încheiate cu băncile şi disponibilităţile băneşti în valută constituite în conturi curente şi casierie se evalueaza la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României pentru această dată.

6. Cheltuielile de achiziţie reportate numai în măsura în care acestea sunt în concordanta cu calculul rezervei matematice, asa cum reiese din documentaţia tehnica actuariala.

7. Alte active corporale, cu excepţia celor prevăzute la art. 3 pct. 4 şi sunt admise sa acopere până la 10% din totalul rezervelor tehnice nete de reasigurare.

   

Articolul 5

Coeficientul de lichiditate reprezintă raportul dintre activele lichide şi obligaţiile pe termen scurt ale asiguratorului faţă de asiguraţi.

Activele lichide sunt:

a) titlurile de stat şi obligaţiunile emise de autorităţile administraţiei publice locale; ...  b) depozitele bancare; ...  c) disponibilităţile în conturi curente şi casierie. ... 

Evaluarea activelor lichide luate în considerare la calculul coeficientului de lichiditate se efectuează cu respectarea prevederilor art. 4 pct. 1 şi 5.

Activele lichide grevate de sarcini nu sunt luate în considerare la calculul coeficientului de lichiditate.

Obligaţiile asiguratorului faţă de asiguraţi, pe termen scurt, sunt:

- 0,5% din sumele asigurate, în cazul asigurărilor de deces;

- maximum dintre 0,5% din sumele asigurate şi 10% din valorile de răscumpărare, în cazul asigurărilor care acoperă riscul de deces şi la care este garantată o valoare de răscumpărare;

- 10% din valorile de răscumpărare, în cazul asigurărilor care nu acoperă riscul de deces şi la care este garantată o valoare de răscumpărare.

În plus, pentru oricare dintre aceste categorii de asigurări se va mai adauga şi rezerva de daune neta de reasigurare, aferentă contractelor de asigurări suplimentare.

Asiguratorii au obligaţia de a avea coeficientul de lichiditate pentru activitatea de asigurări de viaţa de cel puţin 1.

Asiguratorii sunt obligaţi sa urmărească în permanenta evoluţia coeficientului de lichiditate pentru activitatea de asigurări de viaţa, iar în cazul în care, în perioada dintre doua raportări, constata ca acesta este subunitar, vor comunică aceasta situaţie în termen de 48 de ore Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

   

Articolul 6

Plasamentele investitionale în străinătate se vor efectua cu respectarea stricta a prevederilor art. 18, 26, 27 şi 28 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

   

Articolul 7

La stabilirea primelor brute subscrise se vor avea în vedere următoarele:

1. Pentru asigurările de viaţa la care durata contractului de asigurare este mai mica sau egala cu 1 an, prima bruta subscrisă reprezintă valoarea primelor brute încasate şi de încasat aferente contractului de asigurare.

2. Pentru asigurările de viaţa la care durata contractului de asigurare este mai mare de 1 an, prima bruta subscrisă se va stabili astfel:

- pentru contractul de asigurări de viaţa la care se încasează prima unica, prima bruta subscrisă reprezintă valoarea primei brute unice aferentă contractului de asigurare;

- pentru contractul de asigurări de viaţa la care prima de asigurare datorată de asigurat se încasează în rate, prima bruta subscrisă reprezintă valoarea primelor brute încasate şi de încasat aferente unui an calendaristic din cadrul contractului de asigurare;

- în cazul asigurărilor de viaţa legate de investiţii, prima bruta subscrisă reprezintă prima bruta scadenta.

   

Articolul 8

1. Rezerva matematica reprezintă valoarea actuariala a obligaţiilor financiare ale asiguratorului după deducerea valorii actuariale a obligaţiilor financiare ale asiguratului. Aceasta rezerva se calculează separat pentru fiecare contract de asigurare de viaţa.

Pentru contractele de asigurări de viaţa la care se prevede dreptul asiguratului de a participa la beneficiile obţinute din fructificarea rezervei matematice, asiguratorii vor constitui rezerva pentru beneficii şi risturnuri conform obligaţiilor asumate.

2. Pentru formele de asigurare de viaţa prevăzute la pct. III.1 lit. a) şi b), pct. III.2, III.4 şi III.5 din Normele nr. 3/2001 privind clasele de asigurări care pot fi practicate de societăţile de asigurare, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2001, asiguratorii au obligaţia de a constitui rezerve tehnice aferente acestor asigurări, inclusiv rezerve matematice, cu respectarea următoarelor principii:

a) valoarea rezervelor tehnice aferente asigurărilor de viaţa va fi calculată printr-o evaluare actuariala prospectiva suficient de prudenta, luându-se în calcul toate obligaţiile viitoare, asa cum acestea sunt determinate în condiţiile poliţei, pentru fiecare contract existent; ...  b) folosirea unei metode retrospective este permisă, dacă se poate arata ca rezervele tehnice rezultate nu sunt mai scăzute decât cele care ar fi determinate în cazul utilizării unui calcul prospectiv suficient de prudent sau dacă o metoda prospectiva nu poate fi utilizata pentru un anumit produs de asigurări de viaţa; ...  c) calculul actuarial al rezervei matematice se va efectua luându-se în considerare ani întregi de asigurare. Între doi ani întregi de asigurare, calculul rezervei matematice se va face prin interpolare liniara după formula: ... 

V(t,n) = [(x-n) V(t) nV (t 1)]: x,

în care:

V(t,n) - rezerva matematica calculată după t ani întregi şi n zile de asigurare;

V(t) - rezerva matematica calculată după t ani întregi de asigurare;

x - numărul de zile ale anului de asigurare, luat în calcul (365 sau 366 de zile).

d) în cazul contractelor în care este garantată o valoare de răscumpărare, valoarea rezervelor matematice va fi în orice moment cel puţin la fel de mare ca şi valoarea garantată în momentul respectiv; ...  e) rata dobânzii tehnice garantate va fi aleasă pe baze prudentiale, ţinându-se seama de rentabilitatea anticipata a investiţiilor. Aceasta poate să difere în concordanta cu moneda în care contractul este denominat, dar nu poate depăşi 60% din rata dobânzii la titlurile de stat emise pe o perioadă de cel puţin trei ani şi în moneda în care contractul de asigurări de viaţa este denominat. ... 

Aceasta prevedere va fi aplicată tuturor contractelor de asigurare de viaţa ce se vor încheia începând cu data de 1 ianuarie 2004;

f) se vor utiliza tabele de mortalitate a populaţiei României, publicate sau certificate de Institutul Naţional de Statistica; ...  g) rezerva de prime se calculează în conformitate cu metodologia descrisă la art. 10 lit. a). ...     

Articolul 9

Asiguratorii vor pune la dispoziţie deţinătorilor politelor de asigurări de viaţa, la cerere, valorile sumelor de răscumpărare, inclusiv valorile aferente rezervelor pentru beneficii şi risturnuri.

   

Articolul 10

Pentru formele de asigurare prevăzute la pct. III.1 lit. c) din Normele nr. 3/2001 asiguratorii au obligaţia de a constitui rezerve tehnice aferente acestor asigurări, cu respectarea următoarelor principii:

a) Rezerva de prime se calculează lunar, prin însumarea cotelor-părţi din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferenţa dintre volumul primelor brute subscrise şi aceasta rezerva sa reflecte primele brute alocate părţii din riscurile expirate la data calculării. Aceasta rezerva se calculează separat pentru fiecare contract de asigurare. ... 

Determinarea valorii rezervei de prime Rp, aferentă unui contract de asigurări de viaţa, se face utilizându-se relaţia:

Rp = (X:Y) x Pbs,

în care:

X - numărul de zile corespunzător perioadei neexpirate aferente primei brute subscrise;

Y - numărul de zile corespunzător perioadei aferente primei brute subscrise;

Pbs - prima bruta subscrisă.

Valoarea totală a rezervei de prima Rpt, aferentă tuturor contractelor de asigurări de viaţa, se face utilizându-se relaţia:

         n

Rpt = Σ Rpi,

       i = 1

în care:

n - numărul de contracte în vigoare.

b) Rezerva de daune se constituie şi se actualizează lunar, în baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune. ... 

Rezerva de daune se constituie pentru daunele raportate şi în curs de lichidare şi se calculează pentru fiecare contract de asigurare la care s-a notificat producerea evenimentului asigurat, pornindu-se de la cheltuielile previzibile care vor fi efectuate în viitor pentru lichidarea acestor daune.

Rezerva de daune care trebuie constituită va fi obţinută prin însumarea valorilor calculate pentru fiecare contract.

Asiguratorii au obligaţia de a întocmi şi de a menţine o evidenta distinctă a daunelor avizate, care să permită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sa controleze în orice moment cuantumul şi modalitatea de constituire a rezervei de daune.

c) Rezerva de daune neavizate se constituie şi se ajusteaza cel puţin la încheierea exerciţiului financiar, dacă reglementările interne ale asiguratorului nu prevăd altfel, în baza estimarilor acestuia, a datelor statistice sau a calculelor actuariale pentru daunele intamplate, dar neavizate. ...  d) Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculează pe baza estimarii daunelor ce vor aparea după închiderea exerciţiului financiar, în cazul în care se constată că daunele estimate în viitor depăşesc rezervele de prime constituite şi, drept urmare, în perioadele viitoare rezerva de prime calculată în conformitate cu lit. a) nu va fi suficienta pentru acoperirea daunelor ce vor aparea în perioadele următoare. ... 

Determinarea valorii rezervei pentru riscuri neexpirate Rn se face utilizându-se relaţia:

Rn = Dest - Rpt,

în care:

Dest - valoarea daunelor estimate care vor aparea în perioadele viitoare;

Rpt - valoarea totală a rezervei de prime.

   

Articolul 11

Pentru formele de asigurare prevăzute la pct. III.3 din Normele nr. 3/2001, asiguratorii au obligaţia de a constitui rezerve tehnice aferente acestor asigurări, cu respectarea următoarelor principii:

a) Pentru asigurările de viaţa legate de investiţii, rezerva matematica se va constitui la nivelul valorii activelor pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferata asiguratului. Activele care acoperă aceasta rezerva matematica nu fac obiectul art. 4. ...  b) În cazul în care asigurările de viaţa legate de investiţii oferă o rata garantată a dobânzii tehnice sau alte tipuri de garanţii (beneficii), se vor constitui suplimentar rezerve tehnice similare celor menţionate la art. 8 şi 10. ...  c) Se vor utiliza tabele de mortalitate a populaţiei României, publicate sau certificate de Institutul Naţional de Statistica. ...     

Articolul 12

Asiguratorii au obligaţia de a acoperi rezervele tehnice aferente activităţii de asigurări de viaţa cu active echivalente, în conformitate cu prevederile prezentelor norme.

   

Articolul 13

Nu vor fi acceptate ca acoperire pentru rezervele tehnice aferente asigurărilor de viaţa plasamentele în bănci sau în alte societăţi de investiţii care nu mai derulează operaţiuni curente în legătură cu obiectul lor de activitate şi/sau care sub orice formă şi-au încetat activitatea şi nu şi-au respectat obligaţiile faţă de terţi.

   

Articolul 14

Categoriile de active menţionate la art. 3 sunt admise sa acopere rezervele tehnice nete de reasigurare, numai în situaţia în care acestea nu sunt grevate de sarcini.

   

Articolul 15

Nerespectarea prevederilor prezentelor norme se sancţionează în condiţiile şi potrivit prevederilor art. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

_______________